Vanzarea-cumpararea unei constructii este un act consensual , dreptul de proprietate fiind valabil transmis prin acordul partilor.
Clauza confuza privind situatia juridica a constructiei trebuie interpretata an raport de vointa interna a partilor.
Reclamanta Asociatia " Proiectul speranta Podari" a chemat in judecata pe paratele Fundatia Centrul de Misiune Crestina Maranatha Podari si Consiliul Local Podari, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se constate ca sunt proprietarii constructiei -imobil, situat in comuna Podari, judetul Dolj.
In motivarea actiunii a aratat ca la data de 12 iulie 2002 Fundatia Centrul de Misiune Crestina Maranatha Podari i-a donat imobilul situat in comuna Podari Dolj compus din teren extravilan in suprafata de 22500 m.p., pe care se afla construita o casa din boltari cu 13 camere.
Parata a dobandit dreptul de proprietate asupra acestui imobil prin actul de vanzare-cumparare autentificat la 2 iulie 2001 incheiat cu vanzatorii D.I. si D.F. care au declarat ca imobilul constructie a fost realizat de fostul IAS Podari, desfiintat la data vanzarii si ca inteleg sa instraineze constructia odata cu terenul.
Parata Fundatia Centrul de Misiune Crestina Maranatha Podari a formulat intampinare, prin care a aratat ca vanzatorii D.I. si D.F . nu aveau acte de proprietate cu privire la constructie si prin urmare nu puteau sa o instraineze.
La data de 27 martie 2003 paratii D.I. si D.F. au formulat intampinare, aratand ca au dobandit imobilul potrivit Legii 18/1991, iar constructia au cumparat-o ca material de demolare pe baza de chitanta.
Prin sentinta civila nr.5338 din 21 mai 2003, pronuntata de Judecatoria Craiova, in dosar nr.1069/2003, s-a respins actiunea formulata de reclamanta, retinandu-se ca nu s-a putut determina persoana sau institutia ce a construit cladirea, pentru a se fixa cadrul procesual, iar partile chemate in calitate de parate nu au calitate procesuala pasiva in speta deoarece nu s-a dovedit ca vreuna din acestea este constructorul cladirii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta sustinand ca este nelegala si netemeinica.
Tribunalul Dolj prin decizia civila nr.1457 din 10 septembrie 2003, pronuntata in dosar nr.5719/civ/2003 a respins apelul formulat de reclamanta, retinand ca vanzatorii terenului nu au avut act de proprietate asupra constructiei in litigiu.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, aratand ca imobilul constructie a fost edificat de fostul IAS Podari, fara autorizatie de constructie si a fost cumparat de paratii D.I. si D.F. ca material de demolare.
A mai sustinut ca la data incheierii actului de vanzare-cumparare cu privire la teren, partile au convenit si asupra vanzarii constructiei.
Recursul este fondat.
Din adresa inaintata de Consiliul Local Podari si intampinarea paratilor D.I. si D.F., rezulta ca imobilul constructie existent pe terenul cumparat de reclamanta a fost realizat anterior anului 1989 de catre fostul IAS Podari si pus la dispozitia Comisiei de Aplicare a Legii 18/1991 si apoi preluat de Consiliul Local Podari.
Fiind vorba despre o constructie, vanzarea-cumpararea acesteia este un act consensual, fiind valabil transmis dreptul de proprietate prin acordul partilor, iar Consiliul Local a inteles sa instraineze paratilor D.I. si D.F. constructia respectiva.
Imprejurarea ca scopul cumpararii a fost acela de a obtine materiale de constructie din demolare nu are relevanta asupra transmiterii dreptului de proprietate, transmisiune ca a avut loc in mod valabil.
Proprietatea paratului D.I. asupra constructiei s-a consolidat prin obtinerea dreptului de proprietate asupra terenului, drept care nu este contestat fiind opozabil "erga omnes".
La data cand paratii D.I. si D.F. au instrainat imobilul prin act notarial nu s-a putut inscrie in actul autentic vanzarea constructiei, deoarece vanzatorii nu au dobandit un titlu de proprietate opozabil tertilor, stiut fiind ca art.1295 alin.2 Cod civil impune opozabilitatea "erga omnes" a vanzarii imobilelor.
Este evident insa ca partile au inteles sa instraineze intregul imobil, astfel ca instantele trebuiau sa interpreteze clauza confuza privind situatia juridica a constructiei, in raport de vointa interna a partilor.
Instantele de fond si apel au interpretat gresit dispozitiile art.1295 Cod civil, art.977 Cod civil si art.492 Cod civil, deoarece nu au retinut ca partile au inteles sa transmita nu numai proprietatea asupra terenului, dar si asupra constructiei dobandite de primul transmitator de la Consiliul Local Podari.
In baza art.304 pct.9 Cod pr. civila, recursul este fondat si urmeaza a fi admis, modificandu-se hotararile atacate in sensul admiterii actiunii precizate, constatandu-se existenta dreptului de proprietate al reclamantei asupra constructiei in litigiu.