CONTENCIOS ADMINISTRATIV. OBLIGATII FISCALE
CONSTAND IN PLATA TAXEI PENTRU CULTURA SI
SPORT. NELEGALITATEA HOTARARII IN CEEA CE-I
PRIVESTE PE AVOCATI.
- art. 282 alin. 3 Cod fiscal;
- art. 30 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice
locale.
Avocatii, care nu sunt beneficiarii directi ai unui
serviciu public local care nu vizeaza un interes general, nu
pot fi obligati la plata taxei speciale pentru sustinerea
financiara a culturii si sportului, pentru ca s-ar crea o
discriminare in raport de celelalte categorii de cetateni.
(Curtea de Apel Pitesti - s.c.c.a.f., decizia nr. 810/R-
C/26 septembrie 2008) Tribunalul Valcea - Sectia comerciala si de contencios
administrativ si fiscal, prin sentinta nr.195/5.02.2008 a admis actiunea
reclamantilor, a dispus anularea in parte a HCL nr.148/35/2005, a HCL
nr.251/2006 si HCL nr.64/29.03.2007, in ceea ce-i priveste pe avocati si
anularea Dispozitiei Primarului Municipiului Rm.Valcea
nr.2677/19.03.2007 si a celei de impunere cu nr.108723/2007.
Pentru a se pronunta in sensul aratat, instanta de fond a
retinut ca temeiul stabilirii acestor obligatii fiscale il constituie
dispozitiile H.C.L. nr. 148/35/2004 privind instituirea taxei speciale
pentru sustinerea financiara a culturii si sportului valcean pentru
persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati producatoare de venit
si agentii economici persoane juridice care isi desfasoara activitatea pe
raza municipiului Rm. Valcea.
Prin H.C.L. nr. 251/2006, taxa a fost majorata.
Taxa instituita in sarcina reclamantilor este nelegala prin
raportare la calificarea acestei taxe ca fiind o taxa speciala stabilita de
parat in temeiul Codului fiscal. Astfel, o asemenea taxa se incaseaza
potrivit dispozitiilor art. 282 alin.3 Cod fiscal numai de la persoanele
fizice si juridice care beneficiaza de serviciile oferite de institutia sau
serviciul public de interes local, potrivit Regulamentului de organizare si
functionare sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, sa efectueze
prestatii ce intra in sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
Impotriva acestei hotarari s-a formulat recurs, in termen legal,
de catre parat, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pe
dispozitiile art.304 pct.9 Cod pr.civila.
Examinand recursul, prin prisma criticilor aduse, pe temeiul
invocat, dar si sub toate aspectele, conform art.3041 Cod pr.civila, curtea
sustine ca acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune in
continuare.
Problema supusa dezlegarii instantei de fond consta in aceea,
daca intimatii-reclamanti fac parte din categoria persoanelor fizice si
juridice ce se folosesc de serviciile locale pentru care s-au instituit taxele
respective, asa cum se mentioneaza expres la art.30 din Legea
nr.273/2006, care reglementeaza taxele speciale pentru functionarea
serviciilor publice locale .
Or, taxele speciale impuse prin actele administrative in
discutie, privesc, fara dubii, sustinerea financiara a culturii si sportului
valcean, taxa majorata in 2006 (f.14-17) aspect ce infirma sustinerea
recurentului-parat in legatura cu aprecierea acestei taxe de interes general,
vizand actiuni umanitare, sarbatori ale orasului, daruri pentru copiii,
festivaluri, decernari de premii, diplome, etc..
Sub acest aspect, sustinerile recurentului-parat vin chiar in
sprijinul solicitarii reclamantilor prin aceea ca, daca ar fi avut un
asemenea scop, aceasta taxa ar fi trebuit suportata de toti locuitorii
municipiului si nu numai de anumite categorii, creand, intr-adevar,
discriminarea despre care au vorbit acestia.
Prin urmare, nefiind beneficiarii directi ai unui asemenea
serviciu public local, in mod corect, instanta de fond a apreciat asupra
temeiniciei actiunii avocatilor.
Fata de cele ce preced, curtea, in temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civila,
coroborat cu dispozitiile art.273/2006, urmeaza sa respinga recursul ca
nefondat.