NULITATEA ABSOLUTA A SCHITEI ANEXA A
CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE.
INEXISTENTA UNUI ACT JURIDIC. CONSECINTE. Art.729, 801, 802, 957 Cod civil
Art.137 Cod procedura civila
Schita in litigiu nu constituie o manifestare de vointa
facuta cu intentia de a produce efecte juridice, - adica de a crea,
modifica sau stinge un raport juridic, motiv pentru care implicit nu
poate constitui nici mijloc de proba atata timp cat nu este un
inscris constatator al unei asemenea operatiuni juridice.
Nefiind un act juridic, schita din 29.10.1991, nu poate
face obiectul constatarii nulitatii absolute, ca sanctiune care
intervine in cazul nerespectarii de catre actul juridic a conditiilor
sale de valabilitate, actiunea reclamantilor fiind deci inadmisibila.
(Decizia civila nr.86/R/3 martie 2008, pronuntata de Curtea de Apel
Pitesti - Sectia civila, pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale si
pentru cauze cu Minori si de Familie)
Constata ca la data de 25 aprilie 2005, reclamantii P.V. si
P.E. au chemat in judecata pe paratii B.E., M.I. si M.M. pentru a se
constata nulitatea absoluta a schitei vizata de O.C.O.T. Valcea la data de
29.10.1991, ce face parte integranta din contractul de vanzare-cumparare
incheiat intre B.E. cu M.I. si M.M., autentificat sub nr.8291/1991, pentru
terenul de 800 m.p. situat in punctul "Scaunul casei", comuna B., judetul
Valcea.
Reclamantii au aratat, in esenta, ca schita s-a intocmit in mod
eronat de catre topometristul M.E., constand in aceea ca in partea de est
s-a precizat ca terenul se invecineaza cu numitul S.I., pe cand, in realitate,
vecinii terenului erau chiar reclamantii.
Paratii M. au instrainat terenul cumparat catre o alta
persoana, ocazie cu care din cauza schitei gresite s-a vandut o bucata de
teren proprietatea reclamantilor in suprafata de 150 m.p.
S-a mai precizat ca ulterior, in cadrul unei judecati s-a anulat
in parte contractul de vanzare-cumparare nr.1558/2002 prin care paratii
M. au vandut terenul si s-a constatat nula schita nr.7716/30.10.2000,
motiv pentru care reclamantii apreciaza ca se impune constatarea nulitatii
si a schitei ce face parte integranta din contractul de vanzare-cumparare
nr.8291/1991.
Prin sentinta civila nr.5011 din 30 octombrie 2006,
pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea, in dosarul
nr.1995/288/2007, s-a admis actiunea formulata de reclamanti si s-a
constatat nulitatea schitei din data de 29.10.1991 care a stat la baza
contractului de vanzare-cumparare nr.8291/1991 prin care parata B.E. a
instrainat paratilor M. terenul de 800 m.p., din comuna B. S-a mai statuat
cu privire la suportarea cheltuielilor de judecata de catre parati.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut
ca potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica intocmit in cauza
de catre expertul tehnic R.S., schita care insoteste contractul de vanzare-
cumparare prin care parata B.E. a vandut terenul de 800 m.p. paratilor
M.I. si M. nu corespunde cu suprafata vanduta prin contract, in sensul ca
vecinul de la est nu este S.I., ci restul proprietatii vanzatoarei.
A mai retinut ca exista o suprapunere intre terenul vandut de
parata B.E. sotilor M.I. si M. peste terenul dobandit prin cumparare de la
aceeasi parata B., de catre reclamantii P. pentru suprafata de 142,12 m.p.
Impotriva acestei sentinte civile au formulat apel paratii M.I.
si M.M., apel admis prin decizia civila nr.18/A din 25 ianuarie 2007,
pronuntata de Tribunalul Valcea - Sectia Civila, urmare exceptiei ridicata
din oficiu de catre instanta, privind nesemnarea incheierii de dezbateri de
catre judecator - presedintele completului de judecata, incheiere aflata la
fila 90 dosar fond.
S-a desfiintat sentinta apelata si s-a trimis cauza spre
rejudecare la aceeasi instanta - Judecatoria Ramnicu Valcea, judetul
Valcea.
In rejudecare, Judecatoria Ramnicu Valcea a pronuntat
sentinta civila nr.4315 din 10 septembrie 2007, prin care s-a admis
actiunea formulata de reclamantii P.V. si P.E. impotriva paratilor B.E.,
M.I. si M.M.
S-a constatat nulitatea schitei din data de 29.10.1991 care a
stat la baza contractului de vanzare-cumparare nr.8291/1991 prin care
parata B.E. a instrainat paratilor M. terenul de 800 m.p., din comuna B.
S-a mai statuat cu privire la suportarea cheltuielilor de
judecata de catre parati.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut
ca prin contractul de vanzare-cumparare nr.8291 din 26 noiembrie 1991,
vanzatoarea B.E. a instrainat numitilor M.I. si M. suprafata de 800 m.p.
teren situat in comuna B., sat L., punctul "Scaunul casei", insa schita care
insoteste acest contract nu corespunde cu suprafata vanduta in sensul ca
vecinul de pe latura de est nu este S.I., ci restul proprietatii vanzatoarei.
Instanta de fond a avut in vedere constatarile expertului din
care rezulta ca dupa ce a instrainat terenul mentionat, vanzatoarei B.E. i-
a ramas o diferenta de teren in suprafata de 1209,81 m.p., iar prin
contractul de vanzare-cumparare nr.925/2000, aceasta a vandut
numitilor P.V. si P.E. terenul in suprafata de 969,12 m.p., cu vecinii
precizati in acest contract.
In consecinta, s-a retinut ca schita vizata de O.C.O.T. Valcea
la data de 29.10.1991, ce a stat la baza contractului de vanzare-cumparare
nr.8291/1991 a fost intocmita in mod eronat, intrucat in partea de est
terenul vandut se invecineaza cu restul proprietatii vanzatoarei si nu cu
S.I.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii M.I. si
M.M., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca instanta de
fond nu a tinut cont in rejudecare de indrumarile date de Tribunalul
Valcea, in sensul ca la solutionarea pricinii sa fie luate in considerare si
celelalte motive invocate de parati in fata instantei de control judiciar.
De aceea, prima instanta nu a facut altceva decat sa reia in
intregime considerentele primei sentinte pronuntata in cauza, respectiv
pe cele din sentinta civila nr.5011/30 octombrie 2006.
S-a mai aratat ca instanta de fond nu a observat faptul ca in
mod irevocabil s-a statuat faptul ca in schita, in partea de est se afla
vecinul S.I. si nu vanzatoarea B.E.
Prin ultima critica, recurentii sustin ca expertiza intocmita in
cauza pe care instanta a avut-o in vedere la pronuntarea solutiei este
nelegala, deoarece expertul nu a facut dovada convocarii partilor.
Prin decizia civila nr.312/A din 11 decembrie 2007,
pronuntata de Tribunalul Valcea - Sectia Civila, s-a respins ca nefondat
apelul declarat de paratii M.I. si M.M., impotriva sentintei civile
nr.4315/10 septembrie 2007, pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea,
in dosarul nr.1995/288/2007.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel, in sedinta
publica din data de 11 decembrie 2007, in temeiul art.282 Cod procedura
civila, a calificat calea de atac ca fiind apelul si nu recursul, raportandu-se
la obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv constatare nulitate
absoluta a schitei O.C.O.T. din 29 octombrie 1991.
La calificarea caii de atac, instanta de apel a observat ca
actiunea are un caracter nepatrimonial si in consecinta nu se impune
calificarea caii de atac potrivit criteriului valoric al cererii introductive.
Trecand la analiza apelului, instanta a retinut ca acesta nu este
fondat, intrucat in mod corect instanta de fond, in baza materialului
probatoriu administrat in cauza, precum si a expertizei efectuate, a
retinut ca schita O.C.O.T. care insoteste contractul de vanzare-
cumparare nr.8291/1991 este neconforma cu realitatea, intrucat in partea
de est a terenului cumparat in anul 1991, vecinatatea o constituie restul
proprietatii vanzatoarei B.E.
Aceasta chestiune rezulta din toate expertizele intocmite in
cauza, expertii recomandand de fiecare data refacerea schitei din anul
1991.
Daca s-ar neglija acest aspect, ar continua sa existe
suprapunere intre terenul vandut de parata B.E. sotilor M.I. si M., peste
terenul dobandit prin cumparare de la aceasta parata de catre reclamantii
P., suprapunerea fiind de 142,12 m.p., situatie inadmisibila.
S-a mai retinut ca expertiza intocmita in cauza s-a realizat in
mod legal, intrucat s-a facut dovada ca partile au fost instiintate prin
telegrame pentru prezenta lor la expertiza si de aceea nu se poate sustine
ca lucrarea este nelegala.
Apreciind ca instanta de fond, in rejudecare, s-a conformat
intocmai celor dispuse de instanta superioara, pronuntand o solutie legala
si temeinica, instanta de apel a pronuntat solutia expusa mai sus.
Impotriva acestei decizii civile au declarat recurs recurentii-
parati M.I. si M.M. pentru urmatoarele motive:
1) Cel prevazut de dispozitiile art.304 alin.1 pct.1 Cod
procedura civila, in sensul ca instanta nu a fost alcatuita potrivit
dispozitiilor legale.
In dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentii sustin ca
prin dispozitivul sentintei pronuntate de Judecatoria Ramnicu Valcea s-a
precizat drept cale de atac cea a recursului.
La Tribunalul Valcea dosarul a fost repartizat la un complet
de recurs, insa dupa doua termene de judecata, respectiv la 11 decembrie
2007, instanta a calificat calea de atac ca fiind apelul, incalcandu-se
principiul contradictorialitatii procesului civil, partile fiind in
imposibilitate de a uza de dispozitiile legale privind apelul, in sensul de a
solicita o prelungire de probatoriu si de a pune in discutie o serie de
aspecte juridice ce trebuiau clarificate.
Dosarul trebuia repartizat la un complet specializat de apel.
2) Cel prevazut de dispozitiile art.304 alin.1 pct.5 Cod
procedura civila, constand in aceea ca prin hotararea data instanta a
incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de
art.105 alin.2 Cod procedura civila.
Prin acest motiv se sustine ca experta titulara nu a facut
dovada convocarii legale a partilor la expertiza, iar borderoul prezentat in
instanta nu are stampila si data postei, ci numai o datare ce apartine
expertei, iar copiile unor convocari prin posta nu au nici un nume.
Apreciaza ca este un caz de nulitate sanctionat de art.208 si
urmatoarele Cod procedura civila, la care instanta de apel nu a facut nici
o referire.
3) Cel prevazut de dispozitiile art.304 alin.1 pct.7 Cod
procedura civila, constand in aceea ca hotararea cuprinde motive
contradictorii si straine de natura pricinii.
Referindu-se la schita vizata de O.C.O.T. Valcea in data de
29.10.1991, arata ca instanta de apel trebuia sa observe daca exista motiv
de nulitate a acestei schite invocat de reclamanti, intrucat partile s-au mai
judecat, existand in acest sens o hotarare a Curtii de Apel Pitesti,
pronuntata in dosarul nr.10220/2003, in care se arata ca potrivit
expertizei intocmite, vecinul la est este S.I.
Pornind de la aceasta motivare, reclamantii au declansat toate
procesele pentru a obtine ce nu au reusit pana acum prin acele solutii
pronuntate.
Cazul de nulitate invocat de reclamanti nu are o sustinere
legala, ei fiind terti fata de partile din contract, nedovedind ca acesta este
incheiat in frauda lor si cu rea-credinta. Urmaresc ca prin vecinatatea
terenului in partea de est sa obtina mai mult teren decat au, respectiv
reclamantii au cumparat 969 m.p. pe care il au, iar paratii au avut 800
m.p. si tot atat au vandut, nimic mai mult.
Daca reclamantii pretind ca exista o suprapunere de teren,
atunci trebuie avut in vedere ca acestia au promovat un proces de
revendicare si care in prezent este suspendat.
Numai in acel proces se poate stabili daca exista sau nu o
suprapunere de teren, ci nu prin invocarea unui motiv de nulitate
neexistent, motiv de nulitate pe care nici instanta nu-l motiveaza.
Se solicita admiterea recursului si pe fond casarea hotararii cu
trimitere spre rejudecare a cauzei, in sensul celor sustinute prin motivele
de recurs.
Recursul a fost solutionat pe cale de exceptie, respectiv
exceptia de inadmisibilitate a actiunii, pusa in discutie din oficiu in
sedinta publica din 3 martie 2008, sub aspectul daca schita din
29.10.1991 este sau nu act juridic.
Exceptia de inadmisibilitate a actiunii ridicata din oficiu de
catre Curte, s-a apreciat ca se verifica pentru considerentele ce urmeaza:
Obiectul exceptiei de fata consta in contestarea posibilitatii
reclamantilor P.V. si P.E. de a sesiza instanta cu actiunea de fata, avand
ca obiect "constatarea nulitatii absolute a schitei vizate de O.C.O.T.
Valcea la data de 29.10.1991 ce face parte integranta a contractului de
vanzare-cumparare incheiat intre B.E. cu M.I. si M.M., autentificat sub
nr.8291 din 26.11.1991, pentru terenul de 800 m.p. situat in pct."Scaunul
casei", avand ca vecini: la Rasarit - restul proprietatii autoarei B.E., la
Apus- T.C., la Nord - drumul national si la Sud - teren arabil si raul
Samnic, capat de cerere unic din actiunea introductiva (f.1, dosar
nr.3609/2005).
Fata de obiectul procesului determinat astfel cum s-a aratat
mai sus si asupra caruia s-au pronuntat anterior instantele de judecata,
Curtea a constatat ca schita din 29.10.1991 nu constituie un act juridic, ci
configuratia grafica a terenului transpus in aceasta schita, detinut de
B.C.E. din comuna B., judetul Valcea, propus pentru instrainare (f.7,
dosar nr.3609/2005), schita care in sine nu produce efecte juridice intre
parti.
Reclamantii au solicitat constatarea nulitatii absolute a acestei
schite, cu motivarea ca "a fost intocmita eronat", netinandu-se cont ca in
partea de rasarit terenul de 800 m.p. se invecineaza cu restul proprietatii
vanzatoarei, trecandu-se insa eronat vecinul S.I.
Or, acceptiunea expresiei "nulitatea actului juridic civil" este
primitoare de doua intelesuri: in primul rand ca sanctiunea care intervine
in cazul nerespectarii de catre actul juridic a conditiilor sale de
valabilitate, iar in al doilea rand desemneaza calitatea de institutie juridica
a dreptului civil ce priveste totalitatea normelor juridice care
reglementeaza sanctiunea nulitatii actului juridic civil.
Desi nu exista o definitie legala a nulitatii, atat in literatura
juridica, cat si in practica judiciara, nulitatea este privita ca o sanctiune
care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate
pentru incheierea lor valabila.
Prin urmare, sfera de actiune a nulitatii este circumscrisa
actului juridic civil ca manifestare de vointa facuta cu intentia de a
produce efecte juridice, adica de a crea, modifica sau stinge un raport
juridic - efecte care se produc numai daca, potrivit legii, civile, o
asemenea intentie a existat.
Termenului de "act" sau "act juridic", i se dau doua intelesuri
deosebite.
Intr-un prim sens, prin "act" se intelege tocmai manifestarea
de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica
operatiunea juridica "negotium juris", sens folosit de Codul civil (art.729,
801, 802, 957 etc.).
In cel de-al doilea sens, prin "act" se intelege inscrisul
constatator al operatiunii juridice, adica mijlocul probator al operatiei
juridice, care este inscrisul.
Analizata din acest punct de vedere schita vizata de O.C.O.T.
Valcea la data de 29.10.1991, s-a constatat ca aceasta schita nu intruneste
nici unul din cele doua sensuri ale "actului juridic".
Aceasta pentru ca respectiva schita nu constituie o
manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, -
adica de a crea, modifica sau stinge un raport juridic, motiv pentru care
implicit nu poate constitui nici mijloc de proba atata timp cat nu este un
inscris constatator al unei asemenea operatiuni juridice.
Nefiind un act juridic, schita din 29.10.1991, nu poate face
obiectul constatarii nulitatii absolute, ca sanctiune care intervine in cazul
nerespectarii de catre actul juridic a conditiilor sale de valabilitate,
actiunea reclamantilor fiind deci inadmisibila.
Cum art.137 Cod procedura civila vorbeste numai de exceptii
de procedura si exceptii de fond si cum inadmisibilitatea de fata nu poate
fi privita ca o institutie distincta, deoarece prin acceptarea unei alte
clasificari s-ar incalca nu numai litera, dar si spiritul legii, in baza
acestui text de lege, combinat cu art.312 alin.1 Cod procedura civila, a
fost admis recursul formulat de recurentii-parati M.I. si M.M., impotriva
deciziei civile pronuntata de Tribunalul Valcea, modificata aceasta decizie
si pe fond respinsa actiunea formulata de intimatii-reclamanti P.V. si
P.E., ca inadmisibila.
Fata de modalitatea de solutionare a recursului pe cale de exceptie, nu au
mai fost analizate pe fond motivele de recurs formulate de recurentii-
parati, pronuntarea asupra acestora fiind evident de prisos.