ACTIUNE EVALUABILA IN BANI. NULITATEA
CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE SI
RESTABILIREA SITUATIEI ANTERIOARE.
Art.2821 Cod procedura civila.
Potrivit dispozitiilor art.2821Cod procedura civila, hotararile prin care
se solutioneaza, in prima instanta, pe cale principala, litigii al caror obiect are o
valoare de pana la un miliard lei inclusiv, nu sunt supuse apelului.
(Decizia nr.1200/R din 22 septrembrie 2006 pronuntata
de Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila, conflicte de munca si de
asigurari sociale)
Prin cererea inregistrata la data de 22.10.2004 sub
nr.10432/2004, reclamanta PRIMARIA ORASULUI MIOVENI,
reprezentata prin primar, a chemat in judecata pe paratii UDROIU
NICOLAE si UDROIU RODICA, solicitand instantei ca prin hotararea
ce se va pronunta sa se dispuna in principal anularea contractului de
vanzare-cumparare nr.106/10.05.2002 si restabilirea situatiei anterioare,
iar in subsidiar obligarea paratilor la plata sumei de 4.694.531 lei
reprezentand diferenta de pret a apartamentului si 2.148.217 lei
reprezentand dobanda legala perceputa pentru suma neincasata la
bugetul local, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca prin contractul de
vanzare-cumparare nr.106/10.05.2002 parata a cumparat din fondul
locativ de stat apartamentul nr.1, situat in Bl.A3II, sc.B, Mioveni pentru
pretul de 18.778.125 lei, care este mai mic decat pretul legal de
23.472.656 lei, calculat conform art.7 alin.4 din Legea nr. 85/1992.
Dintr-o eroare de calcul aparuta si din cauza faptului ca
functionarii debutanti nu au avut indrumare profesionala de specialitate,
pretul apartamentului s-a calculat in functie de salariul minim brut pe tara
corespunzator anului 2001, desi apartamentul a fost cumparat in anul
2002, incalcandu-se astfel art.19 din Legea nr.85/1992, conform caruia
contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dispozitiilor
Decretului Lege nr.61/1990 si ale prezentei legi sunt lovite de nulitate
absoluta.
Prin sentinta civila nr.751 din 21 februarie 2005 a Judecatoriei
Pitesti a fost admisa in parte cererea formulata de reclamanta Primaria
Orasului Mioveni si pe cale de consecinta, paratii au fost obligati la plata
sumei de 4.694.531 lei reprezentand diferenta de pret legal catre
reclamanta. Totodata, a fost respinsa cererea privind constatarea nulitatii
absolute a contractului de vanzare-cumparare nr.106/10.05.2002, precum
si cererea privind acordarea dobanzii legale in cuantum de 2.148.217 lei.
Pentru a hotari astfel, s-a aratat ca prin contractul de vanzare-
cumparare nr.106/10 mai 2002 intre reclamanta Primaria Orasului
Mioveni, in calitate de vanzatoare si paratii Udroiu Nicolae Adrian si
Udroiu Rodica, in calitate de cumparatori, acestia din urma au dobandit
dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.1 situat in Mioveni,
Str.Petre Zugravu, Bl.A3II, sc.B, compus din 4 camere, in suprafata de
76,83 m.p. Pretul apartamentului prevazut in contract a fost de
18.778.125 lei, stabilit conform fisei tehnice de calcul din data de
29.04.2002, din care suma de 281.672 lei reprezentand comision.
Potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.85/1992, evaluarea si
vanzarea apartamentelor pentru care nu s-au incheiat contracte de
vanzare-cumparare, pana la intrarea in vigoare a acestei legi, se vor face
in conditiile Decretului-Lege nr.61/1990 si ale prezentei legi, la un pret
indexat in functie de cresterea salariului minim brut pe tara la data
cumpararii fata de cel existent la data intrarii in vigoare a Legii
nr.85/1992.
Potrivit art.2 din H.G.nr.218/1992, incepand cu data de
01.05.1992, salariul minim brut pe tara se stabileste la 11.200 lei. De
asemenea, potrivit H.G.nr.1037/2001 pentru perioada 01.03.2002 -
01.03.2003, salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 1.750.000
lei lunar. Inmultind coeficientul de indexare cu valoarea apartamentului
retinuta mai sus, reiese ca pretul legal al apartamentului este de
23.472.656 lei (150.225 x 156,25).
In ceea ce priveste cererea privind constatarea nulitatii
absolute a contractului de vanzare-cumparare nr.106/10.05.2002,
Judecatoria Pitesti a retinut ca in temeiul art.19 din Legea nr.85/1992,
contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dispozitiilor
Decretului-Lege nr.61/1990 si ale Legii nr.85/1992 sunt lovite de
nulitate absoluta.
In speta, avand in vedere ca reclamantei ii apartine culpa
pentru calcularea gresita a pretului, aceasta din urma nu poate invoca
nulitatea absoluta a contractului pentru acest motiv, intrucat ar echivala
cu invocarea propriei culpe in constatarea nulitatii actului.
Facandu-se aplicarea principiului "nemo auditur propriam
turpitudinem allegans" instanta de fond a respins, ca neintemeiata,
cererea privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-
cumparare nr.106/10.05.2002.
Referitor la cererea privind obligarea la plata sumei de
4.694.531 lei a dobanzii legale in cuantum de 2.148.217 lei, instanta a
retinut ca art.7 alin.4 din Legea nr.85/1992 stabileste un pret legal
obligatoriu pentru apartamentele vandute in regimul stabilit de acest act
normativ, astfel incat, daca partile au prevazut un alt pret, acesta se
inlocuieste de drept cu pretul legal, iar daca contractul a fost executat cu
plata unui alt pret, diferenta urmeaza sa fie platita, raspunderea fiind
contractuala.
In concret, instanta a apreciat ca intemeiata in parte cererea
subsidiara a reclamantei si a obligat paratii la plata sumei de 4.694.531 lei
reprezentand diferenta de pret legal catre reclamanta.
S-a notat, de asemenea, ca reclamanta nu este indreptatita si la
dobanda legala, intrucat se afla in culpa, ca urmare a calcularii gresite a
pretului de vanzare a apartamentului in discutie.
Reclamanta a declarat apel prin care a formulat o singura
critica pentru netemeinicie si nelegalitate, sustinand ca instanta de fond a
considerat aplicabile dispozitiile art.1088 Cod civil privind dobanzile
care curg de la data formularii cererii de chemare in judecata, dar a
nesocotit dispozitiile art.1 din H.G.nr.67/2004 si art.21 Cod procedura
fiscala.
Tribunalul Arges, prin decizia civila nr.250 din 28 februarie
2006, a respins ca nefondat apelul, retinandu-se ca prin faptul ca
reclamantei ii apartine culpa datorita calculului gresit al pretului
apartamentului in litigiu, aceasta nu poate invoca faptul ca este
indreptatita la repararea pierderii suferite care include si beneficiul de
care a fost lipsita (dobanzile).
S-a mai retinut ca, in situatia in care cererea de complinire a
pretului prevazut in contract in raport de pretul legal s-a constatat a fi
fondata, reclamanta nu era indreptatita sa pretinda atat pretul cat si
beneficiul de care a fost lipsita de 2.148.217 lei, neputand invoca propria
culpa pentru obtinerea unui drept.
Ca urmare, solutia de respingere a cererii de acordare a
dobanzii legale de la data notificarii obligatiei de plata a fost privita ca
nefondata, neputandu-se invoca de catre apelanta producerea unei culpe
reale prin neplata pretului.
Impotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, criticand-o
pentru motivul de nelegalitate prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura
civila, sustinand ca s-a incalcat legea, respectiv dispozitiile art.7 alin.4 si
art.19 din Legea nr.85/1992, republicata, precum si dispozitiile Codului
de procedura fiscala.
La termenul de astazi, Curtea a pus in discutie exceptia de
inadmisibilitate a recursului si exceptia gresitei compuneri a instantei care
a solutionat calea de atac in raport de dispozitiile art.2821 Cod procedura
civila.
Analizand cu prioritate aceste exceptii, se constata
urmatoarele:
Exceptia inadmisibilitatii recursului urmeaza a fi respinsa ca
neintemeiata si a se aprecia ca fondat motivul de recurs prevazut de
art.304 pct.1 Cod procedura civila referitor la nelegala alcatuire a
instantei care a pronuntat decizia recurata, pentru considerentele ce se
vor arata in continuare.
Astfel, potrivit dispozitiilor art.2821 Cod procedura civila,
hotararile prin care se solutioneaza, in prima instanta, pe cale principala,
litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, nu sunt
supuse apelului.
In speta, sunt incidente prevederile art.2821 Cod procedura
civila, intrucat obiectul cererii este evaluabil in bani, actiunea ce are ca
obiect nulitatea unui contract de vanzare-cumparare, precum si
restabilirea situatiei anterioare, respectiv reintrarea in proprietatea
vanzatorului a imobilului vandut, este evaluabila in bani, intrucat prin
hotararea pronuntata si numai pe baza ei se redobandeste dreptul de
proprietate asupra bunului, iar evaluarea se face in raport cu valoarea
imobilului.
Asa fiind, se va retine ca in cauza sunt incidente prevederile
art.2821 Cod procedura civila mai sus-mentionate, hotararea pronuntata
de judecatorie fiind supusa numai recursului, iar aceasta cale de atac este
de competenta tribunalului, valoarea imobilului fiind sub 1 miliard lei.
Potrivit principiului legalitatii, hotararile judecatoresti sunt
supuse cailor de atac stabilite de lege, mentionarea gresita in dispozitivul
hotararii a altei cai de atac neacordand partii dreptul de a uza de ea,
fiindca legea, ci nu instanta de judecata, le determina.
Tribunalul a ignorat dispozitiile si principiul mai sus-
mentionate si a solutionat calea de atac in compunerea prevazuta pentru
apel, de doi judecatori, incalcandu-se prevederile art.54 alin.2 din Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciara.
Solutionarea cauzei de catre o instanta, alcatuita cu un numar
de judecatori mai mare sau mai mic decat cel prevazut de lege, constituie
nulitatea hotararii, ce se poate inlatura prin masura casarii. Masura casarii
deciziei se impune in aceasta faza procesuala, intrucat este contrar
principiului legalitatii si scopului urmarit prin promovarea caii de atac a
recursului, a mentine o hotarare pronuntata cu incalcarea normelor
imperative de organizare judiciara privitoare la compunerea completelor
de judecata.
A pronunta o alta solutie, presupune confirmarea unei
hotarari vadit nelegale si sanctionarea in mod nejustificat a partii careia
nu i se poate retine nici o culpa pentru eroarea savarsita de catre instanta
cu privire la calea de atac.
De asemenea, s-ar incalca in mod grav dreptul partii la un
proces echitabil, prin promovarea unui formalism excesiv privind
calificarea cailor de atac si stadiul procesual in care s-a invocat exceptia
nelegalitatii, incalcandu-se astfel si dispozitiile art.6 din Conventia
Europeana a Drepturilor Omului si art.6 din Legea de organizare
judiciara.
Pentru toate aceste argumente, se impune ca, in temeiul
art.312 alin.3 Cod procedura civila, sa se admita recursul si sa se caseze
decizia, cu trimitere spre rejudecare.