RECURS. NECONCORDANTA INTRE DISPOZITIVUL
SI CONSIDERENTELE HOTARARII. CONSECINTE.
Admiterea in principiu a cererii reconventionale prin care
parata-reclamanta invoca in procesul de impartire de bunuri
comune o cota mai mare la dobandirea apartamentului bun
comun decat cea a sotului reclamant-parat si partajarea prin
dispozitivul hotararii a imobilului in cote egale, presupune o
contrarietate intre considerentele hotararii si dispozitivul acesteia.
Neconcordanta dintre dispozitivul si considerentele
hotararii echivaleaza cu o nesolutionare in fond a unui capat de
cerere si poate fi invocat ca motiv de nulitate publica si care atrage
dupa sine casarea cu trimitere spre rejudecare, conform art.312
alin.5 Cod procedura civila.
(Decizia civila nr.38/R-MF/16 februarie
2000 a Curtii de Apel Pitesti).
Contestatorii P.I. si Z.V. au solicitat partajarea bunurilor comune
dobandite de sotii intimati in timpul casatoriei , in vederea recuperarii creantei
pe cale de executare silita, cu cheltuieli de judecata.
Se motiveaza cererea, in sensul ca au titlu executoriu impotriva
intimatului si acesta refuza cu rea-credinta sa plateasca sumele datorate, astfel
ca se impune impartirea bunurilor dobandite de acesta cu sotia in timpul
casatoriei, in vederea vanzarii la licitatie.
Intimata a formulat cerere reconventionala, prin care a solicitat
instantei sa se retina ca are o contributie proprie de 75.000 lei la achitarea
avansului apartamentului, suma ce a fost primita de la parintii sai, iar valoarea
totala este de 185.000 lei.
Prin incheierea din 16 mai 2000, judecatoria a admis in parte, in
principiu actiunea contestatorilor si in parte, in principiu si cererea
reconventionala, ulterior aceeasi instanta a admis in parte actiunea si tot astfel
si cererea reconventionala si a dispus iesirea din indiviziune a sotilor,
omologand raportul de expertiza efectuat in cauza in varianta I, in sensul ca a
atribuit in lotul debitorului-parat apartamentul compus din trei camere in
valoare de 170.292.000 lei, urmand ca acesta sa plateasca sulta in valoare de
85.145.200 lei.
Apelul paratilor a fost anulat ca netimbrat, iar instanta de recurs a
admis aceasta cale de atac, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare
aceluiasi tribunal, retinand ca nu fusese pus in vedere cuantumul sumei ce
reprezinta taxa de timbru judiciar, astfel ca sanctiunea nu era aplicabila.
In rejudecare, apelul a fost respins ca nefondat.
Parata M.L. a declarat recurs, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9
si 10 Cod procedura civila, sustinand in esenta ca au fost incalcate prevederile
art.36 din Codul familiei, raportat la art.741 Cod civil si a fost neglijata
practica judiciara in materie, intrucat nu s-a tinut cont de cota ce revenea
fiecarui copartas si de interesul fiicei partilor si drepturile ei locative proprii.
Se mai sustine ca instanta nu s-a pronuntat asupra dovezilor
administrate, neluand in calcul depozitia martorilor audiati la solicitarea sa,
din care rezulta contributia sa proprie la dobandirea apartamentului.
Cu opinie majoritara, recursul a fost privit ca intemeiat si admis ca
atare in temeiul art.312 alin.2 Cod procedura civila, sub aspectul ultimei critici
de natura sa atraga casarea deciziei.
In considerentele deciziei de casare, s-a retinut ca din dispozitivul
incheierii de admitere in principiu, precum si din minuta acesteia, instanta de
fond a admis cererea de partaj in cadrul contestatiei la executare, constatand o
contributie proprie a paratei-recurente, imprejurare ce a avut ca efect
admiterea in parte a cererii reconventionale.
Ulterior, cu ocazia redactarii acestei hotarari, desi se preia in
dispozitiv mentiunea admiterii cererii reconventionale, in considerente
motivarea se rezuma doar la precizarea contributiei egale a sotilor parati la
dobandirea unicului bun comun.
Admiterea in principiu a cererii reconventionale prin care parata-
reclamanta invoca in procesul de impartire de bunuri comune o cota mai
mare la dobandirea apartamentului bun comun decat cea a sotului reclamant-
parat si partajarea prin dispozitivul hotararii a imobilului in cote egale
presupune o contrarietate intre considerentele hotararii si dispozitivul
acesteia.
Neconcordanta dintre dispozitivul si considerentele hotararii
echivaleaza cu o nesolutionare in fond a unui capat de cerere si poate fi
invocat ca motiv de nulitate publica si care atrage dupa sine casarea cu
trimitere spre rejudecare, conform art.312 alin.5 Cod procedura civila.
N.A. Nesolutionarea in fond, nepronuntarea asupra unui capat al
cererii, nu constituie motiv de ordine publica posibil a fi invocat din oficiu.
Potrivit art.2812 Cod procedura civila, in situatia nepronuntarii
asupra unui capat al cererii, se poate solicita completarea hotararii in conditiile
mentionate de textul citat.
In cazul de fata, asa cum reiese din opinia separata, s-a ajuns la
admiterea unui recurs inadmisibil, in urma invocarii din oficiu asa-zisului
motiv de ordine publica, care de altfel nici nu a fost pus in discutia partilor.
Motivul invocat este in realitate de netemeinicie ori, potrivit
art.304 Cod procedura civila, motivele care duc la casarea sau modificarea
unei hotarari sunt numai cele de nelegalitate.
In consecinta, recursul trebuia respins ca inadmisibil, asa cum corect se retine
in opinia separata.