Furt calificat si violare de domiciliu. Lipsa probelor care dovedesc faptele. Achitare
Incheierea penala nr. 713/16.11.2006
Prin sentinta penala nr. 356/16 februarie 2006 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul penal nr. 5502/2005, in baza dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a cu referire la art. 10 lit. c Cod penal, a fost achitat inculpatul C.Gh., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 192 alin. 2 Cod penal si art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
In pronuntarea acestei sentinte instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul C.Gh. locuieste in Barlad, str. Plevnei, nr. 12 impreuna cu concubina sa, mama, sora si nepoatele sale. Este o fire violenta si in data de 17.05.2005, i-a cerut concubinei sale care obisnuia sa efectueze diferite activitati gospodaresti la domiciliul partii vatamate C.T., sa sustraga bunuri din domiciliul acestuia.
Inculpatul nu a fost niciodata la vatamat, singura care avea acces cu acordul acestuia fiind concubina inculpatului.
Initial concubina inculpatului la insistentele acestuia, a mers sa sustraga bunuri, dar s-a intors aducandu-i la cunostinta acestuia ca in vizita la vatamat se afla una din fiicele sale.
Spre seara, concubina, la solicitarea inculpatului si de teama violentelor ce acesta le-ar fi exercitat, a mers la vatamat, a intrat pe poarta care era inchisa, dar neasigurata si cunoscand imobilul vatamatului, s-a deplasat in una din camere, de unde a sustras o butelie si un pachet de carne de porc. Butelia a lasat-o in strada la poarta vatamatului si s-a deplasat la domiciliu numai cu pachetul de carne.
I-a adus la cunostinta inculpatului despre bunurile sustrase si i-a cerut acestuia sa mearga sa aduca butelia.
Acesta s-a deplasat la locul unde era lasat bunul si l-a adus la domiciliul sau.
In acea seara, inculpatul si-a batut mama si sora. Ca urmare a acestei situatii pentru a se razbuna pe el, C.L. l-a reclamat la politie ca fiind autorul furtului buteliei de la partea vatamata.
In cursul urmaririi penale si la cercetarea judecatoreasca si-au schimbat declaratiile si au indicat ca autor al furtului pe V.S.. De altfel, aceasta recunoaste savarsirea celor 2 fapte.
Inculpatul a dat declaratii contradictorii la urmarirea penala, dar in fata instantei a sustinut ca nu el este autorul si ca declaratiile care le-a dat au fost ca urmare a presiunilor care s-au facut asupra lui de catre organele de urmarire penala.
Sustinerile inculpatului sunt probate cu declaratia martorelor C.G., C.L. si V.S.
Partea vatamata, in declaratiile date la instanta, a precizat ca inculpatul nu obisnuia sa vina niciodata la el, in schimb concubina acestuia era cea care venea ori de cate ori era solicitata si ca primea pentru munca depusa produse alimentare.
Datorita acestui fapt si el apreciaza ca autorul furtului este concubina si nu inculpatul.
Retinand aceasta situatie de fapt instanta constata ca in curtea partii vatamate a patruns pe timp de noapte la data de 17.05.2005 o alta persoana si nu inculpatul, aceeasi persoana fiind cea care a sustras si butelia.
In concluzie, instanta a constatat ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, cu referire la art. 10 lit. c Cod procedura penala, motiv pentru care a dispus achitarea inculpatului C.Gh. pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu si furt calificat.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel procurorul care a sustinut ca sentinta este nelegala intrucat au fost ignorate probele dosarului care confirma vinovatia inculpatului.
Tribunalul Vaslui prin decizia penala nr. 261/A/22.06.2006 a respins apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad si a mentinut sentinta penala nr. 356/2006 a Judecatoriei Barlad.
Instanta e control judiciar a retinut urmatoarele:
Potrivit depozitiilor martorilor audiati in cauza, inculpatul nu a cunoscut nimic in legatura cu existenta acelei butelii la domiciliul sau, decat atunci cand au venit organele de urmarire penala, autorul furtului fiind concubina acestuia care in mod curent obisnuia sa mearga la domiciliul partii vatamate. Cum de altfel acesta din urma a sustinut si a declarat ca inculpatul nu il mai vizita de foarte multa vreme, excluzand astfel posibilitatea ca inculpatul sa comita cele doua infractiuni in calitate de autor.
Instanta de fond a retinut aceasta situatie in mod corect si in concordanta cu probele pe care le-au administrat in cursul judecatii cu atat mai mult in conditiile in care nu reiese din probe furtul acelui pachet de carne.
Totodata este indoielnica si ipoteza sustinuta privind instigarea de catre inculpat la faptele retinute ale concubinei sale, intrucat depozitia martorei C.L., sora inculpatului, este subiectiva, tinand seama de relatiile in care se afla acestia, asa incat nu se impune schimbarea incadrarii juridice.
In termen legal decizia instantei de apel a fost atacata cu recurs de Parchetul de pe langa Tribunalul Vaslui si a vizat gresita achitare a inculpatului C.Gh..
Se sustine ca instantele au ignorat faptul ca la domiciliul inculpatului a fost gasita butelia, iar despre furt organele de cercetare penala au fost sesizate de C.L., sora inculpatului.
Aceasta martora a declarat ca in acea seara inculpatul i-a spus concubinei - V.S. - sa mearga sa sustraga bunuri de la vatamat, apoi dupa un timp i-a vazut pe amandoi plecand de acasa si revenind cu o butelie ce era transportata de inculpat si cu un pachet de carne pe care-l ducea V.S.
Martora C.G. a declarat ca a vazut-o pe V.S. intrand in curtea partii vatamate si a iesit cu o butelie pe care a dat-o inculpatului.
Pe de alta parte instantele au considerat ca fiind sincera numai declaratia martorei V.S., respectiv ca ea a sustras bunurile inlaturand nejustificat pe cele ale martorelor C.L. si C.G.
Situatia de fapt expusa nu poate motiva solutia de achitare, situatie in care se solicita admiterea recursului, casarea hotararilor si pe fond condamnarea inculpatului.
Motivul invocat de procuror se incadreaza in drept in cazul de casare prevazut de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 18 privind grava eroare de fapt si este nefondat.
Aflarea adevarului intr-o cauza penala - regula de baza a procesului penal - implica a stabili daca fapta exista si intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, care este autorul acesteia si daca faptuitorul raspunde penal.
Pe de alta parte, probele se administreaza in fata instantei, oral, nemijlocit si contradictoriu, creand conditii pentru analiza aprofundata a acestora.
In cauza, ambele instante au perceput si analizat probele ajungand astfel la concluzia justificata ca sunt insuficiente pentru a stabili vinovatia inculpatului C.Gh. si a hotari condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunilor de "violare de domiciliu" si "furt calificat".
Rezulta din actele dosarului, ca in data de 18 mai 2005 numita C.L., a sesizat organele de cercetare penala aratand ca in data de 17 mai 2005 inculpatul C.Gh. a sustras din locuinta partii vatamate C.T. "o butelie de aragaz".
Se mai consemneaza in procesul-verbal - fila 5 dosar urmarire penala - ca butelia se afla la "locuinta din Barlad, str. Plevnei, nr. 12".
In data de 19 mai 2005 s-a intocmit procesul-verbal de cercetare la fata locului intocmindu-se si planse fotografice.
In procesul-verbal - fila 6 verso - se arata: "Nu au fost ridicate urme sau mijloace de proba. Nu au fost ridicate sau distruse bunuri sau valori".
Desi butelia nu a fost gasita la locuinta inculpatului, neexistand in acest sens un act de ridicare a bunului la 19 mai 2005 - fila 13 dosar urmarire penala - organele de cercetare penala au predat partii vatamate una "butelie de aragaz de culoare albastra cu gaz in ea cu capacel de culoare albastra".
Partea vatamata nu a avut cunostinta de acest furt, afland aceasta la 19 mai 2005, data la care i s-a restituit butelia (fila 12 dosar urmarire penala).
In declaratiile date la urmarirea penala inculpatul a recunoscut savarsirea furtului pentru ca ulterior in fata instantei - fila 9 dosar cercetare judecatoreasca - sa arate ca bunurile au fost aduse de catre concubina sa, V.S.
In timpul urmaririi penale aceasta martora a aratat ca " in seara zilei de 17.05.2005 concubinul meu - inculpatul C.Gh. - a venit acasa cu o butelie de aragaz si o punga cu carne de porc, cred ca era ora 2300 dar nu l-am intrebat de unde le are pentru ca imi era frica de el".
Situatia relatata este retractata in fata instantei, sustinand ca ea este autoarea furtului si ca inculpatul C.Gh. nu a avut cunostinta de cele intamplate: "pe seara profitand de faptul ca vatamatul era intr-o bucatarie iar casa era descuiata am intrat si am luat butelia_", "carne nu am luat".
Contradictorii sunt si depozitiile martorei C.L. care la data de 15 iulie 2005 - deci aproximativ la doua luni de la comiterea faptei - arata ca autorii furtului sunt V.S. si C.Gh. - (fila 21 verso dosar urmarire penala), aspecte ce se regasesc in partea a doua a declaratiei data la instanta - fila 19 dosar cercetare judecatoreasca.
In aceeasi depozitie din 02 februarie 2006 martora arata ca "intr-o seara, nu mai retine ora, V.S mi-a aratat o butelie care se afla in camera la ea. Mi-a spus ca a luat-o de la partea vatamata. In acest timp inculpatul era acasa".
C.G. - nepoata inculpatului - a aratat ca "de la concubina inculpatului stiu ca aceasta a sustras butelia de la partea vatamata" - fila 26 dosar fond.
Este de observat ca reproducerea faptelor in fata organelor de ancheta cat si in fata instantelor de judecata sunt distorsionate alteori retractate fiind invocate fie presiuni ale organelor de cercetare penala, fie elemente de fapt contradictorii care privesc bunurile sustrase, cat si calitatea de autori sau autor al faptelor presupus a fi savarsite.
Nu este lipsit de importanta si faptul ca inculpatul C.Gh. este concubinul martorei V.S. si fratele martorei C.L., iar C.G. este nepoata inculpatului.
In acest context sunt indoielnice depozitiile acestora iar in activitatea de evaluare a probelor, ambele instante au concluzionat in mod corect ca nu se poate stabili fara dubii calitatea de autor, complice sau instigator a inculpatului la savarsirea faptelor deduse judecatii.
Prin urmare, solutia de achitare dispusa de instanta fondului si confirmata de instanta de control judiciar este temeinica si legala, recursul declarat de procuror este nefondat si a fost respins conform dispozitiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedura penala.