Actiune pentru restrangerea dreptului la libera circulatie in statele Uniunii Europene (Legea nr. 248/2005, art. 38; O.U.G. nr.10572005 aprobata prin Legea nr.260/2005, Directiva nr.38/2004/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004)
Restrangerea dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani in strainatate in statele membre ale Uniunii Europene este supusa conditiilor prevazute de art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE, care sunt de imediata aplicare.
Dispozitiile Legii nr. 248/2005 se interpreteaza in acord cu legislatia comunitara.
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 140 din 24 septembrie 2008
Reclamanta Directia Generala de Pasapoarte solicita restrangerea exercitarii dreptului de libera circulatie in Franta, pe o perioada de 3 ani, a paratei M.P.
Se sustine ca la data de 20.04.2008, in baza Acordului de readmisie incheiat de Romania cu Republica Franceza, aprobat prin H.G. nr. 278/1994, parata a fost returnata, intrucat se afla intr-o situatie nelegala pe teritoriul acelui stat.
Se invoca faptul ca masura returnarii s-a dispus de autoritatile franceze, pentru ca parata nu a respectat legislatia acestui stat.
Prin documentele internationale la care Romania este parte, se arata in sesizare, cetatenii romani care circula in strainatate au obligatia de a nu desfasura activitati care sa compromita imaginea Romaniei ori obligatiile asumate de a respecta legislatia statului in care se afla, scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si a ramane pe teritoriul statului gazda.
In drept, sunt invocate dispozitiile Legii nr. 248/2005 si ale Codului de procedura civila.
Tribunalul Iasi prin sentinta civila nr. 903 din 18 iunie 2006 respinge sesizarea.
In solutionarea cauzei, tribunalul a apreciat necesitatea restrangerii dreptului la libera circulatie a paratei, cetatean roman si cetatean al Uniunii Europene prin raportare la situatia de fapt dovedita la noua ordine juridica din Romania determinata de aderarea la Uniunea Europeana la 01.01.2007.
Astfel, in cuprinsul sentintei sunt prezentate si interpretate dispozitiile art. 38,39 si art. 52 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 (art. 27), si se constata ca norma interna este partial incompatibila cu norma comunitara.
Retine instanta de prim grad ca in cauza sunt aplicabile principiile dreptului comunitar, astfel cum sunt stabilite in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, Directiva 2004/38/CE ale carei dispozitii nu au fost transpuse de Romania in dreptul intern, Legea nr. 248/2005 nefiind modificata si armonizata cu prevederile legislatiei comunitare.
Astfel, art. 27 din Directiva prevede situatiile de exceptie in care se poate dispune restrangerea dreptului la libera circulatie, respectiv ordinea, siguranta sau sanatatea publica. Masurile luate din motive de ordine publica sau siguranta publica respecta principiul proportionalitatii si se intemeiaza exclusiv pe conduita persoanei in cauza care, se arata in cuprinsul sentintei, trebuie sa constituie o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii, neputand fi acceptate motivari care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideratii de preventie generala.
Tribunalul constata ca nu s-au invocat si alte circumstante reale sau personale referitoare la conduita paratei, instanta nu poate sa retina in nici un caz ca prezenta paratei pe teritoriul francez ar constitui "o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii", mai ales in conditiile in care Directiva dispune ca "nu pot fi acceptate motivari care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideratii de preventie generala".
Prin raportare la dispozitiile art. 27 din Directiva, instanta apreciaza ca nici chiar simpla nerespectare a conditiilor prevazute de legea franceza referitoare la dreptul de sedere pe teritoriul sau a unui cetatean roman -nerespectare care nu a fost dovedita in cauza - nu poate fi incadrata in sfera notiunilor de ordine, siguranta sau sanatate publica, pentru a se putea admite actiunea.
Statul al carui cetatean este indepartat nu poate ingradi insa libertatea de circulatie a acestuia, se arata in considerentele hotararii atacate, decat in situatiile de exceptie prevazute in art. 27 din Directiva si care trebuie dovedite ca atare.
Sentinta cuprinde si considerente privind incidenta art. 307 din Tratatul C.E. care prevad ca "Dispozitiile prezentului tratat nu aduc atingere drepturilor si obligatiilor care rezulta din conventiile incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentului tratat intre unul sau mai multe state, membre pe de o parte si unul sau mai multe state terte pe de alta parte".
Tribunalul constata ca Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, aprobat prin H.G. nr. 278/1994 nu reglementeaza obligatii specifice in sarcina Romaniei privind luarea unor masuri de restrangere a libertatii de circulatie a persoanelor care au fost returnate din Franta, ca singura obligatie esentiala asumata de Romania prin acest acord a fost aceea de a readmite cetatenii sai care au fost indepartati de catre statul francez. Conventia trebuie interpretata si aplicata in sensul dispozitiilor art. 234 alin. 3) din Tratat, respectiv prin apelarea la toate mijloacele corespunzatoare pentru eliminarea incompatibilitatilor, tinand cont ca fiecare dintre statele membre fac parte integranta din Comunitate si, din aceasta cauza, sunt inseparabil legate de crearea institutiilor comune, intre care si instanta de judecata care poate refuza aplicarea normelor incompatibile tratatului, atata vreme cat statul nu si-a indeplinit obligatia pozitiva de a reactiona in termen util pentru eliminarea unor astfel de incompatibilitati.
Impotriva hotararii Tribunalului Iasi a declarat apel Directia Generala de Pasapoarte din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, invocand urmatoarele motive:
- indepartarea paratei de pe teritoriul statului francez si documentele intocmite de autoritati atesta ca parata, asa cum a recunoscut in declaratia data, este condamnata la 1(un) an inchisoare pentru proxenetism agravat, asociere in vederea savarsirii de infractiuni - motive de siguranta publica;
- definirea si aplicarea conceptelor de ordine publica, securitate publica apartine legilor tribunalelor nationale, daca proxenetismul si asocierea in vederea savarsirii de infractiuni nu sunt una din acele fapte;
- Curtea de Justitie a Comunitatii Europene in cazul C-33/2007 a hotarat ca "statele membre sunt libere sa stabileasca cerintele de ordine publica si siguranta publica, in conformitate cu nevoile lor nationale, care pot varia de la un stat membru la altul si de la o perioada la alta;
- autoritatile romane nu au competenta de a cerceta si a se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei actului de returnare savarsit de autoritatile franceze, ci doar de a lua act de aceasta masura si de a pune in executare prevederile corespunzatoare din legislatia nationala;
- dreptul intern nu contravine dreptului comunitar dispozitiile art. 18 C.E. si art. 27 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si Consiliului din 29 aprilie 2004 "nu se opun unei reglementari nationale care permite restrangerea dreptului unui resortisant al unui stat membru de a se deplasa pe teritoriul unui alt stat membru, in special daca a mai fost returnat anterior din acel stat";
- masura dispusa prin art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005 se circumscrie situatiilor expres si limitativ prevazute in art.53, apararea securitatii nationale si a ordinii publice cum a hotarat Curtea Constitutionala a Romaniei prin decizia nr. 855/28.XI.2006. Prima instanta nu a facut referire in motivarea hotararii la aceste probleme, la migratia ilegala din Romania spre statele europene ce prezinta interes pe plan intern dar si pe plan extern, deciziile Curtii Constitutionale fiind general obligatorii, art. 147 al. 4 din Constitutia Romaniei;
- Legea nr. 248/2005 a fost elaborata asa cum se arata in expunerea de motive pentru reglementarea conditiilor de exercitare a dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani in strainatate, in acord cu prevederile Constitutiei, documentele internationale in domeniul protectiei drepturilor omului la care Romania este parte, a art. 13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 12 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice si a art. 2 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
- masura returnarii si H.G. nr. 278/1994 sunt aplicabile nu numai anterior ci si ulterior aderarii Romaniei la Uniunea Europeana ceea ce rezulta si din art. 39 si art. 52 din Legea nr. 248/2005, deoarece parata prin conduita sa a adus atingere imaginii si intereselor Romaniei in raporturile cu Statele Uniunii Europene.
Apelul este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Reclamata in drept isi intemeiaza sesizarea pe dispozitiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, act normativ care reglementeaza dreptul, conditiile in care cetatenii romani pot calatori in strainatate, obligatiile pe perioada sederii in strainatate, dispozitii procedurale, tranzitorii si finale.
Limitarea exercitarii dreptului cetatenilor romani la libera circulatie se poate face numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Masura are caracter individual si poate fi dispusa de Romania, stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul unui stat membru, numai sub rezerva limitarilor si conditiilor prevazute prin tratatul C.E. si prin Directiva 2004/38 prin art. 27.
Instanta de fond a aplicat direct dreptul comunitar retinand incompatibilitatea partiala a normei interne.
Modificarea si completarea succesiva a Legii nr. 248/2005 s-a dispus de legiuitor in acord cu documentele internationale in domeniul protectiei drepturilor omului, legea fiind aplicabila si ulterior aderarii. Statele membre au dreptul de a restrange libertatea de circulatie si de sedere a cetatenilor Uniunii si a membrilor lor de familie indiferent de cetatenie pentru motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica.
Motivarea in fapt a sesizarii si probele administrate impun in aplicarea Legii nr. 248/2005 si a incidentei art.27 din Directiva 2004/38/CE instantei nationale de a stabili daca comportamentul intimatei reprezinta o amenintare pentru ordinea publica sau securitate publica pentru statul de pe teritoriul caruia a fost returnata, pe care tribunalul nu le-a examinat in raport de probele administrate.
Cetatenii romani alaturat dreptului la libera circulatie au si obligatii intre care si acelea de a respecta legislatia statului in care se afla; scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, dupa caz, a ramane pe teritoriul statului respectiv, in conditiile stabilite prin legislatia acestuia sau prin documentele internationale semnate cu Romania, iar ca cetateni ai Uniunii se bucura de drepturile si se supun obligatiilor prevazute in tratat.
Dreptul la libera circulatie nu este absolut ci poate fi limitat in conditiile stabilite prin Legea nr. 248/2005 aplicabila in cauza de fata, si ulterior aderarii.
Curtea constata ca restrangerea dreptului intimatei la libera circulatie solicitata de reclamanta este motivata pe readmisia acesteia conform Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze care constituie "procedura" aprobat prin H.G. 278/1994 si a conduitei acesteia in statul gazda.
Readmisia s-a dispus urmare condamnarii intimatei prin sentinta Tribunalului de Mare Instanta din Lyon din data de 06.07.2007 la "un an inchisoare pentru proxenetism agravat, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, motive de siguranta publica".
Instanta franceza a ordonat si interdictia pe teritoriul national francez, masura pusa in executare in modalitatea prevazuta de acordul incheiat de cele doua state, Franta si Romania, membre ale Uniunii.
Intimata recunoaste ca este condamnata, a fost arestata de autoritatile franceze, eliberata la 12.04.2008, data la care s-a dispus si executat readmisia.
Articolul 27 din Directiva 2004/38/C.E. trebuie interpretat si aplicat in sensul ca statele membre de origine, pot restrange libertatea de circulatie si sedere a cetatenilor sai ce au si cetatenia Uniunii pentru incalcarea legislatiei statului membru din care a fost repatriata si cu care Romania are incheiat acordul de readmisie.
Limitarea exercitiului dreptului cetateanului roman in strainatate, cetatean si al Uniunii s-a solicitat nu pentru sedere ilegala ci urmare savarsirii de infractiuni pe teritoriul statului francez, a condamnarii la pedeapsa inchisorii si a incalcarii obligatiei impusa prin art. 5 din Legea 24872005 de a respecta legislatia statului in care se afla.
Faptul ca in sesizare temeiul de drept este numai enuntat, Legea nr. 248/2005 impune instantei - la situatia de fapt invocata si dovedita - sa stabileasca, in speta daca legea interna este in concordanta cu Directiva 2004/38 C.E.
Curtea are in vedere ca statele membre pot sa restranga libertatea de circulatie si sedere a cetatenilor Uniunii Europene pentru motive de ordine publica sau securitate publica, pe care autoritatile nationale competente le pot aprecia in limitele impuse prin tratat.
Comportamentul persoanei in cauza este determinant pentru un stat membru, in anumite circumstante, pentru a limita dreptul la libera circulatie propriilor cetateni intr-un alt stat membru.
Incalcarea legislatiei statului gazda in modalitatea asocierii pentru savarsirea de infractiuni, a comiterii infractiunii de proxenetism agravat, condamnarea la pedeapsa inchisorii, constituie motive de ordine publica in sensul art. 27 din Directiva.
Totodata, readmisia pentru incalcarea legislatiei statului francez, in speta, conform dreptului intern impune limitarea exercitarii dreptului intimatei la libera circulatie in temeiul art. 38 lit. a Legea nr. 248/2005, art. 27 din Directiva nefiind incalcat.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 296 Cod procedura civila instanta a admis apelul, a schimbat in tot sentinta, a admis actiunea, dispunand restrangerea dreptului la libera circulatie a paratei M.P., pe teritoriul Republicii Franceze, o perioada de trei ani de la data pronuntarii hotararii.
La stabilirea duratei, Curtea a avut in vedere motivele pentru care s-a dispus readmisia, savarsirea de infractiuni fiind o amenintare reala, grava, ce afecteaza interesele fundamentale ale societatii, ordinea publica.