Actiune in despagubirea salariatului de catre angajator in conditiile prevazute de art.269 (1) C. muncii. Conditii de admisibilitate ce trebuie intrunite cumulativ Decizie nr. 746 din data de 14.12.2007
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Actiune in despagubirea salariatului de catre angajator in conditiile prevazute de art.269 (1) C. muncii. Conditii de admisibilitate ce trebuie intrunite cumulativ
Curtea de Apel Iasi, decizia nr.746 din 14 decembrie 2007
Prin sentinta civila nr.426 din 17.02.2006 Tribunalul Iasi respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de D.S.P. Jud.Iasi.
Respinge actiunea astfel cum a fost precizata si completata formulata de reclamantul P.D.-G. in contradictoriu cu paratii Centrul Medical "C." si D.S.P. Jud.Iasi.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a D.S.P. Jud.Iasi, instanta constata ca aceasta este nefondata, avand in vedere faptul ca parata are calitate de ordonator secundar de credite, calitate in care a aprobat lista cu mijloace fixe ce urmeaza a fi decontate esalonat pe perioada anului 2001.
Pe fond instanta retine ca incepand cu data de 01.09. 2000 reclamantul P.D.-G. este salariatul paratului Centrul Medical "C." pe postul de medic primar la cabinetul de balneofizioterapie si recuperare medicala, conform contractelor individuale de munca nr.93/01.01.2005 si nr.3/01.09.2000.
Prin actiunea introductiva, astfel cum a fost precizata, reclamantul a solicitat obligarea paratelor la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale si a sumei de 1.000.000.000 ROL cu titlu de daune materiale reprezentand valoarea raportarilor catre C.J.A.S. Iasi, raportari ale bazei de fizioterapie concretizate doar in proceduri de fizioterapie.
Din cuprinsul fisei postului reclamantului rezulta ca acestuia ii revenea atributia de a examina bolnavi, de a stabili diagnosticul folosind mijloacele din dotare de care dispune si de a indica, sau dupa caz, de a efectua tratamentul corespunzator.
Din cuprinsul adresei nr.59/13.01.2005 emisa de paratul Centrul Medical "C." rezulta care sunt aparatele pe care le avea in dotare cabinetul medical in care isi desfasura activitatea reclamantul si care sunt procedurile medicale care se pot efectua cu aceste aparate. Se mai retine de catre instanta ca din cuprinsul probelor administrate in cauza, nu rezulta ca paratii i-ar fi solicitat reclamantului sa achizitioneze aparatura proprie pe care sa o utilizeze in tratarea pacientilor sau ca intre reclamant si angajator ar fi existat vreo conventie in acest sens. Mai mult, instanta retine ca din probele administrate in cauza rezulta ca reclamantul a incunostintat parata despre faptul ca foloseste aparatura proprie la data de 17.03.2005, prin adresa nr.620. Urmare a acestei adrese, Centrul Medical "C." prin adresa nr.2431/14.11.2005, a solicitat reclamantului sa renunte la utilizarea aparaturii proprii in tratamentul pacientilor si sa scoata aceste aparate din unitate intrucat nu a facut dovada ca acestea sunt omologate si verificate tehnic si au avizele de folosire.
Cat priveste sustinerile reclamantului referitoare la faptul ca paratul Centrul medical "C." avea cunostinta si a acceptat folosirea aparaturii medicale proprii, instanta retine ca acestea sunt nefondate intrucat din cuprinsul raportului de audit public din 14.03.2003 nu rezulta cu exactitate ce cabinete medicale aveau in dotare aparatura proprietatea medicilor.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantului referitoare la faptul ca desi D.S.P. Iasi a acordat fondurile necesare in vederea dotarii corespunzatoare a cabinetului de medicina fizica recuperare medicala si balneofizioterapie, aceste fonduri au fost folosite pentru modernizarea laboratorului (gresie si faianta), instanta retine ca acestea sunt neintemeiate. Astfel, parata D.S.P.Jud.Iasi, prin raspunsul la interogatoriu, a sustinut ca nu a directionat fonduri catre Centrul Medical "C." pentru achizitionarea de aparatura medicala si ca nu asigura sumele necesare in vederea achizitionarii aparaturii medicale pentru unitatile din subordine. Mai sustine parata ca are doar atributia de a aproba listele de investitii depuse de unitatile sanitare si de a le inainta spre aprobare ordonatorului principal de credite - Ministerul Sanatatii - fara aceste aprobari nici o unitate medicala neputand angaja nici un fel de cheltuieli.
Se mai retine de catre instanta ca paratul Centrul Medical "C." nu a incalcat prevederile art.49 alin.2 lit. b Codul muncii referitoare la obligatia angajatorului de a asigura permanent conditiile tehnice organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. Astfel, din cuprinsul adresei nr.59/13.01.2005 rezulta ca in dotarea cabinetului medical in care isi desfasoara activitatea reclamantul exista o serie de aparate cu care se pot efectua proceduri medicale specifice, iar din nota informativa inregistrata sub nr.2568/6.12.2005 rezulta ca in perioada august 2003 - septembrie 2004 s-au achitat datorii in suma de 1.850.000 ROL, iar in anul 2005 prevederile bugetare aprobate de C.J.A.S. Iasi nu au permis decat achitarea drepturilor de personal pana la nivelul lunii septembrie 2005, din luna octombrie 2005 unitatea inregistrand un deficit bugetar de 108.000 RON si fiind obligata sa asigure plata drepturilor de personal din venituri proprii, fara a exista posibilitatea procurarii de aparatura sau efectuarea altor achizitii.
De asemenea, instanta retine ca, potrivit contractului individual de munca nr.93/01.01.2005, reclamantul beneficiaza de un salariu de baza lunar brut in suma de 11.178.000 lei la care se adauga sporurile, valoarea acestui salariu nedepinzand de valoarea raportarilor efectuate.
In consecinta instanta constata ca este nefondat capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratilor la plata sumei de 100.000 RON cu titlu de daune materiale.
Cat priveste capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratilor la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale instanta constata ca acesta este nefondat avand in vedere faptul ca reclamantul nu a facut dovada prejudiciului moral suferit.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul P.D.-G. considerand-o nelegala si netemeinica.
Recurentul-reclamant motiveaza ca in mod gresit a fost respinsa actiunea prin care a solicitat daune materiale constand in contravaloarea procedurilor de fizioterapie efectuate cu aparatura proprietate personala, validate si decontate de C.J.A.S., a daunelor morale si a cheltuielilor de judecata.
Motiveaza recurentul-reclamant ca in anul 2000 s-a angajat la Centrul Medical "C." in calitate de medic primar coordonator al Serviciului de recuperare medicala, medicina fizica si balneologie. Pentru a-si desfasura in bune conditii activitatea a solicitat in dese randuri conducerii sa achizitioneze aparatura necesara bazei de fizioterapie, dat fiind faptul ca cea existenta era depasita fizic si moral. Cu acordul verbal al conducerii unitatii a inceput sa lucreze cu aparatura sa proprietate.
Toate procedurile de recuperare, nu numai consultatiile, au fost decontate de C.J.A.S. Acestea au putut fi efectuate doar cu aparatura cu care si-a dotat cabinetul, prin achizitii personale. Dovada in acest sens sunt raportul de audit realizat la data de 14.03.2003 de Serviciul de Audit Intern al D.S.P., documentatia eliberata de C.J.A.S. in care sunt evidentiate si raportarile decontate.
Mai motiveaza recurentul-reclamant ca sustinerea Centrului Medical "C." cum ca poate acorda dosar asistenta juridica activitate pentru care nu are nevoie de aparatura este de natura a-i restrictiona dreptul constitutional la munca, conform pregatirii pe care o are. Intre consultatie si celelalte proceduri de tratament (recuperare fizica si medicala, balneofizioterapie) exista o legatura intrinseca, toate formand o schema de tratament. De altfel, conform dispozitiilor art.40 pct. 2 lit. b din Codul muncii, angajatorul are obligatia de a asigura permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. In cazul sau acestea sunt prevazute cu titlu de obligativitate in O.M.S. nr.61/2000 si O.M.S. nr.153/2003, ce stabilesc si modul in care trebuie sa fie dotate minimal cabinetele medicale.
Mai motiveaza recurentul-reclamant ca exceptia lipsei calitatii procesual -active a D.S.P. este nefondata solicitand respingerea acesteia, motivat de faptul ca este cea care a organizat concursul pe post si ca este ordonator de fonduri.
Adresa nr.2431/14.11.2005 prin care i se cere sa renunte la utilizarea aparatelor este intocmita pro causa de catre Centrul Medical "C.".
Mai arata recurentul-reclamant ca in mod gresit a retinut instanta ca aparatele din dotare raspund cerintelor terapeutice ale pacientilor, dar acestea sunt aparate de kinetoterapie menite sa serveasca altor scopuri.
Mai arata recurentul-reclamant ca nu se poate retine ca nu a existat o intelegere intre angajat si angajator referitoare la folosirea aparaturii proprii, in conditiile in care a facut dovada ca a adus la cunostinta acest aspect si ca a acceptat tacit aceasta situatie prin incasarea timp de 5 ani a decontarilor serviciilor medicale prestate de cabinetul al carui titular este.
In plus, mai arata ca D.S.P. a alocat fonduri pentru dotarea cabinetelor insa Centrul nu si-a indeplinit aceasta obligatie.
Intimatul Centrul Medical "C." formuleaza intampinare prin care solicita respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul sustine ca nu a existat nici o conventie scrisa sau verbala intre salariat si angajator din care sa rezulte ca i s-ar fi solicitat celui dintai sa achizitioneze aparatura sau sa o aduca de acasa pe cea pe care o avea. Daca a facut acest lucru, l-a facut pe raspunderea, riscul si cheltuiala sa. Angajatorul nu are nici o obligatie in acest sens si nu este abilitat de lege sa faca asemenea achizitii fara acordul, aprobarea ordonatorului principal de credite (Ministerul Sanatatii) si fara ca, cheltuielile respective sa fie aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli potrivit O.U.G. 115/2004. Dimpotriva, reclamantul a comis o abatere disciplinara, aducand la cunostinta conducerii faptul folosirii in cadrul cabinetului a aparaturii proprii abia la data de 17.03.2005, ceea ce l-a determinat sa-l someze sa renunte la utilizarea acesteia.
Mai sustine intimatul ca, cabinetul medical in care isi desfasoara activitatea reclamantul era si este dotat corespunzator astfel ca nu era si nu este nevoie, doar pentru satisfacerea pretentiilor sale, de achizitionarea unor aparate noi, mai ales ca deficitul bugetar, in octombrie 2005 depasea 1 miliard RON. Reclamantul a beneficiat de toate drepturile prevazute de art.39 din Codul muncii. Nu a incalcat prevederile art.40 lit. b Codul muncii.
Raspunzand la intampinare recurentul-reclamant solicita respingerea sustinerilor intimatei ca fiind vadit lipsite de temei legal si nesustinute de probele cauzei. Arata ca actiunea nu este prescrisa, nefiind incidente dispozitiile art.283 lit. a,b,c din Codul muncii. Ca a solicitat inca din 01.10.2000 aparatura minima necesara conform legii, la dosar existand avizul pozitiv dat de organismul abilitat de lege. Nu a fost sanctionat pentru o atare abatere disciplinara.
Arata recurentul-intimat ca dotarea cabinetului cu aparatura corespunzatoare nu este un moft al sau ci dimpotriva o obligatie impusa de art.39 Codul muncii pe care angajatorul nu si-a indeplinit-o.
In ceea ce priveste daunele morale, arata ca acestea deriva din chiar situatia de fapt prezentata, din atingerea adusa demnitatii la locul de munca, pierderea clientelei. In privinta daunelor materiale solicita a se vedea raportarile din anul 2005 care sunt la nivelul lunii decembrie 2004, aceasta intrucat nu a mai utilizat aparatura proprie, pacientii nu mai veneau doar pentru consultatii.
Recurentul-reclamant depune in probatiune inscrisuri. De asemenea, C.J.A.S. Iasi comunica prin intermediul aparatorului ales al recurentului raportarile serviciilor balneologice efectuate in perioada 01.01.2005-31.05.2006.
Examinand probele cauzei in raport de motivele de recurs invocate, apararile intimatului si dispozitiile legale aplicabile Curtea a constatat recursul ca nefondat.
Desfasurarea raporturilor juridice de munca in conditiile reglementate, in deplina cunostinta a drepturilor si indatoririlor partilor prezinta interes pentru angajator si angajat. Un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerinte il reprezinta contractul individual de munca.
Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a stabili un raport juridic de munca. In aceasta conventie, sunt prevazute, in limitele stabilite de legislatie si contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti.
Recurentul-reclamant P.D.-G. a actionat in judecata Centrul Medical "C." (centru ce, in faza recursului a fost preluat de Spitalul Clinic "C.I. Parhon") a carui salariat este invocand nesocotirea obligatiei de a-i pune la dispozitie aparatura medicala necesara indeplinirii obiectivelor actului medical si corelativ a dreptului sau de a beneficia de acestea in cadrul muncii. Prejudiciul material pretins incercat de recurent are ca temei tocmai neindeplinirea acestei obligatii de catre angajator.
Pentru a-si desfasura activitatea medicala a achizitionat, din fonduri proprii, si utilizat aparatura performanta cu care a dotat cabinetul, Centrul Medical "C." obtinand in acest fel beneficii.
Curtea a retinut ca recurentul-reclamant P.D.-G. a intrat in raporturi juridice de munca cu Centrul Medical "C." in anul 2000 prin incheierea contractului individual de munca nr.3/01.09.2000. Acesta a fost angajat pe functia de medic primar pe specialitatea balneologie si recuperare medicala.
Cat priveste obligatiile ce revin unitatii in desfasurarea raportului de munca, acestea nu sunt detaliate in contract insa rezulta din actele normative relative la organizarea si functionarea cabinetelor medicale (O.G. 124/1998 cu actualizarile ulterioare, Ordinul Ministrului Sanatatii 84/1998, Ordinul Ministrului Sanatatii 61/2000). Printre alte obligatii unitatea trebuie sa puna la dispozitie personalului medical angajat un cabinet medical cu o dotare minima stabilita prin ordin al Ministrului Sanatatii, in raport cu specialitatea si profilul de activitate.
In noul contract individual de munca inregistrat sub nr.93/01.01.2005 s-a precizat la lit. M pct. 4 ca angajatorul are obligatia de a asigura permanent conditiile tehnice si organizatorice si conditii corespunzatoare de munca. Aceste obligatii a caror incalcare invoca recurentul, sunt prevazute in art.40 pct. 2 lit. b din Codul muncii.
In privinta obligatiilor salariatului contractul individual de munca nr.3/2000 se completeaza cu fisa postului in care se mentioneaza ca medicul primar pe specialitatea balneofizioterapie si recuperare medicala "examineaza bolnavii, stabileste diagnosticul folosind mijloacele din dotare de care dispune, indica sau, dupa caz, efectueaza tratamentul corespunzator, consemneaza aceste date in fisa bolnavului".
Este evident faptul ca Centrul Medical "C." a pus la dispozitie recurentului-reclamant P.D.-G. un cabinet cu dotari minimale, necorespunzatoare pentru intregul profil de activitate - balnefizioterapie si recuperare medicala (inventarul inregistrat la D.S.P. sub nr.842/15.06.2001 -fila 95 dosar fond).
Lipsa unor dotari suplimentare a fost determinata de insuficienta fondurilor.
Instanta de fond a retinut corect netemeinicia sustinerilor reclamantului in sensul ca D.S.P. a acordat fondurile necesare in vederea dotarii corespunzatoare a cabinetului si ca acestea ar fi fost folosite pentru modernizarea laboratorului.
Din raspunsul la interogatoriul luat D.S.P. se poate retine ca aceasta nu a directionat fonduri catre Centrul Medical "C." pentru achizitionarea de aparatura medicala si ca nu asigura sumele necesare in vederea achizitionarii aparaturii medicale pentru unitatile din subordine.
Curtea a retinut afirmatiile recurentului P.D.-G. in sensul ca, din venituri proprii, a asigurat cabinetului medical din cadrul Centrului Medical "C.", o dotare cu aparate performante, specifice profilului sau de activitate. Din raportarile serviciilor de balneologie efectuate de recurentul P.D.-G. in intervalul 01.01.2005-31.05.2006 (filele 52-71 dosar recurs) rezulta valoarea serviciilor decontate pentru anii 2000-2006.
Cu toate acestea, Curtea a constata ca nu are elemente care sa contureze existenta unui prejudiciu in patrimoniul recurentului prin raportare la dispozitiile art.269 Codul muncii.
In primul rand, din contractul individual de munca se retine ca venitul lunar negociat cu angajatorul a fost determinat in suma fixa, nefiind influentat in nici un fel de valoarea serviciilor si decontarilor efectuate de C.J.A.S. ca urmare a raportarilor lunare.
Utilizarea in cadrul activitatii medicale a aparaturii proprii nu obliga in nici un mod angajatorul cata vreme nu a fost negociata vreo conventie in acest sens, care sa creeze pentru salariat o sursa suplimentara de venit.
In al doilea rand, angajatorul a asigurat o dotare minima cabinetului, desi nesatisfacatoare.
Imprejurarea ca Centrul a tolerat folosirea aparaturii proprii de catre recurent din anul 2001 nu constituie temei pentru plata contravalorii decontarilor procedurilor de fizioterapie, de vreme ce folosirea acestora nu a fost autorizata oficial de catre institutie, fiind pe riscul salariatului.
Prin urmare, in mod judicios prima instanta a respins cererea reclamantului de obligare a paratului la plata daunelor materiale.
Nici cererea de acordare a daunelor morale nu este fundamentata. Dreptul la munca nu i-a fost ingradit reclamantului, insuficienta dotare a cabinetului medical nu aduce atingere dispozitiilor art.41(1) din Constitutie.
Pentru aceste considerente, Curtea, constatand nefondat recursul, l-a respins si a mentinut ca legala si temeinica sentinta pronuntata de Tribunalul Iasi.