Actiune pentru demolare constructie. Termen de executare stabilit de instanta (art.32 din Legea nr.50/1991)

Actiune pentru demolare constructie. Termen de executare stabilit de instanta (art.32 din Legea nr.50/1991)
In aplicarea art.32 alin. 2 din Legea nr.50/1991, instanta de judecata are libertatea de apreciere a termenului limita de executare a masurilor dispuse conform art.32 alin.1 din lege.
(Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr.497/7.11.2007)
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Iasi la data de 21 noiembrie 2005, Primarul Municipiului Iasi in temeiul art.32 din Legea nr.50/1991 a chemat in judecata paratul C.P. pentru a fi obligat la desfiintarea constructiei situata in Iasi, str. M.R., nr.18 si refacerea acesteia potrivit autorizatiei de construire.
Reclamantul a sustinut ca paratul a executat o locuinta la nivel parter, fara a respecta autorizatia de construire nr.536/25 aprilie 2004 in sensul ca nu a respectat distantele fata de limita de proprietate stabilita prin proiectul vizat spre neschimbare de Serviciul de Arhitectura si Urbanism.
Judecatoria Iasi, prin sentinta civila nr.12767din 28 noiembrie 2006 admite actiunea si stabileste un termen de 3 luni de zile de la data pronuntarii prezentei hotarari in vederea obtinerii de catre parat a noii autorizatii de construire pentru constructia existenta si amplasata in Iasi, strada M.R., nr.18, cu nerespectarea autorizatiei de construire nr.536/25 aprilie 2004.
Dispune, ca in cazul in care la expirarea celor trei luni de zile, paratul nu a obtinut autorizatia de constructie, constructia existenta si executata cu nerespectarea autorizatiei nr.536/15 aprilie 2004 sa fie demolata, iar in caz de refuz autoriza Primaria Municipiului Iasi ca autoritate administrativa sa execute lucrarile de demolare pe cheltuiala paratului.
Pentru a pronunta hotararea instanta de prim grad a constata ca paratul prin intampinare a recunoscut executarea constructiei fara respectarea autorizatiei de construire, solicitand un termen rezonabil pentru a intra in legalitate, prin emiterea altei autorizatii.
In faza judecatii in fond este administrata proba cu expertiza tehnica, care a stabilit in concluzii ca paratul a executat cu totul alta constructie decat cea autorizata, din punct de vedere economic este mai eficienta realizarea unui proiect si a unui plan urbanistic de detaliu pentru constructia realizata decat demolarea acesteia, fiind imposibila remedierea prin aducerea constructiei existente la forma si amplasamentul din autorizatia de construire nr.536/2004.
Tribunalul Iasi prin decizia civila nr.509 din 20 iunie 2007 respinge apelul declarat de paratul C.P. si pastreaza sentinta judecatoriei.
Instanta de apel constata ca paratul a executat cu totul alta constructie decat aceea autorizata, instanta de fond dispunand corect in temeiul art.32 din Legea nr.50/1991 masurile prin dispozitivul hotararii.
Solicitarea apelantului privind critica adusa de paratul apelant sentintei prin motivele de apel in ce priveste durata termenului, ca fiind insuficient, retine tribunalul nu este intemeiata. Termenul de 3 luni, se arata in considerentele deciziei atacate, este rezonabil pentru obtinerea unei noi autorizatii de construire care se elibereaza solicitantului in termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete iar actele necesare documentatiei sunt publice conform Legii nr.50/1991.
Constata tribunalul ca paratul a solicitat eliberarea certificatului de urbanism la 21 februarie 2007, cu mult peste data pronuntarii instantei de fond.
In recursul declarat impotriva deciziei Tribunalului Iasi, paratul C.P. a invocat ca motiv neegalitatea termenului acordat de instanta, insuficient pentru obtinerea unei noi autorizatii de constructie. Sustine recurentul ca prin cererea inregistrata sub nr.66180/11 septembrie 2006 a solicitat emiterea certificatului de urbanism, pas premergator obtinerii autorizatiei, constructia fiind ipotecata pentru garantarea creditului contractat la B.C.R. Sucursala Iasi, in scopul executarii ei.
Recursul nu este intemeiat .
Situatia de fapt stabilita de instanta de prim grad, pastrata in apel are corespondent in probele dosarului si nu a fost contestata de catre recurentul - parat. Dispozitiile legale in materie sunt corect aplicate de instanta, executarea constructiei prin nerespectarea autorizatiei de construire datorandu-se culpei paratului - recurent.
Sub aspectul duratei termenului stabilit de instanta de fond si mentinut de tribunal ca fiind rezonabil, solutia este legala.
In art.32 alin.1 Legea nr.50/1991 prevede obligatia persoanelor sanctionate contraventional de a opri executarea lucrarilor si de a se conforma in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei potrivit art.28 alin. 1. In caz contrar organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune dupa caz:
a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei;
b) desfiintarea constructiilor realizate integral.
In alineatul 2 art.32 din lege prevede obligatia pentru instanta de judecata, in cazul admiterii cererii, a stabilirii termenelor limita de executare a masurilor prevazute la alin. 1.
In speta procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr.10 este incheiat la 4 martie 2005 de Primarul Municipiului Iasi. La punctul 7 din actul constatator se dispune obtinerea unei noi autorizatii de construire in situatia existenta, daca este posibil, daca nu demolarea si aducerea constructiei la forma si amplasamentul din autorizatie. Termenul pentru aducerea la indeplinire a masurii are durata de 60 zile, calculate de la data primirii procesului verbal . Primarul a sesizat instanta de judecata in temeiul art.32 alin. 2 Legea nr.50/1995 la data de 21 noiembrie 2005 cu mult peste termenul de 60 zile stabilit in procesul verbal, pentru aducerea la indeplinire a masurilor dispuse.
Judecatoria se pronunta la 28 noiembrie 2006, stabilind termenul de 3 luni de zile pentru obtinerea noii autorizatii de construire calculat de la darea sentintei. La expirarea termenului autoriza reclamantul sa demoleze constructia pe cheltuiala paratului .
In aplicarea art.32 alin. 2 Legea nr.50/1991 nu prevede durata termenului pentru aducerea la indeplinire a masurii, astfel ca instanta are libertatea de apreciere asupra acestuia.
Raportat la situatia de fapt stabilita de instante, din lucrarile dosarului se constata ca paratul-recurent a beneficiat de doua termene pentru obtinerea unei noi autorizatii: unul dat de autoritatea administrativa, ce a constatat savarsirea contraventiei (60 zile calculate de la 4 martie 2005) si cel stabilit de instanta de judecata (3 luni) calculat in modalitatea stabilita prin dispozitivul sentintei.
Curtea are in vedere ca durata termenului stabilit de instanta are corespondent in dispozitiile legale in materie corelat cu situatia de fapt stabilita in cauza.
Astfel termenul pentru emiterea autorizatiei de construire este stabilit prin art.7 din Legea nr.50/1991 la 30 zile de la inregistrarea cererii ce se depune la autoritatea prevazuta in art.4 din lege.
Pasivitatea recurentului o perioada de peste doi ani de la incheierea procesului verbal de constatare a contraventiei pentru obtinerea noii autorizatii si depunerea cererii pentru completarea documentatiei necesare ulterior implinirii termenului de 3 luni stabilit de instanta de judecata, nu impune prelungirea acestuia si nu constituie o cauza de nelegalitate a deciziei atacate.
Pentru considerentele expuse in temeiul art.312 C.pr.civ., instanta a respins recursul.