RAPORT nr. 0/2026

RAPORT din 9 noiembrie 2026 privind ancheta parlamentară referitoare la împrejurările în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul interimar al Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, în ziua de 14 august 2026

Emitent Senatul
Intrare în vigoare 11 noiembrie 2026

Notă

Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 146 din 9 noiembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 11 noiembrie 2026.

În temeiul art. 78 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, care prevede că „orice comisie permanentă poate iniția o anchetă parlamentară, în limitele competențelor sale materiale, cu aprobarea Senatului“, Biroul permanent, în ședința din 17 august 2026, a hotărât transmiterea la Comisia pentru constituționalitate, spre informare, a Adresei nr. 2.065 din 17.08.2026 privind sesizarea Comisiei pentru constituționalitate cu cercetarea condițiilor desfășurării întâlnirii dintre primministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu. Sesizarea, înregistrată la Comisia pentru constituționalitate cu nr. LXVIII/5.374 din 17.08.2026, a fost analizată în ședința din 18 august 2026, în cadrul căreia membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Biroului permanent cererea privind inițierea, conform art. 78 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, a unei anchete parlamentare, în limitele competențelor sale materiale, referitoare la împrejurările în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, natura și scopul acesteia, motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate cu ocazia acestei întâlniri.

Cererea a fost înregistrată la Biroul permanent cu nr. 2.068 din 18.08.2026.

Biroul permanent al Senatului, prin Adresa nr. 2.073 din 20.08.2026, a informat Comisia pentru constituționalitate cu privire la aprobarea solicitării privind inițierea unei anchete parlamentare referitoare la împrejurările în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, natura și scopul acesteia, motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate cu ocazia acestei întâlniri, în vederea înscrierii în proiectul ordinii de zi a ședinței Senatului, în conformitate cu art. 78 alin. (1) din Regulamentul Senatului.

În temeiul art. 78 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, plenul Senatului, prin Hotărârea Senatului nr. 113/2026 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 24 august 2026, a încuviințat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate referitoare la împrejurările în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul interimar al Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu.

Potrivit art. 2 din hotărârea menționată, ancheta parlamentară are ca scop și obiective analizarea și clarificarea cu privire la împrejurările în care a avut loc întâlnirea, la natura și scopul acesteia, la motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate cu ocazia acestei întâlniri, din ziua de 14 august 2026, în vederea aflării adevărului pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea actului jurisdicțional al Curții Constituționale. Explicația privind natura întâlnirii devine legitim necesară deoarece, în raport de locul și momentul la care a avut loc aceasta (Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu miză instituțională, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan), scopul întâlnirii trebuie clarificat transparent, având în vedere că independența unei jurisdicții depinde în egală măsură de conduita celor care exercită funcții în cadrul acesteia. Curtea Constituțională nu este o autoritate politică, ea este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională.

În conformitate cu dispoziția art. 3 din hotărâre, concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia pentru constituționalitate vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului permanent în termen de 14 zile.

Comisia pentru constituționalitate, luând act de informațiile apărute în spațiul public, și anume: – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și tribunalele din întreaga țară cer explicații publice despre întâlnirea dintre președintele Curții Constituționale a României (CCR), doamna Elena-Simina Tănăsescu, și prim-ministrul interimar, domnul Ilie Bolojan, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean;

– Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că informațiile apărute în spațiul public cu privire la întâlnirea dintre președintele Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, prim-ministrul demis, ridică întrebări legitime cu privire la contextul și obiectul acestei întrevederi;

– potrivit informațiilor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-un moment în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu o importantă miză instituțională, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan;

– într-o asemenea situație, mai consideră Consiliul, răspunsul instituțional firesc trebuie să fie unul bazat pe transparență și pe clarificarea promptă și completă a împrejurărilor;

– independența unei jurisdicții nu rezultă doar din regulile care îi stabilesc organizarea și funcționarea. Ea depinde, în egală măsură, de conduita celor care exercită funcții în cadrul instituției și de capacitatea acesteia de a înlătura, prin explicații clare și credibile, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor relații sau conduite incompatibile cu exigențele de imparțialitate;

– în cazul Curții Constituționale, această exigență este cu atât mai importantă cu cât deciziile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și produc efecte directe asupra ordinii constituționale. În numeroase situații, hotărârile Curții privesc în mod nemijlocit și sistemul judiciar, de la statutul magistraților și regimul salarizării până la soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească;

– CSM amintește că necesitatea păstrării unei distanțe clare între judecătorul constituțional și actorii politici a fost recunoscută public inclusiv în anul 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, aflată atunci în funcția de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Mesajul transmis la acel moment a fost unul fără echivoc: asupra activității Curții nu trebuie să planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni;

– același standard trebuie să se aplice consecvent și astăzi, indiferent de persoanele implicate, de funcțiile pe care acestea le ocupă sau de contextul politic și instituțional;

– în acest context, apreciem că sunt necesare clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întâlnirea, natura și scopul acesteia, motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate;

– o astfel de clarificare nu reprezintă doar un răspuns la o controversă apărută în spațiul public. Ea este necesară, înainte de toate, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea actului său jurisdicțional;

– potrivit art. 5 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 5/2025, președintele Curții Constituționale reprezintă Curtea Constituțională în fața autorităților publice și a altor organizații, române sau străine;

– art. 5 alin. (1) din regulamentul CCR prevede că președintele reprezintă Curtea în fața autorităților publice, dar aceasta nu înseamnă că orice întâlnire a președintelui CCR cu un reprezentant al unei alte autorități este, prin ea însăși, o activitate instituțională legitimă sau că această calitate de reprezentare înlătură problema independenței și imparțialității, cu atât mai mult cu cât întâlnirea nu a fost transparentă, cu o agendă publică;

– faptul că președintele reprezintă CCR nu transformă automat orice contact al acestuia cu o autoritate publică într-un contact instituțional legitim. Trebuie analizat, în fiecare caz concret, dacă natura, momentul, locul și obiectul întâlnirii sunt compatibile cu statutul de jurisdicție constituțională independentă și imparțială al Curții;

– Curtea Constituțională nu este o autoritate politică. Ea este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională;

– de aceea, dacă președintele său se întâlnește cu un actor politic într-un spațiu aparținând unei autorități politice, într-un moment în care CCR urmează să soluționeze cauze cu miză politică pentru persoana sau formațiunea respectivă, explicația privind natura întâlnirii devine legitim necesară,

a hotărât, ca primă etapă procedurală a anchetei, să: – solicite secretarului general al Camerei Deputaților, prin Adresa nr. LXVIII/5.750 din 27.08.2026, să pună la dispoziția comisiei înregistrările audio-video din toate spațiile care cuprind imagini cu domnul Ilie Bolojan și doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, din data de 14 august a.c., în mod special ale căilor de acces către biroul președintelui Senatului;

– transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 7 septembrie 2026, următoarelor persoane: 1.

domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (Adresa nr. LXVIII/5.757 din 31.08.2026);

2. doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (Adresa nr. LXVIII/5.758 din 31.08.2026);

3. domnului senator Mircea Abrudean, președintele Senatului României (Adresa nr. LXVIII/5.759 din 31.08.2026);

4. directorului Cancelariei președintelui Senatului (Adresa nr. LXVIII/5.760 din 31.08.2026);

5. directorului Cabinetului președintelui Senatului (nr. LXVIII/5.761 din 31.08.2026);

6. directorului grupului consilierilor președintelui Senatului (nr. LXVIII/5.762 din 31.08.2026).

Având în vedere că, în data de 2 septembrie 2026, plenul Senatului a aprobat programul de lucru al Senatului pentru perioada 7-12 septembrie a.c., cu ziua de luni, 7 septembrie - „activități în circumscripțiile electorale“, comisia a reprogramat audierile pentru data de 8 septembrie a.c. și a retransmis invitațiile pentru persoanele menționate (adresele nr. LXVIII/5.764-5.769 din 2.09.2026).

Biroul permanent al Camerei Deputaților, în ședința din 2 septembrie 2026, a aprobat solicitarea Comisiei pentru constituționalitate din Senat de a i se pune la dispoziție înregistrările audio-video din spațiile clădirii Parlamentului din data de 14 august a.c. (Camera Deputaților - Biroul permanent - nr. 836 din 2.09.2026).

La Comisia pentru constituționalitate din Senat s-au primit: – în data de 4 septembrie 2026, răspunsul Serviciului de Protecție și Pază cu privire la persoana care urmează să fie audiată;

– în data de 7 septembrie 2026, înregistrările audio-video din data de 14 august a.c., de la Camera Deputaților, în baza unui Proces-verbal de predare-primire (înregistrat la comisie cu nr. 5.750 din 7.09.2026).

În ședința din 8 septembrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:00, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:30, având în vedere că doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României, a transmis, prin Adresa nr. 5.517/2026, că se află în imposibilitatea de a da curs invitației de participare la audieri în perioada 7-11 septembrie a.c., membrii comisiei l-au invitat pentru audieri, începând cu ora 11:35, pe reprezentantul Serviciului de Protecție și Pază, domnul Gabriel Borțoiu.

În cadrul primelor audieri, membrii comisiei au vizionat înregistrările audio-video puse la dispoziție de Camera Deputaților, urmând a corobora declarațiile și probele administrate pentru a concluziona cu privire la împrejurările în care a avut loc întâlnirea, natura și scopul acesteia, motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate, în vederea înaintării plenului Senatului a raportului final.

S-a supus votului membrilor comisiei, având în vedere că imaginile vizionate în ședința din 8 septembrie a.c. au fost difuzate cu o seară înainte în mass-media, să se transmită o adresă Secretariatului general al Camerei Deputaților, cu solicitarea de a dispune efectuarea verificărilor privind diseminarea în spațiul public a înregistrărilor audio-video din spațiile Palatului Parlamentului care cuprind imagini cu domnul Ilie Bolojan și doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu din data de 14 august a.c., precum și identificarea persoanei care a furnizat aceste imagini mass-mediei cu o zi înainte de ședința Comisiei de anchetă. Adresa a fost transmisă de comisie sub nr. LXVIII/5.795 din 10.09.2026.

Având în vedere neparticiparea la audieri a doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României, care a comunicat comisiei că se află în imposibilitatea de a se prezenta în fața comisiei în intervalul 7-11 septembrie a.c., precum și timpul scurt pentru analizarea tuturor înregistrărilor, scurs de la data primirii acestora și până la data ședinței comisiei în care au avut loc primele audieri, în temeiul art. 79 alin. (5) din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru constituționalitate a solicitat Biroului permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu 30 de zile, cu motivele reținute în raportul preliminar, prin Adresa nr. LXVIII/5.777 din 8.09.2026.

Plenul Senatului, prin Hotărârea Senatului nr. 118/2026, a aprobat prelungirea termenului de depunere a raportului privind concluziile anchetei parlamentare cu 30 de zile.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 15 septembrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/5.780 din 8.09.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/5.783 din 8.09.2026);

– domnului Mircea Abrudean, președintele Senatului (nr. LXVIII/5.781 din 8.09.2026);

– domnului consilier din cadrul Cancelariei președintelui Senatului (nr. LXVIII/5.782 din 8.09.2026).

Totodată, Comisia a transmis Plenului administrativ al Curții Constituționale a României două adrese, cu termen pentru răspuns până la data de 14 septembrie a.c., ora 15:00, prin care solicită informații cu privire atât la spațiile de lucru pentru personalul Curții Constituționale din cadrul Palatului Parlamentului, cât și la cele referitoare la dosare aflate pe rolul Curții în care sunt implicați, ca părți în proces, Guvernul, primministrul Ilie Bolojan, Partidul Național Liberal etc. (nr. LXVIII/5.797 și LXVIII/5.798 din 10.09.2026).

În acest sens: I.

Având în vedere declarațiile publice făcute de președintele Curții Constituționale, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, în sensul că întâlnirea din data de 14 august a.c. cu prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, în biroul președintelui Senatului, domnul senator Mircea Abrudean, a avut ca scop identificarea și alocarea de spații adiționale pentru activitatea Curții Constituționale, în raport de dispozițiile art. 51 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 47/1992, Comisia pentru constituționalitate a solicitat Plenului administrativ al Curții Constituționale următoarele documente și informații: 1.

documente: – copie de pe convocarea, ordinea de zi, procesul-verbal, hotărârea ședinței Plenului administrativ al Curții Constituționale în care s-a discutat/aprobat/respins propunerea privind solicitarea unor spații adiționale pentru activitatea Curții Constituționale de la prim-ministrul interimar Ilie Bolojan;

– copie de pe corespondența efectuată cu instituții precum Guvernul, Senatul, Camera Deputaților privind solicitarea unor spații auxiliare necesare desfășurării activității Curții Constituționale;

– copie de pe hotărârea Plenului administrativ al Curții Constituționale prin care a fost împuternicită doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu să discute problema spațiilor ce urmau a fi solicitate sau să poarte corespondență instituțională cu reprezentanții Guvernului, Senatului, Camerei Deputaților etc.;

– copie de pe hotărârea Plenului administrativ al Curții Constituționale de inițiere a demersurilor de schimbare a sediului Curții Constituționale din Palatul Parlamentului la o altă adresă.

2. în vederea obținerii informațiilor, Plenului administrativ al Curții Constituționale i s-au adresat următoarele întrebări: – dacă doamna Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale, a informat Plenul administrativ al Curții Constituționale a României înainte de întâlnirea cu primministrul interimar Ilie Bolojan și că urmează să se vadă într-un cadru neoficial/privat, în condițiile în care Ilie Bolojan era parte în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale;

– dacă s-a efectuat vreo corespondență scrisă cu instituțiile abilitate înainte de întâlnirea dintre doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu și domnul Ilie Bolojan cu privire la spații auxiliare pentru activitatea Curții Constituționale, în caz afirmativ să se menționeze instituția respectivă;

– dacă a fost împuternicită doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu să efectueze demersuri pentru identificarea unor spații disponibile și pentru corespondență instituțională cu reprezentanții Guvernului, Senatului, Camerei Deputaților;

– dacă secretarul general al Curții Constituționale, în calitate de ordonator principal de credite, a fost implicat în activitatea de identificare a unor spații auxiliare necesare desfășurării activității Curții Constituționale. În cazul unui răspuns afirmativ, care sunt demersurile pe care le-a făcut, iar în cazul unui răspuns negativ, care sunt motivele pentru care nu a fost implicat și nu a făcut demersuri;

– să se prezinte motivele pentru care la întâlnirea dintre doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu și prim-ministrul interimar Ilie Bolojan nu a participat și secretarul general al Curții Constituționale, care are calitatea de ordonator de credite;

– care este motivul pentru care dosarele aflate pe rolul Curții Constituționale, având ca obiect conflicte juridice de natură constituțională, ce reclamă urgentă soluționare, nu au fost pronunțate;

– să se ofere explicații cu privire la motivele pentru care până la această dată deciziile Curții Constituționale privind excepțiile de neconstituționalitate admise în spețele privind consiliile de administrație de la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și Societatea Română de Televiziune (SRTV) nu au fost trimise la Monitorul Oficial.

II. Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, Comisia pentru constituționalitate a solicitat Plenului administrativ al Curții Constituționale următoarele informări și documente: –

în copie, Ordinul nr. 116/2026, cu anexe, emis de președintele Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că „în exercitarea atribuțiilor de conducere administrativă, președintele emite ordine“;

– alte ordine sau documente care au modificat Ordinul nr. 116/2026, în copie, pentru a verifica programarea serviciului de permanență a judecătorilor Curții Constituționale, a magistraților-asistenți ai Curții Constituționale, precum și a personalului auxiliar de specialitate, în perioada 20 iulie 2026-13 septembrie 2026;

– în copie, în raport cu prevederile art. 8 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, următoarele documente și informații:

a) numărul de înregistrare a sesizării Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, data înregistrării, numărul dosarului, numele judecătorului-raportor și magistratului-asistent și eventualele modificări intervenite până la data redactării răspunsului, termenele de judecată;

b) numărul de înregistrare a sesizării Curții Constituționale cu cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României, data înregistrării, numărul dosarului, numele judecătorului-raportor și magistratului-asistent și eventualele modificări intervenite până la data redactării răspunsului, termenele de judecată;

– copie a rezoluțiilor datate, emise conform art. 8 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, cu privire la schimbarea judecătorului-raportor și magistratului-asistent pentru ambele dosare menționate anterior;

– în copie, toate documentele de pe modificările intervenite cu privire la schimbarea judecătorului-raportor/magistratului-asistent în cele două dosare;

– dacă mai există pe rolul Curții Constituționale a României alte cauze/dosare cu părți: Guvern, prim-ministru (Ilie Bolojan), Partidul Național Liberal. În cazul în care există dosare solicităm să ne comunicați toate informațiile cu privire la numărul de înregistrare a sesizării Curții Constituționale, data înregistrării, numărul dosarului, numele judecătorului-raportor și magistratului-asistent și eventualele modificări intervenite până la data redactării răspunsului, termenele de judecată.

Comisia a solicitat ca adresa-răspuns să cuprindă și mențiunile cu privire la următoarele date: – pentru dosarul privind sesizarea Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității: –

numele judecătorului-raportor/magistratului-asistent;

– data desemnării;

– numele judecătorului cu atribuții de președinte care a făcut desemnarea;

– numele judecătorului cu atribuții de președinte care ar fi trebuit să facă desemnarea conform Ordinului nr. 116/2026;

– numele și data documentului care a operat modificarea;

– motivele care au dus la schimbarea judecătorului cu atribuții de președinte și motivele care au dus la schimbarea judecătorului-raportor;

– pentru dosarul privind sesizarea Curții Constituționale cu cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României: – numele judecătorului-raportor/magistratului-asistent;

– data desemnării;

– numele judecătorului cu atribuții de președinte care a făcut desemnarea;

– numele judecătorului cu atribuții de președinte care ar fi trebuit să facă desemnarea conform Ordinului nr. 116/2026;

– numele și data documentului care a operat modificarea;

– motivele care au dus la schimbarea judecătorului cu atribuții de președinte și motivele care au dus la schimbarea judecătorului-raportor.

În ședința din 15 septembrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:00, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României,

– la ora 11:30, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 12:00, pe domnul Mircea Abrudean, președintele Senatului;

– la ora 12:30, pe domnul consilier din cadrul Cancelariei președintelui Senatului.

Având în vedere că domnul Ilie Bolojan, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu și domnul Mircea Abrudean nu s-au prezentat în cadrul ședinței la audieri, membrii comisiei au hotărât reinvitarea persoanelor menționate pentru data de 22 septembrie a.c. La ora 12:30 s-a prezentat în fața membrilor comisiei și a fost audiat domnul consilier din cadrul Cancelariei președintelui Senatului.

De asemenea, s-a revenit cu Adresa către secretarul general al Camerei Deputaților, doamna Ioana Bran-Voinea, cu solicitarea de a efectua verificări cu privire la diseminarea în spațiul public a înregistrărilor din data de 14 august 2026, care cuprind imagini cu Ilie Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu (nr. LXVIII/5.816 din 16.09.2026).

Totodată, Comisia pentru constituționalitate a hotărât să retransmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 22 septembrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/5.817 din 16.09.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/5.819 din 16.09.2026);

– domnului Mircea Abrudean, președintele Senatului (nr. LXVIII/5.818 din 16.09.2026), precum și să revină cu cele două adrese către Plenul administrativ al Curții Constituționale (nr. LXVIII/5.814 din 16.09.2026 și nr. LXVIII/5.815 din 16.09.2026).

Secretarul general al Camerei Deputaților, doamna Ioana Bran-Voinea, prin Adresa nr. 2/8.021 din data de 17.09.2026, a răspuns solicitării comisiei, transmisă prin Adresa nr. LXVIII/5.795 din 10.09.2025, referitoare la efectuarea verificărilor privind diseminarea înregistrărilor video realizate în data de 14 august 2026 în spațiile Palatului Parlamentului. Răspunsul a fost înregistrat la comisie sub nr. LXVIII/5.823 din 18.09.2026.

Astfel, Secretarul general al Camerei Deputaților a formulat următorul răspuns: În urma verificărilor tehnice și operaționale efectuate la nivelul structurii de specialitate a Camerei Deputaților, inclusiv cu privire la modul de preluare, stocare, accesare și extragere a înregistrărilor din sistemul de supraveghere video, nu au rezultat elemente care să indice accesarea, copierea sau extragerea neautorizată a înregistrărilor.

Totodată, din verificările efectuate nu au rezultat indicii privind diseminarea în spațiul public a fișierelor extrase din sistemul de supraveghere video al Camerei Deputaților, puse la dispoziția Comisiei pentru constituționalitate, în baza procesului-verbal de predare-primire încheiat la data de 7 septembrie 2026.

Menționăm că accesul la înregistrările sistemului de supraveghere video este gestionat în condiții controlate, în conformitate cu procedurile interne aplicabile, iar imaginile sunt tratate ca informații cu caracter confidențial, fiind puse la dispoziție numai în condițiile și pentru scopurile stabilite de cadrul legal și procedural aplicabil.

Înregistrările au fost identificate și extrase din sistemul de supraveghere video de către personalul autorizat, în vederea punerii acestora la dispoziția Comisiei pentru constituționalitate, conform solicitării formulate și în baza documentelor întocmite în acest scop.

La data de 7 septembrie 2026, în jurul orei 16:00, materialele video au fost predate reprezentanților Comisiei pentru constituționalitate și Secretariatului general al Senatului României, în baza procesului-verbal de predare-primire, document prin care a fost consemnat transferul acestora către părți.

În ședința din 22 septembrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:00, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 11:30, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:45, pe domnul Mircea Abrudean, președintele Senatului.

Din cauza neprezentării la audieri, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, reinvitarea domnului Ilie Bolojan și a doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu pentru data de 29 septembrie 2026. La audieri, la ora 11:45, s-a prezentat domnul Mircea Abrudean, președintele Senatului.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 29 septembrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/5.829 din 22.09.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/5.828 din 22.09.2026);

– domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/5.831 din 22.09.2026),

precum și revenirea cu cele două adrese către Plenul administrativ al Curții Constituționale (nr. LXVIII/5.834 din 22.09.2026 și LXVIII/5.835 din 22.09.2026).

În ședința din 29 septembrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 10:15, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 10:00, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 10:45, pe domnul Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 6 octombrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/6.028 din 29.09.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.025 din 29.09.2026);

– domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.027 din 29.09.2026),

precum și să revină cu cele două adrese către Plenul administrativ al Curții Constituționale (nr. LXVIII/6.023 din 29.09.2026 și LXVIII/6.024 din 29.09.2026).

În ședința din 6 octombrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:15, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:00, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 11:45, pe domnul Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României.

Având în vedere neprezentarea la audieri a doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României, domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al României, și domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României, în temeiul art. 79 alin. (5) din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru constituționalitate a solicitat Biroului permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu 30 de zile, cu motivele reținute în raportul preliminar, prin Adresa nr. LXVIII/6.215 din 6.10.2026.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 13 octombrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/6.220 din 7.10.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.221 din 7.10.2026);

– domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.219 din 7.10.2026),

precum și să revină cu cele două adrese către Plenul administrativ al Curții Constituționale (nr. LXVIII/6.216 din 7.10.2026 și LXVIII/6.217 din 7.10.2026).

În ședința din 13 octombrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:15, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:00, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 11:45, pe domnul Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României.

Din nou, din cauza neprezentării la audieri, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, reinvitarea domnului Ilie Bolojan, doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu și domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României, pentru data de 20 octombrie 2026.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 20 octombrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/6.234 din 13.10.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.235 din 13.10.2026);

– domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.237 din 13.10.2026),

precum și să revină cu cele două adrese către Plenul administrativ al Curții Constituționale (nr. LXVIII/6.230 din 13.10.2026 și LXVIII/6.231 din 13.10.2026).

În ședința din 20 octombrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:20, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:10, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 11:40, pe domnul Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 27 octombrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, fostul prim-ministru interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/6.249 din 21.10.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.250 din 21.10.2026);

– domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.252 din 13.10.2026),

precum și să revină cu cele două adrese către Plenul administrativ al Curții Constituționale (nr. LXVIII/6.253 din 21.10.2026 și LXVIII/6.254 din 21.10.2026).

În ședința din 27 octombrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate au invitat la audieri: – la ora 11:20, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:10, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 11:40, pe domnul Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României.

Doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale, a transmis Comisiei pentru constituționalitate Adresa nr. 6.676 din 27 octombrie 2026, adresă prin care formulează următorul răspuns: Cu referire la întâlnirea vizată de Hotărârea Senatului nr. 113/2026 fac următoarele precizări: – volumul activității jurisdicționale a Curții Constituționale a crescut constant și accelerat în ultimii ani (cu titlu de exemplu, la 31 ianuarie 2023 erau pe rol 9.498 dosare cauze, la 31 ianuarie 2025 erau pe rol 11.119 dosare, iar în prezent sunt pe rol 15.180 dosare);

- în anul 2023 a fost adoptată Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 1095 din 5 decembrie 2023. Aceasta a permis creșterea numărului de magistrați-asistenți, în sensul creării de noi posturi, apoi de bugetare a acestora și, în final, de scoatere la concurs a 20 posturi de magistrat-asistent în lunile mai și octombrie 2025. Majoritatea noilor magistrați-asistenți și-a început activitatea pe 1 august 2025. Inițial, întrucât nu erau disponibile alte spații, noii magistrați-asistenți și-au desfășurat activitatea în sala de ședințe publice a Curții Constituționale;

– încă de la începutul mandatului meu de președinte al Curții Constituționale au fost demarate discuții informale cu conducerea Camerei Deputaților, a Senatului și a Consiliului Legislativ referitoare la obținerea de noi spații de lucru pentru personalul Curții Constituționale;

– în cadrul ședințelor de Plen administrativ din vara anului 2025 s-a pus în discuție situația locativă a instituției și s-a decis că trebuie făcute toate demersurile necesare pentru identificarea de noi spații în care Curtea Constituțională să-și poată desfășura activitatea;

– în vara și în toamna anului 2025, împreună cu unii colegi, am făcut două vizite în clădirea Palatului Parlamentului, în Corpul B3, pentru a identifica potențiale spații de lucru pentru angajații Curții Constituționale;

– preocupările instituționale cu privire la spațiile de lucru ale întreg personalului Curții Constituționale au fost menționate constant în aparițiile mele publice (de exemplu, cele din datele de 17 octombrie 2025, 3 decembrie 2025, 9 martie 2026 și 18 august 2026);

– în data de 14 august 2026 a apărut în spațiul public informația de presă cu privire la proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 14 august 2026, între care poz.14 din listă se referea la amenajarea unor spații din Palatul Parlamentului - Corp B3 - având ca titular Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În aceste condiții a avut loc întâlnirea ce face obiectul Hotărârii Senatului nr. 113/2026;

– în Monitorul Oficial al României, Partea I‚ nr. 682 din 18 august 2026, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 628 din 14 august 2026 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții «Reamenajare și dotare - Corpul B3 al Palatului Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sectorul 5, municipiul București»;

– ulterior publicării hotărârii Guvernului de mai sus, am dispus imediat efectuarea unei corespondențe administrative referitor la punerea la dispoziție a unor spații din Corpul B3 al Palatului Parlamentului (a se vedea adresele atașate). Totodată, precizez că, potrivit legii organice privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) și d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, președintele Curții Constituționale coordonează activitatea Curții și reprezintă Curtea Constituțională în fața autorităților publice și a altor organizații, române sau străine. Ca atare, pe lângă atribuțiile jurisdicționale și de reprezentare, președintele Curții Constituționale are și atribuții administrative/manageriale, menite să asigure buna desfășurare a activității instituției în vederea realizării rolului prevăzut de Legea fundamentală.

De asemenea, doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale, a atașat adresei sus-rubricate Răspunsul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, înregistrat la Curtea Constituțională sub nr. 5.894 din 22 septembrie 2026, ca urmare a solicitării Curții Constituționale privind punerea la dispoziție a unor spații în Corpul B3 al Palatului Parlamentului, solicitare transmisă de Curte prin Adresa nr. 5.532 din 4 septembrie 2026.

Comisia pentru constituționalitate a hotărât să transmită invitații, în vederea participării la audierile din data de 3 noiembrie 2026, următoarelor persoane: – domnului Ilie Bolojan, fostul prim-ministru interimar al Guvernului României (nr. LXVIII/6.576 din 27.10.2026);

– doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.575 din 27.10.2026);

– domnului Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României (nr. LXVIII/6.578 din 27.10.2026);

În ședința din 3 noiembrie 2026, membrii Comisiei pentru constituționalitate, au invitat la audieri: – la ora 11:10, pe domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al Guvernului României;

– la ora 11:05, pe doamna judecător Elena-Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României;

– la ora 11:20, pe domnul Alexandru-Mihai Borcan, secretarul general al Curții Constituționale a României;

Niciunul dintre invitați nu s-a prezentat la audieri.

Referitor la obligația de prezentare a persoanelor invitate la audieri în cadrul anchetelor parlamentare, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, s-a pronunțat cu privire la principiul colaborării loiale între toate autoritățile și instituțiile statului, care trebuie să respecte Constituția, supremația sa și legile.

În acest sens, prin Decizia nr. 430/2017, Curtea a reținut că „jurisprudența sa recentă dezvoltă și accentuează în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului (a se vedea, cu titlu exemplificativ, în special, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragrafele 270 și 286, Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 30, Decizia nr. 681 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 13 decembrie 2016, paragraful 21, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragraful 48, sau Decizia nr. 767 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 21 februarie 2017, paragraful 58). De asemenea, întrucât normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015, paragraful 38, sau Decizia nr. 293 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 39), așadar, tot ca o dezvoltare jurisprudențială a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. În aceste condiții, Curtea constată că instituția controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituțional al colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului și de cel al loialității față de Constituție, ci coroborată și corelată cu acestea. Prin urmare, este evident că reprezentanții instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se și principiul echilibrului între puterile statului. De asemenea, Curtea mai reține că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depășește limitele constituționale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual și punctual, controlului de constituționalitate în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Astfel, prin invitarea reprezentanților autorității judecătorești, a Curții de Conturi sau a Curții Constituționale la lucrările comisiilor de anchetă se pot determina problemele sistemice cu care aceste instituții se confruntă (funcționare, gestiune, supraîncărcarea activității, insuficiența personalului, celeritatea soluționării cauzelor, eficiența activității, criminalitate în creștere, tipologii frecvente de infracțiuni comise, probleme în privința restituirii imobilelor) ori soluțiile care pot fi preconizate, inclusiv prin exercitarea competenței de legiferare a Parlamentului. Prin urmare, principiul colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului presupune exercitarea cu bună-credință atât a competențelor inerente funcției de anchetă a Parlamentului, cât și a calității de reprezentant al unei instituții publice. Subiectelor de drept care nu sunt în raporturi constituționale cu Parlamentul, mai precis sub controlul acestora, nu li se poate impune obligația de a se prezenta în fața comisiilor de anchetă în temeiul vreunui raport de subordonare sau control politic, ci numai în virtutea principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului.“

Concluziile anchetei parlamentare

Având în vedere demersurile repetate întreprinse, lipsa la audieri a unor invitați și lipsa unor informații solicitate, comisia constată: 1.

imposibilitatea clarificării împrejurărilor în care a avut loc această întâlnire, precum și natura și scopul acesteia;

2. imposibilitatea identificării motivului pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului;

3. imposibilitatea clarificării temelor discutate cu ocazia acestei întâlniri, din ziua de 14 august 2026, în vederea aflării adevărului pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea actului jurisdicțional al Curții Constituționale, din cauza lipsei prezentării la audieri a președintelui Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, cât și a secretarului general al Curții Constituționale, Alexandru-Mihai Borcan. De altfel, dacă s-ar fi prezentat la audieri sau ar fi transmis un răspuns instituțional bazat pe transparență, ar fi putut înlătura, prin explicații clare și credibile, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor relații sau conduite incompatibile cu exigențele de imparțialitate și ar proteja autoritatea Curții Constituționale, menținând încrederea publică în imparțialitatea și integritatea actului său jurisdicțional.

Având în vedere atât neprezentarea la audieri a persoanelor invitate, cât și lipsa unor informații solicitate pentru formularea unor concluzii definitive cu privire la împrejurările în care a avut loc întâlnirea, Comisia pentru constituționalitate propune: – sesizarea Plenului Curții Constituționale ca, în limitele competențelor sale legale și cu respectarea principiului independenței judecătorilor constituționali, să cerceteze aspectele rezultate din prezenta anchetă, prin raportare la obligațiile de conduită prevăzute de art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să aplice sancțiuni, dacă este cazul, și să comunice atât concluziile cercetării, cât și clarificări cu privire la întâlnirea dintre prim-ministrul interimar al Guvernului României, Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, judecător Elena-Simina Tănăsescu. Propunerea urmărește asigurarea transparenței instituționale și protejarea încrederii publice în independența, imparțialitatea și integritatea Curții Constituționale, fără a aduce atingere competențelor exclusive ale Plenului Curții în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor săi;

– sesizarea Plenului Curții Constituționale a României în vederea analizării aspectelor rezultate din prezenta anchetă, prin raportare la atribuțiile și obligațiile funcției de secretar general, prevăzute de art. 5 - 7 din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, precum și la dispozițiile art. 68 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 5/2025, având în vedere și principiul cooperării loiale între autoritățile și instituțiile statului, consacrat în jurisprudența Curții Constituționale, în interpretarea art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Constituția României, în special prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, paragrafele 100-113, Decizia nr. 875/2018, paragrafele 96-97, și Decizia nr. 240/2020.

În măsura în care, în urma examinării faptelor și a probelor relevante, se constată existența unor indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare, se solicită declanșarea procedurii disciplinare în condițiile art. 74 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, urmând ca Plenul Curții să se pronunțe asupra existenței abaterii și asupra eventualelor sancțiuni aplicabile, în conformitate cu art. 75 din același regulament.

Prezenta propunere urmărește verificarea respectării obligațiilor legale și regulamentare aferente funcției de secretar general, inclusiv din perspectiva exigențelor de cooperare loială, bună-credință și respect reciproc în raporturile instituționale dintre autoritățile statului, cu respectarea competențelor legale ale Plenului Curții Constituționale și a garanțiilor procedurale aplicabile persoanei vizate; – sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în vederea cercetării disciplinare a domnului senator Ilie Bolojan, ca urmare a refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei pentru constituționalitate și a neprezentării la audierile la care a fost convocat, deși au fost întreprinse demersuri repetate în acest sens, în cadrul mai multor ședințe ale comisiei.

Sesizarea se întemeiază pe dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora, „în cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde persoana citată își desfășoară activitatea, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare“; – sesizarea grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat în vederea analizării oportunității modificării legislației privind răspunderea persoanelor care nu se prezintă la audieri în cadrul anchetelor parlamentare și a celor care nu transmit informațiile și documentele solicitate de aceste comisii. Această modificare este necesară pentru a da autoritate comisiilor de anchetă, așa cum este consacrată în jurisprudența Curții Constituționale.

Prezentul raport, cu anexa, adoptat în ședința din 9 noiembrie 2026 a Comisiei pentru constituționalitate, va fi înaintat, în temeiul art. 79 alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat, Biroului permanent al Senatului, în vederea parcurgerii legale a celor constatate și propuse în cuprinsul acestuia.

Președinte,

Nadia-Cosmina Cerva

Secretar,

Corneliu Negru

ANEXĂ LA RAPORTUL

anchetei parlamentare referitoare la împrejurările în care a avut loc

întâlnirea dintre prim-ministrul interimar al Guvernului României, domnul Ilie Bolojan,

și președintele Curții Constituționale a României, doamna judecător

Elena-Simina Tănăsescu, în ziua de 14 august 2026

Nr. crt. Numele și prenumele persoanelor invitate la audieri Funcția deținută Datele ședințelor la care au fost invitate

1. Ilie Bolojan Prim-ministru interimar Senator 8.09.2026 15.09.2026 22.09.2026 29.09.2026 6.10.2026 13.10.2026 20.10.2026 27.10.2026 3.11.2026

2. Elena-Simina Tănăsescu Președintele Curții Constituționale a României 8.09.2026 15.09.2026 22.09.2026 29.09.2026 6.10.2026 13.10.2026 20.10.2026 27.10.2026 3.11.2026

3. Mircea Abrudean Președintele Senatului României 8.09.2026 15.09.2026 22.09.2026

4. - Consilierul președintelui Senatului 8.09.2026 15.09.2026

5. Gabriel Borțoiu Serviciul de Protecție și Pază 8.09.2026

6. Alexandru Mihai Borcan Secretarul general al Curții Constituționale a României 29.09.2026 6.10.2026 13.10.2026 20.10.2026 27.10.2026 3.11.2026

Nr. crt.

Instituțiile de la care s-au solicitat informații

Numărul de înregistrare

Datele ședințelor la care s-au solicitat informații

1. Plenul administrativ al Curții Constituționale a României

LXVIII/5.797 din 10.09.2026

LXVIII/5.798 din 10.09.2026

LXVIII/5.814 din 16.09.2026

LXVIII/5.815 din 16.09.2026

LXVIII/5.834 din 22.09.2026

LXVIII/5.835 din 22.09.2026

LXVIII/6.023 din 29.09.2026

LXVIII/6.024 din 29.09.2026

LXVIII/6.216 din 7.10.2026

LXVIII/6.217 din 7.10.2026

LXVIII/6.230 din 13.10.2026

LXVIII/6.231 din 13.10.2026 8.09.2026 15.09.2026 22.09.2026 29.09.2026 6.10.2026 13.10.2026

2. Secretarul general al Camerei Deputaților

LXVIII/5.816 din 16.09.2026 15.09.2026

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 11 noiembrie 2026

HOTĂRÂRE nr. 146 din 9 noiembrie 2026

HOTĂRÂRE nr. 146 din 9 noiembrie 2026 privind aprobarea Raportului Comisiei pentru constituționalitate privind ancheta parlamentară referitoare la împrejurările în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul interimar al Guvernului României, domnul Ilie B...

HOTĂRÂRE nr. 147 din 9 noiembrie 2026

HOTĂRÂRE nr. 147 din 9 noiembrie 2026 privind aprobarea Raportului Comisiei pentru constituționalitate privind ancheta parlamentară referitoare la circumstanțele deplasării judecătorului Cristian Deliorga, din cadrul Curții Constituționale a României, în data...

RAPORT din 11 noiembrie 2026

RAPORT din 9 noiembrie 2026 privind ancheta parlamentară referitoare la circumstanțele deplasării judecătorului Cristian Deliorga, din cadrul Curții Constituționale a României, în data de 8 iulie 2026, pe ruta București-Mykonos