ORDIN nr. 141/2025

În baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,

în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 117/2025* pentru aprobarea revizuirii Procedurii de sistem (PS-00) privind elaborarea procedurilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, * Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 117/2025 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

având în vedere adresele Ministerului Justiției nr. 2/80.881 din 7.11.2014 și 2/93.232 din 18.11.2014,

luând în considerare solicitarea Cultului Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România nr. 934 din 22.10.2025,

secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.

Articolul I

Statutul Cultului Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 20 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul II

Toate actele și publicațiile oficiale emise anterior prezentului ordin, în care Cultul Creștin Penticostal din România este denumit Cultul Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, își păstrează valabilitatea juridică. Aceeași prevedere se aplică și în cazul celorlalte denumiri oficiale sub care a fost cunoscut Cultul Creștin Penticostal din România (Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România; Uniunea Bisericilor Penticostale din România).

Articolul III

Modificările aduse statutului prevăzut la art. I au fost dezbătute și aprobate în cadrul Adunării Generale a Cultului Creștin Penticostal din România, în perioada 8-10 octombrie 2025, la Cluj-Napoca, județul Cluj.

Articolul IV

Statutul Cultului Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 20 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezentul ordin, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul V

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte,

Ciprian-Vasile Olinici

București, 15 decembrie 2025.

Nr. 141.

ANEXĂ

MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI

la Statutul Cultului Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România,

recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 1

(1) Cultul Creștin Penticostal din România este comunitatea tuturor credincioșilor penticostali organizați în biserici și filii autorizate de către acesta, aflate în interiorul și în afara granițelor României.

(2) În desfășurarea activității sale, Cultul Creștin Penticostal are la bază următoarele principii:

a) principiul garantării dreptului la libertatea de gândire, de conștiință, de exprimare și la libertatea religioasă a oricărei persoane din România și din afara granițelor ei, potrivit Constituției, acesta fiind un principiu fundamental în activitatea Cultului Creștin Penticostal;

b) principiul nondiscriminării; nicio persoană - fizică sau juridică - aparținând Cultului Creștin Penticostal din România nu poate fi defavorizată pe considerentul credinței sale;

c) principiul autonomiei; în raporturile sale cu statul român, Cultul Creștin Penticostal este autonom, în conformitate cu principiul separației dintre Biserică și Stat. Exercitarea credinței penticostale se face în baza normelor stabilite de Statutul Cultului Creștin Penticostal și a Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Penticostal;

d) principiul egalității; cultele legal recunoscute sunt egale în fața legii și a autorităților statale de orice rang. Raporturile Cultului Creștin Penticostal cu alte culte sau organizații se realizează pe baza respectului reciproc;

e) principiul conformității cu normele moral-creștine, așa cum reies ele din Sfânta Scriptură. Credincioșii penticostali își reglementează conduita morală potrivit învățăturilor biblice referitoare la diverse domenii ale vieții, precum relațiile sociale, adresarea verbală, activitatea profesională, afacerile, îmbrăcămintea, puritatea sexuală premaritală și conjugală, abstinența de la alcool, substanțe psihoactive și tutun. În conformitate cu această convingere, credincioșii penticostali vor evita și descuraja orice comportament sexual deviant, precum consumul, producerea și difuzarea de conținut pornografic; homosexualitatea; alterarea identității biologice; parafiliile în orice formă, precum și orice altă deviație sexuală;

f) principiul sacralității familiei; familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, în conformitate cu Sfintele Scripturi și Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal. Părinții, tutorii sau alți reprezentanți legali au dreptul și îndatorirea de a asigura creșterea, educația formală și moral-religioasă a copiilor, în acord cu principiile Sfintelor Scripturi. În sensul prezentului statut, termenii «bărbat» și «femeie» sunt înțeleși prin raportare la sexul biologic al individului, ca realitate obiectivă constatată la naștere.

2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 2

Credincioșii penticostali își pot manifesta credința religioasă în privat și în public, fără constrângeri sau restricții. Norma de bază în exercitarea credinței penticostale este reprezentată de Sfânta Scriptură, Statutul Cultului Creștin Penticostal și Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal.

3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 3

Cultul Creștin Penticostal este apolitic, prin urmare în cadrul întrunirilor religioase ale bisericilor locale care îl constituie nu se vor desfășura acțiuni de campanie electorală și nici de promovare a unor ideologii și doctrine politice.

4. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 4

Cultul Creștin Penticostal își întemeiază învățăturile doctrinare, principiile morale și practicile ecleziale pe autoritatea normativă a Sfintelor Scripturi - Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 6

Sediul Cultului Creștin Penticostal din România este în municipiul București, str. Dr. Carol Davila nr. 81, sectorul 5, cu posibilitatea de a fi schimbat atunci când situația o cere.

6. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 7

Cultul Creștin Penticostal respectă Constituția și legile țării, atât timp cât acestea nu intră în conflict cu valorile și principiile morale creștine, revelate în Sfintele Scripturi.

7. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 8

(1) Cultul Creștin Penticostal se administrează autonom, prin organisme reprezentative proprii, potrivit Sfintelor Scripturi, prezentului statut și altor hotărâri ale autorităților bisericești competente.

(2) Libertatea și autonomia Cultului Creștin Penticostal se manifestă prin dreptul său exclusiv de a-și stabili doctrina și principiile de credință proprii, normele interne de organizare și funcționare, precum și dreptul exclusiv de a înființa sau desființa unități de cult, de a-și alege reprezentanții în conducerea structurilor din cadrul Cultului fără imixtiuni din partea statului. Cultul Creștin Penticostal are dreptul de a avea o jurisdicție religioasă proprie.

(3) Cultul Creștin Penticostal poate elabora regulamente și norme interne, cu respectarea legislației în vigoare, a statutului și a Mărturisirii de credință ale Cultului Creștin Penticostal.

8. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 9

(1) Cultul Creștin Penticostal are următoarele părți componente:

a) biserica locală - poate fi constituită dintr-un număr de cel puțin 10 membri, cu condiția să aibă credincioși care își pot asuma responsabilitatea conducerii spirituale și administrative; în caz contrar va funcționa ca filie;

b) filia - se poate constitui și cu mai puțin de 10 membri și aparține din punct de vedere administrativ și spiritual de o biserică locală;

c) comunitatea regională penticostală din România - constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale aparținând unei anumite zone geografice din țară;

d) comunitatea etnică penticostală din România - constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale aparținând unei anumite etnii;

e) comunitatea teritorială penticostală din diaspora - constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale din una sau mai multe țări;

f) Institutul Teologic Penticostal din municipiul București - organizat potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

g) Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal - organizată potrivit regulamentului și normelor proprii, referitoare la sistemul de pensii și asigurări sociale ale Cultului Creștin Penticostal, denumită în continuare Casa de Pensii și Ajutoare;

h) Fundația APME (Agenția Penticostală de Misiune Externă) - responsabilă de misiunea transculturală, organizată potrivit statutului de organizare propriu și dispozițiilor legale în vigoare;

i) Fundația AREA (Alianța pentru Răspândirea Evangheliei Acasă) - responsabilă de evanghelizarea în România, organizată potrivit statutului de organizare propriu și dispozițiilor legale în vigoare.

(2) Înființarea, desființarea, modificarea teritorială și schimbarea titulaturii comunității regionale, teritoriale sau etnice se fac prin hotărâri ale Consiliului bisericesc, ținând seama de cerințele pastoral-misionare, luând în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului și respectând prevederile prezentului statut.

(3) Cultul Creștin Penticostal și părțile lui componente, cu excepția filiilor, sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică.

(4) Cultul Creștin Penticostal, biserica locală, comunitatea regională, comunitatea teritorială, comunitatea etnică, Institutul Teologic Penticostal, Casa de Pensii și Ajutoare, Fundația APME și Fundația AREA au dreptul la două coduri unice de înregistrare fiscală, unul pentru activitatea nonprofit și unul pentru activitatea economică, în condițiile respectării prezentului statut și legislației în vigoare.

9. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 12

(1) Biserica locală este gruparea de credincioși care, prin călăuzirea Duhului Sfânt, într-un mod liber consimțit, acceptă și respectă Sfânta Scriptură, Mărturisirea de credință și Statutul Cultului Creștin Penticostal.

(2) Biserica locală se constituie dintr-un grup de minimum 10 credincioși botezați după rânduiala nou-testamentară, ce aderă în mod liber consimțit la învățăturile Sfintelor Scripturi, la Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal și la Statutul Cultului Creștin Penticostal și se adună în același loc pentru a se închina.

10. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13

Biserica locală are autonomie funcțională în condițiile prezentului statut și are ca normă de credință și practică creștină Sfânta Scriptură, oglindită în Mărturisirea de credință.

11. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 14

Menirea fundamentală a bisericii locale este aceea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin:

a) închinarea comunitară;

b) comunicarea învățăturii Sfintei Scripturi;

c) creșterea duhovnicească a credincioșilor;

d) predicarea Evangheliei;

e) celebrarea actelor de cult;

f) organizarea unor forme de părtășie creștină;

g) asistarea celor defavorizați în spiritul iubirii creștine.

12. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 15

(1) Biserica locală se înființează prin hotărârea Adunării generale de constituire a bisericii, funcționează în cadrul Cultului Creștin Penticostal pe baza autorizației eliberate de Biroul permanent al Cultului Creștin Penticostal, la cererea comunității regionale, teritoriale sau etnice, și se înscrie în Registrul unic al persoanelor juridice de la sediul Cultului Creștin Penticostal.

(2) Biserica locală are obligația de a ține evidența membrilor și a aparținătorilor ei, în condițiile prevăzute de lege. Evidența membrilor se ține într-un registru fizic sau electronic.

(3) În conformitate cu dispozițiile legale care reglementează protecția datelor cu caracter personal și cu prevederile privind siguranța prelucrării datelor cu caracter personal, biserica locală colectează și prelucrează datele cu caracter personal ale membrilor, aparținătorilor și salariaților după cum urmează:

a) numele și prenumele, data nașterii, data botezului în apă, data căsătoriei, data decesului, numele și prenumele părinților, ale copiilor și ale soților, date pe care biserica le prelucrează în scopul completării Registrului de membri. Persoanele înscrise au dreptul la rectificarea datelor, dar nu au dreptul la ștergerea acestor date. Durata prelucrării acestor date este nelimitată;

b) adresa de domiciliu, numărul de telefon și adresa de poștă electronică sunt date pe care biserica le prelucrează în scopul comunicării dintre membri, salariați și aparținători. Persoanele care și-au pierdut calitatea de membru sau de aparținător au dreptul să solicite rectificarea, stocarea în siguranță sau restricționarea accesului la aceste date. Durata prelucrării acestor date este pe întreaga perioadă a calității de membru al bisericii;

c) prin cererea de înscriere ca membru în biserică sau de transfer formulată către o biserică locală din țară sau din afara țării, persoana în cauză își exprimă acordul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal atât în registrul de membri, cât și la transferul datelor către o altă biserică;

d) cu respectarea normelor legale privind siguranța datelor cu caracter personal prelucrate și păstrate de biserica locală, au dreptul de acces la aceste date următoarele categorii de persoane: pastorii bisericii, secretarul, personalul administrativ cu competențe în gestionarea sistemelor IT și alte persoane împuternicite de conducerea bisericii;

e) cu respectarea normelor legale privind siguranța datelor cu caracter personal, biserica le poate solicita participanților la întrunirile religioase anumite date cu caracter personal, pentru o eventuală corespondență.

(4) Biserica locală este legal angajată față de terți prin semnătura pastorului coordonator și cea a secretarului sau a unui delegat al acestora. În situații excepționale, comunitatea regională, teritorială sau etnică poate desemna unul sau doi slujitori locali care să reprezinte biserica locală în relația cu terții.

(5) Bisericile care nu au angajați sau activități aducătoare de venit pot ține contabilitatea în partidă simplă.

(6) În relația cu terții, autorizația de funcționare emisă de către Biroul permanent al Cultului Creștin Penticostal va constitui documentul oficial de recunoaștere a bisericii locale, fără a mai fi necesară prezentarea altor acte de constituire.

13. Articolul 15^1 se abrogă.

14. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 17

Nicio biserică locală nu poate aparține Cultului Creștin Penticostal dacă nu aparține unei comunități regionale, teritoriale sau etnice. Situațiile speciale vor fi analizate de către Comitetul executiv, la solicitarea Departamentului de integrare.

15. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 18

(1) Inițiativa de înființare a unei noi biserici locale se face cu aprobarea comunităților regionale, teritoriale sau etnice.

(2) În prealabil, comunitatea regională, teritorială sau etnică se va asigura că persoanele care solicită autorizarea cunosc, acceptă și respectă prezentul statut și Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal, că au un pastor local și că dispun de spațiul necesar funcționării ca biserică. Comunitatea regională, teritorială sau etnică poate decide monitorizarea noii biserici pentru o perioadă de maximum un an.

16. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 19

(1) Autorizarea în cadrul Cultului Creștin Penticostal a unei biserici dintr-o altă confesiune creștină, ai cărei membri acceptă și practică în mod individual și comunitar învățătura penticostală, se va face la solicitarea comunității regionale, teritoriale sau etnice, în urma unei perioade de monitorizare stabilite de comitetul respectivei comunități regionale, teritoriale sau etnice.

(2) În cazul în care un grup organizat de biserici locale cu învățătură și practică penticostale va dori să se integreze în Cultul Creștin Penticostal, el va putea constitui un sector de biserici în cadrul comunității regionale, teritoriale sau etnice. Procesul se va derula prin Departamentul de integrare și va fi supravegheat de Comitetul executiv al Cultului Creștin Penticostal.

17. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19^1, cu următorul cuprins:

Articolul 19^1

(1) Filia va fi autorizată în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b).

(2) În situația în care se constată îndeplinirea condițiilor necesare, iar situația o cere, se poate solicita comunității regionale, teritoriale sau etnice schimbarea statutului de filie, prin autorizarea ei ca biserică locală.

18. Articolul 20 se abrogă.

19. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 21

Ștampila bisericii este rotundă și trebuie să conțină logoul Cultului Creștin Penticostal și datele de identificare ale bisericii locale.

20. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 22

Biserica locală încetează să mai existe prin retragerea autorizației, când comunitatea regională, teritorială sau etnică constată că biserica nu mai respectă prezentul statut și Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal și că s-au epuizat toate demersurile de soluționare a crizei. Retragerea autorizației se face de către Biroul permanent, la cererea comunității regionale, teritoriale sau etnice.

21. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 23

(1) O persoană poate deveni membru al unei biserici locale la cerere prin:

a) botezul în apă;

b) transfer dintr-o altă biserică locală;

c) reabilitare spirituală.

(2) Botezul în apă îi este administrat credinciosului care îndeplinește următoarele condiții:

a) s-a întors la Dumnezeu cu pocăință și credință, făcând dovada nașterii din nou;

b) acceptă Sfânta Scriptură ca autoritate normativă a lui Dumnezeu pentru viața creștină;

c) se angajează să respecte Mărturisirea de credință și prevederile Statutului Cultului Creștin Penticostal.

22. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 24

Acceptul pentru botezul în apă se acordă de către pastorul bisericii sau de pastorul bisericii împreună cu comitetul acesteia, la cererea candidaților ajunși la vârsta responsabilității morale. Aceste persoane vor urma un proces de catehizare în vederea însușirii adevărurilor de bază ale vieții de credință.

23. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 25

(1) Calitatea de membru este personală și netransmisibilă. Un credincios poate fi membru în același timp numai într-o singură biserică locală.

(2) Credinciosul care devine membru al unei biserici locale va fi înscris în Registrul de evidență a membrilor bisericii.

(3) Un credincios devine membru al bisericii locale începând cu data botezului în apă, a avizării cererii de transfer sau a încheierii procesului-verbal de reabilitare.

24. Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 26

(1) Credincioșii penticostali se pot transfera, la cerere scrisă, într-o biserică evanghelică.

(2) Se acceptă transferul de membri în bisericile penticostale și al credincioșilor din alte biserici evanghelice. Solicitanții trebuie să accepte Mărturisirea de credință, Statutul Cultului Creștin Penticostal și practicile de spiritualitate penticostală.

(3) Procesul și decizia de primire a membrilor prin transfer sunt efectuate de pastorul bisericii împreună cu comitetul bisericii.

(4) Membrii bisericii care pleacă din localitatea de domiciliu pe o perioadă mai lungă de trei luni trebuie să informeze în scris conducerea bisericii.

(5) Membrii care pleacă din localitatea de domiciliu pentru o perioadă mai mare de șase luni, indiferent de motivul plecării, trebuie să ceară transferul de la biserica locală, iar la întoarcere vor aduce transferul de la biserica pe care au frecventat-o în perioada absenței din biserica locală.

25. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 28

Drepturile membrilor bisericii locale sunt:

a) să participe la viața spirituală a bisericii locale;

b) să beneficieze de un cadru prielnic formării duhovnicești și de asistență spirituală;

c) să li se ofere posibilitatea de a contribui la diferite slujiri spirituale sau administrative, potrivit cu chemarea lui Dumnezeu, cu înzestrările lor spirituale, în funcție de disponibilitatea personală și nevoile bisericii locale;

d) să li se oficieze actele de cult în conformitate cu Mărturisirea de credință și cu prevederile prezentului statut;

e) să participe la adunările generale ale bisericii, cu drept de vot;

f) să se poată transfera într-o altă biserică, la cerere;

g) să renunțe la calitatea de membru, la cerere.

26. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 29

Îndatoririle membrilor bisericii locale sunt:

a) să trăiască în spiritul învățăturilor Sfintelor Scripturi și să respecte Mărturisirea de credință și Statutul Cultului Creștin Penticostal;

b) să frecventeze cu regularitate serviciile divine și să își aducă contribuția la împlinirea menirii bisericii;

c) să îi respecte pe slujitorii bisericii și pe ceilalți membri, să respecte rânduiala bisericii locale și să se supună hotărârilor conducerii acesteia;

d) să contribuie cu regularitate la susținerea financiară a bisericii prin diferite forme de dărnicie creștină: zeciuială, colecte, donații etc.

27. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 30

(1) Biserica locală dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare membrilor ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit abateri de la conduita biblică și statutară care se impune unui membru în biserică.

(2) Disciplinarea bisericească se exercită de către conducerea bisericii, sub îndrumarea pastorului, cu următoarele scopuri:

a) pentru a-l îndemna la pocăință și a-l recupera pe cel căzut;

b) pentru a păstra sănătatea morală și spirituală a bisericii;

c) pentru a păstra unitatea și armonia în cadrul bisericii;

d) pentru a păstra neștirbită mărturia bisericii în fața lumii.

(3) Formele de disciplinare care se aplică în biserică sunt:

a) mustrarea personală de către pastor sau conducătorul bisericii;

b) mustrarea în fața comitetului bisericii consemnată în procesul-verbal al ședinței;

c) retragerea anumitor drepturi ecleziale, după cum hotărăște conducerea bisericii;

d) suspendarea calității de membru prin retragerea tuturor drepturilor de membru, în afară de dreptul de a participa cu prezența la serviciile divine ale bisericii. Suspendarea calității de membru prin retragerea tuturor drepturilor duce implicit la pierderea dreptului de a participa la adunările generale ordinare sau elective, precum și la pierderea calității de membru în comitetul bisericii, dacă o deține, pe toată perioada de disciplinare. Revenirea pe o poziție anterioară în comitet poate fi făcută cu avizul comunității regionale, teritoriale sau etnice;

e) excluderea; după caz, ea poate fi însoțită de interdicția accesului persoanei excluse în locașul de cult al bisericii care a decis excluderea.

(4) Conducerea bisericii poate decide interzicerea accesului sau evacuarea persoanelor care, prin acțiunile lor, tulbură sau împiedică desfășurarea slujbelor sau a oricăror activități ale bisericii.

(5) Măsura disciplinară de excludere intră în vigoare odată cu informarea în scris a comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(6) Niciun membru aflat în procesul de cercetare disciplinară nu se poate transfera într-o altă biserică aparținând Cultului Creștin Penticostal până la finalizarea procesului. Excepție fac persoanele aflate în curs de cercetare sau sub măsuri disciplinare, care își schimbă domiciliul în altă localitate.

(7) În situația în care un credincios dorește să își retragă calitatea de membru pe parcursul cercetării sale disciplinare, biserica locală va derula în continuare cercetarea și va emite în final o decizie privitoare la respectivul caz, urmând ca această decizie să fie comunicată comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(8) La transferul într-o altă biserică, membrilor supuși disciplinei li se va menționa în adeverința de transfer măsura disciplinară aplicată.

(9) În situații excepționale, atunci când cazul unui membru ajunge să fie analizat de forurile ierarhice superioare, acestea pot hotărî măsurile disciplinare ce se impun. Măsura disciplinară se comunică bisericii locale de către sau prin comunitatea regională, etnică sau teritorială de care aparține.

(10) Sancțiunile prevăzute la alin. (3) lit. c) și d) se trec într-un proces-verbal semnat de conducerea bisericii și se aduc la cunoștință celui în cauză.

(11) Persoana față de care s-a aplicat o formă de disciplinare are dreptul de a se adresa în scris, prin contestație, comunității regionale, teritoriale sau etnice, ca organ ierarhic superior, în termen de 15 zile de la comunicarea sancțiunii.

(12) Comunitatea regională, teritorială sau etnică va urmări respectarea tuturor drepturilor și procedurilor statutare în actul disciplinării și va putea cere conducerii bisericii o reanalizare a cazului, însă numai o singură dată. Contestația se analizează de către comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice. Decizia definitivă privitoare la cazul analizat va fi luată de Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice în absența pastorului care a emis măsura disciplinară inițială.

(13) Aplicarea formei ultime de disciplinare, excluderea, se face pentru următoarele abateri:

a) căderea în păcate grave și trăirea în păcat;

b) trăirea nedemnă din punct de vedere moral, trăire care aduce prejudicii grave bisericii, mărturiei Evangheliei și lucrării lui Dumnezeu;

c) răspândirea de învățături și practici contrare adevărului biblic;

d) subminarea cu premeditare a unității și autorității bisericii prin producerea de dezbinări sau prin răspândirea de zvonuri care pot duce la aceasta;

e) absența nejustificată de la serviciile divine și de la activitățile desfășurate în cadrul bisericii, pe o perioadă mai lungă de un an;

f) săvârșirea unor fapte menite să prejudicieze mărturia Evangheliei, imaginea bisericii și a slujitorilor ei prin acțiuni în instanță nejustificate și intervenții în spațiul public.

28. Articolul 30^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 30^1

(1) Repunerea în drepturi, respectiv reprimirea celui pus sub disciplină, conform art. 30 alin. (3) lit. c), d) și e), se face de către pastor împreună cu comitetul bisericii, atunci când creștinul penitent:

a) își exprimă sincer regretul pentru păcatul săvârșit;

b) face dovada îndreptării morale;

c) își reface relația cu biserica locală;

d) lucrează la remedierea consecințelor distructive ale abaterii sale (dacă este cazul);

e) cere în scris să fie reprimit.

(2) Excluderea, precum și reprimirea vor fi consemnate într-un proces-verbal și operate în evidențele de membri ale bisericii.

(3) Orice formă de disciplinare aplicată de biserica locală va fi respectată în toate bisericile din cadrul Cultului Creștin Penticostal.

(4) Ridicarea totală sau parțială a oricărei sancțiuni, cu excepția excluderii, poate fi făcută numai de conducerea bisericii locale sau de forul superior ori de biserica în care s-a transferat ca membru sancționat disciplinar, în condițiile alin. (1).

29. După articolul 30^1 se introduce un nou articol, articolul 30^2, cu următorul cuprins:

Articolul 30^2

Nicio măsură de disciplinare nu va putea fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări prealabile de către pastor împreună cu comitetul bisericii. Procedura cercetării disciplinare conține următoarele etape:

a) persoana în cauză va fi convocată de către pastor pentru a fi audiată în cadrul ședinței comitetului bisericii locale din care face parte;

b) neprezentarea persoanei la convocarea făcută pentru a fi ascultată nu împiedică efectuarea cercetării și aplicarea măsurii disciplinare;

c) în urma încheierii cercetării disciplinare, comitetul bisericii va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna: abaterea disciplinară constatată, răspunsul persoanei în cauză, sancțiunea disciplinară aplicată, încadrarea statutară a faptei și temeiul statutar al sancțiunii. Va fi menționat și dreptul de a face contestație la comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparține biserica locală, în termen de 15 zile de la comunicarea măsurii disciplinare.

30. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 31

(1) Sunt considerați aparținători ai bisericii locale persoanele din următoarele categorii:

a) minorii nebotezați din familiile în care cel puțin un părinte este credincios penticostal și frecventează serviciile divine ale bisericii;

b) persoanele care frecventează în mod constant serviciile religioase și încă nu au fost botezate, dar care și-au exprimat decizia de a-L urma pe Hristos și dovedesc semnele nașterii din nou.

(2) Aparținătorii beneficiază de următoarele drepturi:

a) să participe la slujbele bisericii și să se implice, după caz, în anumite slujiri, cu acordul conducerii bisericii;

b) să beneficieze de îndrumare spirituală din partea bisericii.

(3) Aparținătorii au obligația de a se încadra în disciplina și în rânduiala bisericii locale.

31. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32

Potrivit învățăturii Noului Testament cu privire la preoția tuturor credincioșilor, fiecare creștin este chemat să slujească potrivit chemării și darurilor lui spirituale încredințate de Dumnezeu și recunoscute de biserică.

32. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 34

(1) Credincioșii care dovedesc maturitate duhovnicească, chemare recunoscută prin înzestrări și pregătirea necesară pentru slujirea bisericii pot fi ordinați ca:

a) diaconi - slujitori ordinați care oficiază Cina Domnului, binecuvântări de copii și înmormântări sub îndrumarea pastorului sau a prezbiterului local;

b) prezbiteri - slujitori ordinați, înzestrați cu daruri de învățătură și conducere spirituală, care oficiază toate actele de cult, slujind sub autoritatea unui pastor sau, în cazuri excepționale, sub directa autoritate a comunității regionale, teritoriale sau etnice;

c) pastori - slujitori ordinați, învestiți pentru a coordona toate activitățile pastorale și administrative ale bisericii și pentru a oficia toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori, pastori asistenți, pastori de sector, pastori coordonatori de zonă sau pastori delegați.

(2) Cultul Creștin Penticostal recunoaște și exercitarea altor slujiri care contribuie la zidirea bisericii, cum ar fi: misionari, evangheliști, învățători, proroci etc. Dacă evanghelistul slujește în altă biserică sau în alt loc decât acolo unde este membru, el va respecta autoritatea pastorului coordonator și va sluji în limitele stabilite de conducerea bisericii unde este membru.

(3) APME, AREA sau comunitățile regionale, teritoriale sau etnice pot ordina misionari și evangheliști în slujbele menționate la alin. (1) lit. a) și b), în conformitate cu prevederile prezentului statut, în vederea slujirii în teritoriul de misiune. La întoarcerea lor în biserică, recunoașterea lor în biserica locală se face în condițiile art. 38 alin. (2).

(4) APME și AREA vor solicita un aviz în scris din partea comunității regionale, teritoriale sau etnice de care aparține misionarul sau evanghelistul în cauză.

(5) La cererea APME, AREA, sub autoritatea comunităților regionale, teritoriale sau etnice, prezbiterii misionari pot fi ordinați ca pastori urmând procedurile prezentului statut. La întoarcerea lor în biserică, recunoașterea lor în biserica locală se face în condițiile art. 38 alin. (2).

33. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 35

(1) Pastorul coordonator are responsabilitatea de a identifica și de a recunoaște chemarea fiecărui slujitor.

(2) După consultarea comitetului bisericii, pastorul coordonator va demara procedurile de învestire în lucrarea creștină. Învestirea va fi săvârșită fie prin actul ordinării cu rugăciune și punerea mâinilor, fie prin recunoașterea unei ordinări anterioare.

(3) În Cultul Creștin Penticostal nu se practică ordinarea femeilor în nicio slujbă bisericească.

34. Articolul 36 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 36

Aprobarea slujitorilor în vederea ordinării se face de către Adunarea generală a bisericii, la propunerea conducerii bisericii, prin votul secret a cel puțin două treimi din numărul total al voturilor valabil exprimate. Abținerile și voturile anulate nu se iau în considerare.

35. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 37

Slujitorul propus pentru ordinare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie botezat în Duhul Sfânt și plin de Duhul Sfânt, precum și să promoveze lucrarea Duhului Sfânt;

b) să fie căsătorit și să aibă o bună mărturie;

c) să nu fi fost sancționat disciplinar pe linie bisericească, conform art. 30 alin. (3) lit. d) și e);

d) în situația în care candidatului la ordinare i-au fost aplicate alte sancțiuni decât excluderea, cazul va fi evaluat de conducerea comunității, care va admite sau va invalida candidatura;

e) să nu existe în trecutul său eșecuri incompatibile cu calitatea de slujitor ordinat; aceste cazuri vor fi evaluate de conducerea comunității, care va admite sau va invalida candidatura;

f) să îndeplinească criteriile prevăzute de Scriptură în epistolele 1 Timotei 3:1-13 și Tit 1:6-9;

g) să fi absolvit o formă de învățământ teologic recunoscută în Cultul Creștin Penticostal;

h) candidații la învestirea în slujba de pastor trebuie să aibă ca nivel minim de educație studiile liceale atestate prin diploma de bacalaureat;

i) să aibă vârsta de minimum 22 de ani și maximum 55 de ani pentru diaconi, vârsta de minimum 24 de ani și maximum 60 de ani pentru prezbiteri și vârsta de minimum 27 de ani și maximum 60 de ani pentru pastori;

j) să aibă o vechime de cel puțin 5 ani în Cultul Creștin Penticostal și minimum 2 ani în biserica ce îl propune spre ordinare;

k) să nu fi fost divorțat, înainte sau după convertire;

l) orice excepție de la condițiile enumerate la lit. g), h), i) și j) se admite doar cu aprobarea Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice, în cazul diaconilor și prezbiterilor, și cu acordul Comitetului executiv al Cultului Creștin Penticostal în cazul pastorilor.

36. Articolul 37^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 37^1

(1) În vederea ordinării, învestirii sau recunoașterii, slujitorii propuși vor fi examinați după cum urmează:

a) pastorii - de către Comitetul executiv al Cultului Creștin Penticostal;

b) prezbiterii și diaconii - de către conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(2) Absolvenții Institutului Teologic Penticostal, licențiați în teologie pastorală, vor susține examen scris doar pentru învestirea în slujba de pastor, nu și pentru ordinarea în slujbele de diacon și prezbiter.

(3) Slujba de învestire a pastorilor va fi oficiată de cel puțin un reprezentant al comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(4) Comisia de ordinare a slujitorilor va fi formată din cel puțin 3 pastori, în cazul ordinării prezbiterilor, și din cel puțin 2 pastori, în cazul ordinării diaconilor.

37. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 38

(1) Fiecare slujitor ordinat va semna un angajament de fidelitate față de Cultul Creștin Penticostal și va primi o legitimație care îi atestă dreptul de a-și exercita slujba pentru care a fost învestit.

(2) Slujitorii ordinați în biserici locale din Cultul Creștin Penticostal - din țară sau din străinătate -, care se înscriu ca membri într-o altă biserică, pot fi supuși votului de recunoaștere a ordinării în biserica adoptivă, doar dacă nevoia lucrării o cere și cu avizul comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(3) Atunci când o biserică sau un grup de biserici solicită ordinarea ca slujitor a unui membru din altă biserică, acesta trebuie să aibă recomandarea scrisă a pastorului și a comitetului bisericii unde este membru, precum și acordul conducerii comunității regionale, teritoriale sau etnice. Candidatul în cauză poate, de asemenea, să se transfere ca membru în biserica ce îl solicită. În ambele situații, candidatul va trebui să întrunească două treimi din voturile membrilor prezenți în Adunarea generală din numărul voturilor valabil exprimate în biserica adoptivă.

(4) La data comunicării procesului-verbal al ordinării slujitorului, comunitatea regională, teritorială sau etnică emite o decizie de numire în slujbă a acestuia.

(5) Slujitorii ordinați și conducătorii de biserici nu pot fi afiliați politic și nici nu pot desfășura activități politice. În cazul în care un slujitor al bisericii optează pentru cariera sau funcția politică, el își va pierde calitatea de slujitor. Forurile ecleziastice competente ale Cultului Creștin Penticostal vor declanșa procedurile de suspendare din slujbă a slujitorilor vizați.

(6) Revenirea la responsabilitatea spirituală se poate face la încheierea mandatului politic, prin consultarea bisericii, cu votul secret a două treimi din cei prezenți din numărul voturilor valabil exprimate.

(7) Slujitorii bisericii sunt datori să păstreze secretul mărturisirii personale.

(8) În relația cu autoritățile de stat, slujitorul are dreptul de a invoca secretul mărturisirii, potrivit libertății de conștiință și prezentului statut.

38. Articolul 38^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 38^1

Procedura de alegere și confirmare a pastorului într-un post vacant va fi următoarea:

a) Comitetul bisericii împreună cu comunitatea regională, teritorială sau etnică propun bisericii candidatul pentru slujba de pastor;

b) Adunarea generală a bisericii prezidată de un delegat al comunității regionale, teritoriale sau etnice va exprima, prin vot secret, opțiunea față de candidatul propus;

c) candidatul este considerat ales în cazul în care obține voturile a minimum 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate;

d) în situația unui post vacant de pastor pentru un grup de biserici (sector), procedura de alegere se va efectua în fiecare biserică în parte;

e) confirmarea pastorului ales se face de către comunitatea regională, teritorială sau etnică;

f) încadrarea pe post a pastorului ales și confirmat se face de către comunitatea regională, teritorială sau etnică, la solicitarea scrisă a bisericii.

39. Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 39

(1) Activitatea eclezială a unui slujitor ordinat poate fi sistată temporar, pe o perioadă determinată, necesară cercetării sesizărilor scrise și asumate de cel puțin doi sau trei martori, privitoare la prezumatele abateri.

(2) Pentru diaconi și prezbiteri, decizia de sistare a slujirii se adoptă de către Biroul permanent al comunității regionale, teritoriale sau etnice din care face parte slujitorul, după confruntarea martorilor cu persoana în dreptul căreia s-a formulat sesizarea, asigurându-se posibilitatea acesteia de a-și prezenta punctul de vedere și de a răspunde acuzațiilor aduse.

(3) Pentru pastori, decizia de sistare a slujirii se adoptă de către Biroul permanent al Cultului Creștin Penticostal, la propunerea conducerii comunității regionale, teritoriale sau etnice din care face parte pastorul în cauză, după o procedură similară de confruntare și audiere, prin care se garantează respectarea dreptului la apărare și la o cercetare echitabilă.

(4) Durata sistării nu poate depăși 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii motivate o singură dată, prin hotărârea aceluiași for competent.

(5) Decizia de sistare a activității ecleziale nu reprezintă o măsură disciplinară, ci o măsură administrativ-preventivă, aplicată până la finalizarea cercetării cazului.

(6) În situația în care sesizarea nu se dovedește întemeiată, slujitorul își reia de drept calitatea și atribuțiile inițiale, iar decizia de sistare își încetează efectele de la data constatării nevinovăției.

(7) Măsurile disciplinare ce i se pot aplica unui slujitor ordinat sunt:

a) mustrarea scrisă;

b) suspendarea calității de slujitor ordinat;

c) revocarea din slujbă.

40. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 40

(1) Mustrarea scrisă este adresată de către Biroul permanent al comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(2) Suspendarea calității de slujitor ordinat presupune încetarea oricărei slujiri ecleziale - atât publice, cât și private -, cum ar fi: cuvântările în cadrul slujbelor religioase, oficierea actelor de cult, consilierea spirituală, participarea la ședințele forurilor bisericești, rugăciunea individuală în cadrul slujbelor religioase etc. În anumite situații, forul decizional poate lua măsuri suplimentare ce vizează calitatea de membru în biserica locală a celui disciplinat.

(3) Calitatea de slujitor poate fi suspendată din următoarele motive:

a) abateri morale și încălcarea condițiilor biblice care au stat la baza ordinării;

b) încălcarea angajamentului de slujitor al bisericii;

c) abateri deliberate de la prevederile prezentului statut;

d) săvârșirea unor fapte de natură să prejudicieze imaginea publică a Cultului Creștin Penticostal;

e) nerespectarea autorității ecleziastice;

f) exercitarea abuzivă a autorității ecleziastice;

g) denigrarea publică a unor slujitori ordinați din Cultul Creștin Penticostal;

h) nerespectarea sistematică a atribuțiilor de slujire.

(4) În urma sesizării scrise, documentate și asumate, din partea unor persoane, a unui grup de credincioși sau a bisericii, Biroul permanent al comunității regionale, teritoriale sau etnice verifică veridicitatea faptelor sesizate și decide dacă se impune declanșarea procedurilor de disciplinare.

(5) În cazul în care sesizarea privește diaconii și prezbiterii, Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice declanșează și finalizează procedura de suspendare sau revocare.

(6) În cazul în care sesizarea privește un pastor, Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice o va înainta Comisiei de mediere și disciplină, care va hotărî asupra situației, verificând condițiile de legalitate și temeinicie ale cauzei.

(7) Nicio măsură de suspendare nu va putea fi dispusă fără ca slujitorul în cauză să fie audiat. În acest scop el va fi convocat. Convocarea va cuprinde locul, data și ora la care slujitorul în cauză trebuie să se prezinte, precum și fapta care i se impută.

(8) Neprezentarea persoanei la convocarea făcută la locul, data și ora arătate în convocare pentru a fi audiată nu împiedică efectuarea cercetării și aplicarea măsurii disciplinare.

(9) Măsura de suspendare se va lua cu majoritate simplă.

(10) În urma încheierii cercetării disciplinare, Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice sau Comisia de mediere și disciplină, după caz, va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna: abaterea disciplinară reținută, susținerile persoanei în cauză, a martorilor, sancțiunea aplicată, încadrarea statutară a faptei și temeiul sancțiunii.

(11) Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice sau Comisia de mediere și disciplină, după caz, aplică sancțiunea prin hotărâre emisă în formă scrisă, care va cuprinde descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, cu indicarea temeiului acesteia, sancțiunea aplicată și temeiul ei, precum și mențiunea că hotărârea poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la organul ierarhic superior, respectiv Comitetul executiv al Cultului Creștin Penticostal (pentru diaconi și prezbiteri) sau Consiliul bisericesc al Cultului Creștin Penticostal (pentru pastori).

(12) Suspendarea încetează și partea sancționată poate reveni în slujire, în condițiile revizuirii comportamentului și a unei hotărâri a aceleiași autorități care a decis inițial sancționarea.

(13) Calitatea de slujitor poate fi revocată în situațiile prevăzute în alin. (3), dacă gravitatea situației o impune.

(14) Revocarea poate fi aplicată și în situația în care persoana în cauză nu își revizuiește comportamentul sau atitudinea care a dus la aplicarea suspendării.

(15) Procedura revocării se realizează potrivit alin. (4) de către următoarele foruri:

a) Comisia de mediere și disciplină în ședință comună cu Comitetul executiv, în cazul pastorilor;

b) Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice, în cazul diaconilor și al prezbiterilor.

(16) Atât pe perioada suspendării, cât și în cazul revocării se retrage legitimația de slujitor.

(17) Orice hotărâre de disciplinare a unui slujitor se va face în scris, cu motivarea acesteia. Hotărârea se va comunica celui în cauză și, după caz, comunității regionale, teritoriale sau etnice sau bisericii.

(18) În cazul suspendării sau revocării de diaconi și prezbiteri, instanța de apel este Comitetul executiv. În cazul suspendării pastorilor, instanța de apel este Comitetul executiv, iar în cazul revocării pastorilor, Consiliul bisericesc.

41. Articolul 42 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 42

(1) Comitetul bisericii hotărăște angajarea și salarizarea personalului ecleziastic și administrativ în funcție de nevoi și de posibilități.

(2) Angajarea personalului se poate face de către biserica locală, iar atunci când aceasta nu are posibilitatea, angajarea se va face prin comunitatea regională, teritorială sau etnică, la cererea comitetului bisericii.

42. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 43

(1) Biserica locală este condusă de pastor împreună cu comitetul bisericii.

(2) Pastorul coordonează întregul comitet al bisericii, dar poate convoca pentru consultări și decizii fie întregul comitet, fie una dintre cele două comisii care îl compun, conform art. 48 alin. (2).

(3) Pastorul este ales de Adunarea generală a bisericii și este confirmat prin decizie a comunității regionale, teritoriale sau etnice.

43. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 44

(1) Pastorul bisericii are următoarele atribuții:

a) predicarea și învățarea Sfintelor Scripturi;

b) pregătirea și îndrumarea celorlalți slujitori ai bisericii;

c) organizarea și îndrumarea activităților spirituale și administrative ale bisericii;

d) consilierea și îngrijirea pastorală a membrilor bisericii;

e) coordonarea serviciilor divine la care este prezent;

f) convocarea și prezidarea ședințelor comitetului bisericii;

g) convocarea și prezidarea Adunării generale a bisericii;

h) coordonarea activității membrilor comitetului bisericii, precum și a tuturor compartimentelor bisericii;

i) oficierea tuturor actelor de cult, ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalți slujitori ordinați;

j) ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului statut;

k) ducerea la îndeplinire a deciziilor autorității superioare bisericești (comunitatea regională, teritorială sau etnică, Adunarea generală a Cultului Creștin Penticostal, Consiliul bisericesc și Comitetul executiv);

l) împreună cu secretarul bisericii, semnează documentele oficiale ale bisericii;

m) reprezintă biserica în relația cu terți, personal sau printr-un delegat.

(2) Pastorul coordonator poate delega, cu acordul comitetului bisericii, atribuțiile menționate la alin. (1).

(3) Pastorul, în desfășurarea activității pastorale, are obligația păstrării secretului mărturisirii.

44. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 45

La nevoie, bisericile cu peste 200 de membri pot avea pe lângă pastorul coordonator și unul sau mai mulți pastori asistenți, nedepășind un raport de un pastor la 100 de membri ai bisericii. Aceștia ajută la îndeplinirea atribuțiilor pastorale și preiau responsabilitățile ce le sunt delegate de către pastorul coordonator.

45. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 46

(1) Nimeni nu poate fi învestit direct pastor, fără a fi fost ordinat mai întâi ca diacon, apoi ca prezbiter.

(2) Pentru a fi învestit ca pastor, un slujitor trebuie să slujească o biserică de cel puțin 100 de membri sau cel mult patru biserici care însumează cel puțin 100 de membri.

(3) Pastorul nu poate avea în sectorul său pastoral mai mult de patru biserici.

(4) În cazuri excepționale, cu acordul comunității regionale, teritoriale sau etnice, atunci când situația o cere, un slujitor poate fi învestit pastor și dacă biserica sau grupul de biserici păstorite însumează mai puțin de 100 de membri.

(5) Procesul de succesiune pastorală trebuie demarat cel târziu la împlinirea de către pastorul în cauză a vârstei de 60 de ani.

(6) Pastorul va putea deține o slujbă de conducere până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Dacă comitetul bisericii și Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice consideră că este nevoie și pastorul încă este eficient în poziția de conducere, poate sluji până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă este validat cu 2/3 din voturile exprimate ale Adunării generale a bisericii, în prezența unui delegat al comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(7) După vârsta de 65 de ani, în condițiile menționate mai sus, pastorul își poate continua slujirea numai cu avizul anual al conducerii comunității regionale, teritoriale sau etnice și doar dacă pastorul face dovada derulării procesului de succesiune pastorală.

(8) Dovada minimală a demarării procesului de succesiune pastorală o constituie învestirea a cel puțin unui pastor sau prezbiter în biserica locală, până când pastorul senior împlinește vârsta de 65 de ani. În caz contrar, păstorirea bisericii locale va fi asigurată de conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice.

46. Articolul 47 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 47

(1) În vederea bunei desfășurări a activității, în cadrul comunității regionale, teritoriale sau etnice pot funcționa pastori de sector, pastori coordonatori de zonă și pastori delegați.

(2) Pastorii de sector au atribuțiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercită în mai multe biserici care alcătuiesc un sector de slujire. Pastorul de sector este, din oficiu, membru în comitetul fiecărei biserici pe care o păstorește.

(3) Pastorii coordonatori de zonă:

a) reprezintă autoritatea delegată a comunității regionale, teritoriale sau etnice în teritoriu;

b) supraveghează și îndrumă activitatea spirituală și administrativă a bisericilor de pe teritoriul unui județ, iar în cazul comunităților teritoriale, al unei regiuni, al unei zone sau al unei țări;

c) primesc sesizări de la bisericile din teritoriu cu privire la diferite necesități pastorale sau abateri de la rânduiala doctrinară și morală și se implică în rezolvarea lor, ținând cont de autoritatea celorlalți slujitori și colaborând armonios cu aceștia;

d) sesizează președintele comunității regionale, teritoriale sau etnice cu privire la abaterile doctrinare sau morale ale slujitorilor sau de la normele administrative ale Cultului Creștin Penticostal și propune analizarea acestora de către conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(4) Pastorii delegați reprezintă autoritatea comunității regionale, teritoriale sau etnice în bisericile aflate în criză.

(5) Pastorul delegat primește un mandat de un an, care, la nevoie, îi poate fi prelungit cu câte un an.

(6) Pastorul delegat poate deveni pastorul bisericii locale în urma votului secret de confirmare al bisericii respective, respectând procedurile de la art. 38^1.

47. Articolul 48 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 48

(1) Comitetul bisericii locale se compune din pastorul principal și pastorii asistenți, conducător (acolo unde nu este un pastor local), secretar și mai mulți membri, după cum decide Adunarea generală.

(2) Acolo unde situația o permite, cu aprobarea Adunării generale, comitetul bisericii se poate compune din două comisii: una pastorală - formată din slujitori ordinați aleși în comitet - și una administrativă.

(3) Dacă, pe perioada exercitării mandatului, numărul membrilor în comitet se descompletează cu maxim o treime, atunci pastorul împreună cu comitetul cooptează persoanele ce vor fi supuse alegerii Adunării generale prin vot secret, care trebuie să întrunească majoritatea simplă.

(4) Dacă numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai mult de o treime, se reorganizează alegerea întregului comitet în cadrul Adunării generale a bisericii, respectând procedura statutară.

(5) În situația în care atât pastorul, cât și comitetul bisericii își prezintă demisia din diverse motive, Comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparține biserica deleagă un pastor sau organizează alegerea unui nou pastor, respectând procedurile prevăzute la art. 39, după care comitetul bisericii va fi ales de către Adunarea generală a bisericii, sub coordonarea noului pastor.

(6) Conducătorul va îndeplini responsabilitățile ce îi sunt delegate de pastor.

(7) Secretarul ține evidența membrilor bisericii, efectuează corespondența, întocmește procesele-verbale ale ședințelor de comitet și ale Adunării generale, ține la zi evidența patrimoniului acesteia și semnează, alături de pastor sau un delegat al acestuia, toate documentele oficiale ale bisericii locale.

(8) Casierul răspunde de gestiunea casieriei, ține registrele de casă și de bancă la zi și efectuează plăți în baza hotărârilor comitetului bisericii, respectiv a dispozițiilor de plată semnate de cei în drept. Casierul poate fi numit și din afara comitetului bisericii.

(9) Ceilalți membri ai comitetului bisericii vor avea atribuțiile stabilite în cadrul comitetului bisericii.

48. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 49

Comitetul bisericii, sub coordonarea pastorului, conduce activitatea bisericii pe tot timpul mandatului încredințat, având următoarele atribuții:

a) stabilește direcțiile și obiectivele de dezvoltare ale bisericii;

b) întocmește bugetul bisericii și îl supune spre aprobare Adunării generale;

c) urmărește respectarea bunei rânduieli în biserică;

d) hotărăște și aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri;

e) organizează lucrarea socială a bisericii locale;

f) rezolvă orice alte sarcini încredințate de Adunarea generală a bisericii.

49. Articolul 50 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 50

(1) Alegerile de comitet se fac o dată la 5 ani. Adunarea generală a bisericii poate acorda cel mult un nou mandat comitetului în exercițiu.

(2) Propunerile candidaților pentru a fi aleși în noul comitet al bisericii vor fi făcute de pastorul bisericii sau de pastor în colaborare cu o comisie de propuneri, formată din oameni cu o experiență deosebită în lucrare.

(3) În situații de criză, conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice își asumă sarcina de a coordona procesul de numire a candidaților pentru comitet propuși de Adunarea generală a bisericii locale.

(4) Candidații propuși pentru a fi aleși în comitetul bisericii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă un caracter evlavios și o conduită creștină exemplară;

b) să aibă o bună mărturie familială, dovedită prin conlocuire și o viață conjugală armonioasă;

c) să aibă capacitatea și disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredințate;

d) să aibă o vechime de cel puțin 5 ani în cadrul Cultului Creștin Penticostal și 2 ani în biserica respectivă; fac excepție bisericile nou-înființate și slujitorii ordinați, recunoscuți conform art. 34;

e) să se fi achitat de toate îndatoririle ce decurg din calitatea de membru, conform art. 25;

f) să nu fi fost sancționat disciplinar pe linie bisericească, conform art. 30 alin. (3) lit. d) și e);

(5) Pierderea calității de membru în comitetul bisericii are loc atunci când:

a) își pierde calitatea de membru al bisericii;

b) își prezintă demisia;

c) este demis;

d) se află în incapacitatea de a-și îndeplini sarcinile pentru care a fost ales.

(6) Demiterea survine în cazul în care:

a) condițiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;

b) absentează nemotivat de la cinci ședințe consecutive ale comitetului.

(7) Acțiunea de demitere va fi inițiată de către pastor și votată de cel puțin 2/3 din membrii comitetului bisericii, avizată de conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice și comunicată Adunării generale.

50. După articolul 50 se introduce un nou articol, articolul 50^1, cu următorul cuprins:

Articolul 50^1

Cenzorii vor fi propuși de către pastor în consultare cu comitetul bisericii și confirmați de Adunarea generală. Cenzorii controlează operațiunile financiar-contabile ale bisericii, consemnând constatările făcute într-un raport de control. Cenzorii vor fi numiți din afara comitetului.

51. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 51

(1) Adunarea generală a bisericii este alcătuită din toți membrii care beneficiază de drepturi depline și este statutară indiferent de numărul celor prezenți, dacă s-a anunțat de către pastor sau un delegat al acestuia, cu cel puțin două săptămâni înainte, precizându-se scopul convocării.

(2) Adunarea generală ia hotărâri valabile cu votul a jumătate plus unu din membrii prezenți.

(3) Adunarea generală a bisericii se întrunește o dată pe an în ședință ordinară și, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare.

(4) Adunarea generală a bisericii are următoarele atribuții:

a) alege pastorul bisericii și îl pune în slujbă cu acordul comunității regionale, teritoriale sau etnice și în prezența delegatului acesteia;

b) votează reconfirmarea oricărui slujitor ordinat, la cererea pastorului sau a comitetului bisericii, cu acordul prealabil al comunității regionale, teritoriale sau etnice. Reconfirmarea se face cu majoritatea simplă, prin vot secret. În situații excepționale, forurile ecleziastice pot solicita votul de reconfirmare a slujitorilor cu două treimi din numărul participanților. În cazul diaconilor și al prezbiterilor, această procedură va fi declanșată de conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice, iar în cazul pastorilor, de Comitetul executiv;

c) alege comitetul bisericii și conducătorul acesteia, acolo unde nu există un pastor local, la expirarea mandatului sau când situația o impune;

d) votează candidații propuși spre ordinare;

e) aprobă execuția bugetară și descărcarea de gestiune a comitetului bisericii, precum și bugetul bisericii;

f) aprobă achiziționarea și înstrăinarea imobilelor; în cazul lăcașelor de cult este nevoie de avizul comunității regionale, teritoriale sau etnice;

g) hotărăște mutarea lăcașului de cult la o altă adresă.

(5) Adunarea generală a bisericii se convoacă și este prezidată de pastor, iar în lipsa acestuia, de către un alt membru cu funcție de răspundere: pastor asistent, prezbiter, diacon sau conducător de biserică, delegat de pastor sau de comunitatea regională, teritorială sau etnică.

52. Articolul 51^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 51^1

În situații deosebite, ca urmare a sesizării scrise, motivate și semnate de majoritatea membrilor comitetului bisericii sau cel puțin de o treime din numărul membrilor bisericii, comunitatea regională, teritorială sau etnică convoacă Adunarea generală a bisericii, printr-o adresă, cu cel puțin o săptămână înainte de data întrunirii acesteia.

53. Articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 52

Biserica, prin slujitorii, membrii și aparținătorii ei, desfășoară lucrări spirituale, educaționale, social-caritabile, culturale și administrative.

54. Articolul 53 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 53

Biserica este chemată de Dumnezeu să depună mărturie creștină prin cuvânt și faptă, pentru a răspândi Evanghelia și dragostea lui Dumnezeu în societate.

55. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 54

Biserica poate acorda sprijin spiritual, moral și material membrilor și aparținătorilor ei, persoanelor din afara ei care îl solicită, precum și entităților instituționale care au nevoie de ajutor: alte biserici și alte părți componente ale Cultului, orfelinate, azile, unități de învățământ, spitale, unități militare penitenciare etc.

56. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 55

(1) Biserica își desfășoară slujbele religioase obișnuite în lăcașul propriu, închiriat sau în orice alt spațiu.

(2) Zilele și orele în care au loc serviciile divine se stabilesc de către fiecare biserică în parte.

(3) Slujbele speciale sau ocazionale ale bisericii pot fi organizate în aer liber, în săli publice și în alte spații publice sau private.

(4) Serviciile divine sunt publice și pot fi frecventate de orice persoană, cu condiția respectării rânduielii stabilite de către biserică.

57. Articolul 57 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 57

Biserica poate înființa, organiza și întreține - singură sau în asociere cu alte biserici, organizații nonprofit, lucrative, întreprinderi sociale sau alte persoane juridice - unități de învățământ creștin de orice grad, unități medicale, societăți misionare, tabere școlare și de tineret, orfelinate, azile, case de odihnă, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă, capele, cimitire confesionale și alte activități pe linia scopului propus, în spiritul prezentului statut. Angajații acestor unități pot fi asigurați social la Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal.

58. Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 58

Biserica poate trimite misionari în țară și în străinătate pentru răspândirea Evangheliei și pentru prestarea de activități educative, sociale și umanitare.

59. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 59

(1) Biserica locală este proprietarul de drept al patrimoniului și al fondurilor ei, fără niciun amestec din afară.

(2) Gestionarea patrimoniului și a fondurilor bisericii se face de către pastor și comitetul bisericii sau delegați ai acestora, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 51 alin. (4) lit. f).

(3) În caz de dizolvare a bisericii locale, patrimoniul acesteia va trece la comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparține.

60. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 60

Biserica poate avea în proprietate lăcașuri de cult cu anexele și terenurile aferente, case pastorale și pentru personalul de serviciu, clădiri și terenuri pentru unitățile de învățământ, unități sanitare și farmaceutice, de caritate și de odihnă, mijloace materiale și tehnice necesare desfășurării activității proprii, capele, cimitire confesionale și orice alte bunuri.

61. Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 61

În vederea dobândirii sau înstrăinării bunurilor mobile și imobile, biserica nu are nevoie de avizul sau aprobarea unui organ ierarhic superior. Excepție fac bunurile imobile care au destinația de lăcaș de cult.

62. Articolul 62 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 62

Biserica se întreține din contribuțiile și zeciuielile membrilor ei, din donații, sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, cu respectarea moralei creștine privind proveniența acestora, precum și din activități proprii.

63. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 63

Donațiile de orice natură făcute bisericii intră în proprietatea acesteia și nu pot fi revendicate sub nicio formă.

64. Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 64

În spiritul învățăturii Sfintelor Scripturi, potrivit nevoilor concrete ale lucrării lui Dumnezeu și potrivit hotărârii comunității regionale, teritoriale sau etnice, fiecare biserică are datoria creștină de a participa la susținerea financiară a infrastructurii instituționale a Cultului Creștin Penticostal.

65. Articolul 65 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 65

(1) Bisericile penticostale locale de pe raza unuia sau a mai multor județe învecinate formează o Comunitate penticostală regională, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea creștină, precum și pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în fața autorităților locale și în relațiile lor cu conducerea Cultului Creștin Penticostal.

(2) Fiecare biserică aparține de comunitatea regională din care face parte județul pe raza căruia se află. Excepție fac bisericile în privința cărora există un acord bilateral între comunitățile regionale învecinate.

66. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 66

(1) Bisericile locale dintr-una sau mai multe țări învecinate se pot uni pentru a forma o Comunitate penticostală teritorială din diaspora, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea creștină, precum și pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în fața autorităților locale și în relațiile lor cu conducerea Cultului Creștin Penticostal.

(2) În cadrul comunităților teritoriale pot funcționa comunități zonale.

(3) Fiecare biserică aparține de comunitatea teritorială din care face parte țara pe raza căreia se află. Excepție fac bisericile în privința cărora există un acord bilateral între comunitățile teritoriale implicate.

(4) Bisericile sau grupurile de biserici care își exprimă intenția de a deveni membre ale Cultului Creștin Penticostal vor fi supravegheate și coordonate în acest parcurs de Departamentul de integrare al Cultului Creștin Penticostal. Finalitatea acestui proces este integrarea acestor biserici în cadrul structurilor existente ale Cultului Creștin Penticostal, în urma consultărilor cu acestea.

(5) Dobândirea personalității juridice se face cu respectarea dispozițiilor legale specifice statului pe al cărui teritoriu își desfășoară activitatea.

67. Articolul 67 se abrogă.

68. Articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 68

(1) Înființarea unei comunități regionale, teritoriale sau etnice se face prin hotărârea Adunării de constituire a delegaților tuturor bisericilor implicate, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul acestora și cu aprobarea Consiliului bisericesc. Din rândul delegaților trebuie să facă parte pastorii și conducătorii bisericilor.

(2) Numărul minim de membri necesar pentru înființarea unei noi comunități regionale, teritoriale sau etnice trebuie să fie cel puțin egal cu norma de reprezentare pentru un membru în Consiliul bisericesc.

69. Articolul 69 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 69

Comunitățile regionale, teritoriale sau etnice au următoarele atribuții:

a) reprezintă autoritatea delegată a Cultului Creștin Penticostal în teritoriu;

b) asistă bisericile locale în îndeplinirea funcțiilor lor biblice;

c) încurajează și ajută la înființarea de noi biserici;

d) contribuie la pregătirea slujitorilor pentru bisericile din cadrul lor;

e) asistă bisericile, la solicitarea acestora sau prin autosesizare, și intervin când situația o impune în probleme de disciplină bisericească, având statut de mediator și de instanță de apel;

f) hotărăsc asupra propunerilor făcute de biserici cu privire la ordinarea de noi slujitori;

g) organizează sesiunile de examinare a candidaților la slujbele de diacon și prezbiter;

h) efectuează, la cerere, angajarea și plata personalului care deservește bisericile locale, din fondurile provenite de la acestea, precum și angajarea și plata personalului propriu;

i) validează diaconi și prezbiteri și aplică sancțiuni disciplinare în dreptul lor, atunci când este cazul;

j) îndrumă și exercită controlul de legalitate în problemele financiare ale bisericilor;

k) îndeplinesc alte activități specifice pentru realizarea obiectivelor pentru care au fost constituite.

70. Articolul 70 și va avea următorul cuprins:

Articolul 70

Organele de conducere ale comunității regionale, teritoriale sau etnice sunt:

a) Adunarea generală;

b) Comitetul Comunității;

c) Biroul permanent.

71. Articolul 71 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 71

(1) Adunarea Generală a comunității regionale se compune din toți pastorii legitimați din cadrul Comunității și câte un delegat la 200 de membri.

(2) Adunarea generală a comunității teritoriale se compune din toți pastorii legitimați din cadrul Comunității și câte un delegat la 50 de membri.

(3) Adunarea generală a comunității etnice se compune din toți pastorii legitimați din cadrul Comunității și câte un delegat la 25 de membri.

(4) Adunarea generală a comunității regionale, teritoriale sau etnice se convoacă de către Biroul permanent al Comunității o dată la 5 ani în Adunare generală electivă ordinară și ori de câte ori este nevoie în Adunare generală extraordinară.

(5) Adunările generale elective ordinare ale comunității regionale, teritoriale sau etnice vor fi prezidate de către un membru al Comitetului executiv al Cultului Creștin Penticostal.

72. Articolul 71^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 71^1

Adunarea Generală a comunității regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuții:

a) primește raportul Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice și aprobă descărcarea de gestiune pe baza raportului Comisiei de cenzori;

b) alege Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice, Biroul permanent și comisia de cenzori;

c) revocă membrii Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice și Biroul permanent atunci când constată că aceștia nu mai corespund condițiilor statutare care au stat la baza alegerii lor;

d) alege pentru următorii 5 ani reprezentanții comunității regionale, teritoriale sau etnice în Consiliul bisericesc;

e) ia orice hotărâri care privesc bunul mers al comunității regionale, teritoriale sau etnice.

73. Articolul 72 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 72

(1) Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice este ales de Adunarea generală și se compune din 5 până la 11 pastori.

(2) Pentru a fi aleși în Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice, pastorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă o vechime de cel puțin 5 ani în pastorație și să nu depășească vârsta de 65 de ani;

b) să aibă o bună mărturie privind însușirea temeinică a doctrinei, moralei și practicilor Cultului Creștin Penticostal;

c) să aibă o bună mărturie în ce privește integritatea morală și conduita lor creștină;

d) să fi dovedit competență și eficiență în lucrarea lor pastorală;

e) să aibă o bună mărturie familială, dovedită prin conlocuire și o viață conjugală armonioasă;

f) să nu fi fost sancționați disciplinar pentru abateri doctrinare și morale, în condițiile art. 41 alin. (3).

74. Articolul 72^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 72^1

(1) Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice se compune din președinte, unul sau doi vicepreședinți, secretar și mai mulți membri, până la completarea numărului statutar. Dintre aceștia se aleg prioritar pastorii coordonatori de zonă.

(2) Nu se admit mai mult de două mandate consecutive pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar la nivelul comunității regionale, teritoriale sau etnice.

75. Articolul 72^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 72^2

(1) Dacă, pe perioada exercitării mandatului, numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai puțin de cincizeci la sută, atunci circumscripțiile electorale rămase cu mai puțini reprezentanți în comitet decât în momentul alegerii își desemnează noii membri în comitet prin vot.

(2) Pierderea calității de membru în Comitetul Comunității are loc atunci când:

a) își pierde calitatea de membru în Cultul Creștin Penticostal;

b) își prezintă demisia;

c) este demis.

(3) Demiterea survine în cazul în care:

a) condițiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;

b) absentează nemotivat de la trei ședințe consecutive ale comitetului sau cinci pe mandat.

(4) Procedura demiterii va fi inițiată de către președintele și Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice și se comunică circumscripției din care provine.

76. Articolul 72^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 72^3

(1) Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea comunității regionale, teritoriale sau etnice pe durata mandatului încredințat;

b) duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale a comunității regionale, teritoriale sau etnice;

c) pregătește întâlnirile Adunării generale a comunității regionale, teritoriale sau etnice;

d) ia hotărâri privind achiziționarea și înstrăinarea de bunuri mobile și imobile ale comunității regionale, teritoriale sau etnice. Pentru bunurile imobile este necesar avizul Comitetului executiv al Cultului;

e) cercetează prezumtivele abateri de la morala creștină sau de la doctrina penticostală ale pastorilor și face propuneri Comitetului executiv în vederea evaluării acestora de către Comisia de mediere și disciplină;

f) cercetează prezumtivele abateri de la morala creștină sau de la doctrina penticostală ale diaconilor și prezbiterilor și ia măsurile ce se impun;

g) stabilește sediul comunității regionale, teritoriale sau etnice;

h) le poate solicita cenzorilor comunității regionale, teritoriale sau etnice controlul financiar în cadrul bisericilor locale;

i) aprobă bugetul comunității regionale, teritoriale sau etnice;

j) aprobă, la propunerea Biroului permanent, fișa postului pentru angajații Comunității;

k) primește raportul comisiei de cenzori;

l) ia hotărârile necesare pentru bunul mers al Comunității și poate înființa comisii și departamente de lucru.

(2) Comisia de cenzori a comunității regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuții:

a) controlează operațiunile financiar-contabile ale comunității regionale, teritoriale sau etnice, consemnând constatările făcute într-un raport;

b) înaintează raportul Comisiei de cenzori către comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice.

77. Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 73

(1) Biroul permanent al comunității regionale, teritoriale sau etnice este format din președinte, unul sau doi vicepreședinți și secretar.

(2) Biroul permanent soluționează probleme cu caracter urgent, prezintă referate, rapoarte, informări din partea departamentelor sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte și exacte a Comitetului Comunității.

(3) Biroul permanent analizează, investighează și rezolvă problemele curente, iar pentru alte situații decât cele curente prezintă concluziile sale Comitetului Comunității, care decide asupra modului de soluționare a acestora.

(4) Biroul permanent pune în aplicare hotărârile Adunării generale a Comitetului comunității regionale, teritoriale și etnice, Comitetului executiv sau ale Consiliului bisericesc care privesc activitatea Comunității.

(5) Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-și exercita mandatul, cu excepția situației în care este ultimul an în exercițiu, după o perioadă de 6 luni de la constatarea acestui fapt, se vor organiza alegeri anticipate, de către Adunarea generală a Comunității prin care se votează completarea Comitetului Comunității și apoi se votează poziția în discuție.

(6) Biroul permanent elaborează fișa postului pentru angajații comunității regionale, teritoriale sau etnice.

(7) Biroul permanent avizează solicitările bisericii locale privind înstrăinarea și dobândirea de bunuri imobile cu destinație de locaș de cult.

(8) Biroul permanent desemnează delegații pentru Adunarea generală și Congresul Cultului Creștin Penticostal, prin consultare cu pastorii bisericilor.

78. Articolul 73^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 73^1

(1) Președintele comunității regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuții:

a) conduce activitatea curentă a comunității regionale, teritoriale sau etnice și stabilește sarcini concrete pentru membrii Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice;

b) răspunde nemijlocit de activitatea spirituală din cadrul comunității regionale, teritoriale sau etnice;

c) exercită funcția de ordonator principal de credite;

d) întocmește, împreună cu ceilalți membri ai Biroului permanent, proiectul bugetului Comunității și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare Comitetului Comunității;

e) emite decizii de angajare a personalului și de modificare a drepturilor salariale ale personalului angajat;

f) reprezintă și angajează legal comunitatea regională, teritorială sau etnică în relația cu terții și semnează, alături de secretar, toate actele și documentele administrative sau juridice ale Comunității;

g) prezidează ședințele Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice și ședințele Adunării generale, cu excepția adunărilor generale elective.

(2) Pe timpul mandatului, președintele comunității regionale, teritoriale sau etnice nu poate să ocupe și funcția de pastor coordonator, poziție pe care o va delega unuia dintre pastorii asistenți, cu avizul conducerii comunității regionale, teritoriale sau etnice. Excepțiile vor fi analizate de Comitetul executiv. După încetarea mandatului de conducere la nivelul Comunității, acesta își va relua mandatul de pastor deținut anterior.

(3) Vicepreședintele comunității regionale, teritoriale sau etnice asigură conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice în lipsa președintelui și preia orice responsabilitate stabilită în fișa postului, pe principiul delegării de autoritate; delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin deplasări de lungă durată, incapacitate fizică sau alte absențe îndelungi ale președintelui.

(4) Secretarul comunității regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuții:

a) întocmește corespondența și procesele-verbale ale Adunării generale și ale Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice;

b) ține orice alte evidențe necesare activității comunității regionale, teritoriale sau etnice;

c) semnează alături de președinte toate documentele Comunității și îndeplinește orice alte responsabilități stabilite de președinte prin fișa postului.

(5) Ceilalți membri ai Comitetului comunității regionale, teritoriale sau etnice vor avea sarcinile stabilite în ședințele comitetului.

79. Articolul 74 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 74

(1) Personalul angajat al comunității regionale, teritoriale sau etnice își desfășoară activitatea conform fișei postului și contractului de muncă în baza căruia a fost angajat.

(2) Angajații comunității regionale, teritoriale sau etnice sunt asigurați social la Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal.

80. Articolul 75 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 75

În cadrul comunității regionale, teritoriale sau etnice pot funcționa diferite comisii județene sau zonale, comisii de lucru și departamente, care își vor desfășura activitatea specifică în baza regulamentelor proprii, avizate de conducerea comunității regionale, teritoriale sau etnice.

81. După articolul 75 se introduce un nou articol, articolul 75^1, cu următorul cuprins:

Articolul 75^1

În cadrul comunităților regionale și teritoriale se pot înființa departamente etnice.

82. Articolul 76 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 76

Comunitatea regională, teritorială sau etnică poate avea imobile proprii, azile pentru bătrâni, case de odihnă, centre sociale, culturale și educaționale, edituri, tipografii, unități de învățământ de toate gradele, societăți misionare, unități medicale și farmaceutice, studiouri radio sau TV și alte unități pentru realizarea scopului propus.

83. Articolul 77 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 77

(1) Comunitatea regională, teritorială sau etnică se susține financiar din contribuția tuturor bisericilor din cadrul ei. Ea poate primi donații și sponsorizări de la orice persoană fizică sau juridică din țară ori din străinătate, cu respectarea moralei creștine privind proveniența acestora.

(2) Donațiile de orice natură, făcute în mod legal comunității regionale, teritoriale sau etnice, intră în proprietatea acesteia și nu pot fi revendicate sub nicio formă.

84. Articolul 78 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 78

La nivelul comunității regionale, teritoriale sau etnice funcționează unul sau mai multe seminare biblice penticostale, pentru pregătirea de noi lucrători în cadrul bisericilor din zonă și pentru instruirea celor deja implicați în lucrare.

85. Articolul 79 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 79

Ștampila comunității regionale, teritoriale sau etnice este rotundă și trebuie să conțină logoul Cultului Creștin Penticostal din România și datele de identificare ale comunității regionale, teritoriale sau etnice.

86. Articolul 80 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 80

Comunitatea regională, teritorială sau etnică se dizolvă atunci când nu mai sunt îndeplinite condițiile care au stat la baza înființării ei. În caz de dizolvare, patrimoniul comunității regionale, teritoriale sau etnice trece la Cultul Creștin Penticostal din România.

87. Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 81

(1) Cultul Creștin Penticostal din România este format din toate bisericile penticostale locale, organizate în comunități regionale, teritoriale și etnice, Institutul Teologic Penticostal, Casa de Pensii și Ajutoare, Fundația APME, Fundația AREA, bisericile din diaspora care nu aparțin de comunitățile teritoriale și orice alte entități aprobate de Consiliul bisericesc sau de Adunarea generală a Cultului Creștin Penticostal.

(2) Cultul Creștin Penticostal din România este instituția centrală de reprezentare a intereselor generale ale părților ei componente.

(3) Organele de conducere ale Cultului Creștin Penticostal sunt:

a) Adunarea generală;

b) Consiliul bisericesc;

c) Comitetul executiv;

d) Biroul permanent.

88. Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 82

(1) Adunarea generală a Cultului Creștin Penticostal este forul superior de conducere al Cultului Creștin Penticostal din România și este compusă din toți pastorii legitimați și din câte un delegat la 2.000 de membri.

(2) Adunarea generală a Cultului Creștin Penticostal se convoacă de Comitetul executiv în ședințe ordinare, cu caracter electiv, o dată la 5 ani, când se constituie în Congresul Cultului Creștin Penticostal din România.

(3) Adunarea generală a cultului se convoacă de Comitetul executiv în ședințe extraordinare pentru modificarea actelor normative, când se constituie în Congresul de lucru al Cultului Creștin Penticostal din România.

89. Articolul 83 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 83

Atribuțiile Adunării generale a Cultului Creștin Penticostal sunt:

a) primește rapoartele de activitate ale forurilor conducătoare ale Cultului Creștin Penticostal și pe cel al Comisiei de cenzori;

b) alege din cadrul Consiliului bisericesc membrii Comitetului executiv;

c) alege Comisia de cenzori;

d) propune și validează modificări în Statutul Cultului Creștin Penticostal, la inițiativa Consiliului bisericesc;

e) face propuneri pentru îmbunătățirea Mărturisirii de credință, la inițiativa Consiliului bisericesc;

f) stabilește sediul Cultului Creștin Penticostal.

90. Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 84

Lucrările Congresului Cultului Creștin Penticostal din România vor fi prezidate de un birou de zi, format din 5 membri, condus de un președinte ales, a cărui componență este propusă de Consiliul bisericesc și aprobată de Adunarea generală.

91. Articolul 85 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 85

(1) Consiliul bisericesc este forul reprezentativ de conducere al Cultului Creștin Penticostal și este compus din 35 de membri.

(2) Fac parte din Consiliul bisericesc președinții comunităților regionale, teritoriale sau etnice, pastorii aleși de comunități după norma de reprezentare, cu condiția ca aceștia să aibă cel puțin 5 ani vechime în pastorație, precum și rectorul Institutului Teologic Penticostal, președintele Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal, președintele APME și președintele AREA, cu condiția ca aceștia să îndeplinească cerințele statutare.

(3) În cazul în care rectorul Institutului Teologic Penticostal, președintele Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal, președintele APME și președintele AREA nu îndeplinesc cerințele statutare sau devin membri ai Consiliului bisericesc prin alegeri, aceste entități vor fi reprezentate de câte un delegat desemnat de ele. Delegații, la rândul lor, trebuie să îndeplinească condițiile statutare.

92. Articolul 85^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 85^1

(1) Dacă, pe perioada exercitării mandatului, numărul membrilor Consiliului bisericesc se descompletează cu mai puțin de cincizeci la sută, atunci adunările generale ale comunităților care și-au pierdut reprezentanții vor desemna prin vot consilierii care vor ocupa locurile vacante.

(2) Pierderea calității de membru în Consiliul bisericesc are loc atunci când:

a) își pierde calitatea de membru al unei biserici locale din Cultul Creștin Penticostal;

b) își prezintă demisia;

c) este demis.

(3) Demiterea survine în cazul în care:

a) condițiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;

b) absentează nemotivat de la trei ședințe consecutive ale consiliului sau de la cinci ședințe pe perioada unui mandat.

(4) Procedura demiterii va fi inițiată de către președintele cultului împreună cu Consiliul bisericesc și va fi comunicată comunității din care provine.

(5) Consiliul bisericesc se întrunește de cel puțin două ori pe an și este convocat de Comitetul executiv sau de cel puțin jumătate din numărul consilierilor. Hotărârile consiliului se iau cu majoritate simplă, în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor.

(6) Consiliul bisericesc este prezidat de președintele Cultului Creștin Penticostal sau, în lipsa acestuia, de către prim-vicepreședintele Cultului Creștin Penticostal.

93. Articolul 86 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 86

Consiliul bisericesc are următoarele atribuții:

a) duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale a Cultului Creștin Penticostal și deleagă sarcini specifice Comitetului executiv și departamentelor de lucru;

b) îndrumă și evaluează activitatea Comitetului executiv;

c) înființează și organizează departamente de lucru, aprobă regulamentele acestora și le verifică activitatea;

d) analizează situația generală din cadrul Cultului Creștin Penticostal și face recomandări bisericilor și celorlalte părți componente, pentru buna desfășurare a activității acestora;

e) hotărăște, când situația o impune, excluderea din Cultul Creștin Penticostal a unei biserici sau a altei părți componente, care s-a abătut de la doctrina penticostală sau de la morala creștină;

f) hotărăște colaborarea Cultului Creștin Penticostal cu organizații penticostale și cu alte organizații creștine sau filantropice atât din interiorul, cât și din exteriorul țării, în condițiile păstrării identității spirituale și administrative;

g) descarcă de gestiunea anuală Comitetul executiv, după prezentarea raportului Comisiei de cenzori;

h) votează bugetul Cultului Creștin Penticostal;

i) îi validează sau îi invalidează, atunci când situația o impune, pe rectorul Institutului Teologic Penticostal, cadrele didactice ale Institutului Teologic Penticostal, pe redactorul-șef al publicației centrale de presă, pe președintele și vicepreședintele Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal, pe președintele APME și președintele AREA;

j) judecă, în calitate de instanță de apel definitivă, situațiile de revocare din slujire a pastorilor, dispuse de Comitetul executiv. Deciziile vor fi luate cu votul favorabil a două treimi din numărul voturilor valabil exprimate;

k) stabilește calendarul și regulamentul alegerilor pentru bisericile locale, pentru comunitățile regionale, teritoriale sau etnice și la nivel central;

l) alege membrii Comisiei de mediere și disciplină dintre membrii Consiliului bisericesc aleși prin vot;

m) numește liderii de departamente ale cultului;

n) votează moțiuni și rezoluții referitoare la morala creștină, libertatea religioasă, drepturile omului, mediul înconjurător și alte probleme de interes major.

94. Articolul 87 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 87

(1) Comitetul executiv este forul care asigură conducerea curentă a Cultului Creștin Penticostal și este compus din 9 membri, după cum urmează: președinte, secretar general, prim-vicepreședinte, vicepreședinte și alți 5 membri aleși de Congresul Adunării generale dintre membrii Consiliului bisericesc.

(2) Nu pot candida pentru un loc în Comitetul executiv membrii numiți ai Consiliului bisericesc, respectiv: rectorul Institutului Teologic Penticostal, președintele APME, președintele AREA și președintele Casei de Pensii și Ajutoare.

(3) Membrii Comitetului executiv participă la ședințele acestuia cu drept de vot și se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce le revin, conform atribuțiilor delegate.

95. Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 88

În desfășurarea activității sale, Comitetul executiv al Cultului Creștin Penticostal are următoarele atribuții:

a) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului bisericesc;

b) coordonează activitatea departamentelor Cultului Creștin Penticostal;

c) direcționează către Comisia de mediere și disciplină solicitările venite din partea comunităților regionale, teritoriale sau etnice privitoare la situații de criză majoră. Solicitării i se va da curs doar dacă comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice a gestionat în prealabil cazul și a emis o rezoluție;

d) se constituie în instanță de apel definitivă în cazul pastorilor în dreptul cărora Comisia de mediere și disciplină a dispus măsura suspendării din slujire. Deciziile vor fi luate cu majoritate simplă;

e) decide revocarea din slujire a pastorilor, la propunerea Comisiei de mediere și disciplină, în ședințe comune cu aceasta. În acest caz, instanța de apel definitivă este Consiliul bisericesc al Cultului Creștin Penticostal;

f) susține și apără interesele bisericilor și ale părților componente ale cultului, prin autosesizare sau la cererea acestora;

g) aprobă angajarea personalului necesar desfășurării activității centrale;

h) întocmește proiectul de buget al Cultului Creștin Penticostal și urmărește execuția bugetară;

i) aprobă dobândirea și înstrăinarea de bunuri mobile și imobile necesare activității centrale;

j) convoacă Adunarea generală a Cultului Creștin Penticostal;

k) stabilește ordinea de zi a Consiliului bisericesc, pe care o transmite spre știința consilierilor cu minimum 10 zile înainte;

l) validează alegerile de la comunitățile regionale, teritoriale și etnice, emite hotărâri, validează sau recunoaște ordinarea în slujba de pastor;

m) îi examinează pe candidații la slujba de pastor.

96. Articolul 88^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 88^1

(1) Hotărârile Comitetului executiv sunt valabile în condițiile prezenței a cel puțin două treimi din membrii săi, cu votul majorității simple.

(2) Comitetul executiv se convoacă de către președintele Cultului Creștin Penticostal și se întrunește de regulă trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Președintele, secretarul general, prim-vicepreședintele și vicepreședintele Cultului Creștin Penticostal nu pot ocupa funcții în Biroul permanent al comunităților regionale, teritoriale sau etnice.

97. După articolul 88^1 se introduce un nou articol, articolul 88^2, cu următorul cuprins:

Articolul 88^2

(1) Comisia de mediere și disciplină este un organ al Cultului Creștin Penticostal format din vicepreședintele Cultului Creștin Penticostal și 4 membri aleși de către Consiliul bisericesc din rândul membrilor săi.

(2) Atribuțiile Comisiei de mediere și disciplină sunt următoarele:

a) se ocupă de situațiile de criză din bisericile locale și mediază între părți, în urma gestionării lor de către comitetele comunităților regionale, teritoriale și etnice și a rezoluției articulate de acestea;

b) decide suspendarea din slujire a pastorilor, atunci când este cazul;

c) decide, împreună cu Comitetul executiv, revocarea din slujire a pastorilor, atunci când este cazul.

(3) Pentru deciziile de suspendare emise de Comisia de mediere și disciplină, instanța de apel este Comitetul executiv.

98. Articolul 89 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 89

(1) Biroul permanent este forul care coordonează Comitetul executiv și este format din: președinte, secretar general, prim-vicepreședinte și vicepreședinte.

(2) Membrii Biroului permanent nu vor mai îndeplini funcția de pastor coordonator în bisericile locale și nu vor ocupa o poziție în Biroul permanent al unei comunități regionale, teritoriale și etnice sau în conducerea executivă a uneia dintre părțile componente ale Cultului Creștin Penticostal, pe perioada mandatului încredințat. După finalizarea mandatului/mandatelor, aceștia vor reveni pe poziția de pe care au plecat.

(3) Pe timpul mandatului membrilor din Biroul permanent al Cultului Creștin Penticostal, poziția de pastor coordonator va fi preluată de către unul dintre pastorii asistenți, la propunerea pastorului coordonator, prin delegare avizată de conducerea comunității regionale, teritoriale și etnice.

(4) Nu se admit mai mult de două mandate consecutive pentru aceeași funcție în Biroul permanent al Cultului Creștin Penticostal.

(5) Președintele Biroului permanent îndeplinește următoarele atribuții:

a) reprezintă Cultul Creștin Penticostal în relațiile oficiale;

b) coordonează activitatea Biroului permanent, a Comitetului executiv și a Consiliului bisericesc;

c) emite decizii cu privire la personalul angajat;

d) este ordonator principal de credite;

e) semnează actele și documentele împreună cu secretarul general și ia orice alte hotărâri în limita competenței sale;

f) în anumite situații, poate delega atribuții de reprezentare altor pastori din Cultul Creștin Penticostal;

g) coordonează Departamentul de strategie, dezvoltare și formare.

(6) Secretarul general al Biroului permanent îndeplinește următoarele atribuții:

a) coordonează personalul angajat al Cultului Creștin Penticostal. El are răspunderea activității operative privind personalul administrativ și de specialitate;

b) în unele situații, la solicitarea președintelui, reprezintă Cultul Creștin Penticostal în relațiile oficiale;

c) împreună cu președintele semnează actele și documentele Cultului Creștin Penticostal;

d) are în subordine secretariatul Cultului Creștin Penticostal, care efectuează corespondența și ține la zi evidența necesară activității centrale;

e) analizează dosarele de examinare în vederea ordinării pastorilor;

f) analizează dosarele de autorizare a bisericilor locale;

g) analizează cererile de retragere a autorizației de funcționare a bisericilor locale din Cultul Creștin Penticostal.

(7) Prim-vicepreședintele Biroului permanent îndeplinește următoarele atribuții:

a) preia atribuțiile statutare ale președintelui Cultului Creștin Penticostal atunci când acesta se află în imposibilitatea exercitării acestora;

b) în unele situații, la solicitarea președintelui, reprezintă Cultul Creștin Penticostal în relațiile oficiale;

c) coordonează Departamentul pentru diaspora.

(8) Vicepreședintele Biroului permanent coordonează Comisia de mediere și disciplină și are și alte atribuții încredințate de președinte.

(9) Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-și exercita mandatul, după o perioadă de 6 luni, cu excepția situației în care este ultimul an al mandatului, se vor organiza alegeri anticipate, de către Adunarea generală a Cultului Creștin Penticostal, prin care se votează completarea Biroului permanent și apoi se votează poziția vacantă.

(10) Cenzorii Cultului Creștin Penticostal sunt aleși o dată la 5 ani de către Adunarea generală și au următoarele atribuții:

a) controlează operațiunile financiar-contabile ale Cultului Creștin Penticostal, Institutului Teologic Penticostal, Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal, Fundației APME, Fundației AREA, consemnând constatările făcute într-un raport;

b) controlează operațiunile financiar-contabile ale bisericilor sau comunităților regionale, teritoriale sau etnice la solicitarea acestora sau, în cazuri excepționale, la cererea Comitetului executiv;

c) înaintează raportul Comisiei de cenzori către Consiliul bisericesc sau Comitetul executiv, după caz;

d) înaintează rapoartele necesare către Congresul Cultului Creștin Penticostal.

99. Articolul 89^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 89^1

Atribuțiile Biroului permanent sunt următoarele:

a) conduce activitățile curente ale Cultului Creștin Penticostal;

b) soluționează problemele curente sesizate, prezintă referate, rapoarte din partea departamentelor de specialitate sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte și exacte a Comitetului executiv;

c) analizează și investighează problemele ivite și prezintă concluziile sale Comitetului executiv, care decide asupra modului de soluționare a acestora;

d) emite, la cererea comunități regionale, teritoriale și etnice, autorizațiile de funcționare ale bisericilor locale din Cultul Creștin Penticostal;

e) emite, la solicitarea comunităților regionale, teritoriale și etnice, autorizarea bisericilor locale venite din alte confesiuni evanghelice, pentru a deveni parte a Cultului Creștin Penticostal;

f) emite, la solicitarea Departamentului de integrare, autorizarea bisericilor penticostale din diaspora, pentru a deveni parte a Cultului Creștin Penticostal;

g) retrage, la solicitarea comunităților regionale, teritoriale și etnice, autorizațiile de funcționare ale bisericilor locale penticostale.

100. Articolul 90 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 90

(1) Cultul Creștin Penticostal din România și părțile lui componente, cu excepția filiilor, pot înființa și organiza învățământ de toate gradele.

(2) Forma, gradul, numărul și planul de școlarizare pentru instituțiile de învățământ propriu se decid de către Cultul Creștin Penticostal din România, în condiții de autonomie a unităților administrativ-teritoriale ale cultului și potrivit legii.

(3) În aceste structuri instituționale de învățământ nu se consideră discriminatorie exprimarea unor opinii și decizii luate în acord cu învățătura și etica Sfintelor Scripturi, respectând Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal și Statutul Cultului Creștin Penticostal.

(4) Abaterile de la normele de etică și deontologie în activitatea didactică includ nerespectarea specificului dogmatic și canonic al Cultului Creștin Penticostal, în calitate de fondator.

(5) Schimbul de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activitățile de cult sau de cercetare, precum și dialogul teologic nu pot fi considerate prozelitism religios. De asemenea, nu intră sub incidența prozelitismului religios nici cerințele de respectare a specificului Cultului Creștin Penticostal în anumite spații desemnate ca atare, în care se desfășoară cu caracter temporar sau permanent anumite activități educaționale religioase.

(6) Cultul Creștin Penticostal este apolitic, prin urmare, în cadrul structurilor de învățământ care aparțin acestuia nu se vor desfășura acțiuni de campanie electorală și nici de promovare a unor ideologii și doctrine politice.

(7) Cadrele didactice titulare din cadrul Institutului Teologic Penticostal nu pot fi afiliate politic și nici nu pot desfășura activități politice. În cazul în care un cadru didactic titular optează pentru carieră sau o funcție politică, pe perioada exercitării mandatului politic își va pierde calitatea de cadru didactic titular. Revenirea pe postul didactic rezervat se poate face la încheierea exercitării mandatului politic, cu avizul Consiliului bisericesc al Cultului Creștin Penticostal.

101. Articolul 92 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 92

Principalele forme de educație și învățământ din cadrul Cultului Creștin Penticostal sunt:

a) educație religioasă: (i) seminare și școli biblice;

(ii) școli duminicale;

(iii) studii biblice;

(iv) conferințe;

(v) tabere;

(vi) cursuri și programe educative;

b) educație formală: (i) creșe și grădinițe;

(ii) școli primare;

(iii) școli gimnaziale;

(iv) programe de tip afterschool;

(v) licee;

(vi) școli postliceale;

(vii) școli de meserii;

(viii) unități de învățământ superior;

(ix) alte forme de învățământ.

102. Articolul 93 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 93

(1) Educația religioasă este organizată de Cultul Creștin Penticostal în mod direct sau prin comunitățile regionale, teritoriale sau etnice și prin bisericile locale.

(2) În cadrul școlii duminicale, activitățile didactice sunt desfășurate de învățători desemnați de biserica locală. Pregătirea acestora se face prin unitățile de învățământ superior ale Cultului, seminare și școli biblice din cadrul comunităților regionale, teritoriale sau etnice sau orice altă formă de pregătire aprobată de Cultul Creștin Penticostal.

103. Articolul 94^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 94^1

(1) Învățământul preuniversitar penticostal sub formele prevăzute în art. 90 alin. (2) se organizează de către Cultul Creștin Penticostal, comunitățile regionale, teritoriale sau etnice, biserici locale, asociații sau fundații, conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar penticostal și legilor în vigoare.

(2) Unitățile de învățământ preuniversitar confesional penticostal pot fi de stat sau particulare și se înființează la solicitarea Cultului Creștin Penticostal, cu respectarea procedurilor legale, și pot funcționa pe mai multe niveluri, profiluri și specializări fie ca unități de sine stătătoare, fie ca structuri ale altor unități de învățământ. Unitățile de învățământ preuniversitar confesional penticostal au o dublă subordonare: în raport cu Ministerul Educației și Cercetării, respectiv cu Cultul Creștin Penticostal.

(3) Ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile de învățământ confesional penticostal și încadrarea personalului didactic de la toate disciplinele, inclusiv consilier, psiholog școlar și personal administrativ, se fac în acord cu prevederile legale și cu avizul scris al Cultului Creștin Penticostal, acordat după metodologia proprie.

(4) Unitățile de învățământ preuniversitar penticostal se subordonează Cultului Creștin Penticostal din punct de vedere dogmatic și canonic, respectând principiul subordonării.

(5) Opiniile exprimate și deciziile luate în conformitate cu învățătura și principiile etice și morale biblice, în deplin acord cu Mărturisirea de credință și Statutul Cultului Creștin Penticostal, nu sunt considerate acte de discriminare și nici prozelitism religios.

(6) Proiectul Planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ teologic penticostal preuniversitar se elaborează anual de către unitatea de învățământ, conform legii, după consultarea prealabilă a comunității regionale penticostale de care aparține și se aprobă conform legislației în vigoare.

(7) Planurile-cadru, programele școlare și manualele pentru învățământul teologic penticostal preuniversitar se elaborează de către Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu Cultul Creștin Penticostal și se aprobă printr-un ordin al Ministrului Educației și Cercetării, după acordarea avizului cultului.

(8) În unitățile de învățământ preuniversitar de stat și confesionale, religia penticostală se predă ca disciplină școlară, în conformitate cu legislația și metodologiile în vigoare, pe baza unei programe elaborate de Cultul Creștin Penticostal din România și aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

(9) Ocuparea catedrelor la disciplina Religie penticostală din unitățile de învățământ preuniversitar se face cu avizul scris al Cultului Creștin Penticostal, acordat după metodologia proprie.

(10) În cadrul Cultului Creștin Penticostal se desemnează un consilier pentru probleme de învățământ, care menține legătura cu Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ. În fiecare comunitate regională penticostală este numită o persoană responsabilă de învățământul teologic și predarea religiei.

(11) Comunitățile regionale, teritoriale și etnică numesc și acordă avizul pentru profesorii metodiști - disciplina Religie penticostală, pentru reprezentanții comunităților penticostale pe județe, în ce privește predarea disciplinei Religie - Cultul Penticostal, respectiv pentru reprezentanții cultului în consiliile reprezentative pe disciplina Religie din inspectoratele școlare județene.

(12) În cazurile în care nu se poate organiza predarea religiei penticostale în școlile publice, se acordă calificative sau note de către biserica locală, conform metodologiei în vigoare, pe baza unui acord scris între comunitatea regională, teritorială sau etnică și inspectoratul școlar județean.

104. Articolul 94^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 94^2

(1) Școlile biblice și seminarele din cadrul comunităților penticostale regionale, teritoriale sau etnice se organizează de către acestea, sunt subordonate lor și funcționează după un regulament propriu. Ele sunt organizate în scopul formării teologice a slujitorilor din bisericile locale și a altor lucrători creștini.

(2) Planurile de învățământ sunt elaborate de către fiecare unitate și avizate de Departamentul de educație al Cultului Creștin Penticostal.

105. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 95

(1) Învățământul superior al Cultului Creștin Penticostal se desfășoară în cadrul Institutului Teologic Penticostal, prin facultățile, departamentele și programele care îi aparțin.

(2) Institutul Teologic Penticostal din municipiul București (ITPB) este o instituție de învățământ superior confesional, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, fiind parte componentă a Cultului Creștin Penticostal, care este persoană juridică fondatoare, și a sistemului național al instituțiilor de învățământ superior acreditate din România.

(3) ITPB aparține și se subordonează Cultului Creștin Penticostal din punct de vedere dogmatic și canonic. Prin urmare, activitatea ITPB se fundamentează pe învățătura Sfintelor Scripturi, respectând Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Penticostal, Statutul Cultului Creștin Penticostal și legislația în vigoare privitoare la învățământul superior.

(4) ITPB are menirea de a pregăti personalul clerical al Cultului Creștin Penticostal, precum și cadrele didactice pentru învățământul confesional penticostal, indiferent de grad. ITPB este singura instituție de grad universitar abilitată de către Cultul Creștin Penticostal să organizeze și să deruleze un program de studii universitare de licență cu specializarea teologie penticostală pastorală, cu durata de patru ani, teologie didactică, un program de trei ani, un program de studii de master cu specializarea teologie penticostală aplicată și alte programe de studii.

(5) Coordonarea activității ITPB de către Cultul Creștin Penticostal se manifestă, în principal, pe următoarele coordonate:

a) Consiliul bisericesc validează strategia de dezvoltare a ITPB și planul de gestionare a patrimoniului său, precum și eventualele decizii de înstrăinare a acestuia;

b) Consiliul bisericesc controlează periodic activitatea financiară a ITPB;

c) Consiliul bisericesc avizează candidații pentru funcțiile de conducere ale ITPB;

d) Consiliul bisericesc validează atât alegerea, cât și revocarea rectorului ITPB;

e) Consiliul bisericesc avizează viitoarele cadre didactice ale ITPB în vederea angajării lor;

f) Consiliul bisericesc avizează, o dată la doi ani sau ori de câte ori este nevoie, cadrele didactice ale ITPB, în vederea menținerii calității de angajați. Nevalidarea unui cadru didactic de către Consiliul bisericesc atrage după sine pierderea calității de angajat al ITPB;

g) conducerea bisericilor locale din cadrul Cultului Creștin Penticostal avizează atât candidații la admitere, în vederea depunerii dosarului de înscriere la concurs, cât și pe studenți, la începutul fiecărui an universitar, pentru păstrarea calității de membru al comunității ITPB.

(6) ITPB, fiind parte componentă din structura Cultului Creștin Penticostal, în baza principiului dublei coordonări, este reprezentat la nivelul Consiliului bisericesc al Cultului Creștin Penticostal de rectorul ITPB sau de un alt reprezentant, propus de Comisia pastorală a ITPB și aprobat de Senatul universitar și validat de Consiliul bisericesc.

(7) Activitatea ITPB se desfășoară conform legilor în vigoare și Cartei universitare avizate de Consiliul bisericesc al Cultului Creștin Penticostal și de Ministerul Educației și Cercetării.

(8) Rectorul ITPB este ales sau revocat în acord cu procedurile prevăzute de legea educației, cu respectarea autonomiei universitare și a prevederilor prezentului statut.

(9) Din rațiuni de ordin social-misionar și pastoral-canonic, facultățile, departamentele și programele de teologie penticostală își pot desfășura activitatea în cadrul învățământului confesional și în cadrul unor universități de stat, ca facultăți/departamente/programe cu dublă coordonare, în virtutea unui protocol încheiat între Cultul Creștin Penticostal și universitatea în cadrul căreia va funcționa respectivul program. În caz contrar, acele entități își pierd dreptul de a școlariza în numele Cultului Creștin Penticostal.

106. Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 96

(1) Casa de Pensii și Ajutoare se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare și conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii și asigurări sociale.

(2) Casa de Pensii și Ajutoare are personalitate juridică și patrimoniu propriu.

107. Articolul 97 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 97

Casa de Pensii și Ajutoare este condusă de Consiliul de administrație, din care fac parte președintele, vicepreședintele și 7 consilieri aprobați de Consiliul bisericesc pentru o perioadă de 5 ani.

108. Articolul 98 se abrogă.

109. Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 99

(1) Conducerea executivă a Casei de Pensii și Ajutoare este asigurată de către președinte și un vicepreședinte desemnați de către Consiliul bisericesc pentru un mandat de 5 ani. Președintele și vicepreședintele pot ocupa aceste funcții pentru maximum două mandate succesive.

(2) În situații de nerespectare a deontologiei, îndeplinire defectuoasă a responsabilităților sau abateri de la morala creștină sau imposibilitate a exercitării mandatului, membrii conducerii Casei de Pensii și Ajutoare pot fi destituiți prin hotărâre a Consiliului bisericesc.

(3) Președintele Casei de Pensii și Ajutoare reprezintă instituția în raporturile sale cu terții și cu Consiliul bisericesc.

110. După articolul 99 se introduce un nou articol, articolul 99^1, cu următorul cuprins:

Articolul 99^1

(1) Președintelui îi revine sarcina gestionării în bune condiții a activității curente a Casei de Pensii și Ajutoare.

(2) Președintele poate delega anumite atribuții către vicepreședinte.

111. Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 101

Principalele atribuții ale Casei de Pensii și Ajutoare sunt:

a) gestionează în condiții de legalitate fondurile Casei de Pensii și Ajutoare, bugetul de venituri și cheltuieli, asigurând o evidențiere corectă a contribuțiilor individuale, a pensiilor și ajutoarelor cuvenite asiguraților și pensionarilor;

b) acordă pensii pentru asigurații Casei de Pensii și Ajutoare, respectând principiul contributivității și regulamentul propriu de organizare și funcționare;

c) acordă ajutoare financiare și efectuează plăți cu caracter umanitar în condițiile stabilite de Consiliul de administrație;

d) prezintă anual Consiliului bisericesc bugetul și execuția bugetară;

e) poate înființa și administra, singură sau în asociere, cu avizul Consiliului bisericesc, case de odihnă și tratament pentru personalul și pensionarii Cultului Creștin Penticostal. Forma de organizare a acestora se stabilește potrivit aprobării Consiliului de administrație, cu avizul Consiliului bisericesc;

f) se supune controlului, anual sau ori de câte ori este nevoie, al Comisiei de cenzori a Cultului Creștin Penticostal.

112. Articolul 101^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 101^1

Cultul Creștin Penticostal garantează plata pensiilor către toți pensionarii asigurați la Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Penticostal.

113. Articolul 101^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 101^2

(1) Fundația APME este parte componentă a Cultului Creștin Penticostal din România și a fost înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Scopul principal al Fundației APME este promovarea viziunii misionale și mobilizarea bisericilor penticostale aparținând Cultului Creștin Penticostal, în vederea îndeplinirii mandatului biblic al Marii Trimiteri, precum și susținerea de proiecte educaționale, social-umanitare și cultural-religioase în străinătate.

114. Articolul 101^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 101^3

Activitatea Fundației APME este coordonată de Consiliul director, format din 9 membri aprobați de Consiliul bisericesc și condus de un președinte, validat de către Consiliul bisericesc pentru maximum două mandate succesive de câte 5 ani.

115. Articolul 101^4 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 101^4

(1) Președintele Fundației APME reprezintă această instituție în raporturile sale cu conducerea Cultului Creștin Penticostal și cu terții.

(2) Conducerea operativă a Fundației APME se realizează de către președintele fundației. Acestuia îi revine sarcina coordonării activității curente a fundației.

(3) Fundația APME, fiind parte componentă din structura Cultului Creștin Penticostal, este reprezentată la nivelul Consiliului bisericesc al Cultului Creștin Penticostal de către președintele APME sau de un alt reprezentant, propus de Consiliul director și validat de Consiliul bisericesc.

116. Articolul 101^5 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 101^5

(1) Fundația APME prezintă anual Consiliului bisericesc execuția bugetară și bugetul, spre aprobare.

(2) Fundația APME se supune anual sau ori de câte ori este nevoie controlului Comisiei de cenzori a Cultului Creștin Penticostal.

117. Articolul 102 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 102

În desfășurarea activității sale, Cultul Creștin Penticostal din România poate înființa și administra unități de asistență socială de orice tip, precum: centre de plasament, centre de zi, case de tip familial, centre de urgență, cantine, centre de prevenire sau informare, centre maternale, unități medicale și farmaceutice, azile și altele asemenea.

118. Articolul 103 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 103

(1) Unitățile de asistență socială pot funcționa în cadrul unor biserici locale, organizații de tip fundații sau asociații la nivelul comunității regionale, teritoriale sau etnice, în condiții dispuse de legislația în vigoare.

(2) Asistența socială poate include și suport moral și duhovnicesc, în condițiile Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Penticostal, prin personal clerical sau neclerical avizat de una dintre părțile componente ale Cultului Creștin Penticostal.

(3) Slujitorii acreditați de către Cultul Creștin Penticostal pot asigura educație și asistență religioasă în azile, în penitenciare, în spitale, în unități militare, în unități de învățământ, în centre de plasament și în alte instituții publice și private.

119. Articolul 103^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 103^1

(1) Fundația AREA este parte componentă a Cultului Creștin Penticostal și a fost înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Scopul Fundației AREA este promovarea viziunii misionale și mobilizarea bisericilor penticostale române în vederea îndeplinirii mandatului biblic al Marii Trimiteri și susținerea misiunii de evanghelizare a României.

120. Articolul 103^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 103^2

Activitatea Fundației AREA este coordonată de Consiliul director, format din 9 membri aprobați de Consiliul bisericesc și condus de un președinte, validat de către Consiliul bisericesc pentru maximum două mandate succesive de câte 5 ani.

121. Articolul 103^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 103^3

(1) Președintele Fundației AREA reprezintă această instituție în raporturile sale cu conducerea Cultului Creștin Penticostal și cu terți.

(2) Fundația AREA, fiind parte componentă din structura Cultului Creștin Penticostal, este reprezentată la nivelul Consiliului bisericesc al Cultului Creștin Penticostal de către președintele AREA sau de un alt reprezentant, propus de Consiliul director și validat de Consiliul bisericesc.

122. Articolul 103^4 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 103^4

Conducerea operativă a Fundației AREA se realizează de către președintele fundației. Acestuia îi revine sarcina coordonării activității curente a fundației.

123. Articolul 103^5 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 103^5

(1) Fundația AREA prezintă anual Consiliului bisericesc execuția bugetară și bugetul, spre aprobare.

(2) Fundația AREA se supune anual sau ori de câte ori este nevoie controlului Comisiei de cenzori a Cultului Creștin Penticostal.

124. Articolul 104 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 104

(1) Cultul Creștin Penticostal din România deține Editura Cultului Penticostal. Cultul Creștin Penticostal poate publica diverse materiale, potrivit principiului dreptului la liberă exprimare.

(2) Organul de presă al Cultului Creștin Penticostal este revista Cuvântul Adevărului.

125. Articolul 105 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 105

Cultul Creștin Penticostal poate înființa și administra edituri, studiouri de înregistrare audio sau video, posturi de radio și de televiziune sau orice alte mijloace de informare.

126. Articolul 106 se abrogă.

127. Articolul 107 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 107

(1) Cultul Creștin Penticostal din România se susține din contribuția tuturor comunităților regionale, teritoriale sau etnice și din alte activități proprii. Cultul Creștin Penticostal poate primi donații din partea persoanelor fizice și juridice, din țară și din străinătate, cu respectarea moralei creștine privind proveniența acestora, precum și din activități proprii.

(2) Înregistrările audio și video se fac exclusiv cu acceptul conducerii bisericilor. Acestea sunt proprietatea bisericii locale și nu pot fi redifuzate în spațiul public de către terți.

(3) Biserica locală poate transmite audio sau video slujbele și activitățile care se desfășoară în lăcașul de cult sau în alte spații publice.

128. Articolul 108 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 108

Donațiile de orice natură făcute Cultului Creștin Penticostal intră în proprietatea acestuia și nu pot fi revendicate sub nicio formă.

129. Articolul 109 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 109

Cultul Creștin Penticostal poate avea imobile proprii, azile pentru bătrâni, case de odihnă, centre sociale, culturale și educaționale, edituri, tipografii, unități de învățământ de toate gradele, societăți misionare, unități medicale și farmaceutice, societăți comerciale, întreprinderi sociale, studiouri radio sau TV și alte unități pentru realizarea scopului propus.

130. Articolul 110 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 110

(1) Cultul Creștin Penticostal și părțile lui componente pot deține în proprietate bunuri în străinătate a căror situație se reglementează potrivit prevederilor statutare și legislației statelor pe teritoriul cărora se află respectivele proprietăți.

(2) Situația bunurilor bisericești mobile și imobile din străinătate, proprietate a statului român, date în administrare bisericilor penticostale din afara granițelor țării și unităților lor, se va reglementa, la cerere, prin acorduri între Cultul Creștin Penticostal, unitatea interesată și statul român.

131. Articolul 111 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 111

Ștampila Cultului Creștin Penticostal din România este rotundă și trebuie să conțină logoul Cultului Creștin Penticostal din România.

132. În tot cuprinsul prezentului statut, sintagma „Cultul Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România“ se modifică și se înlocuiește cu sintagma „Cultul Creștin Penticostal din România“.