REGLEMENTĂRI nr. 0/2016

REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 martie 2016

RACR-CNS - Operarea sistemelor de comunicații, navigație, supraveghere, volumul IV "Sisteme de supraveghere și de evitare a coliziunii", ediția 2/2016

EMITENT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Publicate în

MONITORUL OFICIAL nr. 252 bis din 5 aprilie 2016

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 162 din 9 martie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 252 din 5 aprilie 2016.

REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ

ANEXĂ

RACR-CNS - OPERAREA SISTEMELOR DE COMUNICA,II, NAVIGA,IE,

SUPRAVEGHERE, volumul IV „Sisteme de supraveghere și de evitare a coliziunii”, edi,ia 2/ 2016

CUPRINS

PREAMBUL

CAPITOLUL 1. Definiții

CAPITOLUL 2. Generalități

2.1 Radarul secundar de supraveghere (SSR) 2.2 Considerente privind factorii umani

CAPITOLUL 3 Sisteme de supraveghere

3.1 Caracteristicile sistemului radar secundar de supraveghere (SSR)

CAPITOLUL 4 Sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor

4.1 Definiții referitoare la sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor 4.2 Prevederi generale și caracteristici ACAS I 4.3 Prevederi generale referitoare la ACAS II și ACAS III 4.4 Performanța componentei logice de evitare a coliziunilor a ACAS-ului II 4.5 Utilizarea de către ACAS a rapoartelor cu squitter extins

CAPITOLUL 5. Squitter extins de MOD S

5.1 Caracteristicile sistemului de emisie pentru squitter extins de Mod S 5.2 Caracteristicile sistemului de recepție pentru squitter extins de Mod S (ADS-B IN ȘI TIS-B IN)

PREAMBUL

(1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul IV, „Sisteme de supraveghere și de evitare a coliziunii”, ediția 2/ 2016 reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 10 la Convenția privind aviația civilă internațională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, „Aeronautical Telecommunications” (Telecomunicații aeronautice), volumul IV, „Surveillance and Colision Avoidance Systems”, ed. 4, iulie 2007, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv amendamentul nr. 89.

(2) Standardele și practicile recomandate în Anexa 10 OACI, „Aeronautical Telecommunications”, se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.

(3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență.

(4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât::  Standardele și practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS. Acolo unde a fost cazul, au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă a acestora (de ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume instituții îi revine responsabilitatea respectivă);  Notele din textul original au fost introduse, parțial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor;  Au fost introduse în prezenta reglementare și acele standarde și practici recomandate ale Anexei 10 OACI pentru care serviciile CNS din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediții, de suportul tehnico-operațional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde și practici, ca reguli naționale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS și a sistemului ATM național;  Elaborarea RACR-CNS, volumul IV, ediția 2/ 2016 a păstrat în cea mai mare măsură același sistem de numerotare/ identificare a capitolelor, secțiunilor, tabelelor și figurilor față de Anexa 10 OACI, volumul IV.

(5) Modurile de conformare acceptate pentru cerințele din RACR-CNS, volumul IV, ediția 2/ 2016 sunt cele conținute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar și în materialele cu caracter orientativ și în indicațiile EUROCONTROL.

CAPITOLUL 1 DEFINI,II – Nota 1. - Toate referințele la reglementări radio sunt cu privire la reglementările radio publicate de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (ITU). Reglementările radio sunt modificate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale conferințelor mondiale pentru radiocomunicații ținute la fiecare doi sau trei ani. Informații suplimentare referitoare la procesele ITU aferente utilizării sistemului de frecvențe radio aeronautice sunt cuprinse în Ghidul privind cerințele spectrului de frecvențe radio în aviația civilă, care include declarația referitoare la politicile aprobate ale OACI (Doc 9718).

Nota 2. - Sistemul de emisie cu squitter extins de Mod S este supus drepturilor de brevet acordate de „Massachusetts Institute of Technology (MIT) Lincoln Laboratory”. La data de 22 august 1996, „MIT Lincoln Laboratory” a emis o notă către „Commerce Business Daily (CBD)”, publicație a guvernului Statelor Unite ale Americii, privind intenția sa de a nu revendica drepturi de brevet asupra sistemului în fața niciunei persoane la folosirea patentului în scop comercial sau necomercial, în scopul de a promova utilizarea pe scară cât mai largă posibil, a tehnologiei cu squitter extins de Mod S. Ulterior, prin scrisoarea OACI din 27 august 1998, „MIT Lincoln Laboratory” a confirmat că notificarea CBD a fost prevăzută să asigure satisfacerea cerințelor OACI privind declararea drepturilor de brevet pentru tehnici care sunt incluse în standardele și practicile recomandate (SARPs), și că deținătorii acestor patente oferă această tehnologie în mod gratuit și pentru orice scop.

Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS).

Un sistem aflat la bordul aeronavei bazat pe semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR), care funcționează independent față de echipamentul de la sol, pentru a furniza pilotului informații asupra potențialelor aeronave cu care poate intra în coliziune și care sunt echipate cu transpondere SSR.

Notă. - Transponderele SSR la care se face referire mai sus sunt acelea care operează în Modul C sau Modul S.

Codul de adresă al aeronavei.

O combinație unică de 24 biți, disponibilă pentru a fi alocată unei aeronave, în scopul efectuării comunicațiilor aer-sol, navigației și supravegherii.

Notă - Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a permite indicarea poziției obținute de la aeronavă, în scopul supravegherii. Transmisia acestui tip de informații reprezintă o formă de supraveghere dependentă automată (ADS) cunoscută ca ADS-Broadcast (ADS-B).

Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) OUT. O funcție la bordul unei aeronave sau a unui vehicul prin care se radio emite periodic vectorul de stare (poziție și viteză) și alte informații obținute de la sistemele de bord, într-un format compatibil pentru receptoarele ADS-B IN.

Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) IN. O funcție prin care se recepționează date de supraveghere de la surse de date ADS-B OUT.

Componenta logică de evitare a coliziunilor.

Subsistemul sau partea sistemului ACAS care analizează date referitoare la o aeronavă intrusă și la aeronava proprie, care decide dacă este cazul sau nu de a emite avertismente, iar dacă este cazul, generează avertizările corespunzătoare. Subsistemul include următoarele funcții: urmărirea distanței și a altitudinii, detectarea pericolelor și generarea avertizărilor (RA). Subsistemul exclude supravegherea.

Principii privind factorii umani.

Principii care se aplică la proiectare, certificare, pregătire, operare și întreținere și care urmăresc stabilirea unei interfețe sigure între om și alte componente ale sistemului, prin luarea în considerare, în mod corespunzător, a performanțelor umane.

Radar secundar de supraveghere (SSR). Un sistem radar de supraveghere care utilizează emițătoare/ receptoare (interogatoare) și transpondere.

Notă - Cerințele pentru interogatoare și transpondere sunt specificate în capitolul 3.

Radar de supraveghere. Echipament radar utilizat pentru determinarea poziției unei aeronave în distanță și azimut.

Serviciu de informare a traficului – radio-emisie (TIS-B) IN.

O funcție de supraveghere care recepționează și prelucrează date de supraveghere, de la surse

de date TIS-B OUT.

Serviciu de informare a traficului – radio-emisie (TIS-B) OUT.

O funcție, cu emisie periodică a informațiilor de supraveghere, informații care sunt furnizate de senzorii de la sol într-un format compatibil cu receptoarele TIS-B IN.

Notă - Această tehnică poate fi realizată prin diferite tipuri de legături de date (data link). Cerințele pentru Modul S cu squitter extins sunt specificate în RACR CNS, volumul IV, capitolul 5. Cerințele pentru legătura digitală de date VHF (VDL) Mod 4 și pentru „transceiver”-ele cu acces universal (UAT) sunt specificate în RACR CNS, volumul III, partea I, ediția 2/ 2014.

Autoritatea de stat în domeniul avia,iei civile: Ministerul Transporturilor (MT). Autoritatea na,ională de supervizare în domeniul avia,iei civile, desemnată de autoritatea de stat pentru supervizarea siguran,ei în avia,ia civilă: Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).

Furnizorul de servicii de naviga,ie aeriană: agent aeronautic de drept public sau privat care prestează servicii de navigație aeriană pentru traficul general: Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).

CAPITOLUL 2 GENERALITĂ,I

2.1. RADARUL SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR) 2.1.1 Atunci când sistemul SSR este instalat și menținut în funcțiune ca mijloc pentru serviciile de trafic aerian, acesta trebuie să se conformeze prevederilor de la cap. 3, pct. 3.1, în afară de cazul când se specifică altfel în această secțiune 2.1. Așa cum se specifică în această reglementare, transponderele de Mod A/C sunt acelea care se conformează caracteristicilor impuse în cap. 3, pct. 3.1.1. Transponderele de Mod S sunt acelea care se conformează caracteristicilor recomandate în cap. 3, pct. 3.1.2. Capacitățile funcționale ale transponderelor de Mod A/C constituie parte integrantă a capacităților funcționale pentru transponderele de Mod S. 2.1.2 Modurile de interogare (sol-aer) 2.1.2.1 Interogarea pentru serviciile de trafic aerian trebuie să fie efectuată în conformitate cu modurile descrise în cap. 3, pct. 3.1.1.4.3 sau pct. 3.1.2. Utilizarea fiecărui mod trebuie să se facă după cum urmează: 1) Modul A — pentru a obține răspunsuri de la transpondere pentru identificare și supraveghere; 2) Modul C — pentru a obține răspunsuri de la transpondere pentru transmiterea automată a altitudinii barometrice și pentru supraveghere; 3) Intermod - a) Modul A/C/S all-call (toate interogările): pentru a obține răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere și de la transponderele de Mod S pentru achiziție de date;

b) Modul A/C -exclusiv all-call: pentru a obține răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere; transponderele de Mod S nu răspund; 4) Modul S - a) Modul S - exclusiv all-call: pentru a obține răspunsuri pentru achiziția de date a transponderelor de Mod S;

b) Radio-emisie (broadcast): pentru a transmite informații către toate transponderele de Mod S; nu se obțin răspunsuri;

c) Selectiv: pentru supraveghere și comunicarea cu transponderele de Mod S individuale; pentru fiecare interogare, este obținut un răspuns numai de la transponderul căruia îi este adresată interogarea.

Nota 1. Răspunsurile transponderelor de Mod A/C sunt suprimate de interogările de Mod S și acestea nu răspund. Nota 2. Există 25 de formate de interogare (uplink) posibile și 25 de formate de răspuns de Mod S (downlink) posibile. Pentru alocarea formatelor, a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.3.2 și figurile 3.7 și 3.8. 2.1.2.1.1 Furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să coordoneze cu autoritățile naționale de supervizare și cu alți furnizori de servicii la nivel internațional, acele aspecte de implementare a sistemului SSR care vor permite utilizarea optimă a acestuia. Notă: Pentru a permite operarea eficientă a echipamentelor de la sol, proiectate să elimine interferențele produse de răspunsurile nedorite provenite de la transponderele de la bordul aeronavelor care se adresează interogatoarelor adiacente (echipament de „defruiting”), poate fi necesar ca autoritatea națională de supervizare în domeniul aviației civile să dezvolte planuri coordonate pentru alocarea frecvențelor de repetiție a impulsurilor (PRF) pentru interogatoarele SSR. 2.1.2.1.2 Alocarea codurilor de identificare a interogatorului (II), acolo unde este

necesar, în zonele cu acoperire suprapusă, de-a lungul granițelor internaționale ale FIR-urilor (flight information region – regiune de informare a zborurilor), trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigație aeriană. 2.1.2.1.3 Alocarea codurilor de identificare de supraveghere (SI), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă, trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigație aeriană. Notă: Facilitatea de blocare a SI nu poate fi utilizată decât dacă toate transponderele de Mod S din zona de acoperire sunt echipate în acest scop. 2.1.2.2 Trebuie să fie furnizate interogări de Mod A și Mod C. Notă: Această cerință poate fi satisfăcută de interogările intermod care solicită răspunsuri de Mod A și Mod C de la transponderele de Mod A/C. 2.1.2.3 În zonele în care este necesară îmbunătățirea identificării aeronavelor pentru a mări eficiența sistemului ATC (air traffic control – control de trafic aerian), sistemele SSR de la sol care au caracteristici de Mod S trebuie să includă capacitatea de identificare a aeronavelor. Notă: Raportarea identificării aeronavelor prin legătura de date de Mod S asigură identificarea precisă a aeronavelor echipate corespunzător. 2.1.2.4 Interogarea pentru controlul suprimării lobilor secundari 2.1.2.4.1 Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.4 și 3.1.1.5 pentru toate interogările de Mod A, Mod C și intermod. 2.1.2.4.2 Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.1.5.2.1 pentru toate interogările de Mod S-numai de tip „all-call”. 2.1.3 Modurile de răspuns ale transponderelor (aer-sol) 2.1.3.1 Transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod A în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.1 și la interogările de Mod C, în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Dacă nu sunt disponibile informații despre altitudinea barometrică, transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod C numai cu impulsuri cadru. 2.1.3.1.1 Rapoartele privind altitudinea barometrică conținute în răspunsurile de Mod S trebuie sa fie obținute conform specificațiilor prevăzute în cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2 face referire la răspunsurile de Mod C și specifică,

printre altele, că rapoartele de altitudine barometrică de Mod C trebuie să fie raportate la setarea la presiunea standard de 1 013,25 hectopascali. Intenția exprimată la pct. 2.1.3.1.1 este aceea de a asigura faptul că toate transponderele, nu doar transponderele de Mod C, raportează o altitudine barometrică necorectată. 2.1.3.2 Acolo unde s-a constatat ca fiind necesară capacitatea de transmitere automată a altitudinii barometrice pentru Modul C în cadrul unui spațiu aerian specificat, transponderele, când sunt utilizate în spațiul aerian respectiv, trebuie să răspundă interogărilor de Mod C cu informația de altitudine barometrică codată în impulsurile de răspuns. 2.1.3.2.1 Începând cu 1 ianuarie 1999, toate transponderele, indiferent de spațiul aerian în care sunt utilizate, trebuie să răspundă la interogările de Mod C cu informații de altitudine barometrică. Notă: Operarea sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) depinde de raportarea de către aeronavele intruse a altitudinii barometrice în răspunsurile de Mod C. 2.1.3.2.2 Pentru aeronavele echipate cu surse de presiune barometrică care furnizează informații în trepte de 7,62 m (25 ft), sau mai bune, informațiile de altitudine barometrică furnizate de transponderele de Mod S în răspunsurile la interogările selective (adică în câmpul AC, cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4) trebuie să fie raportate în trepte de 7,62 m (25 ft). Notă: Performanțele ACAS-ului sunt îmbunătățite semnificativ atunci când o aeronavă intrusă raportează altitudinea barometrică în trepte de 7,62 m (25 ft). 2.1.3.2.3 Toate transponderele de Mod A/C trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informația transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C. 2.1.3.2.4 Toate transponderele de Mod S trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informația transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C și în câmpul AC al răspunsurilor de Mod S. 2.1.3.2.5 Atunci când un transponder de Mod S nu recepționează mai multe informații de altitudine barometrică de la o sursă cuantificată la 7,62 m (25 ft) sau cu trepte mai bune, valoarea raportată pentru altitudine trebuie să fie valoarea obținută prin exprimarea valorii măsurate a altitudinii barometrice necorectate a aeronavei, în trepte de 30,48 m (100 ft) iar bitul Q (a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4 b) trebuie setat la 0. Notă: Această cerință se referă la instalarea și utilizarea transponderului de Mod S.

Scopul este de a se asigura că datele de altitudine obținute de la o sursă cu trepte la 30,48 m (100 ft) nu sunt raportate folosindu-se formatele destinate datelor cu trepte de 7,62 m (25 ft). 2.1.3.3 Transponderele utilizate în cadrul spațiului aerian, unde s-a constatat necesitatea capacității de Mod S trebuie să răspundă de asemenea și interogărilor intermod și de Mod S, în conformitate cu prevederile aplicabile prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.2. 2.1.3.3.1 Cerințele pentru echiparea obligatorie cu transpondere SSR de Mod S trebuie să fie stabilite pe baza acordurilor regionale de navigație aeriană, care trebuie să specifice spațiul aerian considerat și termenele pentru implementarea acestor sisteme la bord. 2.1.3.3.2 Acordurile indicate la pct. 2.1.3.3.1 trebuie să prevadă un termen de minim cinci ani. 2.1.4 Coduri de răspuns de Mod A (impulsuri de informații) 2.1.4.1 Toate transponderele trebuie să fie capabile să genereze 4 096 de coduri de răspuns, conform caracteristicilor prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.1.6.2. 2.1.4.1.1 Autoritățile naționale de supervizare trebuie să stabilească procedurile pentru atribuirea de coduri SSR, în conformitate cu acordurile regionale de navigație aeriană, ținând cont și de alți utilizatori ai sistemului. Notă: Principiile pentru alocarea de coduri SSR sunt prezentate în procedurile și instrucțiunile de aeronautică civilă PIAC-ATS (transpunerea în limba română a documentului PANS-ATM (DOC 4444)), cap.8. 2.1.4.2 Următoarele coduri de Mod A trebuie să fie rezervate unor scopuri speciale: 2.1.4.2.1 Codul 7700 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave aflate într-o situație de urgență. 2.1.4.2.2 Codul 7600 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave având sistemul de radiocomunicații defect. 2.1.4.2.3 Codul 7500 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care este supusă unui act de intervenție ilicită. 2.1.4.3 Trebuie realizate prevederi corespunzătoare privind echipamentele de decodare de la sol, pentru a asigura recunoașterea imediată a codurilor de Mod A 7500, 7600 și 7700. 2.1.4.4 Codul de Mod A 0000 trebuie să fie rezervat pentru alocare conform acordurilor regionale, ca fiind un cod cu destinație generală. 2.1.4.5 Codul de Mod A 2000 trebuie să fie rezervat pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care nu a primit niciun fel de instrucțiuni din partea unităților de control al traficului aerian pentru operarea transponderului. 2.1.5 Capacitățile echipamentelor de Mod S de la bord 2.1.5.1 Toate transponderele de Mod S trebuie să se conformeze unuia din următoarele cinci niveluri: Notă: Transponderul utilizat pentru monitorizare la un amplasament în care există un sistem de Mod S poate diferi de cerințele definite pentru un transponder normal de Mod S. De exemplu, poate fi necesar să răspundă la interogările de tip „all call”, atunci când acesta se află la sol. Pentru mai multe detalii a se vedea Manualul pentru Servicii Aeronautice (Aeronautical Surveillance Manual) (doc. 9924), apendicele D. 2.1.5.1.1 Nivel 1 — Transponderele de nivel 1 trebuie să aibă capacități prevăzute pentru:

a) raportarea identității în Mod A și a altitudinii barometrice în Mod C (cap. 3, pct. 3.1.1);

b) tranzacții de tip intermod și de Mod S „all-call” (cap. 3, pct. 3.1.2.5);

c) tranzacții privind altitudinea de supraveghere adresată și tranzacții privind identitatea (cap. 3, pct. 3.1.2.6.1, 3.1.2.6.3, 3.1.2.6.5 și 3.1.2.6.7);

d) protocoalele de blocare (cap. 3, pct. 3.1.2.6.9);

e) protocoalele de date elementare, cu excepția raportării capacității de legătură de date (cap. 3, pct. 3.1.2.6.10); și

f) servicii aer-aer și tranzacții de tip squitter (cap. 3, pct. 3.1.2.8).

Notă: Nivelul 1 permite supravegherea SSR pe baza raportării altitudinii barometrice și a codului de identitate de Mod A. Într-un mediu SSR de Mod S, performanțele tehnice referitoare la un transponder de Mod A/C sunt îmbunătățite datorită interogării selective a aeronavelor în Modul S. 2.1.5.1.2 Nivel 2 — Transponderele de nivel 2 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.1 și de asemenea pe cele impuse pentru:

a) comunicații cu lungime standard (Comm-A și Comm-B) (cap. 3, pct. 3.1.2.6.2, 3.1.2.6.4, 3.1.2.6.6, 3.1.2.6.8 și 3.1.2.6.11);

b) raportarea existenței capacității de legături de date (cap. 3, pct. 3.1.2.6.10.2.2); și

c) raportarea identificării aeronavei (cap. 3, pct. 3.1.2.9) și

d) paritatea datelor cu control suplimentar (3.1.2.6.11.2.5) pentru echipamentul

certificat după 1 ianuarie 2020. Notă: Nivelul 2 permite raportarea identificării aeronavei și alte comunicații de date cu lungime standard sol-aer și aer-sol. Capacitatea de raportare a identificării aeronavei necesită o interfață și un dispozitiv de intrare adecvat. 2.1.5.1.3 Nivel 3 — Transponderele de nivel 3 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2 și de asemenea pe cele stabilite pentru comunicațiile sol- aer prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.1 până la 3.1.2.7.5). Notă: Nivelul 3 permite comunicații sol - aer de date cu lungime extinsă și astfel se poate asigura recuperarea informațiilor din băncile de date aflate la sol și recepționarea altor servicii de trafic aerian, care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2. 2.1.5.1.4 Nivel 4 — Transponderele de nivel 4 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.3 și pe cele stabilite pentru comunicațiile aer-sol, prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.7 și 3.1.2.7.8). Notă: Nivelul 4 permite comunicații aer-sol de date cu lungime extinsă, și astfel poate asigura accesul de la sol la sursele de date de la bordul aeronavelor și transmiterea altor date cerute de serviciile de trafic aerian care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2. 2.1.5.1.5 Nivel 5 — Transponderele de nivel 5 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.4 și pe cele stabilite pentru comunicațiile Comm-B îmbunătățite și de asemenea pe cele de mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.6.11.3.4, 3.1.2.7.6 și 3.1.2.7.9). Notă: Nivelul 5 permite comunicații Comm-B și comunicații de date cu lungime extinsă cu interogatoare multiple, fără a necesita utilizarea rezervărilor cu mai multe locații. Acest nivel de transponder are o capacitate minimă a legăturii de date superioară celorlalte niveluri ale transponderului. 2.1.5.1.6 Squitter extins — Transponderele cu squitter extins trebuie să aibă capacitățile stabilite la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5, capacitățile cerute pentru operarea cu squitter extins (cap. 3, pct. 3.1.2.8.6) și capacitățile stabilite pentru operarea ACAS cu legături încrucișate (cap. 3, pct. 3.1.2.8.3 și 3.1.2.8.4). Transponderele cu aceste capacități trebuie să fie desemnate prin sufixul „e”. Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 cu capacitate de squitter extins trebuie denumit nivel 4e. 2.1.5.1.7 Capacitatea SI — Transponderele care pot procesa coduri SI trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5, și, de asemenea, pe cele stabilite pentru operarea codurilor SI (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2.1.4, 3.1.2.5.2.1, 3.1.2.6.1.3, 3.1.2.6.1.4.1, 3.1.2.6.9.1.1 și 3.1.2.6.9.2). Transponderele cu această capacitate trebuie desemnate prin sufixul „s”. Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 care are capacitatea de squitter extins și capacitatea SI trebuie denumit nivel 4es. 2.1.5.1.7.1 Capacitatea de cod SI trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1.5.1.7 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 2003 și pentru toate transponderele de Mod S instalate până la 1 ianuarie 2005. 2.1.5.1.8 Dispozitive cu squitter extins non-transponder. Dispozitivele capabile să radio-emită squitter-e extinse și care nu fac parte dintr-un transponder de Mod S, trebuie să se conformeze tuturor cerințelor pentru semnalele RF de 1.090 MHz specificate pentru un transponder de Mod S, cu excepția nivelurilor puterii de emisie pentru clasa de echipamente identificată conform cap. 5, pct. 5.1.1. 2.1.5.2 Toate transponderele de Mod S utilizate de traficul aerian civil internațional trebuie să se conformeze, cel puțin, cu cerințele pentru nivelul 2 prezentate la pct. 2.1.5.1.2. Nota 1. Nivelul 1 poate fi acceptat pentru utilizare în cadrul unui stat sau regional, în baza unui acord regional de navigație aeriană. Transponderul de Mod S de nivel 1 cuprinde setul minim de caracteristici pentru operarea compatibilă a transponderelor de Mod S cu interogatoarele SSR de Mod S. Acest nivel este definit pentru a preveni răspândirea transponderelor de tip inferior nivelului 2, care ar fi incompatibile cu interogatoarele SSR de Mod S. Nota 2. Scopul cerinței privind capacitatea de nivel 2 este acela de a se asigura utilizarea pe scara largă a capacității transponderelor standard OACI, pentru, a permite planificarea la nivel mondial a serviciilor și echipamentelor de sol de Mod S. Cerința descurajează, de asemenea, instalarea inițială a transponderelor de nivel 1, care ar deveni învechite conform cerințelor ulterioare, într-un anumit spațiu aerian, care prevede echiparea obligatorie a aeronavelor cu transpondere având capacități de nivel 2. 2.1.5.3 Transponderele de Mod S instalate pe aeronave cu masa brută mai mare decât 5 700 kg sau având o viteză maximă reală de croazieră mai mare de 463

km/h (250 kt) trebuie să opereze cu diversitate de antene (antenna diversity), conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.10.4, dacă:

a) certificatul individual de navigabilitate al aeronavei este emis pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 1990; sau

b) este cerută echiparea aeronavei cu transponder de Mod S în baza unui acord regional de navigație aeriană, în conformitate cu prevederile pct. 2.1.3.3.1 și 2.1.3.3.2.

Notă: Aeronavelor cu viteza maximă reală de croazieră mai mare de 324 km/h (175 kt) li se cere să opereze cu o putere la vârf nu mai mică de 21,0 dBW, conform celor specificate în prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.10.2 c). 2.1.5.4 Raportarea capacității în squitter-ele de Mod S 2.1.5.4.1 Capacitatea de raportare prin intermediul squitter-elor de identificare de Mod S (transmisii „downlink” nesolicitate) trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.8.5.1 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 1995. 2.1.5.4.2 Transponderele echipate pentru operarea cu squitter extins trebuie să fie dotate cu un mijloc de a dezactiva squitter-ele de achiziție, atunci când sunt emise squitter-e extinse. Notă: Aceasta va facilita suprimarea squitter-elor de achiziție dacă toate unitățile ACAS au fost modificate astfel încât să recepționeze squitter-ul extins. 2.1.5.5 Puterea de transmisie a mesajelor cu lungime extinsă (ELM) Pentru a facilita conversia transponderelor de Mod S existente pentru a include capacități complete de Mod S, transponderelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1999 trebuie să li se permită transmiterea instantanee a unei secvențe de 16 segmente ELM la un nivel de putere minim de 20 dBW. Notă: Aceasta reprezintă o relaxare de 1 dB față de cerința puterii specificate în cap. 3, pct. 3.1.2.10.2. 2.1.6 Adresa SSR de Mod S (codul de adresă al aeronavei)

Adresa SSR de Mod S trebuie să fie una din cele 16.777.214 adrese de douăzeci și patru de biți, alocate de OACI statului care face înmatricularea sau autorității naționale de supervizare de înregistrare și trebuie să fie alocată conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 și procedurilor specifice de aplicare a prevederilor reglementării RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9.

2.2 CONSIDERENTE PRIVIND FACTORII UMANI Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea și certificarea sistemelor radar de supraveghere, transponderelor și a sistemelor pentru evitarea coliziunilor. Notă: Materiale de îndrumare referitoare la principiile privind factorii umani pot fi găsite în Doc 9683, „Manualul de instruire privind factorii umani” și Circulara 249 (Publicația privind factorii umani nr. 11 — factorii umani în sistemele CNS/ATM). 2.2.1 Operațiunea de control 2.2.1.1 Controlul transponderelor care nu se intenționează a fi utilizate în zbor nu trebuie să fie accesibil în mod direct echipajului de bord. 2.2.1.2 Operațiunea de control al transponderelor ce se intenționează a fi utilizate la bord trebuie evaluată astfel încât să asigure că acestea sunt logice și tolerante la erorile umane. În particular, acolo unde funcțiile transponderului sunt integrate cu alte funcții de control ale sistemului, producătorul trebuie să asigure că se reduce la minimum posibilitatea comutării neintenționate a modurilor transponderelor (adică de la starea operațională la cea de „STANDBY” sau „OFF”). Notă: Aceasta poate lua forma unei confirmări privind comutarea modurilor, cerută de echipajul de bord. Metodele prin care tastele „Line Select” (selectare linie), „Touch Screen” sau „Cursor Controlled/Tracker-ball” (cursor controlat/ tracker-ball) sunt utilizate pentru a schimba modurile transponderelor trebuie proiectate cu grijă pentru a minimiza erorile echipajului de bord. 2.2.1.3 Echipajul de bord trebuie să aibă acces permanent la informații privind starea de operare a transponderului.

Notă.- Informația asupra monitorizării stării operaționale a transponderului este furnizată în RTCA DO-181 E, „Minimum Operational Performance Standards for Air Traffic Control Radar Beacon System Mode Select” (ATCRBS/Mode S) (Standarde minime de performanță operațională pentru sistemele radar de mod S utilizate în controlul traficului aerian) – Echipamentul de bord și în EUROCAE ED-73E,

„Minimum Operational Performance Specification for Secondary Surveillance Radar Mode S Transponders” (Specificații minime de performanță operațională pentru transponderele radarului de supraveghere secundar de mod S).

CAPITOLUL 3 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE

3.1 CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADAR SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR) Nota 1. Secțiunea 3.1.1 prezintă caracteristicile tehnice ale sistemelor SSR care au doar capacități de Mod A și Mod C. Secțiunea 3.1.2 prezintă caracteristicile sistemelor cu capacități de Mod S. Capitolul 5 prezintă cerințe suplimentare privind Modul S cu squitter extins. Nota 2. Sistemele care utilizează capacități de Mod S sunt în general folosite în cadrul sistemelor de supraveghere pentru controlul traficului aerian. În plus, unele aplicații ATC pot utiliza emițătoare de Mod S, de exemplu, în cadrul sistemelor de supraveghere pentru supravegherea mișcării vehiculelor pe suprafața aeroportului sau pentru detectarea țintelor fixe. În asemenea condiții specifice, termenul „aeronavă” poate fi înțeles ca „aeronavă sau vehicul (A/V)”. În timp ce aceste aplicații pot utiliza un set limitat de date, orice abatere de la caracteristicile fizice standard trebuie luată în considerare cu foarte multă atenție de autoritățile corespunzătoare. Acestea trebuie să ia în calcul nu doar propriul mediu de supraveghere (SSR), ci și posibilele efecte asupra altor sisteme, precum ACAS. Nota 3. Unitățile internaționale non-standard alternative sunt folosite în măsura permisă de prevederile procedurilor și instrucțiunilor de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap.3. 3.1.1 Sisteme având doar capacități de Mod A și Mod C Nota 1. În această secțiune, modurile SSR sunt denumite prin literele A și C. Literele cu sufixe, de exemplu A 2, C 4, sunt folosite pentru a denumi impulsurile individuale utilizate în trenurile de impulsuri aer-sol. Această utilizare comună a literelor nu trebuie interpretată ca implicând vreo asociere particulară de moduri și coduri. Nota 2. Prevederile pentru înregistrarea și menținerea datelor radar sunt incluse în RACR-ATS, capitolul 6. 3.1.1.1 Frecvențele radio (sol-aer) pentru interogare și control (suprimarea lobilor laterali la interogare) 3.1.1.1.1 Frecvența purtătoare pentru semnalele de interogare și control trebuie să fie de 1.030 MHz. 3.1.1.1.2 Toleranța frecvenței trebuie să fie ± 0,2 MHz. 3.1.1.1.3 Frecvențele purtătoare pentru transmisiile de control și pentru fiecare din

transmisiile impulsurilor de interogare nu trebuie să difere între ele cu mai mult de 0,2 MHz. 3.1.1.2 Frecvența purtătoare de răspuns (aer-sol) 3.1.1.2.1 Frecvența purtătoare a transmisiei de răspuns trebuie să fie de 1.090 MHz. 3.1.1.2.2 Toleranța frecvenței trebuie să fie ± 3 MHz. 3.1.1.3 Polarizarea Polarizarea transmisiilor de interogare, control și răspuns trebuie să fie predominant verticală. 3.1.1.4 Moduri de interogare (semnale-în-spațiu) 3.1.1.4.1 Interogarea trebuie să constea din două impulsuri transmise, denumite P 1 și P 3. Un impuls de control P 2 trebuie să fie transmis după primul impuls de interogare P 1. 3.1.1.4.2 Modurile de interogare A și C trebuie să fie definite conform prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.4.3. 3.1.1.4.3 Intervalul dintre P 1 și P 3 trebuie să determine modul de interogare, și va fi după cum urmează: - Modul A: 8 ±0,2 μs; - Modul C: 21 ±0,2 μs 3.1.1.4.4 Intervalul dintre P 1 și P 2 trebuie să fie 2,0μs ± 0,15μs. 3.1.1.4.5 Durata impulsurilor P 1, P 2 și P 3 trebuie să fie 0,8 μs ± 0,1 μs. 3.1.1.4.6 Timpul de creștere a impulsurilor P 1, P 2 și P 3 trebuie să fie între 0,05 μs și 0,1 μs. Nota 1. Definițiile sunt incluse în figura 3-1 „Definițiile formelor de undă pentru radarul secundar de supraveghere, a intervalelor și punctului de referință pentru sensibilitate și putere”. Nota 2. Scopul limitei inferioare a timpului de creștere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de creștere menționat. 3.1.1.4.7 Timpul de cădere a impulsurilor P 1, P 2 și P 3 trebuie să fie între 0,05 și 0,2 μs. Notă: Scopul limitei inferioare pentru timpul de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă

de o undă trapezoidală având timpul de cădere menționat. 3.1.1.5 Caracteristicile transmisiilor de interogare și control (suprimarea lobilor laterali la interogare — semnale-în-spațiu) 3.1.1.5.1 Amplitudinea radiată a impulsului P 2 în antena transponderului trebuie să fie:

a) egală cu, sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P 1 din transmisiile lobilor secundari ai antenei care radiază P 1; și

b) la un nivel mai mic cu 9 dB decât amplitudinea radiată a impulsului P 1, în limitele arcului de interogare dorit. 3.1.1.5.2 În cadrul lățimii dorite a fasciculului de interogare direcțional (lobul principal), amplitudinea radiată a impulsului P 3 trebuie să se încadreze în limita a 1 dB din amplitudinea radiată a impulsului P 1. 3.1.1.6 Caracteristicile transmisiei de răspuns (semnale-în-spațiu) 3.1.1.6.1 Impulsurile de încadrare. Funcția de răspuns trebuie să folosească un semnal care să conțină două impulsuri de încadrare distanțate la 20,3 μs, ca fiind cel mai elementar cod. 3.1.1.6.2 Impulsurile de informare. Impulsurile de informare trebuie să fie distanțate între ele prin creșteri (trepte) de 1,45 μs de la primul impuls de încadrare. Denumirea și poziția acestor impulsuri de informare trebuie să fie după cum urmează: Impulsuri

Poziția (μs) C1 1,45 A1 2,90 C2 4,35 A2 5,80 C4 7,25 A4 8,70 X 10,15 B1 11,60 D1 13,05 B2 14,50 D2 15,95 B4 17,40

D4 18,85

Notă: Standardul referitor la utilizarea acestor impulsuri este dat în cap. 2, pct. 2.1.4.1. Totuși, poziția impulsului „X” este specificată numai ca standard tehnic pentru a asigura o posibilă utilizare viitoare. 3.1.1.6.3 Impulsul special de identificare a poziției (SPI). Suplimentar față de impulsurile de informare furnizate, trebuie transmis și un impuls special de identificare a poziției, dar numai ca rezultat al selectării manuale (de către pilot). Atunci când este transmis, SPI trebuie să fie distanțat numai la un interval de 4,35 μs față de ultimul impuls de încadrare al răspunsurilor de Mod A. 3.1.1.6.4 Forma impulsului de răspuns. Toate impulsurile de răspuns trebuie să aibă o durată de 0,45 μs ± 0,1 μs, un timp de creștere al impulsului între 0,05 μs și 0,1 μs și un timp de cădere al impulsului între 0,05 μs și 0,2 μs. Variația amplitudinii unui impuls față de orice alt impuls dintr-un tren de răspuns nu trebuie să depășească 1 dB. Notă: Scopul limitei inferioare a timpilor de creștere și de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpii de creștere și de cădere menționați. 3.1.1.6.5 Toleranțele privind poziția impulsurilor de răspuns. Toleranța de spațiere a impulsurilor pentru fiecare impuls (inclusiv pentru ultimul impuls de încadrare) față de primul impuls de încadrare al grupului de răspuns trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranța intervalului de impuls a impulsului special de identificare a poziției referitoare la ultimul impuls de încadrare al grupului de răspuns, trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranța impulsului de spațiere a oricărui impuls din grupul de răspuns cu privire la orice alt impuls (cu excepția primului impuls de încadrare), trebuie să nu depășească ± 0,15 μs. 3.1.1.6.6 Nomenclatorul codurilor. Desemnarea codurilor trebuie să fie compusă din cifre între 0 și 7 inclusiv, și va consta în suma indicilor inferiori ai numerelor impulsurilor descrise la pct. 3.1.1.6.2 de mai sus, utilizate după cum urmează: Cifra

Grupul din care face parte impulsul Prima (cea mai semnificativă) A A doua

B A treia

C

A patra

D 3.1.1.7 Caracteristicile tehnice ale transponderelor cu capacități numai de Mod A și Mod C 3.1.1.7.1 Răspunsul. Transponderul trebuie să răspundă (declanșare la nu mai puțin de 90 % din interogări) atunci când toate condițiile următoare au fost îndeplinite:

a) amplitudinea recepționată a impulsului P 3 depășește un nivel cu 1 dB mai mic decât amplitudinea recepționată a impulsului P 1, dar nu mai mare de 3 dB peste amplitudinea recepționată a impulsului P 1;

b) dacă nu se recepționează niciun impuls în intervalul de timp de la 1,3 μs până la 2,7 μs după P 1, sau P 1 depășește cu mai mult de 9 dB orice impuls primit în acest interval;

c) amplitudinea recepționată a unei interogări corecte este cu mai mult de 10 dB peste amplitudinea recepționată a impulsurilor aleatorii, acestea din urmă nefiind recunoscute de transponder ca fiind impulsuri P 1, P 2 sau P 3. 3.1.1.7.2 Transponderul nu trebuie să răspundă în următoarele condiții:

a) la interogările pentru care intervalul dintre impulsurile P 1 și P 3 diferă de cele specificate la pct. 3.1.1.4.3 cu mai mult de ± 1,0 μs;

b) după recepționarea oricărui impuls individual care nu are variații în amplitudine ce pot aproxima o condiție normală de interogare. 3.1.1.7.3 Timpul mort. După recunoașterea unei interogări corespunzătoare, transponderul trebuie să nu mai răspundă niciunei alte interogări, cel puțin pe durata trenului de impulsuri de răspuns. Acest timp mort trebuie să se încheie nu mai târziu de 125 de μs după transmiterea ultimului impuls de răspuns al grupului. 3.1.1.7.4 Blocarea Notă: Această caracteristică este utilizată pentru a împiedica răspunsurile la interogări primite prin lobii laterali ai antenei interogatorului și pentru a împiedica transponderele de Mod A/C să răspundă la interogări de Mod S. 3.1.1.7.4.1 Transponderul trebuie să fie blocat atunci când amplitudinea recepționată a impulsului P 2 este egală cu, sau mai mare decât amplitudinea recepționată a impulsului P 1 și acesta este distanțat la 2,0 μs, ± 0,15 μs. Detectarea impulsului P 3 nu reprezintă o condiție obligatorie pentru inițierea acțiunii de suprimare. 3.1.1.7.4.2 Blocarea transponderului trebuie să se facă pentru o perioadă de 35 μs, ± 10 μs. 3.1.1.7.4.2.1 Blocarea trebuie să poată fi reinițiată pentru întreaga durată, în decursul a 2 μs după terminarea oricărei perioade de blocare. 3.1.1.7.5 Sensibilitatea și domeniul dinamic ale receptorului 3.1.1.7.5.1 Pragul minim de declanșare a transponderului trebuie să fie astfel încât să genereze răspunsuri la cel puțin 90 la sută dintre semnalele de interogare, atunci când:

a) cele două impulsuri P 1 și P 3 ce constituie o interogare, au aceeași amplitudine, iar impulsul P 2 nu este detectat; și

b) amplitudinea acestor semnale are o valoare nominală de 71 dB sub 1 mW, cu limite între 69 dB și 77 dB sub 1 mW. 3.1.1.7.5.2 Caracteristicile de răspuns și blocare trebuie să se aplice pentru o amplitudine recepționată a impulsului P 1 aflată între nivelul minim de declanșare și 50 dB peste acest nivel. 3.1.1.7.5.3 Variația nivelului minim de declanșare între moduri nu trebuie să depășească 1 dB pentru valorile nominale ale spațierii între impulsuri și ale lățimii acestora. 3.1.1.7.6 Diferențierea în funcție de durata impulsurilor. Semnalele recepționate având amplitudini cuprinse între nivelul minim de declanșare și cel cu 6 dB peste acest nivel și cu o durată mai mică de 0,3 μs nu trebuie să determine transponderul să inițieze acțiuni de răspuns sau de suprimare. Cu excepția impulsurilor singulare având variații de amplitudine aproximând o interogare, niciun impuls singular cu o durată mai mare de 1,5 μs nu trebuie să determine transponderul să inițieze acțiuni de răspuns sau de suprimare, pentru intervalul de amplitudine a semnalului cuprins între nivelul minim de declanșare (MTL) și cel de 50 dB peste acest nivel. 3.1.1.7.7 Suprimarea ecoului și recuperarea. Transponderul trebuie să conțină o facilitate de suprimare a ecoului proiectată pentru a permite operarea normală în prezența ecourilor semnalelor din spațiu. Prevederea pentru această facilitate trebuie să fie compatibilă cu cerințele pentru suprimarea lobilor laterali, specificate la pct. 3.1.1.7.4.1. 3.1.1.7.7.1 Desensibilizarea. După recepționarea oricărui impuls cu o durată mai mare de 0,7 μs, receptorul trebuie să fie desensibilizat cu o valoare care este în limita a cel puțin 9 dB față de amplitudinea impulsului de desensibilizare, dar nu trebuie să depășească niciodată amplitudinea acestuia, cu excepția unei posibile supracreșteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare.

Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată, și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1.1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2. 3.1.1.7.7.2 Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanșare) în 15 μs după recepționarea unui impuls de desensibilizare având o intensitate a semnalului cu până la 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Recuperarea trebuie să se facă la o rată medie ce nu depășește 4,0 dB pe microsecundă. 3.1.1.7.8 Rata de declanșare aleatorie. În absența semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod A/C trebuie să nu genereze mai mult de 30 de răspunsuri de Mod A sau Mod C nedorite pe secundă, cuprinse într-un interval de timp echivalent cu cel puțin 300 declanșări aleatorii sau 30 de secunde, oricare dintre ele este mai mic. Această rată de declanșare aleatorie nu trebuie să fie depășită atunci când toate echipamentele care pot produce interferențe instalate pe aceeași aeronavă, funcționează la niveluri maxime de interferență. 3.1.1.7.8.1 Rata de declanșare aleatorie în prezența interferenței undelor continue de nivel scăzut (CW) din bandă. Rata totală de declanșare aleatorie pentru toate răspunsurile de Mod A și/sau Mod C trebuie să nu fie mai mare de 10 grupuri de impulsuri de răspuns, sau suprimări pe secundă, ca medie pentru o perioadă de 30 de secunde, atunci când se operează în prezența unor interferențe CW incoerente la o frecvență de 1 030 ±0,2 MHz și un nivel al semnalului de –60 dBm sau mai mic. 3.1.1.7.9 Rata de răspuns 3.1.1.7.9.1 Toate transponderele trebuie să fie capabile de a genera în mod continuu cel puțin 500 de răspunsuri pe secundă cu fiecare răspuns codat format din 15 impulsuri. Transponderele utilizate numai sub 4500 m (15000 feet), sau mai jos de o altitudine stabilită de furnizorul de servicii de navigație aeriană, sau printr-un acord regional de navigație aeriană și aflate într-o aeronavă cu o viteză reală de croazieră care să nu depășească 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puțin 1000 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms. Transponderele care operează peste nivelul de 4500 m (15000 ft) sau într-o aeronavă cu viteza maximă de croazieră reală ce depășește 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puțin 1200 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms.

Nota 1. – Un răspuns format din 15 impulsuri include 2 impulsuri de încadrare, 12 impulsuri de informație și impulsul SPI. Nota 2.- Cerința pentru rata de răspuns de 500 de răspunsuri pe secundă stabilește capacitatea minimă a ratei de răspuns continuu al transponderului. Criteriile de altitudine și viteză menționate mai sus, de 100 sau 120 de răspunsuri într-un interval de 100 milisecunde definesc capacitatea de vârf a transponderului. Transponderul trebuie să fie capabil să răspundă la această secvență instantanee, chiar dacă transponderul nu poate fi capabil să susțină această rată. Dacă transponderul este supus unor rate de interogare care depășesc capacitatea ratei sale de răspuns, controlul limitei ratei de răspuns din 3.1.1.7.9.2 acționează cu succes în sensul desensibilizării transponderului într-un mod care favorizează interogatoarele mai apropiate. Desensibilizarea elimină semnalele de interogare mai slabe. 3.1.1.7.9.2 Controlul limitei ratei de răspuns. Pentru a proteja sistemul de efectele supra-interogării transponderului prin prevenirea răspunsurilor la semnale mai slabe atunci când a fost atinsă o rată de răspuns predefinită, un tip de control pentru reducerea sensibilității limitei de răspuns, trebuie să fie incorporat în echipamente. Caracteristica acestui control trebuie să permită reglarea cel puțin la orice valoare cuprinsă între 500 si 2 000 de răspunsuri pe secundă, sau la capacitatea maximă a ratei de răspuns, dacă aceasta este mai mică decât 2 000 de răspunsuri pe secundă, fără a acorda atenție numărului de impulsuri conținute în fiecare răspuns. Reducerea sensibilității cu mai mult de 3dB trebuie să nu aibă efect până când nu se depășește 90% din valoarea selectată. Reducerea sensibilității trebuie să se facă cu cel puțin 30 dB pentru ratele de răspuns mai mari cu 150% din valoarea selectată. 3.1.1.7.9.3 Se recomandă ca limita ratei de răspuns să fie setată la 1200 răspunsuri pe secundă sau la valoarea maximă sub 1 200 de răspunsuri pe secundă, la care este capabil transponderul. 3.1.1.7.10 Întârzierea răspunsului și fluctuațiile (jitter-ul). Timpul de întârziere între sosirea în receptorul transponderului a frontului crescător al impulsului P 3 și transmiterea frontului crescător al primului impuls din răspuns trebuie să fie de 3 ± 0,5 μs. Instabilitatea totală a grupului codurilor impulsurilor de răspuns, față de P 3, nu trebuie să depășească 0,1 μs pentru nivelurile de intrare ale receptorului între 3 dB și 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Variațiile întârzierii între modurile în care transponderul este capabil să răspundă nu trebuie să depășească 0,2 μs. 3.1.1.7.11 Puterea de ieșire și ciclul de funcționare ale transponderului 3.1.1.7.11.1 Valoarea de vârf a puterii disponibile a impulsului la capătul antenei liniei de transmisie a transponderului trebuie să fie de cel puțin 21 dB, însă nu mai mult de 27 dB peste 1 W, excepție făcând, sistemele transponder folosite numai sub 4500 m (15000 ft), sau sub o altitudine mai joasă, stabilită de furnizorul de servicii de navigație aeriană, sau prin acord regional de navigație aeriană, unde va fi permisă, o valoare de vârf a puterii disponibile a impulsului, la vârful antenei liniei de transmisie a transponderului de cel puțin 18,5 dB, și nu mai mult de 27 dB peste 1 W. Notă: Un dispozitiv cu squitter extins non-transponder, instalat pe un vehicul ce se deplasează pe suprafața aerodromului, poate funcționa cu o putere de ieșire minimă mai mică, așa cum este specificat în cap. 5, pct. 5.1.1.2. 3.1.1.7.12 Coduri de răspuns 3.1.1.7.12.1 Identificarea. Răspunsul la o interogare de Mod A trebuie să fie alcătuit din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1, împreună cu impulsurile de informații (cod de Mod A) specificate la pct. 3.1.1.6.2. Notă: Denumirea codurilor de Mod A se face prin secvențe de câte patru cifre în conformitate cu prevederile pct. 3.1.1.6.6. 3.1.1.7.12.1.1 Codul de Mod A trebuie să fie selectat manual dintre cele 4.096 de coduri disponibile. 3.1.1.7.12.2 Transmiterea altitudinii barometrice. Răspunsul la interogarea de Mod C trebuie să constea din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1. Atunci când sunt disponibile informații digitale de altitudinea barometrică, impulsurile de informații specificate la pct. 3.1.1.6.2 trebuie să fie de asemenea transmise. 3.1.1.7.12.2.1 Transponderele trebuie să fie dotate cu mijloace de înlăturare a impulsurilor de informații, dar să rețină impulsurile de încadrare, atunci când prevederea de la pct. 3.1.1.7.12.2.4, de mai jos, nu este respectată privind răspunsul la o interogare de Mod C. 3.1.1.7.12.2.2 Impulsurile de informații trebuie să fie selectate automat de un convertor analog-digital conectat la o sursă de date de altitudine barometrică de la bordul aeronavei, având ca referință presiunea standard de 1.013,25 hectopascali. Notă: Setarea presiunii la 1.013,25 hectopascali este egală cu 29,92 țoli coloană de mercur. 3.1.1.7.12.2.3 Altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în trepte de 100 ft, prin selectarea impulsurilor, după cum se arată în apendicele acestui capitol. 3.1.1.7.12.2.4 Codul numeric selectat trebuie să corespundă unei valori de ± 38,1 m (125 ft), cu o probabilitate de 95 de procente, cu informația de altitudine barometrică (având ca referință presiunea standard de 1.013,25 hectopascali) folosită la bordul aeronavei pentru aderarea la profilul de zbor atribuit. 3.1.1.7.13 Transmiterea impulsului special de identificare a poziției (SPI). Atunci când se cere, acest impuls trebuie să fie transmis împreuna cu răspunsurile de Mod A, după cum se specifică la pct. 3.1.1.6.3, pentru o perioadă de timp între 15 și 30 de secunde. 3.1.1.7.14 Antena 3.1.1.7.14.1 Sistemul de antene al transponderului, când este instalat pe o aeronavă, trebuie să aibă o diagramă de radiație care este preponderent omnidirecțională în plan orizontal. 3.1.1.7.14.2 Diagrama de radiație verticală trebuie să fie nominal echivalentă cu cea a unei antene monopol de lungime  /4 în plan orizontal. 3.1.1.8 Caracteristicile tehnice ale interogatoarelor de la sol având numai capacități de Mod A și Mod C 3.1.1.8.1 Frecvența de repetiție a interogărilor. Frecvența maximă de repetiție a interogărilor trebuie să fie de 450 interogări pe secundă. 3.1.1.8.1.1 Pentru a reduce numărul declanșărilor inutile ale transponderului și densitatea mare a interferențelor reciproce rezultată, toate interogatoarele trebuie să utilizeze cea mai mică frecvență de repetiție a interogărilor posibilă, care este compatibilă cu caracteristicile de afișare, cu lățimea fasciculului antenei interogatorului și cu viteza de rotație utilizată de antenă. 3.1.1.8.2 Puterea radiată Pentru a minimiza interferențele de sistem, puterea efectiv radiată a interogatoarelor trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare, în concordanță cu raza de acțiune operațională necesară poziției fiecărui interogator. 3.1.1.8.3 Atunci când urmează a fi folosite informații de Mod C de la aeronave care zboară sub nivelurile de tranziție, trebuie să fie luată în calcul informația de altitudine barometrică. Notă: Utilizarea Modului C sub nivelurile de tranziție se face conform concepției potrivit căreia Modul C poate fi întrebuințat în toate mediile. 3.1.1.9 Diagrama câmpului de radiație a interogatorului Lățimea fasciculului antenei direcționale a interogatorului care radiază impulsul P 3 nu trebuie să fie mai mare decât este necesar din punct de vedere operațional. Radiația

lobilor laterali și posteriori ai antenei direcționale trebuie să fie cu cel puțin 24 dB mai mică decât valoarea de vârf a radiației lobului principal. 3.1.1.10 Monitorul interogatorului 3.1.1.10.1 Acuratețea în distanță și azimut a interogatorului de la sol trebuie monitorizată la intervale de timp suficient de dese pentru a se asigura integritatea sistemului. Notă: Interogatoarele care sunt asociate și operează coroborat cu un radar primar, pot utiliza radarul primar ca dispozitiv de monitorizare; alternativ, pentru acuratețea în azimut și distanță este necesară utilizarea unui monitor electronic. 3.1.1.10.2 Pe lângă monitorizarea distanței și a azimutului, trebuie să fie luate măsuri pentru monitorizarea continuă a celorlalți parametri critici ai interogatorului de la sol, pentru a releva orice degradare a performanței sistemului care depășește toleranțele permise ale acestuia și pentru a semnala apariția oricărui eveniment de acest gen. 3.1.1.11 Emisiile parazite și răspunsurile parazite 3.1.1.11.1 Radiația parazită Radiația CW trebuie să nu depășească 76 dB sub 1 W pentru interogator și 70 dB sub 1 W pentru transponder. 3.1.1.11.2 Răspunsurile parazite Răspunsul, atât al echipamentelor de la bord cât și al celor de la sol, la semnalele care nu se încadrează în banda de trecere a receptorului, trebuie să fie cu cel puțin 60 dB sub sensibilitatea normală. 3.1.2 Sisteme cu capacități de Mod S 3.1.2.1 Caracteristicile semnalelor de interogare în spațiu. Aceste paragrafe descriu semnalele propagate în spațiu, așa cum se așteaptă să apară în antena transponderului. Notă: Deoarece semnalele pot fi deformate în timpul propagării, anumite durate ale impulsurilor de interogare, spațieri ale impulsurilor și toleranțe de amplitudine ale impulsurilor sunt mai stricte pentru interogatoare, după cum este descris la pct. 3.1.2.11.4. 3.1.2.1.1 Frecvența purtătoare pentru interogare. Frecvența purtătoare a tuturor interogărilor (transmisii uplink) provenind de la stațiile de la sol având capacități de Mod S trebuie să fie de 1.030 ± 0,01 MHz, cu excepția schimbărilor de fază, în timpul cărora se mențin cerințele legate de spectru din 3.1.2.1.2. Notă.- În timpul schimbării de fază, frecvența semnalului se poate schimba cu câțiva

MHz, înainte de a reveni la valoarea specificată. 3.1.2.1.2 Spectrul de interogare. Spectrul unei interogări de Mod S raportat la frecvența purtătoarei nu trebuie să depășească limitele specificate în figura 3.2. Notă: Spectrul de interogare de Mod S depinde de date. Cel mai larg spectru este generat de o interogare care conține toate valorile binare de UNU. 3.1.2.1.3 Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de interogare și control trebuie să fie nominal pe verticală. 3.1.2.1.4 Modulația. Pentru interogările de Mod S, frecvența purtătoare trebuie să fie modulată în impuls. În plus, impulsul de date P 6 trebuie să aibă modulație internă de fază. 3.1.2.1.4.1 Modulația în impuls. Interogările intermod și de Mod S trebuie să constea într-o secvență de impulsuri, așa cum este specificat la pct. 3.1.2.1.5 și în tabelele 3.1, 3.2, 3.3 și 3.4. Notă: Impulsurile cu durata de 0,8 μs utilizate la interogările intermod și de Mod S sunt identice ca formă cu cele folosite la Modurile A și C, așa cum sunt definite la pct. 3.1.1.4. 3.1.2.1.4.2 Modulația de fază. Impulsurile P 6 scurte (16,25 μs) și lungi (30,25 μs), de la pct. 3.1.2.1.4.1, trebuie să aibă modulația de fază diferențială binară internă, constând din inversări de fază de 180 de grade ale purtătoarei, la o rată de 4 megabiți pe secundă. 3.1.2.1.4.2.1 Durata inversării de fază. Durata inversării de fază trebuie să fie mai mică de 0,08 μs, iar semnalul trebuie să avanseze (sau să regreseze) monoton prin regiunea de tranziție. În faza de tranziție nu trebuie să fie aplicată nicio modulație în amplitudine. Nota 1.- Durata minimă a inversării de fază nu este specificată. Cu toate acestea, trebuie să fie îndeplinite cerințele privind spectrul, prevăzute la pct. 3.1.2.1.2. Nota 2.- Inversarea de fază poate fi generată utilizând diferite metode. Aceasta include o puternică codare cu o rapidă micșorare a amplitudinii și o inversare rapidă de fază, sau alte tehnici cu creștere mică sau nulă a amplitudinii, dar cu schimbare de frecvență în timpul schimbării de fază și schimbare de fază mică (80 ns). Un demodulator nu poate face nicio estimare asupra tipului de tehnologie de modulație utilizată și în consecință nu se poate baza pe particularitățile semnalului în timpul schimbării de fază pentru a detecta schimbarea de fază. 3.1.2.1.4.2.2 Relația de fază. Toleranța pentru relația de fază de 0 și 180 grade între

vârfurile (chip) succesive și pentru inversarea sincronizării de fază (pct. 3.1.2.1.5.2.2) în cadrul impulsului P 6 trebuie să fie de ± 5 grade. Notă: În Modul S, un vârf (chip) este intervalul de timp de 0,25 μs de pe purtătoare între posibile inversări de fază ale datelor. 3.1.2.1.5 Secvențele de impuls și de inversare de fază. Secvențele specifice ale impulsurilor sau ale inversărilor de fază descrise la pct. 3.1.2.1.4, trebuie să formeze interogări. 3.1.2.1.5.1 Interogarea intermod 3.1.2.1.5.1.1 Interogarea „all-call” de Mod A/C/S. Această interogare trebuie să fie formată din trei impulsuri: P 1, P 3 și impulsul lung P 4, după cum este prezentat în figura 3.3. Unul sau două impulsuri de control (doar P 2 sau P 1 și P 2 ) trebuie să fie transmise utilizând o diagramă de antenă diferită, pentru suprimarea răspunsurilor de la aeronave, în lobii laterali ai antenei interogatorului. Notă: Interogarea „all-call” de Mod A/C/S obține un răspuns de Mod A sau Mod C (în funcție de spațierea impulsurilor P 1 -P 3 ), de la un transponder de Mod A/C, întrucât acesta nu recunoaște impulsul P 4. Un transponder de Mod S recunoaște impulsul lung P 4 și răspunde cu un răspuns de Mod S. Această interogare a fost concepută inițial pentru a fi utilizată de interogatoarele izolate sau grupate (clustered). Blocarea pentru această interogare s-a bazat pe utilizarea codului II egal cu 0. Dezvoltarea subrețelei de Mod S impune în prezent utilizarea unui cod II diferit de zero, cu scop de comunicare. Din acest motiv, codul II egal cu 0 a fost rezervat pentru utilizarea ca suport pentru o formă de achiziții de date pentru Modul S, care folosește corecția stochastică/ de blocare (pct. 3.1.2.5.2.1.4 și 3.1.2.5.2.1.5). Interogarea „all-call” de Mod A/C/S nu poate fi folosită cu operarea integrală de Mod S, întrucât codul II egal cu 0 poate fi blocat numai pentru perioade scurte de timp (pct. 3.1.2.5.2.1.5.2.1). Această interogare nu poate fi folosită cu corecția stocastică/ de blocare, întrucât nu poate fi specificată o probabilitate de răspuns. 3.1.2.1.5.1.1.1 Interogările de tip „all-call” pentru modul A/C/S trebuie să nu fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2020. Nota 1.- Utilizarea interogărilor de tip „all-call” pentru modul A/C/S nu permite anularea blocării stohastice și în consecință nu ar putea asigura o probabilitate bună de achiziție în zonele cu densitate mare a zborurilor sau atunci când alte interogatoare blochează transponderul cu codul II=0 pentru achiziție suplimentară (de date).

Nota 2.- Răspunsurile pentru interogările de tip „all-call” pentru modul A/C/S nu vor mai fi ca opțiune pentru echipamentele certificate începând cu 1 ianuarie 2020, pentru a reduce poluarea RF generată de răspunsurile generate de detecția falsă a interogărilor de tip „all-call” pentru modul A/C/S în cadrul altor tipuri de interogări. 3.1.2.1.5.1.2 Interogarea „all-call” numai de Mod A/C. Această interogare trebuie să fie identică cu aceea a interogării „all-call” de Mod A/C/S, cu excepția faptului că trebuie întrebuințat impulsul scurt P 4. Notă: Interogarea „all-call” numai de Mod A/C obține un răspuns de Mod A sau Mod C de la un transponder de Mod A/C. Un transponder de Mod S recunoaște impulsul scurt P 4, dar nu răspunde la această interogare. 3.1.2.1.5.1.3 Intervalele dintre impulsuri. Intervalele dintre impulsurile P 1, P 2 și P 3 trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.1.4.3 și 3.1.1.4.4. Intervalul dintre impulsurile P 3 și P 4 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs. 3.1.2.1.5.1.4 Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinile relative între impulsurile P 1, P 2 și P 3 trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.5. Amplitudinea impulsului P 4 trebuie să varieze în limita a 1 dB din amplitudinea impulsului P 3. 3.1.2.1.5.2 Interogarea de Mod S. Interogarea de Mod S trebuie să fie alcătuită din trei impulsuri: P 1, P 2 și P 6, după cum este prezentat în figura 3.4. Notă: Impulsul P 6 este precedat de o pereche de impulsuri P 1 – P 2 care blochează răspunsurile de la transponderele de Mod A/C pentru a se evita distorsiunea sincronă (garbling) datorită declanșării aleatorii de către interogarea de Mod S. Inversarea sincronă de fază din cadrul impulsului P 6 este reperul de timp pentru demodularea unei serii de intervale de timp (chips-uri) de 0,25 μs. Această serie de intervale de timp începe la 0,5 μs după inversarea sincronă de fază și se termină cu 0,5 μs înainte de frontul descrescător al impulsului P 6. O inversare de fază poate sau nu poate preceda fiecare chip pentru a coda valoarea informației sale binare. 3.1.2.1.5.2.1 Suprimarea lobilor laterali în Modul S. Impulsul P 5 trebuie să fie folosit cu interogarea „all-call” numai pentru Modul S (UF = 11, a se vedea pct. 3.1.2.5.2) pentru a împiedica răspunsurile de la aeronave în lobii laterali și posteriori ai antenei (pct. 3.1.2.1.5.2.5). Atunci când este folosit, P 5 trebuie transmis utilizându-se o diagramă separată a antenei. Nota 1. Acțiunea impulsului P 5 este automată. Prezența sa, dacă amplitudinea sa este suficient de mare la amplasamentul de recepție, maschează inversarea de fază pentru sincronizare a impulsului P 6.

Nota 2. Impulsul P 5 poate fi folosit cu alte interogări de Mod S. 3.1.2.1.5.2.2 Inversarea fazei sincrone. Prima inversare de fază din cadrul impulsului P 6 trebuie să fie inversarea fazei sincrone. Aceasta trebuie să devină referința de timp pentru operațiunile ulterioare de interogare ale transponderului. 3.1.2.1.5.2.3 Inversările fazei de date. Fiecare inversare de fază de date trebuie să aibă loc numai la un interval de timp (de N ori 0,25) de ± 0,02 μs (N egal cu, sau mai mare decât 2) după inversarea fazei de sincronizare. Impulsul P 6 cu durata de 16,25 μs trebuie să conțină cel mult 56 de inversări de fază de date. Impulsul P 6 cu durata de 30,25 μs trebuie să conțină cel mult 112 inversări de fază de date. Ultimul interval de timp, adică cel de 0,25 μs care urmează după ultima poziție de inversare de fază de date, trebuie să fie urmat de un interval de gardă de 0,5 μs. Notă: Intervalul de gardă de 0,5 μs, care urmează după ultimul interval de timp de 0,25 μs, împiedică frontul descrescător al impulsului P 6 să interfereze cu procesul de demodulare. 3.1.2.1.5.2.4 Intervale. Intervalul de timp dintre impulsurile P 1 și P 2 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs. Intervalul de timp dintre frontul crescător al impulsului P 2 și inversarea sincronă de fază a impulsului P 6 trebuie să fie de 2,75, ± 0,05 μs. Frontul crescător al impulsului P 6 trebuie să apară cu 1,25 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază. Impulsul P 5, dacă este transmis, trebuie să fie centrat pe inversarea sincronă de fază; frontul crescător al impulsului P 5 trebuie să apară cu 0,4 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază. 3.1.2.1.5.2.5 Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinea impulsului P 2 și amplitudinea primei μs a impulsului P 6 trebuie să fie mai mari decât amplitudinea impulsului P 1 minus 0,25 dB. Excluzând oscilațiile de amplitudine asociate cu inversările de fază, variația în amplitudine a impulsului P 6 trebuie să fie mai mică de 1 dB, iar variația în amplitudine între intervalele de timp de 0,25 μs succesive din impulsul P 6 trebuie să fie mai mică de 0,25 dB. Amplitudinea radiată a impulsului P 5

în antena transponderului trebuie să fie:

a) egală cu sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P 6 din transmisiile lobilor laterali ai antenei care radiază P 6; și

b) la un nivel cu 9 dB sub amplitudinea radiată a P 6 în interiorul arcului de interogare dorit. 3.1.2.2 Caracteristicile semnalelor de răspuns în spațiu 3.1.2.2.1 Frecvența purtătoare de răspuns. Frecvența purtătoare a tuturor

răspunsurilor (transmisii downlink) de la transponderele care au capacități de Mod S trebuie să fie 1.090 ± 1 MHz. 3.1.2.2.2 Spectrul de răspuns. Spectrul de răspuns de Mod S raportat la frecvența purtătoarei nu trebuie să depășească limitele specificate în figura 3.5. 3.1.2.2.3 Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de răspuns trebuie să fie nominal, pe verticală. 3.1.2.2.4 Modulația. Răspunsul de Mod S trebuie să fie alcătuit dintr-un preambul și un bloc de date. Preambulul trebuie să fie o secvență de 4 impulsuri iar blocul de date trebuie să fie modulat binar prin poziția impulsurilor, la o rată de date de 1 megabit pe secundă. 3.1.2.2.4.1 Formele impulsurilor. Formele impulsurilor trebuie să fie conform celor definite în tabelul 3.2. Toate valorile sunt exprimate în μs. 3.1.2.2.5 Răspunsul de Mod S. Răspunsul de Mod S trebuie să fie conform celor prezentate în figura 3.6. Blocul de date din răspunsurile de Mod S trebuie să fie alcătuit fie din 56, fie din 112 biți de informații. 3.1.2.2.5.1 Intervalele dintre impulsuri. Toate impulsurile de răspuns trebuie să înceapă la un multiplu definit de 0,5 μs, de la primul impuls transmis. Toleranța în toate cazurile trebuie să fie ± 0,05 μs. 3.1.2.2.5.1.1 Preambulul răspunsului. Preambulul trebuie să fie alcătuit din patru impulsuri, fiecare cu o durată de 0,5 μs. Intervalele dintre impulsuri de la primul impuls transmis la al doilea, al treilea și al patrulea impuls transmis trebuie să fie de 1, 3,5 și respectiv 4,5 μs. 3.1.2.2.5.1.2 Impulsurile de date de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să înceapă la 8 μs după frontul crescător al primului impuls transmis. Fiecărei transmisii trebuie să i se aloce fie 56, fie 112 intervale de câte o microsecundă. Un impuls de 0,5 μs trebuie să fie transmis fie în prima, fie în a doua jumătate a fiecărui interval. Atunci când un impuls transmis în a doua jumătate a unui interval este urmat de un alt impuls transmis în prima jumătate a intervalului următor, cele două impulsuri se contopesc și trebuie să fie transmis un impuls de o microsecundă. 3.1.2.2.5.2 Amplitudinea impulsurilor. Variația amplitudinii impulsurilor între un impuls și orice alt impuls într-un răspuns de Mod S trebuie să nu depășească 2 dB. 3.1.2.3 Structura de date de Mod S 3.1.2.3.1 Codarea datelor 3.1.2.3.1.1 Datele de interogare. Blocul de date de interogare trebuie să fie alcătuit

din secvența de 56 sau 112 intervale de timp de 0,25 μs de date poziționate după inversările de fază de date din cadrul impulsului P 6 (pct. 3.1.2.1.5.2.3). O inversare de fază de 180 de grade a purtătoarei care precede un astfel de interval de timp trebuie să caracterizeze acel interval ca fiind UNU în sistem binar. Absența unei inversări de fază precedente trebuie să denote un ZERO binar. 3.1.2.3.1.2 Datele de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să fie alcătuit din 56 sau 112 biți de date formați prin modulația binară a impulsului de codare a răspunsului de date, prezentată la pct. 3.1.2.2.5.1.2. Un impuls transmis în prima jumătate a intervalului trebuie să reprezinte un UNU binar, în timp ce un impuls transmis în a doua jumătate trebuie să reprezinte un ZERO binar. 3.1.2.3.1.3 Numerotarea biților. Biții trebuie numerotați în ordinea transmiterii lor, începând cu bitul 1. Dacă nu se specifică altfel, valorile numerice codate prin grupuri (câmpuri) de biți trebuie să fie codate utilizând o notație binară pozitivă, iar primul bit transmis trebuie să fie cel mai semnificativ bit (MSB). Informațiile trebuie să fie codate prin câmpuri care constau din cel puțin un bit. Notă: În descrierea formatelor de Mod S, echivalentul zecimal al codului binar format de secvența de biți dintr-un câmp este folosit ca indicativ al funcției sau comenzii câmpului. 3.1.2.3.2 Formatele interogărilor și răspunsurilor de Mod S Notă: Un rezumat al tuturor formatelor de interogare și răspuns de Mod S este prezentat în figurile 3.7 și 3.8. Un rezumat al tuturor câmpurilor care apar în formatele uplink și downlink este prezentat în tabelul 3.3, iar un sumar al tuturor subcâmpurilor în tabelul 3.4. 3.1.2.3.2.1 Câmpurile esențiale. Fiecare transmisie de Mod S trebuie să conțină două câmpuri esențiale. Unul este un descriptor care trebuie să definească în mod unic formatul transmisiei. Acesta trebuie să apară la începutul transmisiei pentru toate formatele. Descriptorii sunt desemnați de câmpurile UF (format uplink) sau DF (format downlink). Al doilea câmp esențial trebuie să fie un câmp de 24 de biți care apare la sfârșitul fiecărei transmisii și trebuie să conțină informații de paritate. În toate formatele uplink și în formatele downlink definite curent, informația de paritate trebuie să fie suprapusă fie peste adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1), fie peste identificatorul de interogare, conform pct. 3.1.2.3.3.2. Indicativele sunt AP (adresă/paritate) sau PI (paritate/identificator de interogare).

Notă: Spațiul de codare rămas este folosit pentru a transmite câmpurile active. Pentru funcții specifice se stabilește un set specific de câmpuri active. Câmpurile active de Mod S au indicative formate din două litere. În câmpurile active pot apărea subcâmpuri. Subcâmpurile de Mod S sunt etichetate prin indicative formate din trei litere. 3.1.2.3.2.1.1 UF - format uplink. Acest câmp de format uplink (cu lungimea de 5 biți, cu excepția formatului 24, unde lungimea este de 2 biți) trebuie să servească drept descriptor al formatului uplink în toate interogările de Mod S și trebuie să fie codat conform figurii 3.7. 3.1.2.3.2.1.2 DF - format downlink. Acest câmp de format downlink (cu lungimea de 5 biți, cu excepția formatului 24, unde lungimea este de 2 biți) trebuie să servească drept descriptor al formatului downlink în toate răspunsurile de Mod S și trebuie să fie codat conform figurii 3.8. 3.1.2.3.2.1.3 AP - adresă/paritate. Acest câmp de 24 de biți (33-56 sau 89-112) trebuie să apară în toate formatele uplink și în formatele downlink definite curent, cu excepția răspunsului „all-call” de Mod S-exclusiv, DF = 11. Câmpul trebuie să conțină paritatea suprapusă peste adresa aeronavei, conform pct. 3.1.2.3.3.2. 3.1.2.3.2.1.4 PI: paritate/identificator al interogatorului. Acest câmp downlink de 24 de biți (33-56) sau (89-112) trebuie să aibă paritatea suprapusă peste codul de identificare al interogatorului, conform pct. 3.1.2.3.3.2 și trebuie să apară în răspunsul de „all-call” de Mod S, DF = 11 și în squitter-ul extins, DF = 17 sau DF = 18. Dacă răspunsul este dat ca răspuns la o interogare „all-call” de Mod A/C/S, numai all-call de Mod S, cu câmp CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3) și câmp IC (pct. 3.1.2.5.2.1.2) egale cu 0, sau dacă este o achiziție sau un squitter extins (pct. 3.1.2.8.5, 3.1.2.8.6 sau 3.1.2.8.7), codurile II și SI trebuie să fie 0. 3.1.2.3.2.1.5 DP: paritatea datelor. Acest câmp downlink de 24 de biți (89-112) trebuie să conțină paritatea suprapusă peste un câmp „Modified AA” (modificat AA), care este stabilit prin efectuarea unei însumări modulo 2 (ex. funcția SAU EXCLUSIV) a celor mai semnificativi 8 biți ai adresei discrete și BDS1, BDS2, unde BDS1 (3.1.2.6.11.2.2) și BDS2 (3.1.2.6.11.2.3) sunt date de „RR” (3.1.2.6.1.2) și „RRS” (3.1.2.6.1.4.1), după cum se specifică în 3.1.2.6.11.2.2 și 3.1.2.6.11.2.3.

Exemplu:

Adresa discretă =

AA AA AA Hex = 1010 1010 1010 1010 1010 1010

BDS1, BDS2 = 5F 00 00 Hex = 0101 1111 0000 0000 0000 0000

Adresa discretă

BDS1,BDS2 Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010 „AA modificat” =

F5 AA AA Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010

unde „

” reprezintă adunarea modulo 2. Câmpul rezultat „AA modificat” reprezintă apoi secvența de 24 de biți (a1, a2

a24), care trebuie utilizată pentru a genera câmpul DP, conform paragrafului 3.1.2.3.3.2. Câmpul DP trebuie utilizat în răspunsurile DF=20 și DF=21, dacă transponderul este capabil de a utiliza câmpul DP și dacă bitul de control al suprapunerii (OVC – 3.1.2.6.1.4.1.i) este setat la unu (1) în interogarea ce trebuie sa cuprindă regiștrii GICB în transmisia downlink. 3.1.2.3.2.2 Spațiul de codare nealocat. Spațiul de codare nealocat trebuie să conțină numai ZERO-uri, ce sunt transmise astfel de interogatoare și transpondere. Notă: Un anumit spațiu de codare indicat ca fiind nealocat din această secțiune este rezervat pentru alte aplicații, precum ACAS, legături de date, etc. 3.1.2.3.2.3 Codurile zero și codurile nealocate. Alocarea codului zero în toate câmpurile definite trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acțiune pentru câmpul respectiv. În plus, codurile nealocate în cadrul câmpurilor trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acțiune. Notă: Prevederile de la pct. 3.1.2.3.2.2 și 3.1.2.3.2.3 asigură faptul că viitoarele alocări ale spațiului de codare nealocat anterior nu vor produce ambiguitate. Aceasta înseamnă că, echipamentele de Mod S la care noua codare nu a fost implementată, vor indica în mod clar faptul că nu sunt transmise niciun fel de informații în noul spațiu de codare alocat. 3.1.2.3.2.4 Formatele rezervate pentru uz militar. Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să se asigure că formatele uplink sunt folosite numai pentru interogări adresate în mod selectiv și că transmisiile formatelor uplink sau downlink nu depășesc puterea RF, rata de interogare, rata de răspuns și cerințele privind rata de squitter din prezenta reglementare. 3.1.2.3.2.4.1 Prin investigații și validări, autoritățile militare trebuie să se asigure că aplicațiile militare nu afectează mediul de operare de 1.030/1.090 MHz al aviației civile. 3.1.2.3.3 Protecția împotriva erorilor 3.1.2.3.3.1 Tehnica. Codarea controlului parității trebuie să fie folosită în cadrul

interogărilor și răspunsurilor de Mod S, pentru a asigura protecție împotriva producerii erorilor. 3.1.2.3.3.1.1 Secvența de control a parității. O secvență de verificare a parității de 24 de biți trebuie generată după regula descrisă la pct. 3.1.2.3.3.1.2 și trebuie inclusă în câmpul format din ultimii 24 de biți ai tuturor transmisiilor de Mod S. Cei 24 de biți de control ai parității trebuie combinați fie cu codarea adresei, fie cu codarea identificatorului de interogare, după cum este descris la pct. 3.1.2.3.3.2. Combinația rezultată formează apoi fie câmpul AP (adresă/paritate, pct. 3.1.2.3.2.1.3), fie câmpul PI (paritate/identificator al interogatorului, pct. 3.1.2.3.2.1.4). 3.1.2.3.3.1.2 Generarea secvenței de control a parității. Secvența de 24 biți de paritate (p 1, p 2,

, p 24 ) trebuie să fie generată din secvența biților de informație (m 1, m 2,

, m k ), unde k este 32 sau 88 pentru transmisiile scurte, respectiv pentru cele lungi. Aceasta trebuie să se facă prin intermediul unui cod generat de polinomul: G(x) =1

x 3

x 10

x 12

x 13

x 14

x 15

x 16

x 17

x 18

x 19

x 20

x 21

x 22

x 23

x 24

Atunci când prin aplicarea algebrei polinoamelor binare, x 24 [M(x)] se împarte la G(x), unde secvența de informații M(x) este: m k

m k-1 x

m k-2 x 2

m 1 x k-1, rezultatul este un cât și un rest R(x) de grad mai mic decât 24. Secvența de biți formată de acest rest reprezintă secvența de control a parității. Bitul de paritate p i, pentru orice i de la 1 la 24, este coeficientul lui x 24-i din R(x). Notă: Efectul pe care îl are înmulțirea lui M(x) cu x 24 este acela de a adăuga 24 de biți ZERO la sfârșitul secvenței. 3.1.2.3.3.2 Generarea câmpurilor AP și PI. Pentru uplink și downlink trebuie să fie folosite secvențe diferite de paritate ale adreselor. Notă: Secvența de uplink este adecvată pentru implementarea decodorului transponderului. Secvența de downlink facilitează utilizarea corecției erorilor la decodarea downlink. Codul folosit la generarea câmpului AP uplink trebuie să fie format, așa cum este specificat mai jos, fie din adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1), adresa „all-call” (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.2) sau din codul de adresă de radio-emisie (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3). Codul folosit la generarea câmpului AP downlink trebuie să fie format direct din secvența de 24 de biți a codului de adresă de Mod S (a 1, a 2,

,a 24 ), unde a i

este al i- lea bit transmis în câmpul de adresă al aeronavei (AA) al unui răspuns „all-call” (pct. 3.1.2.5.2.2.2). Codul folosit la generarea câmpului PI downlink trebuie să fie format dintr-o secvență de 24 de biți (a 1, a 2,

, a 24 ), unde primii 17 biți sunt ZERO, următorii trei biți sunt o replică a câmpului etichetei codului (CL) (pct. 3.1.2.5.2.1.3), și ultimii patru biți sunt o replică a câmpului de cod al interogatorului (IC) (pct. 3.1.2.5.2.1.2). Notă: Codul PI nu este folosit în transmisii uplink. O secvență modificată (b 1, b 2,

, b 24 ) trebuie folosită pentru generarea câmpului AP uplink. Bitul b i este coeficientul lui x 48-i din polinomul G(x)A(x), unde: A(x) = a 1 x 23

a 2 x 22

a 24

și G(x) este cel definit la pct. 3.1.2.3.3.1.2. În adresa aeronavei, a i este al i-lea bit transmis în câmpul AA al unui răspuns „all- call”. În adresele „all-call” și de radio-emisie, a i trebuie să fie egal cu 1 pentru toate valorile lui i. 3.1.2.3.3.2.1 Ordinea transmisiilor uplink. Secvența de biți transmisă în câmpul AP uplink este: t k

1, t k

2

t k

24

unde biții sunt numerotați în ordinea transmisiei, începând cu k

1. În transmisiile uplink: t k

i = b i

p i

unde „ ” descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP. 3.1.2.3.3.2.2 Ordinea transmisiilor downlink. Secvența de biți transmisă în câmpurile AP și PI la downlink este: t k

1, t k

2

t k

24

unde biții sunt numerotați în ordinea transmisiei, începând cu k

1. În transmisiile downlink: t k

i = a i

p i

unde „ ” descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP sau PI. 3.1.2.4 Protocolul general de interogare - răspuns 3.1.2.4.1 Ciclul de operațiuni al transponderului. Un ciclu de operațiuni al transponderului trebuie să înceapă atunci când transponderul SSR de Mod S

recunoaște o interogare. Transponderul trebuie apoi să evalueze interogarea și să determine dacă aceasta trebuie sau nu acceptată. Dacă este acceptată, transponderul trebuie apoi să proceseze interogarea recepționată și să genereze un răspuns, dacă este cazul. Ciclul de tranzacționare trebuie să se încheie atunci când:

a) una din condițiile necesare pentru acceptare nu a fost îndeplinită, sau

b) a fost acceptată o interogare iar transponderul fie: 1) a finalizat procesarea interogării acceptate, dacă nu este cerut niciun răspuns, sau 2) a finalizat transmiterea unui răspuns.

Un nou ciclu de operațiuni al transponderului trebuie să nu înceapă până când nu s-a încheiat ciclul precedent. 3.1.2.4.1.1 Recunoașterea interogărilor. Transponderele SSR de Mod S trebuie să fie capabile să recunoască următoarele tipuri distincte de interogări:

a) Modurile A și C;

b) intermod; și

c) Mod S.

Notă: Procesul de recunoaștere depinde de nivelul semnalului de intrare și de gama dinamică specificată (pct. 3.1.2.10.1). 3.1.2.4.1.1.1 Recunoașterea interogărilor de Mod A și Mod C. O interogare de Mod A sau Mod C trebuie să fie recunoscută atunci când o pereche de impulsuri P 1 – P 3, care întrunește cerințele de la pct. 3.1.1.4, a fost recepționată și frontul crescător al unui impuls P 4, cu valoarea amplitudinii mai mare decât cea a nivelului aflat cu 6 dB sub amplitudinea impulsului P 3, nu este recepționat în cadrul intervalului de la 1,7 la 2,3 μs, care urmează după frontul crescător al lui P 3. Dacă o pereche de blocare a P 1 – P 2 și o interogare de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca fiind de Mod A sau Mod C dacă transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2). Dacă o interogare de Mod A și una de Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul încheie ciclul de operațiuni ca și cum ar fi fost recunoscută doar o interogare de Mod C. 3.1.2.4.1.1.2 Recunoașterea interogărilor intermod. O interogare intermod trebuie să fie recunoscută atunci când este recepționat un grup de trei impulsuri P 1 – P 3 – P 4 care îndeplinește cerințele prevăzute la pct. 3.1.2.1.5.1. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca o interogare intermod dacă:

a) amplitudinea recepționată a impulsului la poziția lui P 4 este cu 6 dB sub amplitudinea lui P 3; sau

b) intervalul dintre impulsurile P 3 și P 4 este mai mare decât 2,3 μs sau mai mic decât 1,7 μs; sau

c) amplitudinea recepționată a impulsurilor P 1 și P 3 este între MTL și –45 dBm, iar durata impulsurilor lui P 1 sau P 3 este mai mică de 0,3 μs; sau

d) transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2).

Dacă o pereche de blocare P 1 – P 2 și o interogare intermod de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat. 3.1.2.4.1.1.3 Recunoașterea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie recunoscută atunci când este recepționat un impuls P 6 cu inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,20 la 1,30 μs, care urmează după frontul crescător al lui P 6. O interogare de Mod S trebuie să nu fie recunoscută dacă nu este recepționată inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,05 la 1,45 μs, care urmează după frontul crescător al lui P 6. 3.1.2.4.1.2 Acceptarea interogărilor. Recunoașterea conform pct. 3.1.2.4.1 trebuie să reprezinte o condiție obligatorie pentru acceptarea oricărei interogări. 3.1.2.4.1.2.1 Acceptarea interogărilor de Mod A și Mod C. Interogările de Mod A și Mod C trebuie să fie acceptate atunci când sunt recunoscute (pct. 3.1.2.4.1.1.1). 3.1.2.4.1.2.2 Acceptarea interogărilor intermod 3.1.2.4.1.2.2.1 Acceptarea interogărilor „all-call” de Mod A/C/S. O interogare „all-call” de Mod A/C/S trebuie să fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P 4 este recepționat în limita a 3,45 până la 3,75 μs după frontul crescător al impulsului P 3 și dacă nicio condiție de blocare (pct. 3.1.2.6.9) nu împiedică acceptarea. O interogare „all-call” de Mod A/C/S trebuie să nu fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P 4 este recepționat mai devreme de 3,3 sau mai târziu de 4,2 μs după frontul crescător al impulsului P 3 sau dacă o condiție de blocare (pct. 3.1.2.6.9) împiedică acceptarea. 3.1.2.4.1.2.2.2 Acceptarea interogărilor „all-call” numai de Mod A/C. O interogare „all- call” numai de Mod A/C nu trebuie să fie acceptată de un transponder de Mod S. Notă: Condiția tehnică pentru neacceptarea unei interogări „all-call” numai de Mod A/C este dată în paragraful precedent de cerința privind respingerea unei interogări intermod având un impuls P 4 al cărui front descrescător urmează după frontul crescător al impulsului P 3 la mai puțin de 3,3 μs. 3.1.2.4.1.2.3 Acceptarea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie acceptată numai dacă:

a) transponderul este capabil să proceseze formatul uplink (UF) al interogării (pct. 3.1.2.3.2.1.1);

b) adresa de interogare corespunde uneia dintre adresele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3.1 indicând faptul că paritatea este stabilită, așa cum este definit la pct. 3.1.2.3.3;

c) în cazul unei interogări „all-call”, nu se aplică nicio condiție de blocare „all-call”, așa cum este definit la pct. 3.1.2.6.9; și

d) transponderul este capabil să proceseze datele uplink ale unei interogări (UF-16) de supraveghere aer-aer cu format lung (ACAS) și să le prezinte la o interfață de ieșire, așa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1.

Notă: O interogare de Mod S poate fi acceptată dacă sunt întrunite condițiile specificate la pct. 3.1.2.4.1.2.3 a) și b) și transponderul nu este capabil să proceseze date uplink ale unei interogări Comm-A (UF=20 cât și 21) și să le prezinte, în același timp, la o interfață de ieșire, așa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1. 3.1.2.4.1.2.3.1 Adrese. Interogările de Mod S trebuie să conțină fie:

a) adresa aeronavei; sau

b) adresa „all-call”; sau

c) adresa de radio-emisie. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 Adresa aeronavei. Dacă adresa aeronavei este identică cu adresa extrasă dintr-o interogare recepționată conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa extrasă trebuie considerată corectă în scopul acceptării interogării de Mod S. 3.1.2.4.1.2.3.1.2 Adresa „all-call”. O interogare „all-call” pentru Modul S-exclusiv (format uplink UF = 11) trebuie să conțină o adresă, denumită adresă „all-call”, constând din douăzeci și patru de UNU consecutivi. Dacă adresa „all-call” este extrasă dintr-o interogare recepționată cu format UF = 11, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie să fie considerată corectă pentru acceptarea interogării „all-call” numai pentru Modul S. 3.1.2.4.1.2.3.1.3 Adresa de radio-emisie. Pentru a emite un mesaj radio către toate transponderele de Mod S din cadrul fasciculului interogatorului, trebuie să fie folosit un format uplink de interogare de Mod S cod 20 sau 21 iar o adresă formată din douăzeci și patru de UNU consecutivi trebuie să înlocuiască codul de adresă al

aeronavei. Dacă codul UF este 20 sau 21 și această adresă de radio-emisie este extrasă dintr-o interogare recepționată, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie considerată corectă pentru acceptarea interogării de radio-emisie de Mod S. Notă: Transponderele asociate cu sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor trebuie să accepte de asemenea radio-emisiile cu UF = 16. 3.1.2.4.1.3 Răspunsurile transponderelor. Transponderele de Mod S trebuie să transmită următoarele tipuri de răspunsuri:

a) Răspunsuri de Mod A și Mod C; și

b) Răspunsuri de Mod S. 3.1.2.4.1.3.1 Răspunsurile de Mod A și Mod C. Un răspuns de Mod A (Mod C) trebuie să fie transmis după cum se specifică la pct. 3.1.1.6, atunci când a fost acceptată o interogare de Mod A (Mod C). 3.1.2.4.1.3.2 Răspunsurile de Mod S. Răspunsurile la interogări, altele decât cele de Mod A și Mod C, trebuie să fie răspunsuri de Mod S. 3.1.2.4.1.3.2.1 Răspunsurile la interogările intermod. Un răspuns de Mod S cu format downlink 11 trebuie să fie transmis în conformitate cu prevederile prevăzute la pct. 3.1.2.5.2.2 atunci când a fost acceptată o interogare „all-call” de Mod A/C/S. Echipamentul certificat începând cu data de 1 ianuarie 2020 nu va răspunde la interogările de tip „all-call” pentru Intermodul de Mod A/C/S. Notă: Deoarece transponderele de Mod S nu acceptă interogări „all-call” de Mod A/C- exclusiv, nu este generat nici un răspuns. 3.1.2.4.1.3.2.2 Răspunsurile la interogările de Mod S. Conținutul informațional al unui răspuns de Mod S trebuie sa reflecte condițiile existente în transponder după finalizarea întregii procesări a interogării care determină acel răspuns. Corespondența dintre formatul uplink și cel downlink trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3.5. Patru categorii de răspunsuri de Mod S pot fi transmise ca răspuns la interogările de Mod S:

a) răspunsurile „all-call” de Mod S (DF = 11);

b) răspunsurile de supraveghere și ale comunicațiilor cu lungime standard (DF = 4, 5, 20 și 21);

c) răspunsurile comunicațiilor cu lungime extinsă (DF = 24); și

d) răspunsuri de supraveghere aer-aer (DF = 0 și 16). 3.1.2.4.1.3.2.2.1 Răspunsurile la interogările SSR „all-call” numai pentru Modul S- exclusiv. Formatul downlink al răspunsului la o interogare „all-call” numai pentru Modul S (dacă este cerut) trebuie să fie DF = 11. Conținutul răspunsului și regulile pentru determinarea cerinței de răspuns trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.2.5. Notă: Un răspuns de Mod S poate sau nu poate fi transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 11. 3.1.2.4.1.3.2.2.2 Răspunsurile la interogările de supraveghere și comunicațiile cu lungime standard. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 4, 5, 20 sau 21 și un cod de adresă al aeronavei. Conținutul acestor interogări și răspunsuri trebuie să fie așa cum au fost definite la pct. 3.1.2.6. Notă: Dacă este acceptată o interogare de Mod S cu UF = 20 sau 21 și un cod de adresă de radio-emisie, nu se transmite niciun răspuns (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3). 3.1.2.4.1.3.2.2.3 Răspunsurile la interogările comunicațiilor cu lungime extinsă. O serie de răspunsuri de Mod S, variind ca număr între 0 și 16, trebuie să fie transmisă atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 24. Formatul downlink al răspunsului (dacă există) trebuie să fie DF = 24. Protocoalele care definesc numărul și conținutul răspunsurilor trebuie să fie așa cum sunt definite la pct. 3.1.2.7. 3.1.2.4.1.3.2.2.4 Răspunsurile la interogările de supraveghere aer-aer. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când au fost acceptate o interogare de Mod S cu UF = 0 și un cod de adresă al aeronavei. Conținutul acestor interogări și răspunsuri trebuie să fie precum este definit la pct. 3.1.2.8. 3.1.2.4.2 Blocarea 3.1.2.4.2.1 Efectele blocării. Un transponder blocat (pct. 3.1.1.7.4) nu trebuie să recunoască interogările de Mod A, Mod C sau intermod, dacă numai impulsul P 1, ori ambele impulsuri P 1 și P 3 ale interogărilor sunt recepționate pe durata intervalului de blocare. Blocarea nu trebuie să afecteze recunoașterea, acceptarea sau răspunsurile la interogările de Mod S. 3.1.2.4.2.2 Perechile de blocare. Perechea de impulsuri de blocare formată din cele două impulsuri de Mod A/C, definită la pct. 3.1.1.7.4.1, trebuie să inițieze blocarea într-un transponder de Mod S, indiferent de poziția perechii de impulsuri într-un grup de impulsuri, cu condiția ca transponderul să nu fie deja blocat sau într-un ciclu de operare.

Notă: Perechea P 3 – P 4 a interogării „all-call” numai de Mod A/C împiedică atât un răspuns și totodată inițiază blocarea. De asemenea, preambulul P 1 – P 2 al unei interogări de Mod S inițiază blocarea, independent de forma de undă care îi urmează. 3.1.2.5 Operațiuni (tranzacții) intermod și „all-call” de Mod S 3.1.2.5.1 Operațiuni intermod. Notă: Operațiunile intermod permit supravegherea aeronavelor numai de Mod A/C și achiziția datelor privind aeronavele de Mod S. Interogarea „all-call” de Mod A/C/S permite transponderelor numai de Mod A/C și celor de Mod S să fie interogate prin aceeași transmisie. Interogarea „all-call” numai de Mod A/C face posibilă obținerea răspunsurilor doar de la transponderele de Mod A/C. În cazul scenariilor multisite, interogatorul trebuie să transmită codul său de identificare în interogările „all-call” numai pentru Modul S. Astfel, se folosește o pereche de interogări „all-call” numai pentru Modul S și numai de Mod A/C. Interogările intermod sunt definite la pct. 3.1.2.1.5.1, iar protocoalele de interogare-răspuns corespunzătoare sunt definite la pct. 3.1.2.4. 3.1.2.5.2 Operațiuni (tranzacții) „all-call” numai pentru Modul S. Notă: Aceste operațiuni permit echipamentelor de la sol să identifice aeronavele echipate cu transponder de Mod S prin utilizarea unei interogări adresate tuturor aeronavelor echipate pentru Modul S. Răspunsul se face prin formatul downlink 11, care transmite înapoi codul de adresă al aeronavei. Protocoalele de interogare- răspuns sunt definite la pct. 3.1.2.4. 3.1.2.5.2.1 Interogarea „all-call” numai pentru Modul S, format uplink 11 1 6 10 14 17 33

UF

PR

IC

CL

AP 5 9 13 16 32 56 Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PR probabilitate de răspuns 3.1.2.5.2.1.1

IC cod de interogator 3.1.2.5.2.1.2

CL etichetă de cod 3.1.2.5.2.1.3

liberi — 16 biți

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.5.2.1.1 PR - probabilitatea de răspuns. Acest câmp uplink de 4 biți (6-9) trebuie să conțină comenzi către transponder care să specifice probabilitatea de răspuns la acea interogare (pct. 3.1.2.5.4). Codurile sunt după cum urmează: 0 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1 1 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/2 2 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/4 3 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/8 4 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/16 5, 6, 7

Nealocate 8 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1 9 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/2 10 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/4 11 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/8 12 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/16 13, 14, 15 nealocate. 3.1.2.5.2.1.2 IC - codul interogatorului. Acest câmp uplink de 4 biți (10-13) trebuie să conțină fie codul de identificare al interogatorului de 4 biți (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3), fie ultimii 4 biți ai codului de identificare a supravegherii de 6 biți (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4), în funcție de valoarea câmpului CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3). 3.1.2.5.2.1.2.1 [Rezervat] 3.1.2.5.2.1.2.2 Utilizarea codurilor de interogator multiple. Un interogator nu trebuie să intercaleze interogări „all-call” numai pentru Modul S utilizând diferite coduri de interogator. Notă: O explicație asupra problemelor de interferență RF, dimensiune a sectorului și impact asupra operațiunilor efectuate prin legături de date, este prezentată în „Manualul Sistemelor Radar Secundar de Supraveghere (SSR)” (Doc 9684). 3.1.2.5.2.1.2.3 II- identificatorul interogatorului. Această valoare de 4 biți trebuie să definească un cod (II) al identificatorului interogatorului. Aceste coduri II trebuie să fie alocate interogatoarelor într-o gamă de la 0 la 15. Valoarea lui 0 a codului II trebuie folosită numai pentru achiziția suplimentară de date, împreună cu achiziția bazată pe suprapunerea blocării (pct. 3.1.2.5.2.1.4 și 3.1.2.5.2.1.5). Atunci când două coduri II sunt alocate unui singur interogator, numai un cod II trebuie folosit strict în scopul

stabilirii unei legături complete de date. Notă: Activitatea limitată a legăturii de date, inclusiv Comm-A cu segment unic, protocoalele de radio-emisie uplink și downlink și extracția GICB pot fi efectuate de ambele coduri II. 3.1.2.5.2.1.2.4 SI - identificatorul de supraveghere. Această valoare de 6 biți trebuie să definească un cod al identificatorului de supraveghere (SI). Aceste coduri SI trebuie să fie alocate interogatoarelor în gama de la 1 la 63. Valoarea 0 a codului SI nu trebuie să fie folosită. Codurile SI trebuie să fie folosite cu protocoalele de blocare multisite (pentru amplasamente multiple) (pct. 3.1.2.6.9.1). Codurile SI nu trebuie să fie folosite cu protocoale de comunicații multisite, (pct. 3.1.2.6.11.3.2, 3.1.2.7.4 sau 3.1.2.7.7). 3.1.2.5.2.1.3 CL - eticheta de cod. Acest câmp uplink de 3 biți (14-16) trebuie să definească conținutul câmpului IC. Codare (în binar) 000

câmpul IC conține codul II 001

câmpul IC conține coduri SI de la 1 până la 15 010

câmpul IC conține coduri SI de la 16 până la 31 011

câmpul IC conține coduri SI de la 32 până la 47 100

câmpul IC conține coduri SI de la 48 până la 63

Celelalte valori ale câmpului CL nu trebuie să fie folosite. 3.1.2.5.2.1.3.1 Raportul privind capacitatea codului identificatorului de supraveghere (SI). Transponderele care procesează codurile SI (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4) trebuie să raporteze această capacitate prin setarea bitului 35 la valoarea 1 în subcâmpul de capacitate al identificatorului de supraveghere (SIC) al câmpului MB, din raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2). 3.1.2.5.2.1.4 Operațiunea bazată pe suprapunerea blocării.

Nota 1. Suprapunerea blocării „all-call” numai pentru Modul S asigură baza pentru achiziția datelor privind aeronavele ce utilizează Modul S, pentru interogatoarele cărora nu le-a fost alocat un cod IC (II sau SI) unic pentru operarea integrală în Mod S (achiziția de date protejată prin asigurarea că nici un alt interogator cu același IC nu poate bloca ținta din aceeași arie de acoperire). Nota 2. Suprapunerea blocării este posibilă utilizând orice cod de interogator. 3.1.2.5.2.1.4.1 Rata maximă de interogare „all-call” numai pentru Modul S. Rata

maximă a interogărilor „all-call” numai pentru Modul S, atinsă de un interogator care utilizează achiziția de date bazată pe suprapunerea blocării, trebuie să depindă de probabilitatea de răspuns, după cum urmează:

a) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 1,0: o rată mai mică de 3 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 30 interogări pe secundă;

b) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,5: o rată mai mică de 5 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 60 de interogări pe secundă; și

c) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,25 sau mai mică:

o rată mai mică de 10 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului de 3 dB sau 125 interogări pe secundă. Notă: Aceste limite au fost definite pentru a minimiza poluarea RF generată printr-o asemenea metodă, menținând un minim de răspunsuri pentru a permite achiziția de date privind aeronavele, cât timp acestea se află în intervalul fasciculului. 3.1.2.5.2.1.4.2 Achiziția pasivă fără utilizarea interogărilor de tip „all-call” ar trebui să fie utilizată în locul anulării blocării. Notă.- Manualul pentru supraveghere aeronautică (Doc. 9924) prezintă îndrumare asupra a diferite metode de achiziție pasivă. 3.1.2.5.2.1.4.3 Conținutul câmpurilor pentru o interogare adresată selectiv de un interogator care nu are alocat un cod de interogator. Un interogator căruia nu i-a fost alocat un cod unic individual de interogator și care este autorizat să transmită, trebuie să utilizeze codul II de valoare 0 pentru a efectua interogările selective. În acest caz, interogările adresate selectiv, folosite în legătură cu achiziția de date care utilizează suprapunerea blocării, trebuie să aibă conținutul câmpurilor de interogare restricționate după cum urmează:

UF PC = = 4, 5, 20 sau 21 0

RR # 16 dacă RRS = 0

DI = 7

IIS = 0

LOS = 0, cu excepția celor specificate la pct. 3.1.2.5.2.1.5 TMS = 0. Notă: Aceste restricții permit supravegherea și operațiunile GICB, însă împiedică

interogarea să facă orice modificări la starea de blocare multisite a transponderului sau la starea protocoalelor de comunicații. 3.1.2.5.2.1.5 Achiziția suplimentară de date utilizând codul II egal cu 0.

Nota 1. Tehnica de achiziții de date definită la pct. 3.1.2.5.2.1.4 asigură achiziția rapidă de date pentru majoritatea aeronavelor. Din cauza naturii probabilistice a procesului, pot fi necesare multe interogări pentru a obține date privind ultima aeronavă dintr-un grup mare de aeronave aflate în intervalul (dwell) aceluiași fascicul și la aproximativ aceeași distanță (denumită zonă locală de distorsiune/denaturare - garble). Performanța achiziției de date este cu mult îmbunătățită pentru obținerea de date privind aceste aeronave prin utilizarea unei blocări selective limitate folosind codul II egal cu 0. Nota 2. Achiziția suplimentară de date constă în blocarea datelor obținute privind aeronavele la codul II=0, urmată de achiziția prin intermediul interogării „all-call” numai pentru Modul S având II=0. Numai aeronavele despre care nu au fost obținute date și acestea nu au fost blocate, vor răspunde, rezultând o achiziție de date mai facilă. 3.1.2.5.2.1.5.1 Blocarea în cadrul unui interval (dwell) de fascicul. 3.1.2.5.2.1.5.1.1 Atunci când este folosită blocarea codului de interogator II egal cu zero pentru a suplimenta achiziția de date, toate aeronavele din interiorul fasciculului în care este aeronava ce urmează a fi achiziționată trebuie să primească comanda de a se bloca pentru II egal cu 0, nu doar cele din zona de distorsiune/denaturare (garbling). Notă: Blocarea tuturor aeronavelor din interiorul intervalului (dwell) fasciculului reduce numărul de răspunsuri „all-call” de tip FRUIT generate de interogările „all-call” având codul II egal cu 0. 3.1.2.5.2.1.5.2 Durata blocării 3.1.2.5.2.1.5.2.1 Interogatoarele care efectuează achiziția suplimentară de date utilizând II egal cu 0 trebuie să efectueze achiziția prin transmiterea unei comenzi de blocare pentru nu mai mult de două scanări consecutive către fiecare dintre aeronavele despre care au fost deja obținute date din cadrul intervalului (dwell) fasciculului care include zona de distorsiune/denaturare (garbling) și nu trebuie să repete această comandă înainte de trecerea a 48 de secunde. Notă: Minimizarea timpului de blocare reduce probabilitatea de conflict cu activitățile de achiziție de date ale unui interogator învecinat care utilizează de asemenea II egal

cu 0 pentru achiziția suplimentară de date. 3.1.2.5.2.1.5.2.2 Interogările „all-call” numai pentru Modul S cu II=0, în scopul achiziției suplimentare de date, trebuie să aibă loc în cadrul zonei de distorsiune, pentru nu mai mult de două scanări consecutive, sau în maximum 18 secunde. 3.1.2.5.2.2 Răspunsul „all-call”, format downlink 11 1 6 9 33

DF

CA

AA

PI 5 8 32 56

Răspunsul la interogarea „all-call” numai pentru Modul S sau la interogarea „all-call” de Mod A/C/S, trebuie să fie răspunsul „all-call” de Mod S, format downlink 11. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din câmpurile următoare:

Câmp

Referință

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

CA capacitate 3.1.2.5.2.2.1

AA adresă anunțată 3.1.2.5.2.2.2

PI paritate/identificator de interogare 3.1.2.3.2.1.4 3.1.2.5.2.2.1 CA - capacitate. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) trebuie să transmită informații privind nivelul transponderului, informațiile suplimentare de mai jos și trebuie să fie folosit în formatele DF = 11 și DF = 17. Codare 0 înseamnă transponder de nivel 1 (numai supraveghere) și nu are posibilitatea de a seta codul CA 7 nici în zbor nici la sol 1 Rezervat 2 Rezervat 3 Rezervat 4 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 la sol 5 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 în zbor 6 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 atât în zbor cât și la sol 7 înseamnă câmp DR diferit de 0 sau câmp FS egal cu 2, 3, 4 sau 5, atât în

zbor cât și la sol

Atunci când condițiile pentru codul CA 7 nu sunt îndeplinite, aeronavele dotate cu transpondere de nivel 2 sau superior:

a) care nu au mijloace automate de a seta condiția la sol, trebuie să utilizeze codul CA 6.

b) cu sisteme automate de determinare a condiției la sol trebuie să utilizeze codul CA 4 când se află la sol și 5 când se află în zbor.

Notă: Codurile CA de la 1 la 3 sunt rezervate pentru a menține compatibilitatea cu versiunea anterioară (backward compatibility) 3.1.2.5.2.2.2 AA - adresa anunțată. Acest câmp downlink de 24 de biți (9-32) trebuie să conțină codul de adresă al aeronavei care asigură identificarea neechivocă a acesteia. 3.1.2.5.3 Protocolul de blocare. Protocolul ‚all-call” de blocare definit la pct. 3.1.2.6.9 trebuie să fie utilizat de interogator cu privire la o aeronavă, odată ce adresa acelei aeronave a fost obținută de un interogator, cu condiția ca: - interogatorul să utilizeze un cod IC diferit de zero; și - aeronava să se afle într-o zonă în care interogatorul este autorizat să utilizeze blocarea.

Nota 1. După achiziția datelor, un transponder este interogat prin interogări adresate discret, după cum se prevede la pct. 3.1.2.6, 3.1.2.7 și 3.1.2.8, iar protocolul „all-call” de blocare este folosit pentru a împiedica răspunsurile la alte interogări „all-call”. Nota 2. Autoritățile naționale de supervizare din regiune, responsabile cu alocarea codurilor IC pot defini reguli care să limiteze utilizarea interogărilor selective și a protocolului de blocare (de ex. fără blocare într-o zona limitată definită, utilizarea blocării intermitente în zone definite și fără blocarea aeronavelor care nu au fost încă echipate cu capacitate de cod SI). 3.1.2.5.4 Protocolul „all-call” stocastic. Transponderul trebuie să execute un proces aleatoriu la acceptarea tipului de interogare „all-call” numai pentru Mod S, având cod PR egal cu o valoare de la 1 la 4 sau de la 9 la 12. Decizia de răspuns trebuie să fie luată în conformitate cu probabilitatea specificată în interogare. Un transponder nu trebuie să răspundă dacă este recepționat un cod PR egal cu 5, 6, 7, 13, 14 sau 15 (pct. 3.1.2.5.2.1.1). Notă: Apariția aleatorie a răspunsurilor permite interogatorului să obțină date despre

aeronavele eșalonate la distanțe mici, ale căror răspunsuri altfel s-ar fi perturbat (garble) sincron unul pe celălalt. 3.1.2.6 Supravegherea adresată și operațiunile referitoare la comunicații cu lungime standard. Nota 1. Interogările descrise în această secțiune sunt adresate unei anumite aeronave. Există două tipuri de bază de interogări și de răspunsuri, scurte și lungi. Interogările și răspunsurile scurte sunt UF 4 și 5 și DF 4 și 5, în timp ce interogările și răspunsurile lungi sunt UF 20 și 21 și DF 20 și 21. Nota 2. Protocoalele de comunicații sunt date la pct. 3.1.2.6.11. Aceste protocoale descriu controlul schimbului de date. 3.1.2.6.1 Supravegherea, solicitarea altitudinii, formatul uplink 4 1 6 9 14 17 33

UF

PC

RR

DI

SD

AP 5 8 13 16 32 56 Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificarea indicativului 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.1.1 PC - protocol. Acest câmp uplink de 3 biți (6-8) trebuie să conțină comenzi de operare pentru transponder. Câmpul PC, valorile de la 2 la 7 trebuie să fie ignorat, iar valorile 0 și 1 trebuie procesate pentru supraveghere sau interogări Comm-A care conțin DI = 3 (pct. 3.1.2.6.1.4.1). Codare 0 înseamnă nicio acțiune 1 înseamnă blocare „all-call” neselectivă (pct. 3.1.2.6.9.2) 2 Nealocat 3 Nealocat 4 înseamnă încheiere Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3) 5 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8) 6 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3) 7 Nealocat 3.1.2.6.1.2 RR - solicitare de răspuns. Acest câmp uplink de 5 biți (9-13) trebuie să impună lungimea și conținutul unui răspuns solicitat. Ultimii patru biți din codul RR de 5 biți, transformați în echivalentul lor zecimal, trebuie să reprezinte codul BDS1 (pct. 3.1.2.6.11.2 sau 3.1.2.6.11.3) al mesajului solicitat Comm-B, dacă cel mai semnificativ bit (MSB) al codului RR este 1 (RR este mai mare sau egal cu16). Codarea RR = 0-15 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format de supraveghere (DF = 4 sau 5); RR = 16-31 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format Comm-B (DF = 20 sau 21); RR = 16 trebuie utilizat pentru a solicita transmiterea unui mesaj Comm-B inițiat la bord conform pct. 3.1.2.6.11.3; RR = 17 trebuie utilizat pentru a solicita un raport privind capacitatea legăturii de date, conform pct. 3.1.2.6.10.2.2; RR = 18 trebuie utilizat pentru a solicita identificarea aeronavei conform pct. 3.1.2.9; 19-31 nu sunt atribuite în secțiunea 3.1. Notă: Codurile 19-31 sunt rezervate pentru aplicații precum comunicațiile prin legătura de date (data link), sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS), etc. 3.1.2.6.1.3 DI - identificarea indicativului. Acest câmp uplink de 3 biți (14-16) trebuie să identifice structura câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4). Codarea 0 înseamnă SD nealocat, cu excepția IIS, biții 21 -27 și 29 – 32 nu sunt alocați, iar bitul 28 conține „OVC” (overlay control – controlul suprapunerii – 3.1.2.6.1.4.1.i). 1 înseamnă că SD conține informații de control multisite și pentru comunicații 2 înseamnă că SD conține date de control pentru squitter extins 3 înseamnă că SD conține informații de control pentru blocare SI multisite, radio-emisie și GICB, iar bitul 28 conține „OVC” (overlay control – controlul suprapunerii – 3.1.2.6.1.4.1.i). 4-6 înseamnă SD nealocate 7

înseamnă că SD conține solicitarea de citire a datelor extinse, informații de control multisite și pentru comunicații, iar bitul 28 conține „OVC” (overlay control – controlul suprapunerii – 3.1.2.6.1.4.1.i).. 3.1.2.6.1.4 SD - indicativ special. Acest câmp uplink de 16 biți (17-32) trebuie să conțină coduri de control care depind de codarea din câmpul DI. Notă: Câmpul indicativului special (SD) este prevăzut pentru a realiza transferul de informații de control multisite, de blocare și de comunicații de la stația de la sol către transponder. Codul DI

Structura câmpului SD 17 21 28 29

IIS

Rezervat

OVC

Rezervat 0 20 27 28 32 17 21 23 26 27 29

IIS

MBS

MES

LOS

RSS

TMS 1 20 22 25 26 28 32 17 21 24 27 29

Rezervat

TCS

RCS

SAS

Rezervat 2 20 23 26 28 32 3 17 23 24 28 29

SIS

LSS

RSS

OVC

Rezervat 22 23 27 28 32 17 21 25 26 27 28 29

IIS

RRS

Rezervat

LOS

Rezervat

OVC

TMS 7 20 24 25 26 27 28 32 3.1.2.6.1.4.1 Subcâmpurile în SD. Câmpul SD trebuie să conțină informații după cum

urmează:

a) Dacă DI = 0, 1 sau 7: IIS, subcâmpul de 4 biți (17-20) al identificatorului interogatorului, trebuie să conțină un cod alocat identificatorului interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3);

b) Dacă DI = 0: biții 21-32 nu sunt alocați;

c) Dacă DI = 1: MBS, subcâmpul Comm-B multisite de 2 biți (21, 22), trebuie să aibă următoarele coduri: 0 înseamnă nicio acțiune Comm-B 1 înseamnă solicitare de rezervare Comm-B inițiată la bord (pct. 3.1.2.6.11.3.1) 2 înseamnă întreruperea Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3) 3 Nealocat MES, subcâmpul ELM multisite de 3 de biți (23-25), trebuie să conțină comenzi de rezervare și încheiere pentru ELM după cum urmează: 0 înseamnă nicio acțiune ELM 1 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.1) 2 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8) 3 înseamnă solicitare de rezervare ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1.1) 4 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3) 5 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink și încheiere ELM downlink 6 înseamnă încheiere ELM uplink și solicitare de rezervare ELM downlink 7 înseamnă încheiere ELM uplink și ELM downlink.

RSS, subcâmpul de 2 biți (27, 28) al stării rezervărilor, trebuie să solicite transponderului să își raporteze starea de rezervare în câmpul UM. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio solicitare 1 înseamnă raportarea stării rezervării Comm-B în UM 2 înseamnă raportarea stării rezervării ELM uplink în UM 3 înseamnă raportarea stării rezervării ELM downlink în UM.

d) Dacă DI = 1 sau 7: LOS, subcâmpul de blocare de 1 bit (26), dacă este setat la 1, trebuie să însemne o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în IIS; LOS setat la 0 trebuie să fie utilizat pentru a indica faptul că nu este comandată nicio schimbare a stării de

blocare; TMS, subcâmpul de mesaje tactice de 4 biți (29-32), trebuie să conțină informații de control pentru comunicațiile de date utilizate de echipamentele de bord;

e) Dacă DI = 7: RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns, de 4 biți (21-24) din SD, trebuie să furnizeze codul BDS2 al unui răspuns Comm-B solicitat; biții 25, 27 și 28 nu sunt alocați.

f) Dacă DI = 2: TCS, subcâmpul de control de tip (21-23), de 3 biți din SD, trebuie să controleze tipurile de format de squitter extins utilizat de transponder și cel de suprafață raportat de transponder și răspunsul acestuia la interogările de Mod A/C, la interogările de tip „all-call” de Mod A/C/S și la interogările de tip „all-call” de Mod S. Au fost alocate următoarele coduri: 0 înseamnă nicio comandă privind tipurile de format de suprafață sau inhibare a răspunsului. 1 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafață pentru următoarele 15 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.2). 2 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafață pentru următoarele 60 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.3). 3 înseamnă anularea comenzii privind tipurile de format de suprafață și de inhibare a răspunsului. 4 -7 Rezervate Transponderul trebuie să aibă capacitatea de a accepta o comandă nouă chiar dacă o comandă anterioară nu și-a încetat încă acțiunea. RCS, subcâmpul de control al ratei de 3 biți (24-26) din SD, trebuie să controleze rata de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipurilor de squitter extins de suprafață. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra ratei de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipului de squitter extins de la bord. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio comandă privind rata de squitter extins pentru poziția de sol 1 înseamnă raportarea unei rate mari de squitter extins pentru poziția de sol pentru 60 secunde 2 înseamnă raportarea unei rate mici de squitter extins pentru poziția de sol

pentru 60 secunde 3- 7 Rezervate

Nota 1. Definițiile ratelor de squitter extins mari și mici sunt date la pct. 3.1.2.8.6.4.și se aplică poziției de la sol, identificării și categoriei aeronavei și mesajelor cu statut operațional. Nota 2. Așa cum se prevede la pct. 3.1.2.8.5.2 d), squitter-ele de achiziție sunt transmise atunci când squitter-ele extinse pentru formatele de tip suprafață nu sunt transmise. SAS, subcâmpul antenei de suprafață de 2 biți (27-28) din SD, trebuie să controleze selecția antenei pentru recepția în diversitate a transponderului, care este folosită (1) pentru squitter-ul extins, atunci când transponderul raportează formatele de tip suprafață, și (2) pentru squitter-ul de identificare atunci când transponderul raportează aeronava pe sol. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra selectării antenei pentru recepția în diversitate a transponderului, atunci când acesta raportează faza zborului. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio comandă pentru antene 1 înseamnă alternarea antenelor de sus și de jos pentru 120 secunde 2 înseamnă utilizarea antenei de jos pentru 120 secunde 3 înseamnă revenirea la starea implicită.

Notă: Antena de sus este selectată în mod implicit (pct. 3.1.2.8.6.5).

g) Dacă DI = 3: SIS, subcâmpul identificatorului de supraveghere de 6 biți (17-22) din SD, trebuie să conțină un cod alocat identificatorului de supraveghere al interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4). LSS, subcâmpul de supraveghere a blocării de 1 bit, (23), dacă este setat la 1, trebuie să semnifice o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în SIS. Dacă este setat la 0, LSS trebuie să semnifice că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare. RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns de 4 biți (24-27) din SD, trebuie să conțină codul BDS2 al unui registru GICB solicitat. Biții de la 28 la 32 nu sunt atribuiți.

h) Dacă DI=4, 5 sau 6, atunci câmpul SD nu are nicio semnificație și nu trebuie să aibă impact asupra altor cicluri de tranzacție a protocoalelor. Aceste coduri DI rămân rezervate până la o viitoare alocare a câmpului SD.

i) Dacă DI=0, 3 sau 7:

Suplimentar față de cerințele de mai sus, „SD” trebuie să conțină următoarele: „OVC” Subcâmpul de „overlay control” (control al suprapunerii) de 1 bit (bitul 28) în „SD” este utilizat de interogator pentru a comanda ca paritatea datelor („DP” – 3.1.2.3.2.1.5) să fie suprapusă peste răspunsul rezultat dat interogării, conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5. 3.1.2.6.1.4.2 Subcâmpul TCS egal cu unu (1) în câmpul SD pentru squittere extinse. Atunci când subcâmpul TCS din câmpul SD este setat să fie egal cu unu (1), acesta semnifică următoarele:

a) emisia squitterelor extinse pentru formatele de suprafață, ce cuprind mesajul privind poziția la suprafață (3.1.2.8.6.4.3), identificarea și categoria mesajului (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operațională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) și mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 15 secunde, la rate apropiate, la vârful antenei, pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepția situațiilor în care se specifică altfel de către SAS (3.1.2.6.1.4.1 f).

b) inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod A/C, Mod A/C/S „all-call” și numai Mod S „all-call” pentru următoarele 15 secunde.

c) emisia squitterelor de achiziție, conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform specificațiilor din 3.1.2.8.5.3.a.

d) neafectarea stării aer-sol, raportată prin câmpurile CA, FS și VS.

e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatul mesajelor de bord.

f) emisia squitterelor extinse având formate de suprafață, cu rate conform subcâmpului TRS, cu excepția situației în care sunt comandate pentru a transmite cu rate setate de subcâmpul RCS. 3.1.2.6.1.4.3 Subcâmpul TCS egal cu doi (2) în câmpul SD pentru squittere extinse. Când subcâmpul TCS din subcâmpul SD este setat la valoarea doi (2), acesta semnifică următoarele:

a) emisia squitterelor extinse in formatele de sol, ce include mesajele pentru poziția pe sol (3.1.2.8.6.4.3), mesajul de identificare și categorie (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operațională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) și mesajul privind starea

aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 60 de secunde, cu rate corespunzătoare, la antena de vârf pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepția situațiilor în care este specificat altfel prin SAS (3.1.2.6.1.4.1.f);

b) inhibarea răspunsurilor pentru interogările de Mod A/C, Mod A/C/S „all-call” și Mod S numai „all-call” pentru următoarele 60 de secunde;

c) emisia squitterelor de achiziție conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform celor specificate în 3.1.2.8.5.3..a;

d) nu are impact asupra situației aer-sol raportate prin câmpurile CA, FS și VS;

e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatele mesajelor de bord și

f) emisia squitterelor extinse în formate de suprafață cu rate ce corespund subcâmpului TRS, cu excepția situației în care sunt comandate să transmită cu rate setate de subcâmpul RCS. 3.1.2.6.1.5 Procesarea câmpurilor PC și SD. Atunci când DI = 1, procesarea câmpului PC trebuie finalizată înainte de procesarea câmpului SD. 3.1.2.6.2 Solicitarea de altitudine Comm-A, format uplink 20 1 6 9 14 17 33 89

UF

PC

RR

DI

SD

MA

AP 5 8 13 16 32 88 112

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificare indicativ 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

MA mesaj, Comm-A 3.1.2.6.2.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.2.1 MA - mesaj Comm-A. Acest câmp de 56 de biți (33-88) trebuie să conțină un mesaj de legătură de date (data link) către aeronavă. 3.1.2.6.3 Solicitarea privind identitatea supravegherii, format uplink 5 1 6 9 14 17 33

UF

PC

RR

DI

SD

AP 5 8 13 16 32 56

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificare indicativ 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.4 Solicitarea de identitate Comm-A, format uplink 21 1 6 9 14 17 33 89

UF

PC

RR

DI

SD

MA

AP 5 8 13 16 32 88 112

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificare indicativ 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

MA mesaj, Comm-A 3.1.2.6.2.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.5 Răspunsul privind altitudinea de supraveghere, format downlink 4 1 6 9 14 20 33

DF

FS

DR

UM

AC

AP 5 8 13 19 32 56 Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având o valoare a câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie

alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (stare) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

AC cod de altitudine 3.1.2.6.5.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.5.1 FS - faza (stare) zbor. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) trebuie să conțină următoarele informații: Codarea 0 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este în zbor 1 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este la sol 2 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este în zbor 3 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este la sol 4 înseamnă alertă și SPI, aeronava este în zbor sau la sol 5 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este în zbor sau la sol 6 rezervat 7 nealocat

Notă: Condițiile care provoacă o alertă sunt prezentate la pct. 3.1.2.6.10.1.1. 3.1.2.6.5.2 DR - solicitare downlink. Acest câmp downlink de 5 biți (9-13) trebuie să conțină solicitări pentru informații downlink: Codare 0 înseamnă nicio solicitare downlink 1 înseamnă solicitare de trimitere mesaj Comm-B 2 rezervat pentru ACAS 3 rezervat pentru ACAS 4 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 1 disponibil 5 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 2 disponibil 6 rezervat pentru ACAS 7 rezervat pentru ACAS 8-15 neatribuite 16-31 a se vedea protocolul ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1)

Codurile 1-15 trebuie să aibă prioritate față de codurile 16-31. Acordarea de prioritate codurilor 1-15 permite ca anunțarea unui mesaj Comm-B să întrerupă anunțarea unui ELM downlink. Acesta acordă prioritate anunțării mesajului mai scurt. 3.1.2.6.5.3 UM - mesaj utilitar. Acest câmp downlink de 6 biți (14-19) trebuie să conțină informații privind starea comunicațiilor transponderului, după cum este specificat la pct. 3.1.2.6.1.4.1 și 3.1.2.6.5.3.1. 3.1.2.6.5.3.1 Subcâmpurile din UM pentru protocoalele multisite Structura câmpului UM 14 18

IIS

IDS 17 19

Următoarele subcâmpuri trebuie să fie introduse de transponder în câmpul UM al răspunsului, dacă o interogare de supraveghere sau de Comm-A (UF este egal cu 4, 5, 20, 21) conține DI = 1 și RSS diferit de 0: IIS - subcâmpul identificatorului interogatorului de 4 biți (14-17) raportează identificatorul interogatorului care este rezervat pentru comunicațiile multisite; IDS - subcâmpul indicativului identificatorului de 2 biți (18, 19) raportează tipul de rezervare efectuată de interogatorul identificat în IIS. Codarea alocată este: 0 înseamnă fără informații 1 înseamnă că IIS conține codul II Comm-B 2 înseamnă că IIS conține codul II Comm-C 3 înseamnă că IIS conține codul II Comm-D. 3.1.2.6.5.3.2 Starea rezervărilor multisite. Identificatorul interogatorului stației de la sol, rezervate în mod curent pentru transmiterea multisite de Comm-B, (pct. 3.1.2.6.11.3.1), trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 1 în subcâmpul IDS, dacă conținutul UM nu este specificat de interogare (când DI = 0 sau 7 sau atunci când DI = 1 și RSS = 0). Identificatorulul interogatorului stației de la sol rezervate în mod curent pentru

transmiterea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.6.1), dacă este cazul, trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 3 în subcâmpul IDS, dacă conținutul UM nu este specificat de interogare și nu există nicio rezervare curentă Comm-B. 3.1.2.6.5.4 AC - codul altitudinii. Acest câmp de 13 biți (20-32) trebuie să conțină altitudinea codată după cum urmează:

a) Bitul 26 este desemnat ca bitul M și trebuie să fie 0 dacă altitudinea este raportată în ft. M egal cu 1 trebuie să fie rezervat pentru a indica că raportarea altitudinii se efectuează în unități metrice.

b) Dacă M este egal cu 0, atunci bitul 28 este desemnat ca bitul Q. Q egal cu 0 trebuie să fie folosit pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 100 ft. Q egal cu 1 trebuie să fie utilizat pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 25 ft.

c) Dacă bitul M (bitul 26) și bitul Q (bitul 28) sunt egali cu 0, altitudinea trebuie să fie codată conform modelului pentru răspunsurile de Mod C de la pct. 3.1.1.7.12.2.3. Începând cu bitul 20, secvența trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, ZERO, B2, D2, B4, D4.

d) Dacă bitul M este egal cu 0 și bitul Q este egal cu 1, câmpul de 11 biți, reprezentat de biții de la 20 până la 25, bitul 27 și biții de la 29 până la 32, trebuie să reprezinte un câmp codat binar, având cel mai puțin semnificativ bit (LSB) cu valoarea de 25 ft. Valoarea binară a numărului întreg pozitiv „N” trebuie să fie codată pentru a raporta altitudinea barometrică în intervalul [(25 N – 1 000) ± 12,5 ft]. Codarea de la pct. 3.1.2.6.5.4 c) trebuie să fie folosită pentru a raporta altitudinea barometrică peste 50.187,5 ft. Nota 1.- Această metodă de codare este capabilă să furnizeze doar valori între minus 1.000 ft și plus 50.175 ft. Nota 2.- Cel mai semnificativ bit (MSB) al acestui câmp este bitul 20, conform cerințelor de la pct. 3.1.2.3.1.3.

e) Dacă bitul M este egal cu 1, câmpul de 12 biți, reprezentat de biții de la 20 până la 25 și de biții de la 27 până la 31, trebuie să fie rezervat pentru codarea altitudinii în unități metrice.

f) ZERO trebuie să fie transmis în fiecare dintre cei 13 biți ai câmpului AC, dacă nu sunt disponibile informații de altitudine sau dacă altitudinea a fost determinată ca nefiind validă. 3.1.2.6.6 Răspunsul de altitudine Comm-B, format downlink 20 1 6 9 14 20 33 89

DF

FS

DR

UM

AC

MB

AP 5 8 13 19 32 88 112

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având valoarea câmpului RR mai mare decât 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (stare) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

AC cod de altitudine 3.1.2.6.5.4

MB mesaj, Comm-B 3.1.2.6.6.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.6.1 MB - mesaj Comm-B. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de legătura de date către sol. 3.1.2.6.7 Răspunsul de identitate pentru supraveghere, format downlink 5 1 6 9 14 20 33

DF

FS

DR

UM

ID

AP 5 8 13 19 32 56

Acest răspuns trebuie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (stare) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

ID identitate 3.1.2.6.7.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.7.1 ID - identitate (cod de Mod A). Acest câmp de 13 biți (20-32) trebuie să

conțină codul de identitate al aeronavei, conform modelului pentru răspunsurile de Mod A de la pct. 3.1.1.6. Începând cu bitul 20, secvența de biți trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, D1, B2, D2, B4, D4. 3.1.2.6.8 Răspunsul de identitate Comm-B, format downlink 21 1 6 9 14 20 33 89

DF

FS

DR

UM

ID

MB

AP 5 8 13 19 32 88 112

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mare de 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (starea) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

ID identitate 3.1.2.6.7.1

MB mesaj, Comm-B 3.1.2.6.6.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.6.9 Protocoale de blocare Notă.- Blocările „all-call” neselective și blocările multisite nu se exclud mutual. Interogatoarele care utilizează protocoale de blocare multisite, pentru coordonarea interogatoarelor aflate în rețea, se pot utiliza comenzi de blocare neselective în cadrul aceleiași interogări. De exemplu, blocarea non-selectivă poate fi utilizată pentru a împiedica transponderul de Mod S să răspundă în mod eronat cu un răspuns de tip DF=11 la o interogare de tip Mod A/C/S „all-call” detectată în mod greșit dintr-o interogare de Mod A/C exclusiv „all-call”. Acest lucru se datorează interpretării eronate a impulsului P4 îngust ca un impuls P4 larg. 3.1.2.6.9.1 Blocarea „all-call” multisite. Notă: Protocolul de blocare multisite previne ca achiziția de date a transponderului să fie împiedicată de o stație de la sol, prin comenzi de blocare primite de la o altă stație de la sol învecinată, a cărei acoperire se suprapune cu prima stație. 3.1.2.6.9.1.1 Comanda de blocare multisite trebuie să fie transmisă în câmpul SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1). O comandă de blocare pentru un cod II trebuie transmisă într-un câmp SD cu DI = 1 sau DI = 7. O comandă de blocare II trebuie să fie indicată prin codul LOS egal cu 1 și prin prezența unui identificator al interogatorului diferit de zero, în subcâmpul IIS al câmpului SD. O comandă de blocare pentru un cod SI trebuie să fie transmisă într-un câmp SD cu DI = 3. Blocarea SI trebuie să fie indicată prin LSS egal cu 1 și prin prezența unui identificator al interogatorului diferit de zero în subcâmpul SIS al SD. După ce un transponder a acceptat o interogare conținând o comandă de blocare multisite, acesta trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) orice interogare „all-call” numai pentru Modul S, care include identificatorul interogatorului care a comandat blocarea. Blocarea trebuie să persiste pentru un interval T L (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima acceptare a unei interogări ce conține comanda de blocare multisite. Blocarea multisite nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări „all-call” numai pentru Mod S, conținând coduri PR de la 8 la 12. Dacă o comandă de blocare (LOS = 1) este recepționată împreună cu IIS = 0, aceasta trebuie să fie interpretată ca blocare neselectivă „all-call” (pct. 3.1.2.6.9.2). Nota 1.- Cincisprezece interogatoare pot trimite comenzi de blocare multisite II independente. În plus, 63 de interogatoare pot trimite comenzi de blocare SI independente. Fiecare dintre aceste comenzi de blocare trebuie să fie temporizată separat. Nota 2.- Blocarea multisite, care utilizează numai coduri II diferite de zero, nu afectează răspunsul transponderului la interogările „all-call” numai pentru Mod S conținând II egal cu 0 sau interogările „all-call” de Mod A/C/S. 3.1.2.6.9.2 Blocarea „all-call” neselectivă.

Nota 1.- În cazurile în care protocolul de blocare „all-call” multisite pentru codurile II nu este cerut (de ex. atunci când nu există suprapunere de acoperire sau există coordonare la nivelul stațiilor de la sol prin intermediul comunicațiilor sol-sol), poate fi folosit protocolul de blocare neselectivă. La acceptarea unei interogări care conține codul 1 în câmpul PC, un transponder trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) două tipuri de interogări „all- call”:

a) „all-call” numai pentru Mod S (UF = 11), cu II egal cu 0; și

b) „all-call” de Mod A/C/S de la pct. 3.1.2.1.5.1.1.

Această condiție de blocare trebuie să persiste pentru un interval T D (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima recepționare a comenzii. Blocarea neselectivă nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări „all-call” numai pentru Modul S conținând codurile PR de la 8 până la 12. Nota 2.- Blocarea neselectivă nu afectează răspunsul transponderului la interogările „all-call” numai pentru Modul S conținând II diferit de 0. 3.1.2.6.10 Protocoale de date elementare 3.1.2.6.10.1 Protocolul privind faza (starea) zborului. Faza zborului trebuie să fie raportată în câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1). 3.1.2.6.10.1.1 Alerta. O condiție de alertă trebuie să fie raportată în câmpul FS dacă, codurile de identitate de Mod A transmise în răspunsurile de Mod A și în formatele downlink DF egal cu 5 și DF egal cu 21 sunt modificate de pilot. 3.1.2.6.10.1.1.1 Condiția de alertă permanentă. Condiția de alertă trebuie să fie menținută dacă codul de identitate de Mod A este modificat la 7.500, 7.600 sau 7.700. 3.1.2.6.10.1.1.2 Condiția de alertă temporară. Condiția de alertă trebuie să fie temporară și să se auto anuleze după T C secunde dacă codul de identitate de Mod A este schimbat la o valoare diferită de cele enumerate la pct. 3.1.2.6.10.1.1.1. Notă: Valoarea T C este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. 3.1.2.6.10.1.1.3 Încetarea condiției de alertă permanentă. Condiția de alertă permanentă trebuie să înceteze și să fie înlocuită cu o condiție de alertă temporară atunci când codul de identitate de Mod A este setat la o valoare diferită de 7.500, 7.600 sau 7.700. 3.1.2.6.10.1.2 Raportul privind poziția la sol. Poziția la-sol a aeronavei trebuie să fie raportată în câmpul CA (pct. 3.1.2.5.2.2.1), câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1) și câmpul VS (pct. 3.1.2.8.2.1). Dacă o indicație automată a stării la sol (de ex. greutatea pe roți sau comutatorul de pe o jambă a trenului de aterizare) este disponibilă în interfața de date a transponderului, aceasta trebuie să fie folosită ca bază pentru raportarea poziției la sol, cu excepția specificațiilor de la pct. 3.1.2.6.10.3.1 și 3.1.2.8.6.7. Dacă o asemenea indicație nu este disponibilă în interfața de date a transponderului (pct. 3.1.2.10.5.1.3), codurile FS și VS trebuie să indice faptul că aeronava este în zbor, iar câmpul CA trebuie să indice faptul că aeronava este fie în zbor, fie la sol (CA=6),. 3.1.2.6.10.1.3 Identificarea specială a poziției (SPI). Un echivalent al impulsului SPI trebuie să fie transmis de transponderele de Mod S în câmpul FS și în subcâmpul stării de supraveghere (SSS), atunci când acestea sunt activate manual. Acest

impuls trebuie să fie transmis pentru T I secunde de la inițiere (pct. 3.1.1.6.3, 3.1.1.7.13 și 3.1.2.8.6.3.1.1). Notă.- Valoarea T I este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. 3.1.2.6.10.2 Protocolul de raportare a capacității. Structura și conținutul datelor din registrele de raport privind capacitatea legăturii de date trebuie să fie implementate astfel încât să fie asigurată interoperabilitatea. Nota 1.- Capacitatea aeronavei este raportată în câmpuri speciale, așa cum este definit în următoarele paragrafe. Nota 2.- Formatul de date din registrele pentru raportarea capacității este specificat în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.6.10.2.1 Raportul privind capacitatea. Câmpul CA de 3 biți, conținut în răspunsul „all-call”, DF egal cu 11, trebuie să raporteze capacitatea elementară (de bază) a unui transponder de Mod S, după cum este descris la pct. 3.1.2.5.2.2.1. 3.1.2.6.10.2.2 Raportul privind capacitatea legăturii de date. Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să furnizeze interogatorului o descriere a capacității legăturii de date a echipamentului de Mod S. Notă.- Raportul privind capacitatea legăturii de date este conținut în registrul 10 16 cu o posibilă extensie în registrele de la 11 16 la 16 16 atunci când este solicitată o continuare. 3.1.2.6.10.2.2.1 Extragerea și subcâmpurile din MB pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. 3.1.2.6.10.2.2.1.1 Extragerea raportului privind capacitatea legăturii de date, conținut în registrul 10 16. Raportul trebuie să fie obținut printr-un răspuns Comm-B inițiat de la sol, ca răspuns la o interogare care include RR egal cu 17 și DI diferit de 7 sau DI egal cu 7 și RRS egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.2). 3.1.2.6.10.2.2.1.2 Sursele capacității legăturii de date. Rapoartele privind capacitatea legăturii de date trebuie să conțină capacitățile furnizate de transponder, ADLP-ul (Airborne Data Link Processor – procesor de la bordul aeronavei pentru legăturile de date) și unitatea ACAS. Dacă se pierd intrările externe, transponderul trebuie să aducă la zero biții corespunzători din raportul privind legătura de date. 3.1.2.6.10.2.2.1.3 Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să conțină informații privind capacitățile, după cum sunt specificate în tabelul 3.1. 3.1.2.6.10.2.2.1.4 Numărul versiunii de subrețea de Mod S trebuie să conțină informații pentru a asigura interoperabilitatea cu echipamentele mai vechi de la

bordul aeronavelor. 3.1.2.6.10.2.2.1.4.1 Numărul versiunii de subrețea de Mod S trebuie să indice faptul că toate funcțiile implementate ale subrețelei sunt în conformitate cu cerințele numărului versiunii indicate. Numărul versiunii subrețelei de Mod S trebuie setat la o valoare diferită de zero dacă este instalat cel puțin un DTE (data terminal equipment - echipament terminal de date) sau un serviciu specific de Mod S. Notă.- Numărul versiunii nu indică faptul că sunt implementate toate funcțiile posibile ale respectivei versiuni. 3.1.2.6.10.2.2.2 Actualizarea raportului privind capacitatea legăturii de date. Transponderul trebuie să compare, la intervale de timp care nu depășesc patru secunde, starea curentă a legăturii de date (biții 41-88 din raportul privind capacitatea legăturii de date), cu ultima stare raportată și, dacă se observă o diferență, trebuie să inițieze un raport revizuit privind capacitatea legăturii de date prin radio-emisie Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.4), pentru BDS1 = 1 (33-36) și BDS2 = 0 (37-40). Transponderul trebuie să inițieze, să genereze și să transmită raportul revizuit privind capacitatea, chiar dacă legătura de date a aeronavei este degradată sau pierdută. Transponderul trebuie să seteze codul BDS pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. Notă.- Setarea codului BDS de către transponder asigură faptul că o radio-emisie de schimbare a raportului privind capacitatea, va conține codul BDS pentru toate cazurile de întrerupere a legăturii de date (de ex. pierderea interfeței legăturii de date a transponderului). 3.1.2.6.10.2.2.3 Aducerea la zero a biților din raportul privind capacitatea legăturii de date. Dacă informațiile privind capacitatea, transmise către transponder, nu reușesc să asigure o actualizare cu o rată de cel puțin o dată la 4 secunde, transponderul trebuie să insereze ZERO în biții de la 41 la 56 din raportul privind capacitatea legăturii de date (registrul de transponder 10 16 ). Notă.- Biții de la 1 la 8 conțin codurile BDS1 și BDS2. Biții 16 și de la 37 la 40 conțin informații privind capacitatea ACAS. Bitul 33 indică disponibilitatea datelor de identificare a aeronavelor și este setat de transponder atunci când datele vin de la o interfață separată și nu de la ADLP. Bitul 35 reprezintă indicația pentru codul SI. Toți acești biți sunt inserați de transponder. 3.1.2.6.10.2.3 Raportul privind capacitatea GICB de folosire uzuală. Serviciile GICB de folosire uzuală care sunt actualizate în mod activ, trebuie să fie raportate în

registrul 17 16. al transponderului 3.1.2.6.10.2.4 Rapoartele privind capacitatea GICB a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile GICB care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 18 16 la 1C 16. 3.1.2.6.10.2.5 Rapoartele privind capacitatea MSP a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile MSP care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 1D 16 la 1F 16. 3.1.2.6.10.3 Validarea stării la sol declarată printr-un mijloc automat. Notă.- Pentru aeronavele având un mijloc automat pentru determinarea stării pe verticală, câmpul CA raportează dacă aeronava este în zbor sau la sol. ACAS II face achiziții de date de la aeronavă utilizând squitter-ul scurt sau extins, ambele conținând câmpul CA. Dacă o aeronavă raportează starea la sol, acea aeronavă nu va fi interogată de ACAS II, pentru a reduce activitatea de interogare inutilă. Dacă aeronava este echipată pentru a raporta mesaje de squitter extins, funcția care configurează aceste mesaje poate avea informații disponibile pentru a confirma dacă o aeronavă care raportează condiția la sol este de fapt în zbor. 3.1.2.6.10.3.1 Aeronavele având mijloace automate pentru determinarea stării la sol, care sunt echipate să configureze mesaje de squitter extins, trebuie să efectueze următoarea verificare pentru validare: Dacă starea în zbor/la sol determinată automat nu este disponibilă sau este „ în zbor”, nu trebuie să fie efectuată nicio validare. Dacă starea în zbor/la sol determinată automat este disponibilă și starea raportată este „ la sol”, starea aer/sol trebuie suprascrisă și schimbată cu „în zbor” dacă: Viteza la Sol > 100 noduri SAU Viteza de zbor > 100 noduri SAU Altitudinea Radio > 50 picioare. Notă.- În timp ce acest test este necesar doar pentru aeronavele care sunt echipate pentru a configura mesaje de squitter extins, această caracteristică este de dorit să fie disponibilă pentru toate aeronavele. 3.1.2.6.11 Protocoalele privind comunicațiile cu lungime standard. Nota 1.- Cele două tipuri de protocoale de comunicații cu lungime standard sunt Comm-A și Comm-B; mesajele care utilizează aceste protocoale sunt transferate sub controlul interogatorului. Mesajele Comm-A sunt trimise direct către transponder și sunt finalizate într-o singură operațiune. Un mesaj Comm-B este folosit pentru a transfera informații din aer către sol și poate fi inițiat fie de interogator, fie de

transponder. În cazul transferurilor Comm-B inițiate de la sol, interogatorul solicită ca datele să fie citite de la transponder, care livrează mesajul în aceeași operațiune. În cazul transferurilor Comm-B inițiate din aer, transponderul anunță intenția de a transmite un mesaj; într-o operațiune ulterioară un interogator va extrage mesajul. Nota 2.- Într-un protocol Comm-B neselectiv inițiat din aer, toate operațiunile (tranzacțiile) necesare pot fi controlate de orice interogator. Nota 3.- În unele zone de suprapunere a acoperirii interogatorului, este posibil să nu existe mijloace de coordonare a acțiunilor interogatoarelor prin intermediul comunicațiilor de la sol. Protocoalele de comunicații Comm-B inițiate din aer necesită mai mult de o operațiune pentru finalizare. Există prevederi pentru asigurarea faptului că un mesaj Comm-B este încheiat doar de interogatorul care a transferat efectiv mesajul. Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicații Comm- B multisite, sau prin utilizarea protocoalelor de comunicații Comm-B extinse. Nota 4.- Protocoalele de comunicații multisite și cele neselective nu pot fi folosite simultan într-o regiune de suprapunere a acoperirii interogatorului, decât dacă interogatoarele își coordonează activitățile de comunicații prin comunicații de sol. Nota 5.- Protocolul de comunicații multisite este independent de protocolul de blocare multisite. Aceasta înseamnă că protocolul de comunicații multisite poate fi folosit cu protocolul de blocare neselectivă și invers. Alegerea protocoalelor de comunicații și de blocare ce urmează a fi folosite depinde de tehnica folosită pentru managementul rețelei. Nota 6.- Protocolul Comm-B de radio-emisie poate fi folosit pentru a face un mesaj disponibil tuturor interogatoarelor active. 3.1.2.6.11.1 Comm-A. Interogatorul trebuie să furnizeze un mesaj Comm-A în câmpul MA al unei interogări UF = 20 sau 21. 3.1.2.6.11.1.1 Confirmarea tehnică Comm-A. Acceptarea unei interogări Comm-A trebuie să fie confirmată tehnic de transponder în mod automat, prin transmiterea răspunsului solicitat (pct. 3.1.2.10.5.2.2.1). Notă.- Recepționarea unui răspuns de la transponder, potrivit regulilor de la pct. 3.1.2.4.1.2.3 d) și 3.1.2.4.1.3.2.2.2, reprezintă confirmarea către interogator că interogarea a fost acceptată de transponder. Dacă fie legătura uplink, fie legătura downlink cade, acest răspuns va lipsi, iar interogatorul va trimite, în mod normal, mesajul încă o dată. În cazul unei căderi a legăturii downlink, transponderul poate primi mesajul de mai multe ori. 3.1.2.6.11.1.2 Radio-emisia Comm-A. Dacă se acceptă o interogare de radio-emisie Comm-A (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3), transferul informațiilor trebuie să fie gestionat conform pct. 3.1.2.10.5.2.1.1, însă trebuie ca celelalte funcții ale transponderului să nu fie afectate și nu trebuie să se transmită vreun răspuns. Nota 1.- Nu există nicio confirmare tehnică pentru un mesaj de radio-emisie Comm- A. Nota 2.- Întrucât transponderul nu procesează câmpurile de control ale unei interogări de radio-emisie Comm-A, cei 27 de biți care urmează după câmpul UF sunt de asemenea disponibili pentru datele utilizatorului. 3.1.2.6.11.2 Comm-B inițiat de la sol 3.1.2.6.11.2.1 Selectorul de date Comm-B, BDS. Codul BDS de 8 biți trebuie să determine registrul al cărui conținut trebuie transferat în câmpul MB al răspunsului Comm-B. Acesta trebuie să fie exprimat în două grupuri de câte 4 biți fiecare, BDS1 (cei mai semnificativi 4 biți) și BDS2 (cei mai puțin semnificativi 4 biți). Notă.- Alocarea registrelor transponderului se face în conformitate cu RACR-CNS, vol. 3, partea I, cap. 5, tabelul 5-24. 3.1.2.6.11.2.2 Codul BDS1. Codul BDS1 trebuie să fie așa cum este definit în câmpul RR al unei interogări de supraveghere sau Comm-A. 3.1.2.6.11.2.3 Codul BDS2. Codul BDS2 trebuie să fie așa cum este definit în subcâmpul RRS al câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1), atunci când DI = 7 sau DI = 3. Dacă nu este specificat niciun cod BDS2 (de ex. DI este diferit de 7 sau de 3), aceasta trebuie să însemne că BDS2 = 0. 3.1.2.6.11.2.4 Protocolul. La recepționarea unei asemenea solicitări, câmpul MB al răspunsului trebuie să cuprindă conținutul registrului Comm-B, inițiat de la sol, care a fost solicitat. 3.1.2.6.11.2.4.1 Dacă registrul solicitat nu este deservit de echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MB al răspunsului trebuie să conțină numai ZEROURI. 3.1.2.6.11.2.5 Controlul suprapunerii. Dacă codul „DI” al interogării solicitate Comm-B este 0, 3 sau 7, „SD” conține câmpul de control al suprapunerii (OVC), conform paragrafului 3.1.2.6.1.4.1.i.

a) Dacă „OVC” este egal cu „1”, atunci răspunsul la interogare trebuie să conțină câmpul „DP” (data parity – paritatea datelor), conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.5 și

b) Dacă „OVC” este egal cu „0”, atunci răspunsul la interogare trebuie să conțină

câmpul „AP”, conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.3. 3.1.2.6.11.3 Comm-B inițiat în aer 3.1.2.6.11.3.1 Protocolul general. Transponderul trebuie să anunțe prezența unui mesaj Comm-B inițiat din aer prin inserarea codului 1 în câmpul DR. Pentru a extrage un mesaj Comm-B inițiat din aer, interogatorul trebuie să transmită o solicitare de răspuns pentru un mesaj Comm-B într-o interogare ulterioară cu RR egal cu 16, iar dacă DI este egal cu 7, RRS trebuie să fie egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.3.2.1 și 3.1.2.6.11.3.3.1). Recepționarea acestui cod de solicitare trebuie să determine transponderul să transmită mesajul Comm-B inițiat din aer. Dacă este recepționată o comandă de transmitere a unui mesaj Comm-B inițiat din aer în timp ce nici un mesaj nu așteaptă să fie transmis, răspunsul va conține numai ZERO-uri în câmpul MB. Răspunsul care livrează mesajul trebuie să continue să conțină codul 1 în câmpul DR. După ce a fost realizată încheierea comunicației Comm-B, mesajul trebuie să fie anulat iar codul DR aparținând acestui mesaj trebuie să fie îndepărtat imediat. Dacă un alt mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR la 1, astfel încât răspunsul să conțină anunțul acestui mesaj următor. Notă.- Protocolul de anunțare și anulare asigură faptul că un mesaj inițiat din aer nu va fi pierdut din cauza căderii legăturii uplink sau downlink care s-ar produce în timpul procesului de livrare. 3.1.2.6.11.3.2 Protocolul suplimentar pentru Comm-B multisite inițiat din aer. Notă.- Anunțarea unui mesaj Comm-B inițiat din aer, care așteaptă să fie livrat, poate fi însoțită de un raport privind situația rezervărilor multisite, în câmpul UM (pct. 3.1.2.6.5.3.2). Un interogator nu trebuie să încerce să extragă un mesaj dacă a determinat că nu reprezintă amplasamentul rezervat. 3.1.2.6.11.3.2.1 Transferul de mesaje. Un interogator trebuie să solicite o rezervare Comm-B și să extragă un mesaj Comm-B inițiat din aer transmițând o interogare de supraveghere sau Comm-A cu UF egal cu 4, 5, 20 sau 21, care conține: RR = 16 DI = 1 IIS = identificatorul alocat interogatorului MBS = 1 (solicitare de rezervare Comm-B) Notă.- O solicitare de rezervare Comm-B multisite, este însoțită în mod normal de o

solicitare privind situația rezervărilor Comm-B (RSS = 1). Aceasta determină identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului. 3.1.2.6.11.3.2.1.1 Procedura protocolului de răspuns la această interogare trebuie să depindă de starea temporizatorului B care arată dacă o rezervare Comm-B este activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze timp de T R secunde. Nota 1.- Valoarea T R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.

a) Dacă temporizatorul B nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin: 1) memorarea subcâmpului IIS al interogării ca și II Comm-B; și 2) pornirea temporizatorului B. O rezervare Comm-B multisite, nu trebuie să fie acordată de transponder decât dacă un mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis, iar interogarea solicitantă conține RR egal cu 16, DI egal cu 1, MBS egal cu 1 și IIS diferit de 0.

b) Dacă temporizatorul B funcționează și IIS al interogării este egal cu II Comm-B, transponderul trebuie să repornească temporizatorul B.

c) Dacă temporizatorul B funcționează, însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm-B, atunci nu trebuie să se facă vreo schimbare a II Comm-B sau a temporizatorului B.

Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă. 3.1.2.6.11.3.2.1.2 În fiecare caz, transponderul trebuie să răspundă cu mesajul Comm-B în câmpul MB. 3.1.2.6.11.3.2.1.3 Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat pentru acest mesaj, prin codarea câmpului UM. Dacă este amplasamentul rezervat, acesta trebuie să încerce să încheie mesajul într-o interogare ulterioară. Dacă nu este amplasamentul rezervat, acesta nu trebuie să încerce să încheie mesajul. 3.1.2.6.11.3.2.2 Transmisiuni Comm-B direcționate multisite. Pentru a direcționa un mesaj Comm-B inițiat din aer către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul Comm-B multisite. Atunci când temporizatorul B nu funcționează, identificatorul interogatorului destinației dorite trebuie stocat ca II Comm-B. Simultan trebuie să fie pornit temporizatorul B, iar codul DR trebuie să fie setat la 1. Pentru un mesaj Comm-B direcționat multisite, temporizatorul B nu trebuie să se întrerupă automat, ci să continue să funcționeze până când:

a) mesajul este citit și încheiat de amplasamentul rezervat; sau

b) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de aparatele de bord care utilizează legătura de date.

Notă.- Protocoalele de la pct. 3.1.2.6.5.3 și 3.1.2.6.11.3.2.1 determină apoi livrarea mesajului către amplasamentul rezervat. Aparatele de bord care utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată. 3.1.2.6.11.3.2.3 Încheierea unui Comm-B multisite. Interogatorul trebuie să încheie un Comm-B multisite inițiat din aer, transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A, care conține: ori

ori DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MBS = 2 (încheiere Comm-B),

DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 4 (încheiere Comm-B) Transponderul trebuie să compare identificatorul IIS al interogării cu identificatorul II Comm-B, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, mesajul nu trebuie să fie șters iar starea II Comm-B, temporizatorul B și codul DR trebuie să nu fie schimbate. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-B la 0, să reseteze temporizatorul B, să șteargă codul DR pentru acest mesaj și să șteargă însuși mesajul. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B multisite inițiat din aer, cu excepția situației în care acesta a fost citit cel puțin odată de amplasamentul rezervat. 3.1.2.6.11.3.2.4 Expirarea automată a rezervării Comm-B. Dacă perioada temporizatorului B expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-B trebuie setat la 0 iar temporizatorul B trebuie resetat. Mesajul Comm-B și câmpul DR nu trebuie să fie șterse de transponder. Notă.- Aceasta face posibil ca un alt amplasament să citească și să șteargă acest mesaj. 3.1.2.6.11.3.3 Protocolul adițional pentru Comm-B neselectiv inițiat din aer. Notă.- În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt cerute (de ex. nu există

acoperire suprapusă sau coordonarea senzorilor prin comunicații sol-sol), poate fi folosit protocolul Comm-B neselectiv inițiat din aer. 3.1.2.6.11.3.3.1 Transferul de mesaje. Interogatorul trebuie să extragă mesajul transmițând fie RR egal cu 16 și DI diferit de 7, fie RR egal cu 16, DI egal cu 7 și RRS egal cu 0, într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A. 3.1.2.6.11.3.3.2 Încheierea Comm-B. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv inițiat din aer, transmițând PC egal cu 4 (încheiere Comm-B). La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, dacă nu funcționează temporizatorul B. Dacă temporizatorul B funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie realizată conform pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv inițiat din aer, dacă acesta nu a fost citit cel puțin o dată de o interogare care utilizează protocoale neselective. 3.1.2.6.11.3.4 Protocolul Comm-B extins inițiat din aer. Notă.- Protocolul Comm-B extins inițiat din aer asigură o capacitate sporită a legăturii de date, permițând livrarea în paralel a mesajelor Comm-B inițiate din aer până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi nevoie de rezervări Comm-B multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul Comm-B extins inițiat din aer. Protocolul este în deplină conformitate cu protocolul multisite standard și astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins. 3.1.2.6.11.3.4.1 Transponderul trebuie să fie capabil să memoreze fiecare dintre cele șaisprezece coduri II: (1) un mesaj Comm-B inițiat din aer sau direcționat multisite și (2) conținutul registrelor GICB de la 2 la 4. Notă.- Registrele GICB de la 2 la 4 sunt folosite pentru protocolul de legătură Comm- B definit în standardele și practicile recomandate pentru subrețeaua de Mod S (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 5). 3.1.2.6.11.3.4.2 Protocolul Comm- B multisite extins inițiat în aer 3.1.2.6.11.3.4.2.1 Inițierea. Un mesaj Comm-B inițiat din aer, intrat în transponder, trebuie să fie memorat în registrele alocate pentru II = 0. 3.1.2.6.11.3.4.2.2 Anunțarea și extragerea. Un mesaj în așteptare Comm-B, inițiat din aer, trebuie să fie anunțat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele, pentru care nu se așteaptă niciun mesaj Comm-B multisite direcționat. Câmpul UM al răspunsului la anunț trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru

niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Atunci când este recepționată o comandă de citire a acestui mesaj de la un anumit interogator, răspunsul care conține mesajul trebuie să cuprindă conținutul unui subcâmp IIS care indică faptul că mesajul este rezervat pentru codul II cuprins în interogarea primită de la acel interogator. După citire și până la încheiere, mesajul trebuie să continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunțarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută și în răspunsurile către interogatoare cu alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul alocat pentru perioada temporizatorului B, mesajul trebuie să revină la starea multisite inițiată din aer, iar procesul trebuie să se repete. Numai un singur mesaj Comm-B multisite inițiat din aer trebuie să fie procesat la un moment dat. 3.1.2.6.11.3.4.2.3 Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite inițiat din aer trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul alocat în mod curent pentru a transfera mesajul. 3.1.2.6.11.3.4.2.4 Anunțarea următorului mesaj aflat în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare în răspunsul la o interogare ce conține o încheiere Comm-B, dacă un mesaj nealocat inițiat din aer se află în așteptare și nu a fost alocat unui cod II, sau dacă un mesaj direcționat multisite se află în așteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.6.11.3.4.3). 3.1.2.6.11.3.4.3 Protocolul extins Comm-B multisite direcționat 3.1.2.6.11.3.4.3.1 Inițierea. Atunci când un mesaj multisite direcționat a intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele Comm-B alocate codului II specificat pentru mesajul respectiv. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja ocupate (de ex. un mesaj multisite direcționat este deja în curs pentru acest cod II), noul mesaj trebuie să fie pus în așteptare până când operațiunea curentă pentru codul II respectiv este încheiată. 3.1.2.6.11.3.4.3.2 Anunțarea. Anunțarea transferului unui mesaj Comm-B, aflat în așteptare, trebuie să se efectueze utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.2, cu codul II al destinației interogatorului conținut în subcâmpul IIS, așa cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conținuturile câmpului DR și subcâmpului IIS trebuie să fie setate într-un mod anume pentru interogatorul care trebuie să primească răspunsul. Un mesaj multisite direcționat, aflat în așteptare, trebuie să fie anunțat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunțat în răspunsurile către alte interogatoare.

Nota 1.- Dacă un mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru II = 2, răspunsurile de supraveghere către acel interogator vor conține DR = 1 și IIS = 2. Dacă acesta este singurul mesaj în curs, răspunsurile către toate celelalte interogatoare vor arăta că nu există niciun mesaj în așteptare. Nota 2.- În plus față de operarea în paralel, această formă de anunțare permite un grad mai mare de anunțare a mesajelor ELM downlink. Anunțurile pentru ELM downlink și Comm-B partajează câmpul DR. Un singur anunț poate avea loc la un moment dat, din cauza limitărilor de codare. În cazul în care atât un Comm-B cât și un ELM downlink sunt în așteptare, prioritatea la anunțare este acordată mesajului Comm-B. În exemplul de mai sus, dacă un Comm-B direcționat din aer s-ar afla în așteptare pentru II = 2 și un ELM downlink multisite direcționat s-ar afla în așteptare pentru II = 6, ambele interogatoare și-ar vedea anunțurile respective la prima scanare, întrucât nu va fi niciun anunț Comm-B pentru II = 6, care să blocheze anunțul ELM downlink aflat în așteptare. 3.1.2.6.11.3.4.3.3 Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. 3.1.2.6.11.3.4.3.4 Anunțarea următorului mesaj aflat în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, din răspunsul la o interogare care conține o încheiere Comm-B, dacă un alt mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru acel cod II, sau dacă un mesaj inițiat din aer se află în așteptare și nu a fost alocat unui cod II. (A se vedea pct. 3.1.2.6.11.3.4.2.4.). 3.1.2.6.11.3.4.4 Protocolul Comm-B neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj Comm-B neselectiv trebuie să fie anunțată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.3. 3.1.2.6.11.4 Radio-emisia Comm-B Nota1.- Un mesaj Comm-B poate fi radio-emis tuturor interogatoarelor active din raza sa. Mesajele sunt numerotate alternativ 1 și 2 și se auto-anulează după 18 secunde. Interogatoarele nu dețin mijloace de a anula mesajele de radio-emisie Comm-B. Nota 2.- Utilizarea radio-emisiei Comm-B este restricționată la transmiterea informațiilor care nu necesită un răspuns uplink ulterior inițiat de la sol. Nota 3.- Temporizatorul folosit pentru ciclul de radio-emisie Comm-B este identic cu cel folosit pentru protocolul Comm-B multisite. Nota 4.- Formatele de date pentru radio-emisia Comm-B sunt specificate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.6.11.4.1 Inițierea. Un ciclu de radio-emisie Comm-B nu trebuie să fie inițiat atunci când un mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis. Un ciclu de radio-emisie Comm-B trebuie să înceapă cu:

a) inserarea codului DR 4 sau 5 (pct. 3.1.2.6.5.2) în răspunsurile cu DF 4, 5, 20 sau 21; și

b) pornirea temporizatorului. 3.1.2.6.11.4.2 Extragerea. Pentru a extrage mesajul de radio-emisie, un interogator trebuie să transmită RR egal cu 16 și DI diferit de 7 sau RR egal cu 16 și DI egal cu 7, cu RRS egal cu 0 într-o interogare ulterioară. 3.1.2.6.11.4.3 Expirarea. Atunci când perioada temporizatorului B expiră, transponderul trebuie să șteargă codul DR pentru acest mesaj, să înlăture prezentul mesaj de radio-emisie și să schimbe numărul mesajului de radio-emisie (de la 1 la 2 sau de la 2 la 1) pentru pregătirea unei radio-emisii Comm-B ulterioare. 3.1.2.6.11.4.4 Întreruperea. Pentru a împiedica un ciclu de radioemisie Comm-B să întârzie livrarea unui mesaj Comm-B inițiat din aer, trebuie să fie luate măsuri pentru ca un Comm-B inițiat din aer să întrerupă un ciclu de radio-emisie Comm-B. Dacă un ciclu de radio-emisie este întrerupt, temporizatorul B trebuie să fie resetat, mesajul de radio-emisie întrerupt trebuie să fie reținut, iar numărul mesajului trebuie să nu fie schimbat. Livrarea/transmisia mesajului de radio-emisie întrerupt trebuie să reînceapă atunci când nu este în curs nici o operațiune Comm-B inițiată din aer. Mesajul trebuie să fie radio-emis apoi pe toată durata activării temporizatorului B. 3.1.2.6.11.4.5 Protocolul extins Comm-B de radio-emisie. Un mesaj Comm-B de radio-emisie trebuie să fie transmis tuturor interogatoarelor care utilizează coduri II. Mesajul trebuie să rămână activ pe perioada activării temporizatorului B, pentru fiecare cod II. Prevederea pentru întreruperea unei radio-emisii de către un Comm-B care nu este o radio-emisie, conform pct. 3.1.2.6.11.4.4 trebuie să fie aplicată separat pentru fiecare cod II. Când perioada de activare a temporizatorului B s-a încheiat pentru toate codurile II, mesajul de radio-emisie trebuie să fie șters automat, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.11.4.3. Nu trebuie să fie inițiat un nou mesaj de radio-emisie până când mesajul curent de radio-emisie nu a fost șters. Notă.- Datorită faptului că întreruperea mesajului de radio-emisie se produce independent pentru fiecare cod II, este posibil ca întreruperea mesajului de radio- emisie să se producă în momente diferite, pentru coduri II diferite. 3.1.2.7 Operațiuni privind mesajele de comunicații cu lungime extinsă

Nota 1.- Mesajele lungi, fie uplink, fie downlink, pot fi transferate de protocoalele pentru mesaje cu lungime extinsă (ELM), prin utilizarea formatelor Comm-C (UF = 24) și respectiv Comm-D (DF = 24). Protocolul ELM uplink asigură transmiterea, prin legătură uplink, a până la șaisprezece segmente de mesaj a câte 80 de biți, înainte de a solicita un răspuns de la transponder. Acestea permit, de asemenea, o procedură similară și pentru legătura downlink. Nota 2.- În unele zone cu acoperirea interogatoarelor suprapusă este posibil să nu existe mijloace de coordonare a activităților interogatoarelor prin comunicațiile la sol. Totuși, protocoalele de comunicații ELM necesită mai mult de o operațiune pentru finalizare; prin urmare, coordonarea este necesară pentru a se asigura faptul că segmente din diferite mesaje nu sunt intercalate și că operațiunile nu sunt încheiate accidental de un alt interogator (nu cel care ar fi trebuit sa facă încheierea). Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicații multisite, sau prin utilizarea protocoalelor ELM extinse. Nota 3.- Mesajele downlink cu lungime extinsă sunt transmise numai după autorizarea de către interogator. Segmentele care urmează a fi transmise sunt incluse în răspunsuri Comm-D. Ca și în cazul mesajelor Comm-B inițiate din aer, mesajele ELM downlink sunt transmise fie către toate interogatoarele, fie direcționate către un anumit interogator. În primul caz, un interogator individual poate utiliza protocolul multisite pentru a-și rezerva facilitatea de a încheia operațiunea cu ELM downlink. Un transponder poate fi instruit să identifice interogatorul care l-a rezervat pentru o operațiune cu ELM. Numai acel interogator poate încheia transmisia și rezervarea ELM. Nota 4.- Protocolul multisite și protocolul neselectiv nu pot fi folosite simultan într-o regiune cu acoperirea interogatoarelor suprapusă, decât dacă interogatoarele își coordonează activitățile de comunicații prin comunicațiile la sol. 3.1.2.7.1 Comm-C, format uplink 24 1 3 5 9 89

UF

RC

NC

MC

AP 2 4 8 88 112

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri: Câmp

Referință UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

RC control răspuns 3.1.2.7.1.1

NC număr segment C 3.1.2.7.1.2

MC mesaj, Comm-C 3.1.2.7.1.3

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.7.1.1 RC - controlul răspunsului. Acest câmp uplink de 2 biți (3-4) trebuie să desemneze importanța segmentelor și decizia de răspuns. Codare RC = 0 înseamnă segment inițial ELM uplink în câmpul MC = 1 înseamnă segment intermediar ELM uplink în câmpul MC = 2 înseamnă segment final ELM uplink în câmpul MC = 3 înseamnă solicitare pentru livrarea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.2) 3.1.2.7.1.2 NC - numărul segmentului C. Acest câmp uplink de 4 biți (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conținut în MC (pct. 3.1.2.7.4.2.1). NC trebuie să fie codat ca număr binar. 3.1.2.7.1.3 MC - mesaj, Comm-C. Acest câmp uplink de 80 de biți (9-88) trebuie să conțină:

a) unul dintre segmentele unei secvențe folosite pentru a transmite un mesaj ELM uplink către transponderul care conține subcâmpul IIS de 4 biți (9-12); sau

b) codurile de control pentru un mesaj ELM downlink, subcâmpul SRS de 16 biți (9- 24) (pct. 3.1.2.7.7.2.1) și subcâmpul IIS de 4 biți (25-28).

Notă.- Conținutul mesajului și codurile nu sunt incluse în acest capitol, excepție făcându-se doar pentru pct. 3.1.2.7.7.2.1. 3.1.2.7.2 Protocolul de interogare-răspuns pentru UF 24 Notă.- Coordonarea interogare-răspuns pentru formatul de mai sus este în conformitate cu protocolul stabilit în tabelul 3-5 (pct. 3.1.2.4.1.3.2.2). 3.1.2.7.3 Comm-D, format downlink 24 1 4 5 9 89

DF

KE

ND

MD

AP 2 8 88 112

Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri: Câmp

Referință DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2 liber – 1 bit

KE control, ELM 3.1.2.7.3.1

ND număr segment D 3.1.2.7.3.2

MD mesaj, Comm-D 3.1.2.7.3.3

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.7.3.1 KE - control, ELM. Acest câmp downlink de 1 bit (4) trebuie să definească conținutul câmpurilor ND și MD. Codare KE = 0 înseamnă transmisie ELM downlink 1 înseamnă confirmare ELM uplink 3.1.2.7.3.2 ND - numărul segmentului D. Acest câmp downlink de 4 biți (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conținut în MD (pct. 3.1.2.7.7.2). ND trebuie codat ca număr binar. 3.1.2.7.3.3 MD - mesaj, Comm-D. Acest câmp downlink de 80 de biți (9-88) trebuie să conțină:

a) unul dintre segmentele unei secvențe folosite pentru a transmite un mesaj ELM downlink către interogator; sau

b) coduri de control pentru un mesaj ELM uplink. 3.1.2.7.4 Protocolul ELM uplink multisite 3.1.2.7.4.1 Rezervarea ELM uplink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru un mesaj ELM uplink transmițând o interogare de supraveghere sau Comm-A, care conține: DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 1 sau 5 (solicitare de rezervare ELM uplink) Notă.- O solicitare de rezervare ELM uplink multisite este în mod normal însoțită de o solicitare privind starea rezervării ELM uplink (RSS = 2). Aceasta face ca identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului. 3.1.2.7.4.1.1 Procedura de protocol, ca răspuns la această interogare, trebuie să depindă de starea temporizatorului C, care indică dacă o rezervare ELM uplink este activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze pentru T R secunde. Nota 1.- Valoarea T R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.

a) Dacă temporizatorul C nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin: 1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-C și, 2) pornirea temporizatorului C.

b) Dacă temporizatorul C funcționează și codul IIS al interogării este egal cu II Comm-C, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul C.

c) Dacă temporizatorul C funcționează însă codul IIS al interogării nu este egal cu II Comm-C, nu trebuie să intervină nicio schimbare a II Comm-C sau a temporizatorului C.

Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă. 3.1.2.7.4.1.2 Un interogator nu trebuie să declanșeze activitatea ELM decât dacă, în timpul aceleiași scanări, în urma solicitării unui raport de stare ELM uplink, acesta a recepționat în câmpul UM identificatorul interogatorului propriu ca fiind interogatorul rezervat pentru ELM uplink. Notă.- Dacă activitatea ELM nu începe în timpul aceleiași scanări ca și rezervarea, în timpul următoarei scanări poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare. 3.1.2.7.4.1.3 Dacă livrarea/transmisia ELM uplink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a livra segmente suplimentare într-o scanare ulterioară. 3.1.2.7.4.2 Livrarea/transmisia ELM uplink multisite. Lungimea minimă a unui ELM uplink trebuie să fie de 2 segmente, iar cea maximă trebuie sa fie de 16 segmente. 3.1.2.7.4.2.1 Transferul segmentului inițial. Interogatorul trebuie să înceapă livrarea/ transmisia ELM uplink pentru un mesaj de n segmente (valori NC de la 0 la n-1) printr-o transmisie Comm-C care conține RC egal cu 0. Segmentul de mesaj transmis în câmpul MC trebuie să fie ultimul segment al mesajului și să aibă NC egal cu n-1. La recepționarea unui segment de inițializare (RC = 0), transponderul trebuie să stabilească o configurare definită prin:

a) ștergerea numărului și conținutului registrelor de stocare ale segmentelor precedente și a câmpului TAS asociat;

b) alocarea spațiului de stocare pentru numărul de segmente anunțat în NC a acestei interogări; și

c) memorarea câmpului MC al segmentului recepționat. Transponderul nu trebuie să răspundă la această interogare.

Recepționarea unui alt segment de inițializare trebuie să aibă ca rezultat o nouă configurare în cadrul transponderului. 3.1.2.7.4.2.2 Confirmarea transmisiei. Transponderul trebuie să utilizeze subcâmpul

TAS pentru a raporta segmentele recepționate până în momentul respectiv, într-o secvență ELM uplink. Informația conținută în subcâmpul TAS trebuie să fie actualizată în mod continuu de transponder, pe măsură ce sunt recepționate segmentele. Notă.- Segmentele pierdute în transmisia uplink sunt depistate prin absența lor în raportul TAS și sunt retransmise de interogator, care trimite în continuare segmente finale suplimentare pentru a evalua gradul de finalizare a mesajului. 3.1.2.7.4.2.2.1 TAS, subcâmpul de confirmare a transmisiei în MD. Acest subcâmp downlink de 16 biți (17-32), în câmpul MD, raportează numerele segmentelor recepționate până în momentul respectiv într-o secvență ELM uplink. Începând cu bitul 17, care desemnează segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biți trebuie setat la UNU dacă segmentul corespunzător al secvenței a fost recepționat. TAS trebuie să apară în MD dacă KE este egal cu 1 în același răspuns. 3.1.2.7.4.2.3 Transferul segmentelor intermediare. Interogatorul trebuie să transfere segmentele intermediare prin transmiterea de interogări Comm-C cu RC egal cu 1. Transponderul trebuie să stocheze segmentele și să actualizeze TAS numai dacă configurația de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică și dacă NC recepționat este mai mic decât valoarea stocată la recepționarea segmentului inițial. Nu trebuie să fie generat vreun răspuns la recepționarea unui segment intermediar. Notă.- Segmentele intermediare pot fi transmise în orice ordine. 3.1.2.7.4.2.4 Transferul segmentului final. Interogatorul trebuie să transfere un segment final prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 2. Transponderul trebuie să stocheze conținutul câmpului MC și să actualizeze TAS, dacă configurația de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică și dacă NC recepționat este mai mic decât valoarea NC a segmentului inițial. Transponderul trebuie să răspundă în toate cazurile conform prevederilor specificate la. pct. 3.1.2.7.4.2.5. Nota 1.- Această interogare de transfer a segmentului final poate conține orice segment de mesaj. Nota 2.- RC egal cu 2 este transmis oricând interogatorul dorește să recepționeze subcâmpul TAS în răspuns. Prin urmare, în timpul livrării unui ELM uplink se pot transfera mai multe segmente „finale”. 3.1.2.7.4.2.5 Răspunsul de confirmare. La recepționarea unui segment final, transponderul trebuie să transmită un răspuns Comm-D (DF = 24), cu KE egal cu 1 și cu subcâmpul TAS în câmpul MD. Acest răspuns trebuie transmis la 128 de μs, ± 0,25 μs, de la inversiunea fazei de sincronizare a interogării care livrează segmentul final. 3.1.2.7.4.2.6 Mesajul complet. Transponderul trebuie să considere mesajul complet dacă toate segmentele anunțate de NC în segmentul de inițializare au fost recepționate. Dacă mesajul este complet, conținutul mesajului trebuie să fie transmis în exterior prin interfața ELM, prevăzută la pct. 3.1.2.10.5.2.1.3 și șters. Segmentele sosite mai târziu nu trebuie să fie stocate. Conținutul TAS trebuie să rămână neschimbat până la încheiere (pct. 3.1.2.7.4.2.8) sau până când este solicitată o nouă configurare (pct. 3.1.2.7.4.2.1). 3.1.2.7.4.2.7 Restartarea temporizatorului C. Temporizatorul C trebuie să fie restartat de fiecare dată când un segment recepționat este stocat și II Comm-C este diferit de 0. Notă.- Cerința pentru II Comm-C de a fi diferit de zero împiedică restartarea timerului C în timpul unei transmisii ELM uplink neselective. 3.1.2.7.4.2.8 Încheierea ELM uplink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM uplink multisite, transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care conține: fie

fie DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 2, 6 sau 7 (încheiere ELM uplink)

DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 5 (încheiere ELM uplink) Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-C și dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului ELM uplink nu trebuie să fie schimbată. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-C la 0, să reseteze temporizatorul C, să șteargă TAS stocat și să îndepărteze orice segment stocat aparținând unui mesaj incomplet. 3.1.2.7.4.2.9 Încheierea automată ELM uplink multisite. Dacă perioada temporizatorului C expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, acțiunile de încheiere descrise la pct. 3.1.2.7.4.2.8 trebuie să fie inițiate automat de transponder. 3.1.2.7.5 ELM uplink neselectiv. Notă.- Protocolul ELM uplink neselectiv poate fi folosit în cazurile în care nu sunt solicitate protocoalele multisite, (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonarea senzorilor prin comunicații sol-sol). Livrarea/transmisia neselectivă a unui ELM uplink trebuie să aibă loc ca și pentru mesajele ELM uplink multisite descrise la pct. 3.1.2.7.4.2. Interogatorul trebuie să încheie un ELM uplink transmițând PC egal cu 5 (încheiere ELM uplink) într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A. La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, numai dacă funcționează temporizatorul C. Dacă temporizatorul C funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să fie realizată conform prevederilor de la pct. 3.1.2.7.4.2.8. Un mesaj incomplet, prezent atunci când încheierea este acceptată, trebuie să fie anulat. 3.1.2.7.6 Protocolul ELM uplink extins Notă.- Protocolul ELM uplink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permițând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM uplink până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi necesare rezervări ELM uplink multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM uplink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard și astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins. 3.1.2.7.6.1 Generalități 3.1.2.7.6.1.1 Interogatorul trebuie să determine, din raportul privind capacitatea legăturii de date, dacă transponderul permite protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt suportate nici de interogator și nici de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.7.4.1. Notă.- Dacă protocoalele extinse sunt suportate, mesajele ELM uplink livrate/transmise prin utilizarea protocolului multisite pot fi transmise fără o rezervare prealabilă. 3.1.2.7.6.1.2 Dacă transponderul și interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul trebuie să utilizeze protocolul uplink extins. 3.1.2.7.6.1.3 Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de șaisprezece segmente pentru fiecare din cele șaisprezece coduri II. 3.1.2.7.6.2 Procesarea rezervării. Transponderul trebuie să permită procesarea

rezervării pentru fiecare cod II, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.1. Nota 1.- Procesarea rezervării este necesară pentru interogatoarele care nu permit protocolul extins. Nota 2.- Întrucât transponderul poate procesa mesaje ELM uplink simultane pentru toate cele șaisprezece coduri II, întotdeauna se va acorda o rezervare. 3.1.2.7.6.3 Livrarea/Transmisia și încheierea mesajului ELM uplink extins. Transponderul trebuie să proceseze segmentele recepționate separat, după codul II. Pentru fiecare valoare a codului II, livrarea/transmisia și încheierea ELM uplink trebuie să se efectueze după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.2, cu excepția câmpului MD folosit pentru a transmite confirmarea tehnică, ce trebuie să conțină și subcâmpul IIS de 4 biți (33-36). Notă.- Interogatorul poate utiliza codul II conținut în confirmarea tehnică pentru a verifica dacă a recepționat confirmarea tehnică corectă. 3.1.2.7.7 Protocolul ELM downlink multisite 3.1.2.7.7.1 Inițializarea. Transponderul trebuie să anunțe prezența unui mesaj ELM downlink de n segmente, făcând disponibil codul binar corespunzător valorii zecimale 15

n, pentru a fi inserat în câmpul DR al unui răspuns de supraveghere sau Comm- B cu DF egal cu 4, 5, 20, 21. Acest anunț trebuie să rămână activ până când mesajul ELM este încheiat (pct. 3.1.2.7.7.3, 3.1.2.7.8.1). 3.1.2.7.7.1.1 Rezervarea ELM downlink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru extragerea unui mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări de supraveghere sau Comm-A care include: DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 3 sau 6 (solicitare de rezervare ELM downlink) Notă.- O solicitare de rezervare ELM downlink multisite este în mod normal însoțită de o solicitare privind starea rezervării ELM downlink (RSS = 3). Aceasta face ca identificatorul interogatorului pentru interogatorul rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului. 3.1.2.7.7.1.1.1 Procedura protocolului de răspuns la această interogare depinde de starea temporizatorului D, care arată dacă există o rezervare ELM downlink activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze pentru T R secunde. Nota 1.- Valoarea T R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.

a) dacă temporizatorul D nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o

rezervare interogatorului solicitant prin: 1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-D; și 2) pornirea temporizatorului D. O rezervare ELM downlink multisite nu trebuie să fie acordată de transponder, afară de cazul în care un ELM downlink așteaptă să fie transmis.

b) dacă temporizatorul D funcționează și IIS al interogării este egal cu II Comm-D, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul D; și

c) dacă temporizatorul D funcționează însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm- D, nu trebuie să apară schimbări in II Comm-D sau la temporizatorul D.

Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă. 3.1.2.7.7.1.1.2 Un interogator trebuie să determine dacă acela este amplasamentul rezervat prin codarea câmpului UM și, dacă este așa, acesta este autorizat să solicite livrarea ELM downlink. Altfel, activitatea ELM trebuie să nu fie declanșată pe timpul acestei scanări. Notă.- Dacă interogatorul nu este în amplasamentul rezervat, poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare pe timpul următoarei scanări. 3.1.2.7.7.1.1.3 Dacă activitatea ELM downlink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a solicita segmente suplimentare într-o scanare ulterioară. 3.1.2.7.7.1.2 Transmisiile ELM downlink multisite direcționate. Pentru a direcționa un mesaj ELM downlink către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul ELM downlink multisite. Când temporizatorul D nu funcționează, identificatorul interogatorului destinației dorite trebuie să fie stocat ca II Comm-D. Simultan, temporizatorul D trebuie să fie pornit, iar codul DR (pct. 3.1.2.7.7.1) trebuie setat. Pentru un ELM downlink multisite direcționat, temporizatorul D nu trebuie să se oprească automat, ci trebuie să continue să funcționeze până când:

a) mesajul este citit și încheiat de amplasamentul rezervat; sau

b) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de echipamentele de bord ce utilizează legătura de date.

Notă.- Protocoalele de la pct. 3.1.2.7.7.1 vor determina apoi livrarea/transmisia mesajului către amplasamentul rezervat. Echipamentele de bord ce utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea/transmisia către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată. 3.1.2.7.7.2 Livrarea/Transmisia mesajelor ELM downlink. Interogatorul trebuie să

extragă un mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 3. Această interogare trebuie să poarte subcâmpul SRS care specifică segmentele ce urmează a fi transmise. La primirea acestei solicitări, transponderul trebuie să transfere segmentele solicitate prin intermediul răspunsurilor Comm-D cu KE egal cu 0 și ND corespunzător numărului segmentului din MD. Primul segment trebuie să fie transmis la 128 de μs ± 0,25 μs, de la inversiunea de fază sincronizată a interogării care solicită livrarea/transmisia, iar segmentele ulterioare trebuie transmise cu o rată de unul la fiecare 136 de μs ± 1 μs. Dacă este recepționată o solicitare pentru transmiterea de segmente ELM downlink și niciun mesaj nu se află în așteptare, fiecare segment de răspuns trebuie să conțină numai ZERO-uri în câmpul MD. Nota 1.- Segmentele solicitate pot fi transmise în orice ordine. Nota 2.- Segmentele pierdute în transmisiile downlink vor fi solicitate din nou de interogator într-o interogare ulterioară care poartă subcâmpul SRS. Acest proces se repetă până când sunt transferate toate segmentele. 3.1.2.7.7.2.1 SRS, subcâmpul pentru solicitarea segmentelor din MC. Acest subcâmp uplink de 16 biți (9-24) din MC, trebuie să solicite transponderului să transfere segmente ELM downlink. Începând cu bitul 9, care indică segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biți trebuie setat la UNU dacă este solicitată transmiterea segmentului corespondent. SRS trebuie să apară în MC dacă RC este egal cu 3 în cadrul aceleiași interogări. 3.1.2.7.7.2.2 Restartarea temporizatorului D. Temporizatorul D trebuie să fie restartat de fiecare dată când este recepționată solicitarea unor segmente Comm-D, dacă II Comm-D este diferit de zero. Notă.- Cerința ca II Comm-D să fie diferită de zero împiedică restartarea temporizatorului D în timpul unei operațiuni ELM downlink neselective. 3.1.2.7.7.3 Încheierea ELM downlink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink multisite transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care include: fie

fie DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 4, 5 sau 7 (încheiere ELM downlink)

DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 6 (încheiere ELM downlink). Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-D, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului downlink nu trebuie să fie modificată. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc și dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puțin o dată, transponderul trebuie să seteze II Comm-D la 0, să reseteze temporizatorul D, să șteargă codul DR pentru acest mesaj și să șteargă însuși mesajul. Dacă un alt mesaj ELM downlink așteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR (dacă niciun mesaj Comm-B nu așteaptă să fie livrat) astfel încât răspunsul să conțină anunțarea următorului mesaj. 3.1.2.7.7.4 Expirarea automată a rezervării ELM downlink. Dacă perioada temporizatorului D expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-D trebuie setat la 0, iar temporizatorul D trebuie să fie resetat. Mesajul și codul DR nu trebuie să fie șterse. Notă.- Aceasta permite ca un alt amplasament să citească și să șteargă acest mesaj. 3.1.2.7.8 Mesaje ELM downlink neselective.

Notă.- În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt necesare (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonare a senzorilor prin comunicații sol-sol), poate fi folosit protocolul ELM downlink neselectiv. Livrarea/transmisia ELM downlink neselectivă trebuie să se desfășoare după cum este descris la pct. 3.1.2.7.7.2. 3.1.2.7.8.1 Încheierea ELM downlink neselectivă. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink neselectiv transmițând PC egal cu 6 (încheiere ELM downlink), într-o interogare de supraveghere sau Comm-A. La primirea acestei comenzi și dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puțin o dată, transponderul trebuie să efectueze încheierea, cu excepția cazului în care temporizatorul D funcționează. Dacă temporizatorul D funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să se realizeze conform pct. 3.1.2.7.7.3. 3.1.2.7.9 Protocolul ELM downlink extins. Notă.- Protocolul ELM downlink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permițând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM downlink până la

șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea fără a fi necesare rezervări ELM downlink multisite este posibilă în regiuni cu acoperire, care se suprapune pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM downlink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard și este astfel compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins. 3.1.2.7.9.1 Generalități 3.1.2.7.9.1.1 Interogatorul trebuie să determine din raportul privind capacitatea legăturii de date dacă transponderul suportă protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt permise atât de interogator cât și de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.6.11, pentru mesajele ELM downlink multisite și multisite direcționate. Notă.- Dacă protocoalele extinse sunt permise, mesajele ELM downlink livrate/transmise utilizând protocolul direcționat multisite, pot fi livrate fără o rezervare anterioară. 3.1.2.7.9.1.2 Dacă transponderul și interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul ar trebui să utilizeze protocolul downlink extins. 3.1.2.7.9.2 Protocolul ELM downlink multisite extins 3.1.2.7.9.2.1 Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de șaisprezece segmente pentru fiecare dintre cele șaisprezece coduri II. 3.1.2.7.9.2.2 Inițializarea. Un mesaj multisite intrat în transponder trebuie să fie stocat în registrele alocate pentru codul II = 0. 3.1.2.7.9.2.3 Anunțarea și extragerea. Un mesaj ELM downlink multisite, aflat în așteptare, trebuie să fie anunțat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele pentru care nu se află în așteptare niciun mesaj ELM downlink multisite direcționat. Câmpul UM al răspunsului la anunț trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Când o comandă pentru rezervarea acestui mesaj este recepționată de la un interogator dat, mesajul trebuie să fie rezervat pentru codul II conținut în interogarea ce provine de la acel interogator. După preluare și până la încheiere, mesajul trebuie sa continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunțarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută în răspunsurile către interogatoarele care au alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul asociat pe perioada temporizatorului D, mesajul trebuie să revină la starea multisite, iar procesul trebuie să se repete. Un singur mesaj ELM downlink multisite trebuie să

fie procesat la un moment dat. 3.1.2.7.9.2.4 Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite trebuie să fie acceptată numai de interogatorul cel mai recent alocat pentru transferul mesajului. 3.1.2.7.9.2.5 Anunțarea următorului mesaj în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, în răspunsul la o interogare care conține o încheiere ELM downlink, dacă un mesaj ELM downlink multisite nealocat se află în așteptare sau dacă un mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.7.9.2). 3.1.2.7.9.3 Protocolul ELM downlink multisite direcționat extins 3.1.2.7.9.3.1 Inițializarea. Atunci când un mesaj multisite direcționat este intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele ELM downlink alocate codului II specificat pentru acest mesaj. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja utilizate (de ex. un mesaj ELM downlink multisite direcționat este deja în curs pentru acest cod II, noul mesaj trebuie să fie pus în așteptare până când transmisia curentă, având codul II respectiv, este încheiată. 3.1.2.7.9.3.2 Anunțarea. Anunțarea unui mesaj ELM downlink aflat în așteptarea transferului trebuie să fie făcută utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.7.1, având codul II al interogatorului de destinație conținut în subcâmpul IIS, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conținuturile câmpului DR și subcâmpului IIS trebuie să fie setate special pentru interogatorul care urmează să primească răspunsul. Un mesaj direcționat multisite aflat în așteptare trebuie să fie anunțat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunțat în răspunsurile către alte interogatoare. 3.1.2.7.9.3.3 Livrarea/transmisia. Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat, prin codarea în câmpul UM. Livrarea/transmisia trebuie să fie solicitată numai dacă acesta este amplasamentul rezervat, conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.2. Transponderul trebuie să transmită mesajul conținut în buffer-ul asociat codului II specificat în subcâmpul IIS al interogării de solicitare a segmentului. 3.1.2.7.9.3.4 Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.3, cu excepția faptului că încheierea unui mesaj trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul care are codul II egal cu al celui care a transferat mesajul. 3.1.2.7.9.3.5 Anunțarea următorului mesaj în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice

un mesaj aflat în așteptare, în răspunsul la o interogare care conține o încheiere ELM downlink, dacă un alt mesaj direcționat multisite se află în așteptare pentru acel cod II sau dacă un mesaj downlink se află în așteptare și nu i-a fost alocat un cod II (pct. 3.1.2.7.9.2). 3.1.2.7.9.4 Protocolul ELM downlink neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj ELM downlink neselectiv trebuie să fie anunțată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7. 3.1.2.8 Operațiunile pentru servicii aer-aer și squitter. Notă.- Echipamentele sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) folosesc formatele UF sau DF egale cu 0 sau 16 pentru supravegherea aer-aer. 3.1.2.8.1 Supravegherea aer-aer de format scurt, format uplink 0 1 9 14 15 33

UF

RL

AQ

DS

AP 5 22 56

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1 rezervați — 3 biți RL lungime răspuns 3.1.2.8.1.2 rezervați — 4 biți AQ achiziție 3.1.2.8.1.1 DS selector de date 3.1.2.8.1.3 rezervați — 10 biți AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.8.1.1 AQ - achiziție. Acest câmp uplink de 1 bit (14) trebuie să conțină un cod care controlează conținutul câmpului RI. 3.1.2.8.1.2 RL - lungimea răspunsului. Acest câmp uplink de 1 bit (9) trebuie să stabilească formatul ce urmează a fi folosit pentru răspuns. Codare 0 înseamnă un răspuns cu DF = 0 1 înseamnă un răspuns cu DF = 16

Notă.- Un transponder care nu suportă DF = 16 (adică un transponder care nu suportă capacitatea cross-link a sistemului ACAS și care nu este asociat cu echipamentul de bord pentru evitarea coliziunilor) nu trebuie să răspundă la o interogare UF=0 având RL=1. 3.1.2.8.1.3 DS - selector de date. Acest câmp uplink de 8 biți (15-22) trebuie să conțină codul BDS (pct. 3.1.2.6.11.2.1) al registrului GICB al cărui conținut trebuie să fie returnat răspunsului corespunzător având DF = 16. 3.1.2.8.2 Supravegherea aer-aer de format scurt, format downlink 0 1 6 7 14 20 33

DF

VS

CC

RI

AC

AP 5 17 32 56

Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 și RL egal cu 0. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri: Câmp

Referință DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2 VS starea pe verticală 3.1.2.8.2.1 CC capacitate cross-link 3.1.2.8.2.3 rezervați— 6 biți RI informații despre răspuns 3.1.2.8.2.2 rezervați — 2 biți AC cod altitudine 3.1.2.6.5.4 AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.8.2.1 VS - starea pe verticală: Acest câmp downlink de 1 bit (6) trebuie să indice starea aeronavei (pct. 3.1.2.6.10.1.2). Codare 0 înseamnă că aeronava este în aer 1 înseamnă că aeronava este la sol 3.1.2.8.2.2 RI - informațiile de răspuns, aer-aer. Acest câmp downlink de 4 biți (14- 17) trebuie să raporteze valoarea vitezei reale maxime de zbor a aeronavei și tipul de răspuns către aeronava care interoghează. Codarea trebuie să fie următoarea: 0

înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 0, ACAS nu operează 1-7 rezervat pentru ACAS 8-15 înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 1 și că viteza maximă este după cum urmează: 8 fără date disponibile despre viteza maximă 9 viteza maximă este.LE. 140 km/h (75 kt) 10 viteza maximă este.GT. 140 și.LE. 280 km/h (75 și 150 kt) 11 viteza maximă este.GT. 280 și.LE. 560 km/h (150 și 300 kt) 12 viteza maximă este.GT. 560 și.LE. 1.110 km/h (300 și 600 kt) 13 viteza maximă este.GT. 1.110 și.LE. 2 220 km/h (600 și 1.200 kt) 14 viteza maximă este mai mare de 2.220 km/h (1.200 kt) 15 nealocat Notă.- „.LE.” înseamnă „mai mic sau egal cu” și „.GT.” înseamnă „mai mare ca”. 3.1.2.8.2.3 CC - capacitatea cross-link. Acest câmp downlink (7) de 1 bit trebuie să indice posibilitatea transponderului de a suporta capacitatea cross-link, de ex. de a decoda conținutul câmpului DS într-o interogare cu UF egal cu 0 și de a răspunde cu conținutul registrului GICB specificat în răspunsul corespunzător având DF egal cu 16. Codare 0 înseamnă că transponderul nu poate suporta capacitatea cross-link 1 înseamnă că transponderul suportă capacitatea cross-link. 3.1.2.8.3 Supravegherea aer-aer de format lung, format downlink 16 1 6 14 20 33 89

DF

VS

RI

AC

MV

AP 5 17 32 88 112

Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 și RL egal cu 1. Formatul acestui răspuns trebuie să fie constituit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2 VS starea pe verticală 3.1.2.8.2.1 rezervați — 7 biți RI informații despre răspuns 3.1.2.8.2.2 rezervați — 2 biți AC cod altitudine 3.1.2.6.5.4 MV mesaj, ACAS 3.1.2.8.3.1 AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3 3.1.2.8.3.1 MV - mesaj, ACAS. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) trebuie să conțină informații GICB, după cum au fost cerute în câmpul DS al interogării UF 0 care a solicitat răspunsul. Notă.- Câmpul MV este de asemenea folosit de ACAS pentru coordonarea aer-aer (pct. 4.3.8.4.2.4). 3.1.2.8.4 Protocol privind operațiunile aer-aer. Notă.- Coordonarea interogare-răspuns pentru formatele aer-aer respectă protocolul descris în tabelul 3.5 (3.1.2.4.1.3.2.2). Cel mai semnificativ bit (bitul 14) al câmpului RI al unui răspuns aer-aer trebuie să reproducă valoarea câmpului AQ (bitul 14) recepționat într-o interogare cu UF egal cu 0. Dacă AQ este egal cu 0 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conțină valoarea 0. Dacă AQ este egal cu 1 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conțină valoarea maximă a vitezei adevărate de zbor a aeronavei, după cum este definit la pct. 3.1.2.8.2.2. Ca răspuns la o interogare UF = 0 cu RL = 1 și DS # 0, transponderul trebuie să transmită un răspuns DF = 16, în care câmpul MV trebuie să conțină registrul GICB indicat prin valoarea DS. Dacă registrul solicitat nu este deservit de către echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MV al răspunsului trebuie să conțină toate ZEROURILE. 3.1.2.8.5 Squitter-ul de achiziție. Notă.- Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e de achiziție (transmisii downlink nesolicitate) pentru a permite achiziția pasivă de către interogatoarele care

au fascicule largi de antenă, iar achiziția activă poate fi împiedicată de distorsiunea (garbling) „all-call” sincron. Exemple de asemenea interogatoare sunt sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor și sistemele de supraveghere de suprafață ale aeroporturilor. 3.1.2.8.5.1 Formatul squitter-ului de achiziție. Formatul folosit pentru transmiterea squitter-elor de achiziție trebuie să fie răspunsul „all-call”, (DF = 11) cu II = 0. 3.1.2.8.5.2 Rata squitter-ului de achiziție. Transmisiile squitter-ului de achiziție trebuie să fie emise la intervale de timp aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,8 la 1,2 secunde, utilizând o cuantificare de timp nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul de achiziție precedent, cu următoarele excepții:

a) squitter-ul de achiziție programat trebuie să fie întârziat dacă transponderul se află într-un ciclu de tranzacționare (pct. 3.1.2.4.1);

b) squitter-ul de achiziție trebuie să fie întârziat dacă un squitter extins este în curs;

c) squitter-ul de achiziție programat trebuie să fie întârziat dacă este activă o interfață reciprocă de suprimare; sau

d) squitter-ele de achiziție trebuie să fie transmise numai pe suprafață (la sol) dacă transponderul nu raportează tipul de poziție la sol al squitter-ului extins de Mod S.

Un squitter de achiziție nu trebuie să fie întrerupt de operațiunile prin legătura de date sau de activități de suprimare reciprocă după ce a început transmisia de squitter. Nota 1.- Un sistem de suprimare reciprocă poate fi folosit pentru a conecta echipamentul de bord care funcționează în aceeași bandă de frecvențe cu scopul de a împiedica interferențele reciproce. Acțiunea squitter-ului de achiziție se reia imediat ce este posibil după un interval de suprimare reciprocă. Nota 2.- Tipul de raport privind poziția pe suprafață (la sol) poate fi selectat în mod automat de aeronavă sau prin comenzi de la o stație de squitter, de la sol (pct. 3.1.2.8.6.7). 3.1.2.8.5.3 Selectarea antenei pentru squitter-ul de achiziție. Transponderele care funcționează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e de achiziție după cum urmează:

a) atunci când se află în aer (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziție în mod alternativ, de la cele două antene; și

b) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziție sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f)). În absența oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei superioare trebuie să fie opțiunea implicită.

Notă.- Squitter-ele de achiziție nu sunt emise de la sol dacă transponderul raportează tipul de squitter extins privind poziția pe suprafață (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.4.3). 3.1.2.8.6 Squitter extins, format downlink 17 1 6 9 33 89

DF

CA

AA

ME

PI 5 8 32 88 112 Notă.- Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a declanșa radio-emisia poziției aeronavei, în scopul supravegherii. Radio-emisia acestui tip de informații reprezintă o formă de supraveghere automată dependentă (ADS) cunoscută sub denumirea de radio-emisie -ADS (ADS-B). 3.1.2.8.6.1 Formatul de squitter extins. Formatul folosit pentru squitter-ul extins trebuie să fie format downlink de 112 biți (DF = 17) care este constituit din următoarele câmpuri:

Câmp

Referință

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

CA capacitate 3.1.2.5.2.2.1

AA adresă, anunțat 3.1.2.5.2.2.2

ME mesaj, squitter extins 3.1.2.8.6.2

PI paritate/identificatorul interogatorului 3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie să fie codat având II egal cu 0. 3.1.2.8.6.2 ME - mesaj, squitter extins. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) în DF = 17, trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de radio-emisie. Squitter-ul extins trebuie să fie susținut de registrele 05, 06, 07, 08, 09, 0A {HEX} și 61-6F {HEX} și trebuie să se conformeze fie versiunii 0, fie versiunii 1, sau versiunii 2 a formatului de mesaj, după cum este descris mai jos:

a) Versiunea 0 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente raportează calitatea supravegherii prin categoria de incertitudine a navigației (NUC), care poate fi un indicator fie al acurateții, fie al integrității datelor de navigație folosite de ADS-B. Totuși, nu există nici o indicație care să arate căreia dintre acestea, integritate sau acuratețe, servește drept indicator valoarea NUC.

b) Versiunea 1 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente raportează acuratețea și integritatea supravegherii separat, sub forma categoriei de acuratețe a navigației (NAC), a categoriei de integritate a navigației (NIC) și a nivelului de integritate a

supravegherii (SIL). Formatele ES versiunea 1 includ de asemenea prevederi pentru raportarea extinsă a informațiilor de stare și.

c) Versiunea 2 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente conțin prevederile din versiunea 1, dar îmbunătățesc integritatea și raportarea parametrilor. Versiunea 2 a formatului de mesaj raportează separat integritatea sursei de poziție față de integritatea echipamentului de emisie ADS-B. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES separă raportarea acurateții pe verticală de acuratețea poziției pe orizontală, înlătură integritatea verticală din integritatea poziției și permite raportarea codului SSR de Mod A, a offset-ului antenei GNSS și a unor valori adiționale privind integritatea poziției pe orizontală. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES modifică de asemenea raportul privind starea țintei pentru a include altitudinea selectată, capul magnetic selectat și setarea altitudinii barometrice.

Nota 1.- Formatele și ratele de actualizare ale fiecărui registru sunt specificate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). Formatele și ratele de actualizare pentru squitterele individuale sunt definite prin numărul versiunii squitterului extins. Nota 2.- Formatele pentru cele trei versiuni diferite sunt interoperabile. Un receptor de squitter extins poate recunoaște și decoda semnalele propriei versiuni, precum și cele ale versiunilor inferioare ale formatelor mesajelor. Receptorul poate totuși decoda semnale cu versiuni superioare, in acord cu capacitatea proprie. Nota 3.- Materialul de îndrumare privind formatele registrelor transponderului și sursele de date este inclus în „ Manualul privind serviciile specifice de Mod S și squitter-ul extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.6.3 Tipuri de squitter extins 3.1.2.8.6.3.1 Squitter-ul de poziție de la bord. Tipul de squitter extins pentru poziția de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17 cu conținutul registrului GICB 05 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) care conține RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind poziția la bord în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.1.1 SSS, subcâmpul stării de supraveghere din ME. Transponderul trebuie să raporteze starea de supraveghere a transponderului în acest subcâmp de 2 biți (38, 39) al ME, atunci când ME conține un mesaj indicând poziția la bord.

Codarea 0 înseamnă fără informații de stare 1 înseamnă transponder care raportează o condiție de alertă permanentă (3.1.2.6.10.1.1.1) 2 Înseamnă transponder care raportează o condiție de alertă temporară (3.1.2.6.10.1.1.2) 3 înseamnă transponder care raportează condiția SPI (3.1.2.6.10.1.3) Codurile 1 și 2 trebuie să aibă prioritate față de codul 3. 3.1.2.8.6.3.1.2 ACS, subcâmpul codului altitudinii din ME. Sub controlul ATS (pct. 3.1.2.8.6.3.1.3), transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 12 biți (41- 52) din ME, fie altitudinea obținută din baza de date de navigație, fie codul altitudinii barometrice, atunci când ME conține un mesaj indicând poziția la bord. Atunci când este raportată altitudinea barometrică, conținutul ACS trebuie să fie conform specificațiilor pentru câmpul AC de 13 biți (pct. 3.1.2.6.5.4), cu excepția faptului că bitul M (bitul 26) trebuie să fie omis. 3.1.2.8.6.3.1.3 Controlul raportării ACS. Raportarea de către transponder a datelor de altitudine în ACS trebuie să depindă de subcâmpul tipului de altitudine (ATS), după cum se specifică la pct. 3.1.2.8.6.8.2. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în subcâmpul ACS trebuie să aibă loc atunci când subcâmpul ATS are valoarea ZERO. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în ACS trebuie să fie blocată atunci când ATS are valoarea 1. 3.1.2.8.6.3.2 Squitter-ul privind poziția pe suprafață (la sol). Tipul de squitter extins privind poziția pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conținutul registrului GICB 06 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 6, va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind poziția pe suprafață în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.3 Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter extins de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conținutul registrului GICB 08 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 8 va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind identificarea aeronavelor, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.4 Squitter-ul pentru viteza la bord. Tipul de squitter extins pentru viteza la

bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conținutul registrului GICB 09 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 9 va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind viteza la bord, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.5 Starea periodică si Squitter-ele determinate de evenimente 3.1.2.8.6.3.5.1 Starea periodică a Squitter-ului. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=17 pentru a indica starea aeronavei și alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins cu privire la starea operațională a aeronavei trebuie să utilizeze conținutul registrului GICB 65 (HEX) inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins cu privire la starea și statutul țintei trebuie să utilizeze conținutul registrului GICB 62 (HEX) inserat în câmpul ME. Nota 1.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conține RR egal cu 22 și DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul care rezultă să conțină mesajul privind statutul operațional al aeronavei în câmpul său MB. Nota 2.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conține RR egal cu 22 și DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 2, va determina ca răspunsul care rezultă să conțină informația cu privire la starea și statutul țintei în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.5.2 Squitterul determinat de evenimente. Tipul de squitter extins determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conținutul registrului GICB 0A {HEX} inserat în câmpul ME.

Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 10 face ca răspunsul rezultat să conțină mesajul determinat de evenimente, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.4 Rata de squitter extins 3.1.2.8.6.4.1 Inițializarea. La punerea sub tensiune, transponderul trebuie să înceapă operarea într-un mod în care radio-emite numai squitter-e de achiziție (pct. 3.1.2.8.5). Transponderul trebuie să inițieze radio-emisia squitter-elor extinse pentru poziția la bord, poziția pe suprafață (la sol), viteza la bord și identificarea aeronavelor atunci când sunt inserate date în registrele transponderului 05, 06, 09 și respectiv 08 {HEX}. Această determinare trebuie să fie efectuată individual, pentru fiecare tip de squitter. Atunci când sunt radio-emise squittere extinse, ratele de transmisie trebuie să fie în conformitate cu cele indicate în paragrafele următoare. Squitter-ele de achiziție trebuie să fie raportate în plus față de squitter-ele extinse, numai dacă squitter-ul de

achiziție este inhibat (cap. 2, pct. 2.1.5.4). Squitter-ele de achiziție trebuie să fie raportate întotdeauna dacă atât poziția cât și viteza squitter-ului extins nu sunt raportate. Nota 1.- Aceasta suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronave care nu pot să raporteze poziția, viteza sau identitatea. Dacă intrarea în registrul pentru squitter-ul de poziție încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va fi întreruptă până când este reluată introducerea de date. Radioemisia squitter-elor de poziție de bord nu este întreruptă dacă sunt disponibile datele referitoare la altitudinea barometrică. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squittere este descrisă în „Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins”(Doc. 9871). Nota 2.- După întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.6), squitter-ul de poziție poate conține un câmp ME format numai din zerouri. 3.1.2.8.6.4.2 Rata squitter-elor privind poziția la bord. Transmisiile squitter-elor privind poziția la bord trebuie să fie efectuate atunci când aeronava este în zbor (3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția în zbor, cu excepțiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.3 Rata squitter-elor privind poziția pe suprafață (la sol). Transmisiile squitter-elor privind poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie efectuate atunci când aeronava se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), utilizând una din cele două rate posibile, numai dacă a fost selectată o rată de squitter mare sau una mică (pct. 3.1.2.8.6.9). Atunci când a fost selectată rata mare de squitter, squitter-ele pentru poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția pe suprafață (la sol) (numită rata mare). Atunci când a fost selectată rata mică de squitter, squitter-ele pentru poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii distribuite uniform, în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția de suprafață (la sol) (numită rata mică). Excepțiile pentru aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.4 Rata squitter-elor pentru identificarea aeronavelor. Transmisiile squitter- elor pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie făcute la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu

mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent de identificare, atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziția în zbor, sau atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol) și când a fost selectată rata mare de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol). Atunci când tipul de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol) este raportat la rata mică pentru poziția pe suprafață (la sol), squitter-ul pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie emis la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 9,8 la 10,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent de identificare. Excepțiile la aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.5 Rata squitter-elor privind viteza în zbor. Transmisiile squitter-elor pentru viteza în zbor trebuie să fie emise atunci când aeronava se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru viteza în zbor, cu excepțiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.6 Starea periodică și rata squitter-ului determinat de evenimente. 3.1.2.8.6.4.6.1 Starea periodică privind rata squitter-ului. Starea periodică privind tipurile de squitter susținute printr-o clasă de sisteme ce emit squittere de Mod S extins, după cum se specifică în 5.1.1.2, trebuie emisă periodic la intervale definite, ce depind de starea la sol și dacă conținutul lor s-a schimbat. Notă.- Statutul operațional al aeronavei, exprimat în tipul squitter-ului extins și starea țintei și statutul ratelor tipurilor de squitter extins sunt specificate în „Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc. 9871). 3.1.2.8.6.4.6.2 Rata squitter-ului determinat de eveniment. Squitter-ul determinat de eveniment trebuie transmis o dată, în situația în care registrul GICB 0A {HEX} este încărcat, respectând în același timp condițiile de întârziere specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. Rata maximă de transmisie pentru squitter-ul determinat de evenimente trebuie să fie limitată de transponder la de două ori pe secundă. Dacă un mesaj este inserat în registrul determinat de evenimente și nu poate fi transmis din cauza limitării ratei, acesta trebuie să fie reținut și transmis atunci când condiția de limitare a ratei a fost ștearsă. Dacă un nou mesaj este recepționat înainte ca transmisia să fie permisă, acesta trebuie să suprascrie mesajul anterior. 3.1.2.8.6.4.7 Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor extinse trebuie să fie întârziată în următoarele situații:

a) dacă transponderul se află într-un ciclu de operațiuni (pct. 3.1.2.4.1);

b) dacă un squitter de achiziție sau un alt tip de squitter extins este în curs; sau

c) dacă este activă o interfață reciprocă de suprimare.

Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis imediat ce transponderul devine activ. 3.1.2.8.6.5 Selectarea antenei pentru squitter-ul extins. Transponderele care funcționează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e extinse după cum urmează:

a) atunci când se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită fiecare tip de squitter extins în mod alternativ de la cele două antene; și

b) atunci când se află pe suprafață (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e extinse sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f)).

În absența oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei de sus trebuie să fie opțiunea implicită. 3.1.2.8.6.6 Timpul de expirare și încheiere a registrelor. Transponderul trebuie să șteargă și să termine emisia informației în

registrele cu squitter extins, după cum este necesar, pentru a preveni raportarea informației expirate. Notă.- Întreruperea și încheierea radioemisiei squitter-elor extinse sunt specificate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.6.7 Determinarea poziției la bord (în zbor)/ pe suprafață (la sol). Aeronavele dotate cu mijloace automate pentru determinarea parametrilor la sol trebuie să utilizeze aceste date de intrare pentru a selecta dacă să raporteze tipul de mesaj în zbor sau pe suprafață (la sol). Aeronavele fără asemenea mijloace trebuie să raporteze mesajele de tip în zbor, cu excepția situațiilor prevăzute în tabelul 3-8. Utilizarea acestui tabel se aplică numai aeronavelor care sunt echipate pentru a furniza date de radio altitudine ȘI, cel puțin viteza indicată SAU viteza la sol. Altfel, aeronavele din categoriile specificate care sunt echipate doar pentru a furniza date privind viteza indicată și viteza la sol trebuie să radio-emită formatul pentru poziția pe sol a aeronavei dacă: viteza indicată <50 noduri ȘI viteza la sol <50 noduri. Aeronavele cu sau fără asemenea mijloace de determinare automată a poziției pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze tipuri de mesaje de poziție comandate de codurile de control din TCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f)). După perioada de întrerupere a comenzilor TCS, controlul determinării poziției în zbor/pe sol trebuie să revină la mijloacele descrise mai sus.

Nota 1.- Utilizarea acestei tehnici poate determina transmiterea formatului poziției pe suprafață (la sol) atunci când starea aer-sol din câmpurile CA indică „în zbor sau pe suprafață (la sol)”. Nota 2.- Stațiile de la sol ce utilizează squitter extins determină poziția în zbor sau la sol a aeronavei prin monitorizarea poziției acesteia, a altitudinii și a vitezei la sol a aeronavei. Aeronavele despre care s-a constatat că se află la sol și care nu raportează tipul de mesaj privind poziția pe suprafață (la sol) a aeronavei, vor primi comanda să raporteze formatele de suprafață (la sol) a aeronavei prin TCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f). Revenirea normală la tipul de mesaj privind poziția în zbor se face printr-o comandă de la sol privind raportarea tipului de mesaj în zbor. Pentru asigurarea protecției împotriva pierderii legăturii radio după decolare, comenzile de raportare a tipului de mesaj privind poziția pe suprafață (la sol) a aeronavei trebuie să se întrerupă automat pentru o anumită perioadă de timp (time-out). 3.1.2.8.6.8 Raportarea stării squitter-ului. O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) care conține RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 7 trebuie să determine ca răspunsul rezultat să conțină raportul de stare al squitter-ului, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.8.1 TRS, subcâmpul ratei de transmisie din MB. Transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 2 biți (33, 34) din MB, capacitatea aeronavei de a -și determina în mod automat rata de squitter pe suprafață (la sol) și rata curentă de squitter. Codare 0 înseamnă fără capacitate de a determina în mod automat rata de squitter pe suprafață (la sol) 1 înseamnă că a fost selectată rata mare de squitter pe suprafață (la sol) 2 înseamnă că a fost selectată rata mică de squitter pe suprafață (la sol) 3 Nealocat Nota 1.- Rata mare și rata mică de squitter sunt determinate la bordul aeronavei. Nota 2.- Rata mică este folosită atunci când aeronava este staționară iar rata mare este folosită atunci când aeronava este în mișcare. Pentru detalii privind modul în care este determinată „mișcarea”, a se vedea formatul datelor din registrul 07 16 din „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.6.8.2 ATS, subcâmpul tipului de altitudine din MB. Transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 1 bit (35) din MB, tipul de altitudine furnizat în squitter- ul extins privind poziția la bord atunci când răspunsul conține conținutul registrului de

transponder 07 {HEX}. Codare 0 înseamnă că altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în ACS (3.1.2.8.6.3.1.2) al registrului transponderului 05 {HEX}. 1 înseamnă că altitudinea obținută din baza de date de navigație trebuiesă fie raportată în ACS (3.1.2.8.6.3.1.2) al registrului transponderului 05 {HEX}.

Notă.- Detalii despre conținutul registrelor transponderului 05 {HEX} și 07 {HEX} sunt prezentate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.6.9 Controlul ratei squitter-elor pe suprafață (la sol). Rata squitter-elor pe suprafață (la sol) trebuie să fie determinată după cum urmează:

a) o dată pe secundă trebuie să fie citit conținutul TRS; dacă valoarea TRS este 0 sau 1, transponderul trebuie să transmită squitter-ele pe suprafață (la sol) cu rata mare; dacă valoarea TRS este 2, transponderul trebuie să transmită squitter-ele pe suprafață (la sol) cu rata mică;

b) rata de squitter determinată prin TRS trebuie să poată fi înlocuită (suprascrisă) de comenzile recepționate prin RCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f); codul RCS 1 trebuie să determine transponderul să emită squitter-e cu rata mare, timp de 60 de secunde; codul RCS 2 trebuie să determine transponderul să emită squitter-e cu rata mică, timp de 60 de secunde; aceste comenzi trebuie să poată fi reluate pentru o nouă perioadă de 60 de secunde înainte de întreruperea pentru un timp (time-out) a perioadei anterioare; și

c) după timpul de întrerupere (time-out) și în absența codurilor RCS 1 și 2, controlul trebuie să revină subcâmpului TRS. 3.1.2.8.6.10 Codarea latitudinii/longitudinii utilizând raportarea compactă a poziției (CPR). Squitter-ul extins de Mod S trebuie să utilizeze raportarea compactă a poziției (CPR) pentru a codifica eficient latitudinea și longitudinea în mesaje.

Notă.- Metoda folosită pentru a codifica/decodifica CPR este specificată în „ Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.6.11 Inserarea de date. Atunci când transponderul determină că este momentul să emită un squitter privind poziția în zbor, acesta trebuie să insereze valoarea curentă a altitudinii barometrice (cu excepția cazului în care este împiedicat de subcâmpul ATS, pct. 3.1.2.8.6.8.2) și starea de supraveghere, în câmpurile corespunzătoare ale registrului 05 {HEX}. Conținutul acestui registru trebuie apoi să fie

introdus în câmpul ME al DF = 17 și transmis. Notă.- Inserarea efectuată în acest mod asigură faptul că (1) squitter-ul conține ultimele informații de altitudine și de stare de supraveghere, și că (2) citirea la sol a registrului 05 {HEX} furnizează exact aceleași informații ca și câmpul AC al unui răspuns de supraveghere de Mod S. 3.1.2.8.7 Squitter extins/suplimentar, format downlink 18 10010

CF:3

PI:24

Nota 1.- Acest format permite radio-emisia mesajelor de squitter extins de tipul ADS- B, de către dispozitive non-transponder, de ex. care nu sunt incluse într-un transponder de Mod S. Un format distinct este folosit pentru a identifica în mod clar acest caz non-transponder, pentru a împiedica ACAS II sau stațiile de squitter extins de la sol să încerce să interogheze aceste dispozitive. Nota 2.- Acest format este de asemenea folosit pentru radio-emisia la sol a serviciilor aferente ADS-B, precum radio-emisia informațiilor de trafic (TIS-B). Nota 3.- Formatul transmisiei DF = 18 este definit de valoarea câmpului CF. 3.1.2.8.7.1 Formatul suplimentului ES. Formatul folosit pentru suplimentul ES trebuie să fie un format downlink de 112 biți (DF = 18) care conține următoarele câmpuri: Câmp

Referință DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2 CF câmp de control 3.1.2.8.7.2 PI paritate/identificator de interogare 3.1.2.3.2.1.4 Câmpul PI trebuie să fie codat cu II egal cu zero. 3.1.2.8.7.2 Câmpul de control. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) în DF = 18, trebuie să fie folosit pentru a defini formatul transmisiei de 112 biți după cum urmează: Codul 0 = dispozitive ADS-B ES/NT care raportează adresa ICAO de 24 de biți în câmpul AA (pct. 3.1.2.8.7) Codul 1 = rezervat pentru ADS-B pentru dispozitive ES/NT care utilizează alte tehnici de adresare în câmpul AA (pct. 3.1.2.8.7.3) Codul 2 = mesaj TIS-B în format prelucrat Codul 3 = mesaj TIS-B în format brut Codul 4 = rezervat pentru mesaje TIS-B de administrare Codul 5 = mesaje TIS-B care retransmit mesaje ADS-B care utilizează alte tehnici de adresare în câmpul AA

Codul 6 = ADS-B retransmise, utilizând aceleași coduri tip și aceleași formate de mesaj precum cele definite pentru mesajele ADS-B DF = 17 Codul 7 = rezervat Nota 1.- Administrațiile pot dori să facă alocări de adrese pentru dispozitivele ES/NT în plus față de adresele de 24 de biți alocate de OACI (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9) pentru a mări numărul disponibil de adrese de 24 de biți. Nota 2.- Aceste adrese de 24 de biți non-OACI nu sunt destinate utilizării internaționale. 3.1.2.8.7.3 ADS-B pentru dispozitivele cu squitter extins/non-transponder (ES/NT) 10010

CF=0

AA:24

ME:56

PI:24 3.1.2.8.7.3.1 Formatul ES/NT. Formatul folosit pentru ES/NT trebuie să fie un format downlink de 112 biți (DF = 18), care conține următoarele câmpuri: Câmp

Referință DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2 CF câmp de control = 0 3.1.2.8.7.2 AA adresă anunțată 3.1.2.5.2.2.2 ME mesaj, squitter extins 3.1.2.8.6.2 PI paritate/identificatorul interogatorului 3.1.2.3.2.1.4 Câmpul PI trebuie codat cu II egal cu zero. 3.1.2.8.7.3.2 Tipuri de squitter ES/NT 3.1.2.8.7.3.2.1 Squitter-ul pentru poziția în zbor. Tipul de squitter ES/NT pentru poziția în zbor trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 05 {HEX} după cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.2 Squitter-ul pentru poziția pe suprafață (la sol) a aeronavei. Tipul de squitter ES/NT pentru poziția la sol a aeronavei trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 06 {HEX} așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2 inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.3 Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter ES/NT de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 08 {HEX}, așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.4 Squitter-ul de viteză la bord. Tipul de squitter ES/NT de viteză de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 09 {HEX} așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.5 Starea periodică și squitter-ele determinate de evenimente. 3.1.2.8.7.3.2.5.1 Starea periodică a squitter-elor. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=18 pentru a transmite starea aeronavei și alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins privind starea operațională a aeronavei trebuie să utilizeze formatul registrului GICB 65 (HEX), așa cum este definit în 3.1.2.8.6.4.6.1 inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins pentru starea și statutul țintei trebuie să utilizeze formatul registrului GICB 62 (HEX), așa cum este definit în 3.1.2.8.6.4.6.1 inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.5.2 Squitter-ul determinat de evenimente. Tipul de squitter ES/NT determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF =18, cu formatul pentru registrul 0A {HEX} așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.3 Rata de squitter ES/NT 3.1.2.8.7.3.3.1 Inițializarea. La punerea sub tensiune, dispozitivul non-transponder trebuie să înceapă operarea într-un mod în care nu radio-emite niciun squitter. Dispozitivul non-transponder trebuie să inițieze radio-emisia squitter-elor ES/NT pentru poziția în zbor, poziția la sol a aeronavei, viteza în zbor și identificarea aeronavelor, atunci când există date disponibile pentru includere în câmpul ME al acestor tipuri de squitter-e. Această determinare trebuie să fie efectuată individual pentru fiecare tip de squitter. Atunci când se radio-emit squitter-e ES/NT, ratele de transmisie trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.2, până la pct. 3.1.2.8.6.4.6. Nota 1.- Această determinare suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronavele care nu sunt capabile să raporteze poziția, viteza sau identitatea. Dacă intrarea datelor în registrul pentru tipurile de squitter de poziție încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va înceta până când se va relua introducerea de date, cu excepția unui dispozitiv ES/NT care funcționează la sol (după cum se specifică în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). Radioemisia squitter-elor pentru poziția la bord nu este întreruptă dacă datele privind altitudinea barometrică sunt disponibile. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squitter- e este descrisă în Doc. 9871. Nota 2.- După perioada de întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.7), acest tip de squitter poate conține un câmp ME format numai din zerouri. 3.1.2.8.7.3.3.2 Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor ES/NT trebuie să fie întârziată dacă dispozitivul non-transponder este ocupat cu radioemisia unuia dintre celelalte tipuri de squitter. 3.1.2.8.7.3.3.2.1 Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis îndată ce dispozitivul non- transponder devine disponibil. 3.1.2.8.7.3.3.3 Selectarea antenei ES/NT. Dispozitivele non-transponder care funcționează cu diversitate de antene ( antenna diversity) (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-ele ES/NT după cum urmează:

a) atunci când se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), dispozitivul non-transponder trebuie să transmită fiecare tip de squitter ES/NT alternativ de la cele două antene; și

b) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), dispozitivul non-transponder trebuie să transmită squitter-ele ES/NT utilizând antena de sus. 3.1.2.8.7.3.3.4 Perioada de întrerupere (timeout) a registrului și cea de încheiere. Dispozitivul non-transponder trebuie să șteargă câmpurile mesajului și să încheie radioemisia pentru mesajele cu squitter extins, după cum este necesar pentru a preveni raportarea informației nedatate. Notă.- Întreruperea și încheierea unei radioemisii de squitter extins este specificată în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.7.3.3.5 Determinarea poziției la bord/ pe suprafață (la sol). Aeronavele dotate cu mijloace automate de determinare a poziției pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze aceste date de intrare pentru a selecta dacă trebuie să raporteze tipurile de mesaje în zbor sau pe suprafață (la sol), cu excepția celor specificate la pct. 3.1.2.6.10.3.1. Aeronavele fără asemenea mijloace trebuie să raporteze tipul de mesaj în zbor. 3.1.2.8.7.3.3.6 Controlul ratei squitter-elor pe suprafață (la sol). Mișcarea aeronavei trebuie să fie determinată o dată pe secundă. Rata squitter-elor pe suprafață trebuie să fie setată conform rezultatelor acestei determinări.

Notă.- Algoritmul pentru determinarea mișcării aeronavei este specificat în definiția registrului 07 16 din „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.8.7.4 Utilizarea ES de către alte sisteme de supraveghere 3.1.2.8.7.4.1 Controlul sistemului de sol Atunci când un sistem de supraveghere de sol utilizează DF=18 ca parte a unei funcții de supraveghere, acesta nu trebuie să utilizeze formatele care au fost alocate cu scopul supravegherii aeronavelor, vehiculelor și/sau obstacolelor. Nota 1-. Formatele alocate cu scopul supravegherii aeronavelor, vehiculelor și/sau obstacolelor sunt specificate în Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și

squitter extins (Doc. 9871). Nota 2.- Transmisia oricărui format de mesaj utilizat pentru transportul informațiilor privind poziția, viteza, identificarea și starea, etc. poate avea ca rezultat inițierea și menținerea traiectoriilor false în alte receptoare 1090 ES. Utilizarea acestor mesaje în acest scop poate fi interzisă în viitor. 3.1.2.8.7.4.2 Starea sistemului de suprafață (de sol) Tipul de mesaj privind starea sistemului de suprafață (de sol) (codul tipului = 24) trebuie să fie singurul mesaj utilizat pentru a furniza starea sau sincronizarea sistemelor de supraveghere de suprafață (de sol). Notă.- Mesajul de stare al sistemului de suprafață (de sol) este specificat în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins (Doc. 9871). Acest mesaj va fi utilizat numai de sistemele de supraveghere de suprafață (de sol) care l- au generat și va fi ignorat de alte sisteme de suprafață. 3.1.2.8.8 Aplicații militare ale squitter-elor extinse, format downlink 19. 10011

AF:3

Notă.- Acest format permite radio-emisia mesajelor ADS-B cu squitter extins în sprijinul aplicațiilor militare. Un format distinct este folosit pentru a deosebi aceste squitter-e extinse de setul de mesaje standard ADS-B utilizând DF = 17 sau 18. 3.1.2.8.8.1 Formatul militar. Formatul folosit pentru DF = 19 trebuie să fie un format downlink de 112 biți care conține următoarele câmpuri: Câmp

Referință DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2 AF câmp de control 3.1.2.8.8.2 3.1.2.8.8.2 Câmpul aplicației. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) în DF = 19 trebuie să fie folosit pentru a defini formatul transmisiei de 112 biți. Codurile de la 0 la 7 = rezervate 3.1.2.8.9 Rata maximă de transmisie a squitter-elor extinse. 3.1.2.8.9.1 Numărul total maxim de squitter-e extinse de capacitate maximă (DF = 17, 18 sau 19), emise de orice echipament pentru squitter extins, trebuie să nu depășească următoarele:

a) 6,2 mesaje pe secundă, în medie, în decurs de 60 de secunde, pentru operațiuni aeriene obișnuite, fără situații de urgență și fără activitate RA a ACAS-ului și în același timp care să nu depășească 11 mesaje, care să fie transmise în fiecare interval de 1 secundă, sau

b) 7,4 mesaje pe secundă, în medie, în decurs de 60 de secunde, în cazul unei situații de urgență și/sau în condiția de RA a ACAS, în condițiile în care nu se depășesc 11 mesaje transmise în fiecare interval de 1 secundă. 3.1.2.9 Protocolul de identificare a aeronavelor 3.1.2.9.1 Raportarea identificării aeronavelor. O solicitare Comm-B inițiată de la sol (pct. 3.1.2.6.11.2) care conține RR egal cu 18 și fie DI este diferit de 7, fie DI este egal cu 7 și RRS este egal cu 0, trebuie să determine ca răspunsul rezultat să conțină identificarea aeronavelor în câmpul său MB. 3.1.2.9.1.1 AIS, subcâmpul de identificare a aeronavelor în MB. Transponderul trebuie să raporteze identificarea aeronavelor în subcâmpul AIS de 48 de biți (41-88), din MB. Identificarea aeronavelor transmisă trebuie să fie cea utilizată în planul de zbor. Atunci când nu este disponibil un plan de zbor, însemnele de naționalitate și marca de ordine (codul de înmatriculare) a aeronavei trebuie să fie introduse în acest subcâmp. Notă.- Atunci când sunt folosite, însemnele de naționalitate și marca de ordine a aeronavei, acestea sunt clasificate ca „date directe fixe” (pct. 3.1.2.10.5.1.1). Atunci când este folosit un alt tip de identificare a aeronavelor, acesta este clasificat ca „date directe variabile” (pct. 3.1.2.10.5.1.3). 3.1.2.9.1.2 Codarea subcâmpului AIS. Subcâmpul AIS trebuie să fie codificat după cum urmează: 33 41 47 53 59 65 71 77 83

BDS

Car.1

Car.2

Car.3

Car.4

Car.5

Car.6

Car.7

Car.8 40 46 52 58 64 70 76 82 88 Notă.- Codarea identificării aeronavelor prevede până la opt caractere. Codul BDS pentru mesajul de identificare a aeronavelor trebuie să fie BDS1 egal cu 2 (33-36) și BDS2 egal cu 0 (37-40). Fiecare caracter trebuie să fie codat ca un subset de 6 biți al Alfabetului Internațional Numărul 5 (IA-5), după cum este prezentat în tabelul 3-9. Codul caracterelor trebuie să fie transmis începând cu unitatea de ordin superior (b 6 ) iar identificarea raportată a aeronavelor trebuie să fie transmisă începând cu primul caracter din stânga. Caracterele trebuie să fie codate consecutiv, fără a interpune codul SPAȚIU. Spațiile neutilizate de la sfârșitul subcâmpului trebuie să conțină codul caracterului SPAȚIU. 3.1.2.9.1.3 Raportul privind capacitatea de identificare a aeronavelor. Transponderele care răspund la o solicitare de identificare a aeronavelor inițiată de la sol trebuie să raporteze această capacitate în raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2.2), setând bitul 33 din subcâmpul MB la 1. 3.1.2.9.1.4 Schimbarea identificării aeronavelor. Dacă identificarea aeronavelor raportată în subcâmpul AIS este schimbată în timpul zborului, transponderul trebuie să raporteze noua identificare către sol prin utilizarea protocolului privind mesajele de radio-emisie Comm-B de la pct. 3.1.2.6.11.4. 3.1.2.10 Caracteristicile esențiale de sistem ale transponderului SSR de Mod S 3.1.2.10.1 Sensibilitatea transponderului și gama dinamică. Sensibilitatea transponderului trebuie să fie definită prin nivelul de intrare al unui semnal de interogare dat și al unui procent dat de răspunsuri corespunzătoare. Numai răspunsurile corecte care conțin caracteristica de biți cerută de interogarea recepționată trebuie să fie luate în calcul. Fiind dată o interogare care solicită un răspuns conform pct. 3.1.2.4, nivelul minim de declanșare, MTL, trebuie să fie definit ca nivelul minim al puterii de intrare pentru un raport de răspuns la interogare de 90 la sută. MTL trebuie să fie –74 dBm ± 3 dB pentru interogările de Mod S (interogări ce utilizează P6) și este definit în 3.1.1.7.5.1 b) pentru Modurile A și C și interogările intermod. Rata de răspuns la interogare a unui transponder de Mod S trebuie să fie:

a) cel puțin 99 la sută pentru niveluri de intrare ale semnalului între 3 dB peste MTL și –21 dBm; și

b) nu mai mult de 10 la sută pentru nivelurile de intrare ale semnalului sub –81 dBm. Notă.- Sensibilitatea transponderului și puterea de ieșire sunt descrise în această secțiune prin nivelul semnalului la terminalele antenei. Aceasta conferă proiectantului libertatea de a pregăti echipamentul, optimizând lungimea cablurilor și proiectarea receptor-emițătorului, și nu exclude ca părți componente ale receptorului și/sau emițătorului să devină parte integrantă a subansamblului antenei. 3.1.2.10.1.1 Rata răspunsurilor în prezența interferențelor Notă.- Următoarele paragrafe prezintă măsuri ale performanței transponderului de Mod S în prezența impulsurilor de interogare de Mod A/C perturbatoare și a interferențelor CW cu nivel scăzut în bandă. 3.1.2.10.1.1.1 Rata răspunsurilor în prezența unui impuls perturbator. Fiind dată o interogare de Mod S care solicită un răspuns (pct. 3.1.2.4), rata răspunsurilor unui transponder trebuie să fie de cel puțin 95 la sută, în prezența unui impuls de interogare de Mod A/C perturbator, dacă nivelul impulsului perturbator este cu 6 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului, pentru nivelurile de intrare ale semnalelor de Mod S între –68 dBm și –21 dBm și dacă impulsul perturbator se suprapune peste impulsul P 6 al

interogării de Mod S, oriunde după inversiunea fazei de sincronizare. În aceleași condiții, rata răspunsurilor trebuie să fie de cel puțin 50 la sută, dacă nivelul impulsului perturbator este cu 3 dB sau mai mult sub nivelul semnalului. 3.1.2.10.1.1.2 Rata răspunsurilor în prezența interferenței datorată perechilor de impulsuri. Pentru o interogare dată care solicită un răspuns (3.1.2.4), rata răspunsurilor unui transponder trebuie să fie cel puțin 90 la sută în prezența unei perechi de impulsuri perturbatoare P 1 – P 2, dacă nivelul perechii de impulsuri perturbatoare este cu 9 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului, pentru nivelurile de intrare ale semnalelor între –68 dBm și –21 dBm și dacă impulsul P 1 al perechii perturbatoare nu apare mai devreme decât impulsul P 1 al semnalului de Mod S. 3.1.2.10.1.1.3 Rata răspunsurilor în prezența interferențelor asincrone de nivel scăzut. Pentru toate semnalele recepționate între –65 dBm și –21 dBm și o interogare dată de Mod S care solicită un răspuns conform pct. 3.1.2.4 și cu condiția să nu existe nicio condiție de blocare în vigoare, transponderul trebuie să răspundă corect, cu un raport de răspuns de cel puțin 95 la sută, în prezența interferențelor asincrone. Interferențele asincrone trebuie să fie considerate ca fiind un singur impuls de interogare de Mod A/C care apare la toate ratele de repetiție până la 10.000 Hz, la un nivel cu 12 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului de Mod S. Notă.- Asemenea impulsuri se pot combina cu impulsurile P 1 și P 2 ale interogării de Mod S pentru a forma o interogare validă „all-call” numai de Mod A/C. Transponderul de Mod S nu răspunde la interogări „all-call” numai de Mod A/C. Un impuls precedent se poate combina, de asemenea, cu P 2 al interogării de Mod S pentru a forma o interogare validă de Mod A sau de Mod C. Totuși, perechea P 1 – P 2 a preambulului de Mod S prevalează (pct. 3.1.2.4.1.1.1). Procesul de decodare de Mod S este independent de procesul de decodare de Mod A/Mod C, iar interogarea de Mod S este acceptată. 3.1.2.10.1.1.4 Rata răspunsurilor în prezența interferențelor CW într-o bandă cu nivel scăzut. În prezența unor interferențe CW incoerente la o frecvență de 1.030 ± 0,2 MHz, cu niveluri de semnal cu 20 dB sau mai mult, sub nivelul de semnal dorit al interogărilor de Mod A/C sau de Mod S, transponderul trebuie să răspundă corect la cel puțin 90 la sută din interogări. 3.1.2.10.1.1.5 Răspuns parazit. Răspunsurile la semnalele care nu sunt în banda de trecere a receptorului trebuie să fie

mai mici cu cel puțin 60 dB față de sensibilitatea normală. 3.1.2.10.2 Puterea de vârf a impulsurilor transponderului. Puterea de vârf a fiecărui impuls al unui răspuns trebuie:

a) să nu fie mai mică de 18,5 dBW pentru aeronavele care nu pot opera la altitudini care depășesc 4.570 m (15.000 ft);

b) să nu fie mai mică de 21,0 dBW pentru aeronavele care pot opera peste 4.570 m (15.000 ft);

c) să nu fie mai mică de 21,0 dBW pentru aeronavele cu viteza maximă de croazieră care depășește 324 km/h (175 kt); și

d) să nu depășească 27,0 dBW. 3.1.2.10.2.1 Puterea de ieșire a transponderului în stare inactivă. Atunci când transponderul este în starea inactivă, puterea de vârf a impulsurilor de 1.090 MHz ± 3 MHz nu trebuie să depășească –50 dBm. Starea inactivă este definită astfel încât să includă întreaga perioadă dintre transmisii, mai puțin perioadele de tranziție de 10 μs dinaintea primului impuls și de după ultimul impuls al transmisiei. Notă.- Puterea transponderului în stare inactivă este redusă astfel, pentru a se asigura faptul că o aeronavă, atunci când se află la o distanță de 185 m (0,1 NM) de un interogator de Mod A/C sau Mod S, nu provoacă interferențe acelui echipament. În anumite aplicații de Mod S, de exemplu sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor, unde un emițător și un receptor de 1.090 MHz sunt în aceeași aeronavă, poate fi necesar să se reducă și mai mult puterea transponderului în stare inactivă. 3.1.2.10.2.2 Radiația emisiilor parazite.

Radiația CW nu trebuie să depășească 70 dB sub 1 watt. 3.1.2.10.3 Caracteristici speciale 3.1.2.10.3.1 Suprimarea lobilor laterali la Modul S. Notă.- Suprimarea lobilor laterali pentru formatele de Mod S are loc atunci când un impuls P 5 se suprapune peste poziția inversării fazei de sincronizare a P 6, determinând transponderul să nu recunoască interogarea (pct. 3.1.2.4.1.1.3). Dată fiind o interogare de Mod S care solicită un răspuns, transponderul trebuie ca:

a) la toate nivelurile de semnal între MTL

3 dB și –21 dBm, să aibă o rată de răspuns mai mică de 10 la sută, dacă amplitudinea recepționată a impulsului P 5 depășește amplitudinea recepționată a impulsului P 6, cu 3 dB sau mai mult;

b) la toate nivelurile de semnal între MTL

3 dB și –21 dBm, să aibă o rată de răspuns de cel puțin 99 la sută, dacă amplitudinea recepționată a impulsului P 6

depășește amplitudinea recepționată a impulsului P 5, cu 12 dB sau mai mult. 3.1.2.10.3.2 Timpul mort în Modul S. Timpul mort trebuie să fie definit ca intervalul de timp care începe la finalul unei transmisii de răspuns și se termină atunci când transponderul și-a redobânditt sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL. Transponderele de Mod nu S trebuie să aibă timpul mort mai mare de 125 μs. 3.1.2.10.3.3 Desensibilizarea receptoarelor de Mod S. Receptorul transponderului trebuie să fie desensibilizat conform pct. 3.1.1.7.7.1, la recepționarea oricărui impuls cu durata mai mare de 0,7 μs. 3.1.2.10.3.3.1 Restabilirea după desensibilizare. Restabilirea după desensibilizare trebuie să înceapă odată cu frontul descrescător al fiecărui impuls al unui semnal recepționat și să se producă cu rata impusă la pct. 3.1.1.7.7.2, cu condiția ca nici un răspuns sau transfer de date să nu aibă loc ca răspuns la semnalul recepționat. 3.1.2.10.3.4 Restabilirea după interogările de Mod S care nu obțin răspunsuri 3.1.2.10.3.4.1 Restabilirea după o singură interogare de Mod S 3.1.2.10.3.4.1.1 Transponderul trebuie să își restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL, nu mai târziu de 128 de μs după recepționarea inversării fazei de sincronizare care urmează după o interogare de Mod S care nu este acceptată (pct. 3.1.2.4.1.2) sau care este acceptată, dar nu solicită niciun răspuns. 3.1.2.10.3.4.1.2 [Rezervat] 3.1.2.10.3.4.1.3 Toate transponderele de Mod S instalate la sau după 1 ianuarie 1999, trebuie să își restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL, nu mai târziu de 45 de μs după recepționarea inversării fazei de sincronizare care urmează după o interogare de Mod S care nu este acceptată (pct. 3.1.2.4.1.2) sau care este acceptată dar nu solicită niciun răspuns. 3.1.2.10.3.4.2 Restabilirea după o interogare Comm-C de Mod S. Un transponder de Mod S având capacitate Comm-C trebuie să își restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL, nu mai târziu de 45 μs după recepționarea inversării fazei de sincronizare care urmează după acceptarea unei interogări Comm-C pentru care nu este cerut niciun răspuns. 3.1.2.10.3.5 Răspunsurile nedorite de Mod S. Transponderele de Mod S nu trebuie să genereze răspunsuri nedorite de Mod S, mai des decât o dată la 10 secunde. Montarea la bordul aeronavei trebuie să fie realizată în așa fel încât acest standard să fie atins atunci când toate echipamentele perturbatoare posibile, montate la bordul aceleiași aeronave, funcționează la niveluri maxime de interferență. 3.1.2.10.3.5.1 Răspunsurile nedorite de Mod S în prezența unor interferențe CW în banda de nivel scăzut. În prezența unor interferențe CW incoerente, la o frecvență de 1.030 ± 0,2 MHz și la niveluri de semnal de -60 dBm sau mai puțin și în absența semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod S nu trebuie să genereze răspunsuri nedorite de Mod S mai des decât o dată la 10 secunde. 3.1.2.10.3.6 Limitarea ratei de răspuns. Notă: Limitarea ratei de răspuns este stabilită separat pentru Modurile A și C și pentru Modul S. 3.1.2.10.3.6.1 Limitarea ratei de răspuns pentru Modul S. Limitarea ratei de răspuns nu este cerută pentru formatele de Mod S ale unui transponder. Dacă o asemenea limitare este integrată pentru protecția circuitelor, aceasta trebuie să permită ratele minime de răspuns solicitate la pct. 3.1.2.10.3.7.2 și 3.1.2.10.3.7.3. 3.1.2.10.3.6.2 Limitarea ratei de răspuns pentru Modurile A și C. Limitarea ratei de răspuns pentru Modurile A și C trebuie să fie efectuată conform pct. 3.1.1.7.9.1. Reducerea prescrisă pentru sensibilitate (pct. 3.1.1.7.9.2) trebuie să nu afecteze performanțele de Mod S ale transponderului. 3.1.2.10.3.7 Capacitatea minimă a ratei de răspuns, Modurile A, C și S 3.1.2.10.3.7.1 Toate ratele de răspuns specificate la pct. 3.1.2.10.3.7 trebuie să fie în afara oricăror transmisii de squitter pe care transponderul este solicitat să le efectueze. 3.1.2.10.3.7.2 Capacitatea minimă a ratei de răspuns, Modurile A și C. Capacitatea minimă a ratei de răspuns pentru Modurile A și C trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.7.9. 3.1.2.10.3.7.3 Capacitatea ratei minime de răspuns, Modul S. Un transponder capabil să transmită numai răspunsuri scurte de Mod S trebuie să fie capabil să genereze răspunsuri la următoarele rate: 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde În plus față de transmisiile ELM downlink, un transponder de nivel 2, 3 sau 4 trebuie să fie capabil să genereze, cât timp răspunde, cel puțin: 16 din 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă 6 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde 4 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde 2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde În plus față de transmisiile ELM downlink, un transponder de nivel 5 trebuie să fie capabil să genereze, cât timp răspunde cel puțin: 24 din 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă 9 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde 6 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde 2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde În plus, un transponder din cadrul unui echipament ACAS trebuie să fie capabil să genereze drept răspunsuri de coordonare ACAS, cel puțin 3 din 50 de răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă. 3.1.2.10.3.7.4 Rata minimă pentru răspuns de vârf pentru ELM de Mod S.

Nota 1.- Atunci când un mesaj ELM downlink este inițializat (pct. 3.1.2.7.7.1), transponderul de Mod S anunță lungimea (în segmente) a mesajului aflat în așteptare. Transponderul trebuie să fie capabil să transmită acest număr de segmente, plus o marjă suplimentară pentru a compensa răspunsurile pierdute, în timpul în care aeronava se află în lățimea fasciculului interogatorului de la sol. Cel puțin o dată la fiecare secundă, un transponder de Mod S echipat pentru operații cu ELM downlink, trebuie să fie capabil să transmită, într-un interval de 25 milisecunde, cu cel puțin 25 la sută mai multe segmente decât au fost anunțate la inițializare (pct. 3.1.2.7.7.1). Capacitatea ELM downlink de lungime minimă pentru transponderele de nivel 4 și 5 trebuie să fie conformă celor specificate la pct. 3.1.2.10.5.2.2.2. Nota 2.- Unui transponder capabil să proceseze un mesaj ELM downlink de lungime maximă (16 segmente), i se cere deci să poată transmite 20 de răspunsuri lungi în condițiile de mai sus. Pot fi fabricate transpondere de nivel 4 care să proceseze mai puțin decât lungimea maximă a mesajului. Aceste transpondere nu pot inițializa o lungime de mesaj care depășește capacitatea emițătorului lor. De exemplu, un transponder care poate transmite cel mult 10 răspunsuri lungi în condițiile de mai sus, nu poate anunța niciodată un mesaj alcătuit din mai mult de 8 segmente. 3.1.2.10.3.8 Întârzierea răspunsului și fluctuațiile (jitter-ul). Notă.- După ce a fost acceptată o interogare și dacă este solicitat un răspuns, transmisia de răspuns începe după o întârziere predefinită, necesară pentru executarea protocoalelor. Se atribuie valori diferite pentru această întârziere pentru Modurile A și C,

pentru Modul S și pentru răspunsurile „all-call” de Mod A/C/S. 3.1.2.10.3.8.1 Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru Modurile A și C. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru schimbul de date de Mod A și C trebuie să fie stabilite conform celor indicate la pct. 3.1.1.7.10. 3.1.2.10.3.8.2 Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru Modul S. Pentru toate nivelurile semnalului de intrare între MTL și –21 dBm, frontul crescător al primului impuls al preambulului răspunsului (pct. 3.1.2.2.5.1.1) trebuie să se producă la 128 ± 0,25 μs după inversarea fazei de sincronizare (pct. 3.1.2.1.5.2.2) a impulsului P 6 recepționat. Fluctuațiile răspunsului nu trebuie să depășească 0,08 μs, valoare de vârf (probabilitate 99,9%). 3.1.2.10.3.8.3 Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru Modurile A/C/S „all-call”. Pentru toate nivelurile semnalului de intrare între MTL

3 dB și –21 dBm, frontul crescător al primului impuls al preambulului răspunsului (3.1.2.2.5.1.1) trebuie să se producă la 128 ± 0,5 μs după frontul crescător al impulsului P 4 al interogării (3.1.2.1.5.1.1). Fluctuațiile nu trebuie să depășească 0,1 μs, valoare de vârf (probabilitate 99,9%). Notă.- Fluctuațiile de vârf de 0,1 μs sunt în concordanță cu instabilitatea impusă la pct. 3.1.1.7.10. 3.1.2.10.3.9 Temporizatoare (timere). Perioadele de timp și caracteristicile temporizatoarelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în tabelul 3-10. Toate temporizatoarele trebuie să aibă capacitatea de a fi restartate. La primirea oricărei comenzi de pornire, ele trebuie să funcționeze pentru perioadele de timp care le-au fost specificate. Aceasta trebuie să aibă loc indiferent dacă ele sunt în stare de funcționare sau de nefuncționare, în momentul în care este recepționată comanda de pornire. O comandă de resetare a temporizatorului trebuie să determine temporizatorul să se oprească din funcționare și să revină la starea inițială, pregătindu-se pentru o comandă ulterioară de pornire. 3.1.2.10.3.10 Inhibarea răspunsurilor. Răspunsurile la interogările „all-call” de Mod A/C/S și cele „all-call” numai de Mod S trebuie să fie inhibate întotdeauna atunci când aeronava declară poziția la sol. Nu trebuie să fie posibilă inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod S adresate discret (selectiv), indiferent dacă aeronava se află în zbor sau la sol. 3.1.2.10.3.10.1 Aeronavele trebuie să asigure mijloace de determinare automată a poziției la sol și să furnizeze această informație transponderului. 3.1.2.10.3.10.2 Răspunsurile de Mod A/C trebuie să fie inhibate atunci când aeronava se află la sol, pentru a preveni interferențele atunci când aceasta se află în apropiere de un interogator sau de o altă aeronavă.

Notă.- Interogările de Mod S adresate în mod selectiv nu dau naștere la astfel de interferențe și pot fi cerute pentru comunicații de date cu aeronavele de pe suprafața aeroportului. Transmisiile squitter-elor de achiziție pot fi folosite pentru supravegherea pasivă a aeronavelor de pe suprafața aeroportului. 3.1.2.10.4 Sistemul de antene al transponderului și operarea cu diversitate de antene. Transponderele de Mod S echipate pentru operare în diversitate trebuie să aibă două porturi RF pentru operarea cu două antene, o antenă deasupra și cealaltă dedesubtul fuzelajului aeronavei. Semnalul recepționat de la una dintre antene trebuie să fie selectat în vederea acceptării, iar răspunsul trebuie transmis numai de la antena selectată. 3.1.2.10.4.1 Caracteristica de radiație. Caracteristica de radiație a antenelor de Mod S, atunci când sunt instalate pe o aeronavă, trebuie să fie echivalentă nominal cu aceea a unei antene monopol de lungime /4 (lambda pe patru) în plan orizontal. Notă.- Antenele transponderului proiectate să mărească câștigul în detrimentul deschiderii (aperturii) verticale a fasciculului nu sunt de dorit, din cauza performanțelor scăzute pe timpul virajelor. 3.1.2.10.4.2 Amplasarea antenelor. Antenele de sus și de jos trebuie să fie montate cât mai aproape posibil de axa fuzelajului. Antenele trebuie să fie amplasate astfel încât să se minimizeze obstrucționarea câmpurilor lor în plan orizontal. 3.1.2.10.4.2.1 Distanța pe orizontală dintre antena de sus și cea de jos nu trebuie să fie mai mare de 7,6 m (25 ft). Notă.- Această cerință are ca scop asigurarea funcționării oricărui tip de transponder în diversitate (inclusiv cabluri), cu orice sistem de antene în diversitate și totuși să îndeplinească cerința de la pct. 3.1.2.10.4.5. 3.1.2.10.4.3 Selectarea antenei. Transponderele de Mod S echipate pentru operarea în diversitate trebuie să aibă capacitatea de a evalua o secvență de impulsuri recepționată simultan pe canalele ambelor antene, pentru a stabili în mod individual pentru fiecare canal, dacă impulsul P 1 și impulsul P 2 ale unui preambul al unei interogări de Mod S întrunesc cerințele pentru o interogare de Mod S, așa cum sunt definite la pct. 3.1.2.1, și dacă impulsul P 1 și impulsul P 3 ale unei interogări de Mod A, Mod C sau intermod întrunesc cerințele pentru interogările de Mod A și Mod C așa cum sunt definite la pct. 3.1.1. Notă.- Transponderele echipate pentru operarea în diversitate pot avea în mod opțional capacitatea de a evalua caracteristici suplimentare ale impulsurilor recepționate ale interogărilor, la selectarea unui canal de diversitate. Transponderul poate evalua, ca opțiune, o interogare completă de Mod S, recepționată simultan pe ambele canale, pentru a stabili în mod individual, pentru fiecare canal, dacă interogarea întrunește cerințele pentru acceptarea interogărilor de Mod S, așa cum sunt ele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3. 3.1.2.10.4.3.1 Dacă cele două canale recepționează simultan cel puțin o pereche de impulsuri P 1 – P 2 care întrunește cerințele pentru o interogare de Mod S sau o pereche de impulsuri P 1 – P 3 care întrunește cerințele pentru o interogare de Mod A sau Mod C sau dacă cele două canale acceptă simultan o interogare completă, antena la care intensitatea semnalului este mai mare, trebuie să fie selectată pentru recepționarea restului interogării (dacă este cazul) și pentru transmiterea răspunsului. 3.1.2.10.4.3.2 Dacă doar un singur canal recepționează o pereche de impulsuri care întrunește cerințele pentru o interogare sau dacă doar un singur canal acceptă o interogare, antena asociată cu acel canal trebuie s ă f i e selectată indiferent de intensitatea semnalului recepționat. 3.1.2.10.4.3.3 Pragul de selectare. Dacă selectarea antenei se bazează pe nivelul semnalului, aceasta trebuie să fie efectuată la toate nivelurile de semnal între MTL și – 21 dBm. Notă.- Oricare dintre cele două antene poate fi selectată dacă diferența dintre nivelurile semnalelor este mai mică de 3 dB. 3.1.2.10.4.3.4 Toleranța la întârzierea semnalului recepționat. Dacă o interogare este recepționată de o antenă cu 0,125 μs sau mai puțin, înainte de a fi recepționată de cealaltă antenă, interogările trebuie să fie considerate interogări simultane și se aplică criteriile de mai sus, de selecție a antenei. Dacă o interogare acceptată este recepționată de oricare dintre antene cu 0,375 μs sau mai mult, înainte de a fi recepționată de cealaltă antenă, antena selectată pentru răspuns trebuie să fie aceea care a recepționat interogarea mai devreme. Dacă timpul relativ de recepție este între 0,125 și 0,375 μs, transponderul trebuie să selecteze antena pentru răspuns, fie pe baza criteriilor de interogare simultană, fie pe baza criteriului timpului de sosire mai devreme a interogării. 3.1.2.10.4.4 Izolarea canalelor de transmisie în diversitate. Puterea RF de vârf

transmisă de la antena selectată trebuie să depășească puterea transmisă de la antena neselectată, cu cel puțin 20 dB. 3.1.2.10.4.5 Întârzierea răspunsului la transponderele cu transmisie în diversitate. Diferența totală la transmisia în ambele direcții, dintre întârzierea medie a răspunsului dintre cele două canale de antenă (inclusiv întârzierea diferențială cauzată de cablurile dintre transponder și antenă și de distanța pe orizontală de-a lungul axului central al aeronavei dintre cele două antene), trebuie să nu depășească 0,13 μs pentru interogări cu amplitudine egală. Această cerință trebuie să fie valabilă pentru intensități ale semnalului de interogare cuprins între MTL

3 dB și –21 dBm. Cerințele pentru fluctuații (jitter) pentru fiecare canal individual trebuie să rămână conform celor specificate pentru transponderele fără diversitate. Notă.- Această cerință limitează fluctuația aparentă provocată de comutarea între antene și de diferențele de întârziere datorate cablurilor. 3.1.2.10.5 Procesarea de date și interfețele 3.1.2.10.5.1 Datele directe. Datele directe trebuie să fie acelea care sunt solicitate pentru protocolul de supraveghere al sistemului de Mod S. 3.1.2.10.5.1.1 Datele directe fixe. Datele directe fixe sunt date provenite de la aeronavă care nu se modifică în timpul zborului și acestea trebuie să fie:

a) codul de adresă al aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 și 3.1.2.5.2.2.2);

b) viteza maximă de zbor (pct. 3.1.2.8.2.2); și

c) însemnele de naționalitate și marca de ordine (codul de înmatriculare) a aeronavei, dacă este folosită pentru identificarea zborului (pct. 3.1.2.9.1.1). 3.1.2.10.5.1.2 Interfețele pentru datele directe fixe Interfețele de la transponder către aeronavă trebuie să fie proiectate astfel încât valorile datelor directe fixe devin o funcție a echipamentului de bord și nu a configurației transponderului. Notă.- Scopul acestei cerințe este acela de a încuraja o tehnică de interfațare care să permită schimbarea datelor transponderului, fără manipularea transponderului în sine în vederea setării datelor directe fixe. 3.1.2.10.5.1.3 Datele directe variabile. Datele directe variabile sunt datele provenite de la aeronavă care se pot modifica în timpul zborului și acestea trebuie să fie:

a) codul de altitudine de Mod C (pct. 3.1.2.6.5.4);

b) codul de identitate de Mod A (pct. 3.1.2.6.7.1);

c) poziția la-sol a aeronavei (pct. 3.1.2.5.2.2.1, 3.1.2.6.5.1 și 3.1.2.8.2.1);

d) identificarea aeronavei, dacă este diferită de înmatricularea acesteia (pct. 3.1.2.9.1.1); și

e) condiția SPI (pct. 3.1.2.6.10.1.3). 3.1.2.10.5.1.4 Interfețele pentru datele directe variabile. 3.1.2.10.5.1.4.1 Trebuie să fie prevăzut un mijloc, atunci când aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât condiția SPI să fie introdusă de pilot, fără introducerea sau modificarea altor date de zbor. 3.1.2.10.5.1.4.2 Trebuie furnizat un mijloc, în timp ce aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât codul de identitate de Mod A să fie afișat pilotului și modificat fără introducerea sau modificarea altor date de zbor. 3.1.2.10.5.1.4.3 Pentru transponderele de nivel 2 și superior trebuie furnizat un mijloc, în timp ce aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât identificarea aeronavei să fie afișată pilotului și, atunci când conține date variabile (3.1.2.10.5.1.3.d), să fie modificată fără introducerea sau modificarea altor date de zbor. Notă.- Implementarea acțiunii pilotului în vederea introducerii datelor va fi cât mai simplă și eficientă posibil, pentru a minimiza timpul necesar și pentru a reduce posibilitatea apariției erorilor în timpul introducerii datelor. 3.1.2.10.5.1.4.4 Trebuie să fie incluse interfețe care să accepte codarea altitudinii barometrice și a poziției la sol. Notă.- Nu se stabilește niciun model specific pentru interfața privind datele directe variabile. 3.1.2.10.5.2 Datele indirecte. Notă.- Datele indirecte sunt acelea care trec prin transponder în orice direcție, dar care nu afectează funcția de supraveghere. Dacă originea și/sau destinația datelor indirecte nu se regăsesc în cadrul transponderului, trebuie să fie folosite interfețe pentru realizarea conexiunilor necesare. 3.1.2.10.5.2.1 Funcția interfețelor Notă.- Interfețele de date indirecte pentru operațiunile standard deservesc interogările care solicită un răspuns și funcția de radio-emisie. Interfețele de date indirecte pentru ELM ce deservesc acel sistem, necesită memorie intermediară și circuite pentru protocol, în cadrul transponderului. Porturile unei interfețe pot fi separate pentru fiecare direcție și pentru fiecare serviciu sau pot fi combinate în orice

fel. 3.1.2.10.5.2.1.1 Interfața pentru operațiuni uplink cu lungime standard. Interfața pentru operațiuni uplink cu lungime standard trebuie să transfere toți biții interogărilor acceptate (cu posibilitatea excluderii câmpului AP), cu excepția UF = 9, 11 sau 16. Notă.- Câmpul AP poate fi de asemenea transferat pentru a ajuta la implementarea integrității. 3.1.2.10.5.2.1.2 Interfața pentru operațiuni downlink cu lungime standard. Un transponder care transmite informații care provin de la dispozitive periferice trebuie să poată să primească biți sau structuri de biți în vederea inserării în pozițiile corespunzătoare din cadrul transmisiei. Aceste poziții nu trebuie să le includă pe acelea în care sunt inserați biți generați intern de transponder și nici câmpul AP al răspunsului. Un transponder care transmite informații utilizând formatul Comm-B trebuie să aibă acces imediat la datele solicitate, în sensul că transponderul trebuie să răspundă unei interogări cu datele cerute de acea interogare. Notă.- Această cerință poate fi îndeplinită în două feluri:

a) transponderul poate fi prevăzut cu memorie intermediară pentru datele interne și protocol;

b) transponderul poate utiliza o interfață „în timp real” care să opereze astfel încât datele uplink să părăsească transponderul înainte ca răspunsul corespondent să fie generat și datele downlink să intre la timp în transponder pentru a fi integrate în răspuns. 3.1.2.10.5.2.1.3 Interfața pentru mesajele cu lungime extinsă Notă.- Interfața ELM extrage din și introduce în transponder datele schimbate între aeronavă și sol prin intermediul protocolului ELM (3.1.2.7). 3.1.2.10.5.2.2 Ratele de tranzacționare ale datelor indirecte 3.1.2.10.5.2.2.1 Operațiunile cu lungime standard. Un transponder echipat pentru transferul de informații către și dinspre dispozitive externe trebuie să fie capabil să proceseze datele a cel puțin tot atâtor răspunsuri câte sunt prevăzute pentru ratele minime de răspuns la pct. 3.1.2.10.3.7.2, precum și datele uplink de la interogările transmise cu o rată de cel puțin: 50 interogări lungi, în orice interval de 1 secundă 18 interogări lungi, într-un interval de 100 milisecunde 8 interogări lungi, într-un interval de 25 milisecunde 4 interogări lungi, într-un interval de 1,6 milisecunde. Nota 1.- Un transponder capabil să aibă rate de răspuns mai mari decât minimul de la pct. 3.1.2.10.3.7.2, nu trebuie să accepte interogări lungi după ce atinge limitele de procesare de date uplink de mai sus. Nota 2.- Răspunsul de Mod S este singurul mijloc de confirmare a recepționării conținutului de date a unei interogări de Mod S. Astfel, dacă transponderul este capabil să răspundă la o interogare, echipamentul de Mod S trebuie să fie capabil să accepte conținutul de date din acea interogare, indiferent de sincronizarea dintre ea și alte interogări acceptate. Suprapunerea fasciculelor de Mod S ale mai multor interogatoare, poate să conducă la cerința pentru procesare și memorie intermediară de date considerabile. Minimul descris în acest paragraf, reduce procesarea datelor la un nivel realist, în timp ce prevederea pentru neacceptare asigură notificarea interogatorului că datele, temporar, nu vor fi acceptate. 3.1.2.10.5.2.2.2 Operațiunile cu lungime extinsă. Transponderele de nivel 3 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.3) și de nivel 4 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.4) trebuie să poată transfera datele de la cel puțin patru mesaje ELM uplink complete, de câte șaisprezece segmente (pct. 3.1.2.7.4), în orice interval de patru secunde. Un transponder de nivel 5 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.5) trebuie să poată transfera datele de la cel puțin patru mesaje ELM uplink complete de câte șaisprezece segmente, în orice interval de o secundă și să fie capabil să accepte cel puțin două mesaje ELM uplink complete de câte șaisprezece segmente, cu același cod II, într-un interval de 250 ms. Un transponder de nivel 4 trebuie să poată transmite cel puțin un mesaj ELM downlink de patru segmente (pct. 3.1.2.7.7 și 3.1.2.10.3.7.3), în orice interval de o secundă. Un transponder de nivel 5 trebuie să poată transmite cel puțin un mesaj ELM downlink de șaisprezece segmente, în orice interval de o secundă. 3.1.2.10.5.2.2.2.1 În mod uzual, transponderele de nivel 3 și de nivel 4 trebuie să poată accepta cel puțin două mesaje ELM uplink complete de câte șaisprezece segmente, într-un interval de 250 ms. 3.1.2.10.5.2.3 Formatele de date pentru operațiunile cu lungime standard și parametrii downlink (DAP-uri) solicitați ai aeronavei 3.1.2.10.5.2.3.1 Toate transponderele de nivel 2 și superior trebuie să admită următoarele registre:

a) rapoartele privind capacitatea (pct. 3.1.2.6.10.2);

b) registrul 20 {HEX} pentru protocolul de identificare a aeronavelor (pct. 3.1.2.9); și

c) pentru aeronavele echipate cu ACAS, registrul 30 {HEX} privind avertizările active, indicând un iminent pericol de coliziune cu o altă aeronavă (pct. 4.3.8.4.2.2). 3.1.2.10.5.2.3.2 Acolo unde este necesar, DAP-urile trebuie să fie admise de registrele enumerate în tabelul 3-11. Formatele și ratele minime de actualizare ale registrelor transponderului trebuie să fie implementate într-un mod consecvent, pentru a se asigura interoperabilitatea. 3.1.2.10.5.2.3.3 Interfața pentru operațiuni downlink cu lungime standard trebuie să furnizeze parametrii downlink ai aeronavei (DAP-urile) către transponderul care le pune la dispoziția stațiilor de la sol. Fiecare DAP trebuie să fie împachetat în formatul Comm-B (câmpul MB) și poate fi extras fie utilizând protocolul Comm-B inițiat de la sol (GICB), fie utilizând canalul 3 downlink MSP, prin aplicația dataflash. Notă.- Formatele și ratele de actualizare ale fiecărui registru și aplicația dataflash sunt specificate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). 3.1.2.10.5.3 Integritatea transferului conținutului de date. Un transponder care utilizează interfețe de date trebuie să aibă o protecție suficientă pentru a asigura rate de eroare mai mici de o eroare la 10 3 mesaje și o eroare nedetectată la 10 7 transmisii de câte 112 biți, în ambele direcții, între antenă și fiecare port al interfeței. 3.1.2.10.5.4 Anularea mesajelor. Interfața pentru operațiuni downlink cu lungime standard și interfața de mesaje cu lungime extinsă, trebuie să aibă capacitatea de anulare a unui mesaj trimis către transponder în vederea transmiterii la sol, dar al cărui ciclu de transmitere nu a fost încheiat (de ex. încheierea nu a fost realizată de un interogator de la sol). Notă.- Un exemplu privind necesitatea acestei capacități, îl reprezintă anularea unui mesaj, dacă se încearcă livrarea sa atunci când aeronava nu se află în zona de acoperire a unei stații de Mod S de la sol. Mesajul trebuie să fie anulat pentru a se preveni citirea și interpretarea sa ca mesaj curent, atunci când aeronava intră din nou în spațiul aerian de Mod S. 3.1.2.10.5.5 Mesaje direcționate în zbor. Transferul acestui tip de mesaj necesită toate acțiunile indicate la pct. 3.1.2.10.5.4, plus transferul către transponder al identificatorului interogatorului din amplasamentul care urmează să recepționeze mesajul. 3.1.2.11 Caracteristicile esențiale de sistem ale interogatorului de la sol.

Notă.- Pentru a se asigura faptul că acțiunea interogatoarelor de Mod S nu are loc în detrimentul interogatoarelor de Mod A/C, există limite de performanță pentru interogatoarele de Mod S. 3.1.2.11.1 Ratele de repetare a interogărilor. Interogatoarele de Mod S trebuie să utilizeze cele mai mici rate posibile de repetare a interogărilor, pentru toate modurile de interogare. Notă.- Date exacte privind azimutul pot fi obținute la rate mici de interogare, prin tehnicile monopuls. 3.1.2.11.1.1 Rata de repetare a interogărilor „all-call”. 3.1.2.11.1.1.1 Rata de repetare a interogărilor pentru Modul „all-call” A/C/S, utilizată pentru achiziție, trebuie să fie mai mică de 250 de interogări pe secundă. Această rată trebuie să se aplice de asemenea și interogărilor pereche de Mod S și de Mod A/C, folosite pentru achiziție în modul multisite. 3.1.2.11.1.1.2 Numărul maxim de răspunsuri de Mod S „all-call” generate de un interogator. Pentru aeronave care nu sunt blocate, un interogator de Mod S nu trebuie să genereze, în medie, mai mult de 6 răspunsuri „all-call” pe o perioadă de 200 ms și nu mai mult de 26 de răspunsuri „all-call”, numărate într-o perioadă de 18 secunde. 3.1.2.11.1.2 Rata de repetare a interogărilor către o singură aeronavă 3.1.2.11.1.2.1 Interogările care necesită un răspuns. Interogările de Mod S care necesită un răspuns nu trebuie să fie transmise unei singure aeronave la intervale mai scurte de 400 de μs. 3.1.2.11.1.2.2 Interogările ELM uplink. Timpul minim între începuturile interogărilor Comm-C succesive trebuie să fie de 50 de μs. 3.1.2.11.1.3 Rata de transmisie pentru interogările selective 3.1.2.11.1.3.1 Pentru toate interogatoarele de Mod S, rata de transmisie pentru interogările selective trebuie să fie:

a) mai mică de 2.400 pe secundă, calculată ca medie într-un interval de 40 ms; și

b) mai mică de 480 în orice sector de 3 grade, calculată ca medie într-un interval de 1 secundă. 3.1.2.11.1.3.2 În plus, pentru un interogator de Mod S care are acoperire, care se suprapune cu lobii secundari ai oricărui alt interogator de Mod S, rata de transmisie pentru interogările selective trebuie să fie:

a) mai mică de 1.200 pe secundă, calculată ca medie într-un un interval de 4

secunde; și

b) mai mică de 1.800 pe secundă, calculată ca medie într-un un interval de 1 secundă.

Notă.- Distanța minimă tipică pentru a se asigura separarea lobilor secundari între interogatoare, este de 35 km. 3.1.2.11.2 Puterea efectiv radiată a interogatorului Puterea efectiv radiată a tuturor impulsurilor de interogare trebuie să fie diminuată în conformitate cu cele descrise la pct. 3.1.1.8.2. 3.1.2.11.3 Puterea de ieșire a interogatorului în stare inactivă. Atunci când emițătorul interogatorului nu transmite o interogare, puterea sa de ieșire nu trebuie să depășească –5 dBm putere efectiv radiată la orice frecvență cuprinsă între 960 MHz și 1.215 MHz. Notă.- Această limitare asigură faptul că aeronavele care zboară în apropierea interogatorului (până la 1,85 km (1 NM)) nu recepționează interferențe care le-ar împiedica să fie urmărite de un alt interogator. În anumite situații, chiar și distanțele interogator-aeronavă mai mici sunt semnificative, de exemplu, dacă este folosită supravegherea de Mod S pe suprafața aeroportului. În aceste cazuri poate fi necesară o limitare suplimentară privind puterea de ieșire a interogatorului în stare inactivă. 3.1.2.11.3.1 Radiația emisiilor parazite Radiațiile CW nu trebuie să depășească 76 dB sub 1 watt. 3.1.2.11.4 Toleranțele privind semnalele transmise. Pentru ca semnalele-din-spațiu să fie recepționate de transponder, așa cum este descris la pct. 3.1.2.1, toleranțele privind semnalul transmis trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3-12. 3.1.2.11.5 Răspunsul parazit Răspunsul la semnalele care nu sunt în banda de trecere, trebuie să fie cu cel puțin 60 dB sub sensibilitatea normală. 3.1.2.11.6 Coordonarea blocării. Un interogator de Mod S nu trebuie să fie folosit prin utilizarea blocării „all-call” până când nu a fost realizată coordonarea cu toate celelalte interogatoare de Mod S care funcționează și care au un volum oarecare de suprapunere în acoperire, pentru a se asigura faptul că nici un interogator nu poate fi împiedicat să facă achiziții de date de la aeronave echipate cu Mod S. Notă.- Această coordonare poate fi realizată prin rețeaua de la sol sau prin alocarea de coduri (II) identificatoarelor interogatoarelor și implică acorduri regionale acolo

unde acoperirea se suprapune peste granițe. 3.1.2.11.7 Interogatoare mobile.

Interogatoarele mobile trebuie obțină date prin recepționarea de squitter-e, ori de câte ori este posibil, de la aeronave echipate cu Mod S.

Notă.- Achiziția pasivă de squitter-e reduce încărcarea canalelor și se poate realiza fără a fi nevoie de coordonare.

TABELE AFERENTE CAPITOLULUI 3

Tabelul 3-1. Formele impulsurilor – Interogările de Mod S și intermod

Impulsurile

Durata (μs)

Toleranța duratei (μs)

Timpul de creștere (μs)

Timpul de descreștere (μs)

Min.

Max.

Min.

Max.

P 1, P 2, P 3, P 5 0,8 ± 0,1 0,05 0,1 0,05 0,2

P 4 (scurt) 0,8 ± 0,1 0,05 0,1 0,05 0,2

P 4 (lung) 1,6 ± 0,1 0,05 0,1 0,05 0,2

P 6 (scurt) 16,25 ± 0,25 0,05 0,1 0,05 0,2

P 6 (lung) 30,25 ± 0,25 0,05 0,1 0,05 0,2

Tabelul 3-2. Formele impulsurilor – Răspunsurile de Mod S

Durata impulsului (μs)

Toleranța duratei (μs)

Timpul de creștere (μs)

Timpul de descreștere (μs)

Min.

Max.

Min.

Max. 0,5 ± 0,05 0,05 0,1 0,05 0,2 1,0 ± 0,05 0,05 0,1 0,05 0,2

Tabelul 3-3. Defini,iile câmpurilor

Câmpul

Formatul

Referința

Indicativul

Funcția

UF

DF

AA

Adresă anunțată 11,17,18 3.1.2.5.2.2.2.

AC

Codul de altitudine 4, 20 3.1.2.6.5.4.

AF

Câmpul aplicației 19 3.1.2.8.8.2.

AP

Adresă/paritate

Toate 0, 4, 5, 16, 20, 21, 24 3.1.2.3.2.1.3

AQ

Achiziție 0 3.1.2.8.1.1.

CA

Capacitate 11,17 3.1.2.5.2.2.1.

CC

Capacitatea de legătură încrucișată 0 3.1.2.8.2.3.

CF

Câmpul de control 18 3.1.2.8.7.2.

CL

Eticheta codului 11 3.1.2.5.2.1.3.

DF

Format downlink

Toate 3.1.2.3.2.1.2.

DI

Identificarea indicatorului 4,5 20,21 3.1.2.6.1.3.

DP

Paritatea datelor 20, 21 3.1.2.3.2.1.5

DR

Solicitare downlink 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.5.2.

DS

Selector de date 0 3.1.2.8.1.3.

FS

Faza zborului 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.5.1

IC

Codul de interogare 11 3.1.2.5.2.1.2.

ID

Identitate 5, 21 3.1.2.6.7.1.

KE

Control, ELM 24 3.1.2.7.3.1.

MA

Mesaj, Comm-A 20, 21 3.1.2.6.2.1.

MB

Mesaj, Comm-B 20, 21 3.1.2.6.6.1.

MC

Mesaj, Comm-C 24 3.1.2.7.1.3.

MD

Mesaj, Comm-D 24 3.1.2.7.3.3.

ME

Mesaj, squitter extins 17,18 3.1.2.8.6.2.

MU

Mesaj, ACAS 16 4.3.8.4.2.3.

MV

Mesaj, ACAS 16 3.1.2.8.3.1. 4.3.8.4.2.4.

NC

Numărul segmentului C 24 3.1.2.7.1.2.

ND

Numărul segmentului D 24 3.1.2.7.3.2.

PC

Protocol 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.1.1.

PI

Paritate/ Identificatorul interogatorului 11,17,18 3.1.2.3.2.1.4

PR

Probabilitatea de răspuns 11 3.1.2.5.2.1.1.

RC

Controlul răspunsului 24 3.1.2.7.1.1.

RI

Informația de răspuns 0 3.1.2.8.2.2.

RL

Lungimea răspunsului 0 3.1.2.8.1.2.

RR

Cererea de răspuns 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.1.2.

SD

Indicator special 4,5, 20,21 3.1.2.6.1.4.

UF

Format uplink

Toate 3.1.2.3.2.1.1.

UM

Mesaj de utilitate 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.5.3.

VS

Stare verticală 0 3.1.2.8.2.1.

Tabelul 3-4. Defini,iile subcâmpurilor

Subcâmpul

Identifi- cator

Funcție

Câmp

Referință

ACS

Subcâmpul codului de altitudine

ME 3.1.2.8.6.3.1.2.

AIS

Subcâmpul de identificare al aeronavei

MB 3.1.2.9.1.1.

ATS

Subcâmpul tipului de altitudine

MB 3.1.2.8.6.8.2.

BDS 1

Subcâmpul 1 pentru selectorul de date Comm B

MB 3.1.2.6.11.2.1.

BDS 2

Subcâmpul 2 pentru selectorul de date Comm B

MB 3.1.2.6.11.2.1.

IDS

Subcâmpul indicatorului identificatorului

UM 3.1.2.6.5.3.1.

IIS

Subcâmpul identificatorului interogatorului

SD 3.1.2.6.1.4.1.a)

UM 3.1.2.6.5.3.1.

LOS

Subcâmpul de blocare

SD 3.1.2.6.1.4.1.d)

LSS

Subcâmpul de blocare a supravegherii

SD 3.1.2.6.1.4.1.g)

MBS

Subcâmpul Comm-B multisite

SD 3.1.2.6.1.4.1.c)

MES

Subcâmpul ELM multisite

SD 3.1.2.6.1.4.1.c)

OVC

Controlul suprapunerii

SD 3.1.2.6.1.4.1.i)

RCS

Subcâmpul de control al ratei

SD 3.1.2.6.1.4.1.f)

RRS

Subcâmpul de solicitare al răspunsului

SD 3.1.2.6.1.4.1.e) și g)

RSS

Subcâmpul stării de rezervare

SD 3.1.2.6.1.4.1.c)

SAS

Subcâmpul antenei de suprafață

SD 3.1.2.6.1.4.1.f)

SCS

Subcâmpul capacității de squitter

MB 3.1.2.6.10.2.2.1.

SIC

Capacitatea identificatorului de supraveghere

MB 3.1.2.6.10.2.2.1.

SIS

Subcâmpul identificatorului de supraveghere

SD 3.1.2.6.1.4.1.g)

SRS

Subcâmpul pentru solicitarea segmentului

MC 3.1.2.7.7.2.1

SSS

Subcâmpul stării de supraveghere

ME 3.1.2.8.6.3.1.1.

TAS

Subcâmpul pentru notificarea transmisiei

MD 3.1.2.7.4.2.6.

TCS

Subcâmpul pentru tipul controlului

SD 3.1.2.6.1.4.1.f)

TMS

Subcâmpul pentru mesaje tactice

SD 3.1.2.6.1.4.1.d)

TRS

Subcâmpul ratei de transmisie

MB 3.1.2.8.6.8.1.

Tabelul 3-5 Sumarul protocolului interogare – răspuns

Interogare UF

Condiții speciale

Răspuns DF 0

RL (3.1.2.8.1.2) egal cu 0 0

RL (3.1.2.8.1.2) egal cu 1 16 4

RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 4

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 20 5

RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 5

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 21 11

Transponderul blocat la codul de interogare, IC (3.1.2.5.2.1.2)

Fără răspuns

Testul pentru răspunsul stocastic eșuează (3.1.2.5.4)

Fără răspuns

Altfel 11 20

RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 4

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 20

AP conține adresa de radio-emisie (3.1.2.4.1.2.3.1.3)

Fără răspuns 21

RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 5

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 21

AP conține adresa de radio-emisie (3.1.2.4.1.2.3.1.3)

Fără răspuns 24

RC (3.1.2.7.1.1) egal cu 0 sau 1

Fără răspuns

RC (3.1.2.7.1.1) egal cu 2 sau 3 24

Tabelul 3-6. Tabel pentru registrul 10 16

Subcâmpuri ale registrului 10 16

MB (biți)

Comm B (biți)

Indicator de continuitate (flag) 9 41

Capacitate de comandă a suprapunerii 15 47

Capacitate ACAS 16 și 37-40 48 și 69-72

Numărul versiunii subrețelei de Mod S 17-23 49-55

Indicatorul protocolului extins al transponderului 24 56

Capacitatea specifică a serviciilor 25 57

Capacitatea ELM uplink 26-28 58-60

Capacitatea ELM downlink 29-32 61-64

Capacitatea de identificare a aeronavei 33 65

Subcâmpul privind capacitatea de squitter (SCS) 34 66

Capacitatea codului de identificare pentru supraveghere (SIC) 35 67

Raportul capacității de utilizare în comun a GICB 36 68

Starea subadreselor DTE de la 0 la 15 41-56 73-88

Tabelul 3-7. Validarea pozi,iei la sol

Determinarea stării de la bord

Categoria A/V

Viteza la sol

Viteza în aer

Radio altitudine

Fără informații

Fără schimbări asupra stării la sol

Masa < 15500 lbs (7031 Kg)

Fără schimbări asupra stării la sol

Masa >= 15500 lbs (7031 Kg) >100 noduri

sau >100 noduri

sau >50 ft

Performanță ridicată (>5g accelerație și > 400 noduri) >100 noduri

sau >100 noduri

sau >50 ft

Aeronave cu aripă rotativă

Fără schimbări asupra poziției la sol

Tabelul 3-8. Radio-emisia pozi,iei la sol a aeronavei fără un mijloc automat de determinare a pozi,iei la sol

Setul „A” al categoriei emițătorului ADS-B

Coda -rea

Semnificația

Viteza la sol

Viteza indicată

Radio altitudi- nea 0

Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 1

Ușoare (<15500 lbs sau 7031 kg)

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 2

Mici (15500 până la 75000 lbs sau 7031 până la 34019 Kg) <100 noduri

și <100 noduri

și <50 ft 3

Mari (75000 lbs până la 300000 lbs sau 34019 până la 136078 kg) <100 noduri

și <100 noduri

și <50 ft 4

Aeronavă cu vortex ridicat <100 noduri

și <100 noduri

și <50 ft 5

Grele (>300000 lbs sau 136078 kg) <100 noduri

și <100 noduri

și <50 ft 6

Performanță ridicată (>5g accelerare și >400 noduri) <100 noduri

și <100 noduri

și <50 ft 7

Aeronave cu aripă rotativă

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

Setul „B” al categoriei emițătorului ADS-B

Coda

Semnificația

Viteza la sol

Viteza în aer

Radio

-rea

altitudi- nea 0

Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 1

Planoare

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 2

Mai ușoare decât aerul

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 3

Parașutiști

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 4

Ultraușoare/deltaplane/parapante

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 5

Rezervat

Rezervat 6

Vehicule aeriene nepilotate

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 7

Vehicule spațiale/transatmosferice <100 noduri

și <100 noduri

și <50 ft

Setul „C” al categoriei emițătorului ADS-B

Coda -rea

Semnificația 0

Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 1

Vehicule de suprafață – vehicule de urgență

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția la sol (3.1.2.8.6.3.2) 2

Vehicule de suprafață – vehicule de asistență

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția la sol (3.1.2.8.6.3.2) 3

Obstacole fixe la sol sau obstacolări

Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 4-7

Rezervat

Rezervat

Setul „D” al categoriei emițătorului ADS-B

Coda -rea

Semnificația 0

Nicio informație legată de categoria

Raportează întotdeauna mesajul

emițătorului ADS-B

privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1) 1-7

Rezervat

Rezervat

Tabelul 3-9. Codarea caracterelor pentru transmisia identificării aeronavei prin legătură de date (subsetul IA-5 – a se vedea 3.1.2.9.1.2)

b 6 0 0 1 1

b 5 0 1 0 1

b 4

b 3

b 2

b 1 0 0 0 0

P

SP 0 0 0 0 1

A

Q 1 0 0 1 0

B

R 2 0 0 1 1

C

S 3 0 1 0 0

D

T 4 0 1 0 1

E

U 5 0 1 1 0

F

V 6 0 1 1 1

G

W 7 1 0 0 0

H

X 8 1 0 0 1

I

Y 9 1 0 1 0

J

Z 1 0 1 1

K 1 1 0 0

L 1 1 0 1

M 1 1 1 0

N 1 1 1 1

O

Tabelul 3-10. Caracteristicile temporizatorului

Temporizator

Durată

Toleranță

Denumire

Număr

Referință

Simbol

s

s

Rese- tabil

Blocare neselectivă 1 3.1.2.6.9.2.

T D 18 ± 1

nu

Alertă temporară 1 3.1.2.6.10.1.1.2

T C 18 ± 1

nu

SPI 1 3.1.2.6.10.1.3

T I 18 ± 1

nu

Rezervări B,C,D 3* 3.1.2.6.11.3.1

T R 18 ± 1

da

Blocare multisite 78 3.1.2.6.9.1

T L 18 ± 1

nu

* Daca există ca cerință

Tabelul 3-11. Registrele DAP

Registru

Denumire

Conținutul datelor

Biți 40 {HEX}

Intenția de selectare pe verticală

Altitudinea selectată MCP/FCU 1-13

Altitudinea selectată FMS 14-26

Setarea presiunii barometrice minus 800 mb 27-39

Biții modului MCP/FCU 48-51

Biții sursei de altitudine a țintei 54-56 50 {HEX}

Raport privind traiectoria și virajele

Unghiul de rotație 1-11

Unghiul traiectoriei reale 12-23

Viteza la sol 24-34

Rata unghiului traiectoriei 35-45

Viteza reală de zbor 46-56 60 {HEX}

Raport privind direcția și viteza de zbor

Cap magnetic 1-12

Viteza de zbor indicată 13-23

Mach 24-34

Rata altitudinii barometrice 35-45

Viteza verticală inerțială 46-56

Tabelul 3-12. Toleran,a semnalului transmis

Referința

Funcția

Toleranța 3.1.2.1.4.1

Durata impulsurilor P 1,P 2,P 3,P 4,P 5 ± 0,09 μs

Durata impulsului P 6 ±0,20 μs 3.1.1.4

Durata impulsurilor P 1 -P 3 ±0,18 μs

Durata impulsurilor P 1 -P 2 ±0,10 μs 3.1.2.1.5.1.3

Durata impulsurilor P 3 -P 4 ±0,04 μs 3.1.2.1.5.2.4

Durata impulsurilor P 1 -P 2 ±0,04 μs

Durata impulsului P 2 -inversarea de fază sincronă ±0,04 μs

Durata impulsului P 6 -inversarea de fază sincronă ±0,04 μs

Durata impulsului P 5 -inversarea de fază sincronă ±0,05 μs 3.1.1.5

Amplitudinea impulsului P 3

P 1 ±0,5 dB 3.1.2.1.5.1.4

Amplitudinea impulsului P 4

P 3 ±0,5 dB 3.1.2.1.5.2.5

Amplitudinea impulsului P 6

Mai mare sau egal cu P 2 -0,25 dB 3.1.2.1.4.1

Timpii de creștere ai impulsurilor

Minimum 0,05 μs

Maximum 0,1 μs 3.1.2.1.4.1

Timpii de descreștere ai impulsurilor

Minimum 0,05 μs

Maximum 0,2 μs

FIGURI PENTRU

CAPITOLUL 3 – Figura 3.5 Limitele cerute ale spectrului pentru emi,ătorul transponderului

Notă: Figura ilustrează spectrul centrat pe frecvența purtătoare și care se poate deplasa cu totul cu ± 1 MHz împreună cu frecvența purtătoarei.

Nr. format

UF 0 00000 3

RL:1 4

AQ:1 18

AP:24 …Supraveghere aer-aer de tip scurt (ACAS) 1 00001 27 sau 83

AP:24 …Rezervat 2 00010 27 sau 83

AP:24 …Rezervat 3 00011 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 4 00100

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

AP:24 …Supraveghere, cerere de raportare a altitudinii 5 00101

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

AP:24 … Supraveghere, cerere de raportare a identității 6 00110 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 7 00111 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 8 01000 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 9 01001 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 10 01010 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 11 01011

PR:4

IC:4

CL:3 16

AP:24 …Mod S numai pentru “all-call” 12 01100 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 13 01101 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 14 01110 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 15 01111 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 16 10000 3

RL:1 4

AQ:1 18

MU:56

AP:24 …Supraveghere aer-aer de tip lung (ACAS) 17 10001 27 sau 83

AP:24 … Rezervat

18 10010 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 19 10011 27 sau 83

AP:24 … Rezervat pentru utilizare militară 20 10100

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

MA:56

AP:24 …Comm A, cerere de raportare a altitudinii 21 10101

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

MA:56

AP:24 …Comm A, cerere de raportare a identității 22 10110 27 sau 83

AP:24 … Rezervat pentru utilizare militară 23 10111 27 sau 83

AP:24 … Rezervat 24 11

RC:2

NC:4

MC:80

AP:24 …Comm-C (ELM)

Note: 1.

XX:M

2. N

Specifică faptul că unui câmp definit „XX”, i se alocă M biți.

Specifică faptul că există un spațiu de codare nealocat de N biți. Pentru

transmisie, aceștia trebuie să fie setați pe ZERO.

3. Pentru formatele uplink (UF) de la 0 la 23, numărul formatului corespunde codului binar al primilor 5 biți din interogare. Formatul numărul 24 este definit ca fiind formatul care începe cu „11” în primii 2 biți, în timp ce următorii 3 biți pot varia în funcție de conținutul interogării.

4. Toate formatele sunt prezentate ca fiind complete, cu toate că o parte din acestea nu sunt utilizate. Toate formatele fără aplicare, definite în prezent, au lungime nedefinită. În funcție de alocarea în viitor, acestea vor putea fi formate scurte (56 de biți) sau lungi (112 biți). Formatele specifice asociate nivelurilor de performanță pentru Modul S sunt descrise în paragrafele care urmează.

5. Câmpurile PC, RR, DI și SD nu sunt aplicabile pentru interogarea de tip Comm-A.

Figura 3-7. Sumarul interogărilor de Mod S sau al formatelor uplink

Nr. format

DF 0 00000

VS:1 7

RI:4 2

AC:13 …Supraveghere aer-aer de tip scurt (ACAS) 1 00001 27 sau 83

P:24 …Rezervat 2 00010 27 sau 83

P:24 …Rezervat 3 00011 27 sau 83

P:24 … Rezervat 4 00100

FS:3

DR:5

UM:6

AC:13

AP:24 …Supraveghere, răspuns de raportare a altitudinii 5 00101

FS:3

DR:5

UM:6

ID:13

AP:24 … Supraveghere, răspuns de raportare a identității 6 00110 27 sau 83

P:24 … Rezervat 7 00111 27 sau 83

P:24 … Rezervat 8 01000 27 sau 83

P:24 … Rezervat

9 01001 27 sau 83

P:24 … Rezervat 10 01010 27 sau 83

P:24 … Rezervat 11 01011

CA:3

AA:24

PI:24 … Răspuns „all-call” 12 01100 27 sau 83

P:24 … Rezervat 13 01101 27 sau 83

P:24 … Rezervat 14 01110 27 sau 83

P:24 … Rezervat 15 01111 27 sau 83

P:24 … Rezervat 16 10000

VS:1 7

RI:4 2

AC:13

MV:56

AP:24 …Supraveghere aer-aer de tip lung (ACAS) 17 10001

CA:3

AA:24

ME:56

PI:24 … Squitter extins 18 10010

CF:3

AA:24

ME:56

PI:24 … Squitter extins/ non transponder 19 10011

AF:3 104 … Squitter extins utilizare militară 20 10100

FS:3

DR:5

UM:6

AC:13

MB:56

AP:24 …Comm B, raportare a altitudinii (a se vedea Nota 5)

DP 24 21 10101

FS:3

DR:5

UM:6

ID:13

MB:56

AP:24 …Comm B, raportare a identității (a se vedea Nota 5)

DP 24 22 10110 27 sau 83

P:24 … Rezervat pentru utilizare militară 23 10111 27 sau 83

P:24 … Rezervat 24 11 1

KE:1

ND:4

MD:80

AP:24 …Comm-D (ELM)

P:24

XX:M

Note: 1.

2. N

Specifică faptul că unui câmp definit „XX”, i se alocă M biți.

Specifică un câmp rezervat de 24 de biți pentru informația de paritate.

Specifică faptul că există un spațiu de codare nealocat de N biți. Pentru

transmisie, aceștia trebuie să fie setați pe ZERO.

3. Pentru formatele downlink de la 0 la 23, numărul formatului corespunde codului binar ai primilor 5 biți ai răspunsului. Formatul numărului 24 este definit ca fiind formatul care începe cu „11” în primii 2 biți, în timp ce următorii 3 biți pot varia în funcție de conținutul răspunsului.

4. Toate formatele sunt prezentate ca fiind complete, cu toate că o parte din acestea nu sunt utilizate. Toate formatele fără aplicare definite în prezent, au lungime nedefinită. În funcție de alocarea în viitor, acestea vor putea fi formate scurte (56 de biți) sau lungi (112 biți). Formatele specifice asociate nivelelor de performanță pentru Modul S sunt descrise în paragrafele următoare.

5. Paritatea datelor (DP) (3.1.2.3.2.1.5) este utilizată dacă a fost comandată de OVC (3.1.2.6.1.4.1.i), conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5.

Figura 3-8. Sumarul răspunsurilor de Mod S sau al formatelor downlink

APENDIX LA

CAPITOLUL 3 – Codul SSR de transmisie automată a altitudinii barometrice (alocarea pozi,iei impulsurilor))

Domeniu

POZIȚIA IMPULSURILOR (0 sau 1 într-o anumită poziție a impulsurilor denotă absența, respectiv prezența impulsului)

trepte (ft)

D 2

D 4

A 1

A 2

A 4

B 1

B 2

B 4

C 1

C 2

C 4

De la

la - 1000 -950 -850 -950 -850 -750 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 -750 -650 -550 -450 -350 -650 -550 -450 -350 -250 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 -250 -150 -50 50 150 -150 -50 50 150 250 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 250 350 450 550 650 350 450 550 650 750 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 750 850 950 1050 1150 850 950 1050 1150 1250 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1250 1350 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0

1350 1450 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1450 1550 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1550 1650 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1650 1750 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1750 1850 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1850 1950 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 1950 2050 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 2050 2150 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0 2150 2250 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 2250 2350 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 2350 2450 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 2450 2550 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 2550 2650 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 2650 2750 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2750 2850 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 2850 2950 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 2950 3050 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 3050 3150 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 3150 3250 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 3250 3350 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 3350 3450 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 3450 3550 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0 3550 3650 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 3650 3750 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 3750 3850 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 3850 3950 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 3950 4050 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 4050 4150 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 4150 4250 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 4250 4350 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 4350 4450 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1 0 4450 4550 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 4550 4650 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1

4650 4750 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 4750 4850 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 4850 4950 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 4950 5050 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 5050 5150 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 5150 5250 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 5250 5350 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 5350 5450 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 5450 5550 0 0 0 0 1 0 1 1 0 1 0 5550 5650 0 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1 5650 5750 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 5750 5850 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 5850 5950 0 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1 5950 6050 0 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 6050 6150 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0 6150 6250 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 6250 6350 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 6350 6450 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 6450 6550 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 6550 6650 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 6650 6750 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 6750 6850 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 6850 6950 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 6950 7050 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 7050 7150 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 7150 7250 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 7250 7350 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 7350 7450 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0 7450 7550 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 7550 7650 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 7650 7750 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 7750 7850 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 7850 7950 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1

7950 8050 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 8050 8150 0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0 8150 8250 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 8250 8350 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 8350 8450 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 8450 8550 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 8550 8650 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 8650 8750 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 8750 8850 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 8850 8950 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 8950 9050 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 9050 9150 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 0 9150 9250 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 9250 9350 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 9350 9450 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 9450 9550 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0 9550 9650 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 9650 9750 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 9750 9850 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 9850 9950 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 9950 10050 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 10050 10150 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 10150 10250 0 0 0 1 1 1 0 1 1 0 0 10250 10350 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 10350 10450 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 10450 10550 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0 10550 10650 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 10650 10750 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 10750 10850 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 10850 10950 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 10950 11050 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 11050 11150 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 11150 11250 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0

11250 11350 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 11350 11450 0 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 11450 11550 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 11550 11650 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 11650 11750 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 11750 11850 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 11850 11950 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 11950 12050 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 12050 12150 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 12150 12250 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 12250 12350 0 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 12350 12450 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 12450 12550 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 12550 12650 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1 12650 12750 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 12750 12850 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 12850 12950 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 12950 13050 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 13050 13150 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0 13150 13250 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 13250 13350 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 13350 13450 0 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 13450 13550 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 13550 13650 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 13650 13750 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 13750 13850 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 13850 13950 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 13950 14050 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 14050 14150 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 0 14150 14250 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 14250 14350 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 14350 14450 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 14450 14550 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0

14550 14650 14650 14750 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 14750 14850 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 14850 14950 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 14950 15050 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 15050 15150 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 15150 15250 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 15250 15350 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 15350 15450 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 15450 15550 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0 15550 15650 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 15650 15750 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 15750 15850 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 15850 15950 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 15950 16050 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0 16050 16150 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 16150 16250 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 16250 16350 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 16350 16450 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 16450 16550 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 16550 16650 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1 16650 16750 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 16750 16850 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1 16850 16950 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 16950 17050 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 17050 17150 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0 17150 17250 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 17250 17350 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 17350 17450 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0 17450 17550 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 17550 17650 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 17650 17750 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 17750 17850 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1

17850 17950 0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1 17950 18050 0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0 18050 18150 0 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 18150 18250 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 18250 18350 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 18350 18450 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 18450 18550 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 18550 18650 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 18650 18750 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 18750 18850 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 18850 18950 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 18950 19050 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 19050 19150 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 19150 19250 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 19250 19350 0 0 1 1 1 1 0 1 1 0 0 19350 19450 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 19450 19550 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 19550 19650 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 19650 19750 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 19750 19850 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 19850 19950 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 19950 20050 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0 20050 20150 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 20150 20250 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 20250 20350 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0 20350 20450 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 20450 20550 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0 20550 20650 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 20650 20750 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 20750 20850 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 20850 20950 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 20950 21050 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 21050 21150 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0

21150 21250 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 0 21250 21350 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 21350 21450 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 21450 21550 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 21550 21650 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 21650 21750 0 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1 21750 21850 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 21850 21950 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 21950 22050 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 22050 22150 0 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 22150 22250 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 22250 22350 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 22350 22450 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0 22450 22550 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 22550 22650 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 22650 22750 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 22750 22850 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 22850 22950 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 22950 23050 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 23050 23150 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 23150 23250 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 23250 23350 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 23350 23450 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 23450 23550 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 23550 23650 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 23650 23750 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 23750 23850 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 23850 23950 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 23950 24050 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 24050 24150 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0 24150 24250 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 24250 24350 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 24350 24450 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0

24450 24550 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 24550 24650 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 24650 24750 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 24750 24850 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1 24850 24950 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1 24950 25050 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 25050 25150 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0 25150 25250 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 25250 25350 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0 25350 25450 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 25450 25550 0 0 1 0 1 1 1 1 0 1 0 25550 25650 0 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1 25650 25750 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 25750 25850 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 25850 25950 0 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1 25950 26050 0 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 26050 26150 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 26150 26250 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 26250 26350 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 26350 26450 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 26450 26550 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 26550 26650 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1 26650 26750 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 26750 26850 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 26850 26950 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 26950 27050 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 27050 27150 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 27150 27250 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 27250 27350 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 27350 27450 0 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 27450 27550 0 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 27550 27650 0 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1 27650 27750 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1

27750 27850 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 27850 27950 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 27950 28050 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 28050 28150 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0 28150 28250 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 28250 28350 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 28350 28450 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 28450 28550 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 28550 28650 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 28650 28750 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 28750 28850 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 28850 28950 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 28950 29050 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 29050 29150 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0 29150 29250 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 29250 29350 0 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 29350 29450 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 29450 29550 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 29550 29650 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 29650 29750 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 29750 29850 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 29850 29950 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 1 29950 30050 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 30050 30150 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0 30150 30250 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 30250 30350 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 30350 30450 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 30450 30550 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 30550 30650 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 30650 30750 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 30750 30850 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 30850 30950 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 30950 31050 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

31050 31150 31150 31250 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 31250 31350 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 31350 31450 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 31450 31550 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 31550 31650 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 31650 31750 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1 31750 31850 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 31850 31950 0 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 31950 32050 0 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 32050 32150 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 32150 32250 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 32250 32350 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 32350 32450 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0 32450 32550 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 32550 32650 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 32650 32750 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 32750 32850 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 32850 32950 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 32950 33050 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 33050 33150 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0 33150 33250 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 33250 33350 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 33350 33450 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 33450 33550 0 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 33550 33650 0 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 33650 33750 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 33750 33850 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 33850 33950 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 33950 34050 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 34050 34150 0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 34150 34250 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0 34250 34350 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0

34350 34450 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 34450 34550 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 34550 34650 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1 34650 34750 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 34750 34850 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 34850 34950 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1 1 34950 35050 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1 0 35050 35150 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0 35150 35250 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 35250 35350 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 35350 35450 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 35450 35550 0 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0 35550 35650 0 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1 35650 35750 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 35750 35850 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 35850 35950 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 35950 36050 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 36050 36150 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 36150 36250 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 36250 36350 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 36350 36450 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 36450 36550 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 36550 36650 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 36650 36750 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 36750 36850 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 36850 36950 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 36950 37050 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0 37050 37150 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0 37150 37250 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 37250 37350 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 37350 37450 0 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0 37450 37550 0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0 37550 37650 0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1

37650 37750 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 37750 37850 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 37850 37950 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1 37950 38050 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0 38050 38150 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 38150 38250 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 38250 38350 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 38350 38450 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0 38450 38550 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 38550 38650 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1 38650 38750 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 38750 38850 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 38850 38950 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 38950 39050 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 39050 39150 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 39150 39250 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 39250 39350 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 39350 39450 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 39450 39550 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0 39550 39650 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 39650 39750 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 39750 39850 0 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 39850 39950 0 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 39950 40050 0 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0 40050 40150 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 40150 40250 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 0 40250 40350 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 40350 40450 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0 40450 40550 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 40550 40650 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 40650 40750 0 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 40750 40850 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 40850 40950 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1

40950 41050 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 41050 41150 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 41150 41250 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 41250 41350 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 41350 41450 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 41450 41550 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 41550 41650 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 41650 41750 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 41750 41850 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 41850 41950 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1 41950 42050 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 42050 42150 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 42150 42250 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 42250 42350 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 42350 42450 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 42450 42550 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 42550 42650 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 42650 42750 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 42750 42850 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 42850 42950 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 42950 43050 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 43050 43150 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 43150 43250 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 43250 43350 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0 43350 43450 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 0 43450 43550 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 43550 43650 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 43650 43750 0 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 43750 43850 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 43850 43950 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 43950 44050 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 44050 44150 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 44150 44250 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0

44250 44350 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 44350 44450 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 44450 44550 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1 0 44550 44650 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1 44650 44750 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1 44750 44850 0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 44850 44950 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 44950 45050 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0 45050 45150 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 45150 45250 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 45250 45350 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 45350 45450 0 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 45450 45550 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 45550 45650 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1 45650 45750 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 45750 45850 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 45850 45950 0 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 45950 46050 0 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0 46050 46150 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 46150 46250 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 46250 46350 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 46350 46450 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 46450 46550 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 46550 46650 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 46650 46750 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 46750 46850 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 46850 46950 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 46950 47050 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 47050 47150 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 47150 47250 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 47250 47350 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0 47350 47450 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 47450 47550 0 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0

47550 47650 47650 47750 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 47750 47850 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 47850 47950 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1 47950 48050 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0 48050 48150 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0 48150 48250 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 48250 48350 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 48350 48450 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 48450 48550 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 48550 48650 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 48650 48750 0 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 48750 48850 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 48850 48950 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 48950 49050 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 49050 49150 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 49150 49250 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 49250 49350 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 49350 49450 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 49450 49550 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 49550 49650 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1 49650 49750 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 49750 49850 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 49850 49950 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 49950 50050 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 50050 50150 0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 50150 50250 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 50250 50350 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 50350 50450 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 50450 50550 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 50550 50650 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 50650 50750 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 50750 50850 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1

50850 50950 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1 50950 51050 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 51050 51150 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 51150 51250 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 51250 51350 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 51350 51450 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 51450 51550 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 51550 51650 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 51650 51750 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 51750 51850 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 51850 51950 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 51950 52050 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 52050 52150 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 52150 52250 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 52250 52350 0 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 52350 52450 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0 52450 52550 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0 52550 52650 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 52650 52750 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 52750 52850 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 52850 52950 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 52950 53050 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 53050 53150 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 53150 53250 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 53250 53350 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 53350 53450 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 53450 53550 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0 53550 53650 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1 53650 53750 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 53750 53850 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 53850 53950 0 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 53950 54050 0 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0 54050 54150 0 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0

54150 54250 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 54250 54350 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 54350 54450 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1 0 54450 54550 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 54550 54650 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 54650 54750 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 54750 54850 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 54850 54950 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 54950 55050 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 55050 55150 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 55150 55250 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 55250 55350 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 55350 55450 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 55450 55550 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0 55550 55650 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1 55650 55750 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 55750 55850 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 55850 55950 0 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 55950 56050 0 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 56050 56150 0 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0 56150 56250 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 56250 56350 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 56350 56450 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0 56450 56550 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 56550 56650 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1 56650 56750 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 56750 56850 0 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 56850 56950 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 56950 57050 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 57050 57150 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 57150 57250 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 57250 57350 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 57350 57450 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0

57450 57550 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 57550 57650 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 57650 57750 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 57750 57850 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 57850 57950 0 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1 57950 58050 0 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 58050 58150 0 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0 58150 58250 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0 58250 58350 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 58350 58450 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 58450 58550 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 58550 58650 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 58650 58750 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 58750 58850 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 58850 58950 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 58950 59050 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 59050 59150 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 59150 59250 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 59250 59350 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 59350 59450 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 59450 59550 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 59550 59650 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 59650 59750 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 59750 59850 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 59850 59950 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 59950 60050 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 60050 60150 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 60150 60250 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 60250 60350 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 60350 60450 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 60450 60550 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 60550 60650 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 60650 60750 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1

60750 60850 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 60850 60950 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 60950 61050 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 61050 61150 0 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0 61150 61250 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 61250 61350 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 61350 61450 0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 61450 61550 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0 61550 61650 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 61650 61750 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 61750 61850 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 61850 61950 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 61950 62050 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 62050 62150 0 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 62150 62250 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 62250 62350 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 62350 62450 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 62450 62550 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 62550 62650 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 62650 62750 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 62750 62850 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 62850 62950 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 62950 63050 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 63050 63150 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 63150 63250 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 63250 63350 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 63350 63450 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 63450 63550 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 63550 63650 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 63650 63750 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 63750 63850 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 63850 63950 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 63950 64050 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0

64050 64150 64150 64250 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 64250 64350 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 64350 64450 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0 64450 64550 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 64550 64650 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 64650 64750 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 64750 64850 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 64850 64950 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 64950 65050 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 65050 65150 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 65150 65250 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 65250 65350 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 65350 65450 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 65450 65550 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 65550 65650 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 65650 65750 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 65750 65850 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 65850 65950 1 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 65950 66050 1 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 66050 66150 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 66150 66250 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 66250 66350 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 66350 66450 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 66450 66550 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 66550 66650 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 66650 66750 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 66750 66850 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 66850 66950 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 66950 67050 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 67050 67150 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 67150 67250 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 67250 67350 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0

67350 67450 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0 67450 67550 1 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 67550 67650 1 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1 67650 67750 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 67750 67850 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 67850 67950 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 67950 68050 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 68050 68150 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 68150 68250 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 68250 68350 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 68350 68450 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 68450 68550 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 68550 68650 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 68650 68750 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 68750 68850 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 68850 68950 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1 68950 69050 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 69050 69150 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0 69150 69250 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 69250 69350 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 69350 69450 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0 69450 69550 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 69550 69650 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 69650 69750 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 69750 69850 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 69850 69950 1 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1 69950 70050 1 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0 70050 70150 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 70150 70250 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 70250 70350 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 70350 70450 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 70450 70550 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 70550 70650 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1

70650 70750 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 70750 70850 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 70850 70950 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 70950 71050 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 71050 71150 1 1 0 1 1 0 0 0 1 1 0 71150 71250 1 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 71250 71350 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 71350 71450 1 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 71450 71550 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0 71550 71650 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 71650 71750 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 71750 71850 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 71850 71950 1 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1 71950 72050 1 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0 72050 72150 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 72150 72250 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 72250 72350 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 72350 72450 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 72450 72550 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 72550 72650 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 72650 72750 1 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 72750 72850 1 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 72850 72950 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 72950 73050 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0 73050 73150 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0 73150 73250 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 73250 73350 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 73350 73450 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 73450 73550 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 73550 73650 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 73650 73750 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 73750 73850 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 73850 73950 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1

73950 74050 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 74050 74150 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 74150 74250 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 74250 74350 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 74350 74450 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 74450 74550 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 74550 74650 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1 74650 74750 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 74750 74850 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 74850 74950 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 74950 75050 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 75050 75150 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 75150 75250 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 75250 75350 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 75350 75450 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 75450 75550 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 75550 75650 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 75650 75750 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 75750 75850 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 75850 75950 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1 75950 76050 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 76050 76150 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 76150 76250 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 76250 76350 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 76350 76450 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 76450 76550 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 76550 76650 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 76650 76750 1 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 76750 76850 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 76850 76950 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 76950 77050 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 77050 77150 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 77150 77250 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0

77250 77350 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 77350 77450 1 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0 77450 77550 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0 77550 77650 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1 77650 77750 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 77750 77850 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 77850 77950 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1 77950 78050 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 78050 78150 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 78150 78250 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0 78250 78350 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 78350 78450 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 78450 78550 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 78550 78650 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 78650 78750 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 78750 78850 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 78850 78950 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 78950 79050 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 79050 79150 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 79150 79250 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 79250 79350 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 79350 79450 1 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 79450 79550 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0 79550 79650 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 79650 79750 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 79750 79850 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 79850 79950 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1 79950 80050 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 80050 80150 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 80150 80250 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 80250 80350 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 80350 80450 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 80450 80550 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0

80550 80650 80650 80750 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 80750 80850 1 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1 80850 80950 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1 80950 81050 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 0 81050 81150 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 81150 81250 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 81250 81350 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 81350 81450 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 81450 81550 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 81550 81650 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 81650 81750 1 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 81750 81850 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 81850 81950 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 81950 82050 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 82050 82150 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 0 82150 82250 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0 82250 82350 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 82350 82450 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 82450 82550 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 82550 82650 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 82650 82750 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 82750 82850 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 82850 82950 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 82950 83050 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 83050 83150 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 83150 83250 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 83250 83350 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 83350 83450 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 83450 83550 1 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 83550 83650 1 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1 83650 83750 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 83750 83850 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1

83850 83950 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 83950 84050 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 84050 84150 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 84150 84250 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 84250 84350 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 84350 84450 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 84450 84550 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 84550 84650 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 84650 84750 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 84750 84850 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 84850 84950 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 84950 85050 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 85050 85150 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0 85150 85250 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 85250 85350 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 0 85350 85450 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 85450 85550 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0 85550 85650 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 85650 85750 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 85750 85850 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 85850 85950 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 85950 86050 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0 86050 86150 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 86150 86250 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 86250 86350 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 86350 86450 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 86450 86550 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 86550 86650 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 86650 86750 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 86750 86850 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 86850 86950 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1 86950 87050 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 87050 87150 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0

87150 87250 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 87250 87350 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 87350 87450 1 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 87450 87550 1 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0 87550 87650 1 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1 87650 87750 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 87750 87850 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 87850 87950 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 87950 88050 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0 88050 88150 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0 88150 88250 1 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 88250 88350 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 88350 88450 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0 88450 88550 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0 88550 88650 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 88650 88750 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 88750 88850 1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 88850 88950 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 88950 89050 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 89050 89150 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 89150 89250 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 89250 89350 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 89350 89450 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 89450 89550 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 89550 89650 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 89650 89750 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 89750 89850 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 89850 89950 1 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1 89950 90050 1 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0 90050 90150 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 90150 90250 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 90250 90350 1 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 90350 90450 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0

90450 90550 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1 0 90550 90650 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1 1 90650 90750 1 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 90750 90850 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 90850 90950 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1 90950 91050 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 91050 91150 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 91150 91250 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0 91250 91350 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0 91350 91450 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 91450 91550 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 91550 91650 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 91650 91750 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 91750 91850 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 91850 91950 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 91950 92050 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 92050 92150 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 92150 92250 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 92250 92350 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 92350 92450 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0 92450 92550 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 92550 92650 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 92650 92750 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 92750 92850 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 92850 92950 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 92950 93050 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 93050 93150 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0 93150 93250 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 93250 93350 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 93350 93450 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 93450 93550 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 93550 93650 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 93650 93750 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1

93750 93850 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1 93850 93950 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 93950 94050 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 94050 94150 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 94150 94250 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 94250 94350 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 94350 94450 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 94450 94550 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 94550 94650 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 94650 94750 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 94750 94850 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 94850 94950 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 94950 95050 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 95050 95150 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 95150 95250 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 95250 95350 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 95350 95450 1 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0 95450 95550 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 95550 95650 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1 1 95650 95750 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 95750 95850 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 95850 95950 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 95950 96050 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 96050 96150 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 96150 96250 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 96250 96350 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 96350 96450 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0 96450 96550 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 96550 96650 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 96650 96750 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 96750 96850 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 96850 96950 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 96950 97050 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0

97050 97150 97150 97250 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 97250 97350 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 97350 97450 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0 97450 97550 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 97550 97650 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 97650 97750 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 97750 97850 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 97850 97950 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1 97950 98050 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 98050 98150 1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 98150 98250 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 98250 98350 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 98350 98450 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 98450 98550 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 98550 98650 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 98650 98750 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 98750 98850 1 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 98850 98950 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1 98950 99050 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 99050 99150 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 99150 99250 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 99250 99350 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 99350 99450 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 99450 99550 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 99550 99650 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1 99650 99750 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 99750 99850 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 99850 99950 1 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1 99950 100050 1 0 1 0 1 1 1 1 0 1 0 100050 100150 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 100150 100250 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0 100250 100350 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0

100350 100450 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0 100450 100550 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 100550 100650 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1 100650 100750 1 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1 100750 100850 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 100850 100950 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 100950 101050 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 101050 101150 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 101150 101250 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 101250 101350 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 101350 101450 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0 101450 101550 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 101550 101650 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 101650 101750 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 101750 101850 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 101850 101950 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 101950 102050 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 102050 102150 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 102150 102250 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 102250 102350 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 102350 102450 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 102450 102550 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 102550 102650 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 102650 102750 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 102750 102850 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 102850 102950 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 102950 103050 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 103050 103150 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0 103150 103250 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 103250 103350 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 103350 103450 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 103450 103550 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 103550 103650 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1

103650 103750 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 103750 103850 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1 103850 103950 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 103950 104050 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 104050 104150 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 104150 104250 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 104250 104350 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 0 104350 104450 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 104450 104550 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 104550 104650 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 104650 104750 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 104750 104850 1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 104850 104950 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 104950 105050 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0 105050 105150 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 105150 105250 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0 105250 105350 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 105350 105450 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 105450 105550 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0 105550 105650 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 105650 105750 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 105750 105850 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 105850 105950 1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 105950 106050 1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 106050 106150 1 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 106150 106250 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0 0 106250 106350 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 106350 106450 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 106450 106550 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 106550 106650 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 106650 106750 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 106750 106850 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 106850 106950 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1

106950 107050 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 107050 107150 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 107150 107250 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 107250 107350 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 107350 107450 1 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 107450 107550 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0 107550 107650 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1 107650 107750 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 107750 107850 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 107850 107950 1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 107950 108050 1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 108050 108150 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0 108150 108250 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 108250 108350 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 108350 108450 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0 108450 108550 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 108550 108650 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 108650 108750 1 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1 108750 108850 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 108850 108950 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1 108950 109050 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 109050 109150 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 109150 109250 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 109250 109350 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 109350 109450 1 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 109450 109550 1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0 109550 109650 1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 109650 109750 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 109750 109850 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 109850 109950 1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 109950 110050 1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0 110050 110150 1 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 110150 110250 1 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0

110250 110350 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 110350 110450 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 110450 110550 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 110550 110650 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 110650 110750 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 110750 110850 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 110850 110950 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 110950 111050 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 111050 111150 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 111150 111250 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 111250 111350 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 111350 111450 1 0 0 1 0 0 0 1 1 1 0 111450 111550 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 111550 111650 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 111650 111750 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 111750 111850 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 111850 111950 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 111950 112050 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 112050 112150 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 112150 112250 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 112250 112350 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 112350 112450 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0 112450 112550 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 112550 112650 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 112650 112750 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 112750 112850 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 112850 112950 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1 112950 113050 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 113050 113150 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 113150 113250 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 113250 113350 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 113350 113450 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 113450 113550 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0

113550 113650 113650 113750 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 113750 113850 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 113850 113950 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 113950 114050 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 114050 114150 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 114150 114250 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 114250 114350 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 114350 114450 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 114450 114550 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 114550 114650 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 114650 114750 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 114750 114850 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 114850 114950 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 114950 115050 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0 115050 115150 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 115150 115250 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 115250 115350 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 0 115350 115450 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 115450 115550 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 115550 115650 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 115650 115750 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 115750 115850 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 115850 115950 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 115950 116050 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0 116050 116150 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 116150 116250 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 116250 116350 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 116350 116450 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 0 116450 116550 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 116550 116650 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 116650 116750 1 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 116750 116850 1 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1

116850 116950 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 116950 117050 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 117050 117150 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 117150 117250 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 117250 117350 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 117350 117450 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0 117450 117550 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 117550 117650 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 117650 117750 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 117750 117850 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 117850 117950 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 117950 118050 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 118050 118150 1 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0 118150 118250 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 118250 118350 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 118350 118450 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 118450 118550 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 118550 118650 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 118650 118750 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 118750 118850 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 118850 118950 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 118950 119050 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 119050 119150 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 119150 119250 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 119250 119350 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 119350 119450 1 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0 119450 119550 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 119550 119650 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1 119650 119750 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 119750 119850 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 119850 119950 1 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1 119950 120050 1 0 0 0 1 0 1 1 0 1 0 120050 120150 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0

120150 120250 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 120250 120350 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 120350 120450 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 120450 120550 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 120550 120650 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 120650 120750 1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 120750 120850 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 120850 120950 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 120950 121050 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 121050 121150 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 0 121150 121250 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 121250 121350 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 121350 121450 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 121450 121550 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 121550 121650 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 121650 121750 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 121750 121850 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 121850 121950 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 121950 122050 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0 122050 122150 1 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 122150 122250 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 122250 122350 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 122350 122450 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 122450 122550 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 122550 122650 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 122650 122750 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 122750 122850 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 122850 122950 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 122950 123050 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 123050 123150 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 123150 123250 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 123250 123350 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 123350 123450 1 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0

123450 123550 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 123550 123650 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 123650 123750 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 123750 123850 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 123850 123950 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1 123950 124050 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 124050 124150 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 124150 124250 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 124250 124350 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 124350 124450 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0 124450 124550 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 124550 124650 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 124650 124750 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 124750 124850 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 124850 124950 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 124950 125050 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 125050 125150 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 125150 125250 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 125250 125350 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 125350 125450 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 125450 125550 1 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 125550 125650 1 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1 125650 125750 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 125750 125850 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 125850 125950 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 125950 126050 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 126050 126150 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 126150 126250 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 126250 126350 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 126350 126450 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 126450 126550 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 126550 126650 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 126650 126750 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

CAPITOLUL 4 – SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR

Nota 1. Materialul de îndrumare referitor la sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor se găsește în procedurile specifice pentru aplicarea prezentei reglementări.

Nota 2. Unitățile de măsură alternative non-SI sunt folosite în măsura permisă de prevederile procedurilor și instrucțiunilor de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap. 3. În cazuri limitate, pentru a se asigura consecvența la nivelul calculelor logice, sunt folosite unități precum ft/s, NM/s și kt/s.

4.1 DEFINI,II REFERITOARE LA SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR ACAS I. Un ACAS care asigură informații ca un mijloc de „a vedea și a evita”, dar nu include capacitatea de generare a avertizărilor de decizie (RA) (resolution advisories).

Notă.- ACAS I nu este destinat implementării și standardizării internaționale de către OACI. Prin urmare, numai caracteristicile ACAS I solicitate pentru a se asigura operarea compatibilă cu alte configurații ACAS și limitarea interferențelor sunt definite la pct. 4.2. ACAS II.

Un ACAS care furnizează avertizări de decizie (RA) (resolution advisories) în plan vertical, în plus față de avertizările de trafic (TA).

ACAS III.

Un ACAS care asigură avertizări de decizie (RA) în plan vertical și orizontal, în plus față de avertizările de trafic (TA).

Radio-emisie ACAS. O interogare de supraveghere format lung aer-aer de Mod S (UF = 16) cu adresă de radio-emisie.

Informație RAC activă.

O informație RAC este activă dacă restrânge la momentul respectiv selectarea avertizării de decizie (RA). Informațiile RAC care au fost recepționate în ultimele șase secunde și nu au fost anulate în mod explicit sunt active.

Avertizare de decizie (RA) privind intersectarea în altitudine. O avertizare de decizie (RA) de intersectare în altitudine apare în momentul când aeronava proprie echipată cu ACAS se află cu cel puțin 30 m (100 ft) dedesubtul sau deasupra

aeronavei reprezentând amenințarea, avertizările având sens de „urcare”, respectiv de „coborâre”. Avertizare de decizie (RA) de urcare.

O avertizare de decizie (RA) pozitivă care recomandă urcarea, însă nu o urcare cu rată accentuată.

Apropiere maximă. Apariția distanței minime dintre aeronava proprie și aeronava intrusă. Astfel, distanța la aproprierea maximă, este distanța cea mai mică dintre cele două aeronave, iar momentul aproprierii maxime este momentul în care această distanță este atinsă.

Coordonare. Procesul prin care două aeronave echipate cu ACAS selectează avertizări de decizie (RA) compatibile, prin schimbarea de informații complementare privind avertizarea (avertizările) (RAC).

Interogare de coordonare. O interogare de Mod S (transmisie uplink) emisă de ACAS II sau ACAS III care conține un mesaj de decizie.

Răspuns de coordonare. Un răspuns de Mod S (transmisie downlink) ce confirmă recepționarea unei interogări de coordonare de către transponderul de Mod S care face parte dintr-un echipament ACAS II sau ACAS III.

Avertizare de decizie (RA) corectivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să devieze de la traiectoria de zbor curentă.

Ciclu. Termenul „ciclu” folosit în acest capitol se referă la o trecere completă prin secvența de funcții executate de ACAS II sau ACAS III, cu frecvența nominală de o dată pe secundă.

Avertizare de decizie (RA) de coborâre. O avertizare de decizie (RA) pozitivă care recomandă coborârea, însă nu o coborâre cu rată accentuată.

Traiectorie stabilită. O traiectorie generată de supravegherea ACAS aer-aer, care este considerată traiectoria aeronavei reale.

Avertizare de decizie (RA) de creștere a ratei.

O avertizare de decizie (RA) cu o intensitate care recomandă creșterea ratei de modificare a altitudinii, la o valoare care o depășește pe cea recomandată de o avertizare de decizie (RA) precedentă de urcare sau coborâre.

Aeronavă intrusă.

O aeronavă echipată cu transponder SSR aflată în zona de supraveghere ACAS, pentru care ACAS a stabilit o traiectorie.

Aeronavă proprie. Aeronava echipată cu ACAS-ul în discuție, având rolul protejării împotriva unor posibile coliziuni, aeronavă care poate iniția o manevră ca răspuns la o indicație a ACAS-ului.

Avertizare de decizie (RA) pozitivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului fie să urce, fie să coboare (se aplică pentru ACAS II).

Amenințare potențială. O aeronavă intrusă care necesită o atenție specială, fie datorită prezenței în imediata apropiere a aeronavei proprii, fie pentru că măsurătorile succesive ale distanței și ale altitudinii arată că s-ar putea afla pe o traiectorie de coliziune sau aproape de coliziune cu aeronava proprie. Timpul de avertizare asigurat pentru evitarea unei amenințări potențiale este suficient de mic pentru a justifica o avertizare de trafic (TA), dar nu atât de mic încât să justifice o avertizare de decizie (RA).

Avertizare de decizie (RA) preventivă.

O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să evite anumite abateri de la traiectoria curentă de zbor dar care nu comportă o schimbare în traiectoria curentă de zbor.

Avertizare de decizie (RA) privind sensul. Sensul unei avertizări de decizie (RA) ACAS II este „în sus” dacă solicită urcarea sau limitarea ratei de coborâre și „în jos” dacă solicită coborârea sau limitarea ratei de urcare. Sensul poate fi simultan atât în sus cât și în jos dacă se solicită limitarea ratei verticale într-o marjă specificată.

Notă.- Sensul avertizării de decizie (RA) poate fi simultan atât în sus cât și în jos atunci când, fiind confruntat cu mai multe amenințări simultane, ACAS-ul generează o avertizare de decizie (RA) menită să asigure separarea adecvată dedesubtul și deasupra aeronavei (aeronavelor) care reprezintă amenințarea. Avertizare de decizie (RA) (resolution advisory). O indicație dată echipajului de zbor care recomandă:

a) o manevră menită să asigure separarea față de orice amenințare; sau

b) o restricție de manevră menită să mențină separarea existentă.

Informație complementară avertizării de decizie (RAC).

Informații furnizate de un ACAS către un altul, printr-o interogare de Mod S astfel încât să asigure manevre complementare prin restricționarea alegerii unor manevre disponibile de către ACAS- ul care recepționează RAC-ul.

Înregistrarea informațiilor complementare avertizărilor de decizie (înregistrare RAC).

Ansamblu al tuturor informațiilor RAC în plan vertical (VRC-uri) și RAC în plan orizontal (HRC-uri) active în mod curent, care au fost recepționate de ACAS. Aceste informații sunt furnizate de un ACAS altui ACAS sau unei stații de Mod S de la sol, printr-un răspuns de Mod S.

Intensitatea avertizării de decizie (RA).

Amploarea manevrei indicate de avertizarea de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) poate căpăta mai multe intensități succesive înainte de a fi anulată. Odată emisă o nouă intensitate a avertizării de decizie (RA), cea precedentă este anulată în mod automat.

Mesaj de decizie.

Mesajul care conține informațiile complementare avertizării de decizie (RAC).

Avertizare de decizie (RA) cu sens inversat. O avertizare de decizie (RA) căreia i s-a inversat sensul.

Nivel de sensibilitate (S).

Un număr întreg care definește un set de parametri, folosiți de avertizarea de trafic (TA) (traffic advisory) și de algoritmii de evitare a coliziunilor, pentru a controla timpul de avertizare furnizat de amenințările potențiale și de logica de detecție a amenințărilor, precum și valorile parametrilor relevanți pentru logica de selectare a unei avertizări de decizie (RA).

Amenințare.

O aeronavă intrusă care necesită o atenție specială, fie datorită prezenței în imediata apropiere a aeronavei proprii, fie pentru că măsurătorile succesive ale distanței și altitudinii arată că aceasta s-ar putea afla pe o traiectorie de coliziune sau aproape de coliziune cu aeronava proprie. Timpul de avertizare asigurat în cazul unei avertizări este suficient de mic pentru a se justifice o avertizare de decizie (RA).

Traiectorie.

O secvență de cel puțin trei măsurători reprezentând poziții care ar fi putut fi ocupate în mod rezonabil de o aeronavă.

Avertizare de trafic (TA) (traffic advisory).

O indicație dată echipajului de zbor că o anumită aeronavă intrusă reprezintă o amenințare potențială.

Avertizare de decizie (RA) de limitare a vitezei pe verticală (VSL).

O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să evite un interval dat de rate de modificare a altitudinii. O avertizare de decizie (RA) VSL poate fi atât corectivă, cât și preventivă. Timp de avertizare. Intervalul de timp dintre detecția amenințării potențiale sau a amenințării și apropierea maximă, atunci când niciuna dintre aeronave nu accelerează. 4.2 PREVEDERI GENERALE ȘI CARACTERISTICI ACAS I 4.2.1 Cerințe funcționale. ACAS I trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

a) supravegherea aeronavelor din apropiere echipate cu transponder SSR; și

b) furnizarea de indicații echipajului de zbor, privind identificarea poziției aproximative a aeronavelor din apropiere, ca sprijin al identificării vizuale.

Notă.- ACAS I este proiectat să funcționeze utilizând numai interogări de Mod A/C. În plus, acesta nu se coordonează cu alte ACAS-uri. Prin urmare, un transponder de Mod S nu este necesar să facă parte dintr-un echipament ACAS I. 4.2.2 Formatul semnalului. Caracteristicile RF ale tuturor semnalelor ACAS I trebuie să se conformeze prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.1, până la pct. 3.1.1.6 și de la pct. 3.1.2.1, până la pct. 3.1.2.4. 4.2.3 Controlul interferențelor 4.2.3.1 Puterea RF maximă radiată. Puterea efectiv radiată a unei transmisii ACAS I la o elevație de 0 grade față de axa longitudinală a aeronavei trebuie să nu depășească 24 dBW. 4.2.3.2 Puterea radiată nedorită. Atunci când ACAS I nu transmite nicio interogare, puterea efectiv radiată în orice direcție trebuie să nu depășească –70 dBm. Notă.- Această cerință are rolul de a se asigura că, atunci când nu transmite o interogare, ACAS I nu emite energie RF care ar putea interfera cu, sau reduce sensibilitatea transponderului SSR sau a echipamentelor radio aflate fie la bordul altei aeronave aflate în apropiere, fie în stațiile de la sol din apropiere. 4.2.3.3 Limitarea interferențelor. Fiecare interogator ACAS I trebuie să își controleze rata de interogare sau puterea sau ambele în toate modurile SSR, pentru a minimiza efectele interferențelor (pct. 4.2.3.3.3 și 4.2.3.3.4). Notă.- Aceste limite reprezintă un mijloc de a se asigura faptul că toate efectele interferențelor care rezultă în urma acestor interogări, împreună cu interogările de la toate celelalte interogatoare ACAS I,

ACAS II și ACAS III din apropiere, sunt menținute la un nivel scăzut. 4.2.3.3.1 Determinarea ratei de răspuns a transponderului propriu. ACAS I trebuie să monitorizeze rata la care transponderul propriu răspunde la interogări, pentru a se asigura că sunt respectate prevederile de la pct. 4.2.3.3.3. 4.2.3.3.2 Determinarea numărului de interogatoare ACAS II și ACAS III. ACAS I trebuie să numere interogatoarele ACAS II și ACAS III din apropiere pentru a se asigura că sunt respectate prevederile de la pct. 4.2.3.3.3 sau 4.2.3.3.4. Această numărătoare trebuie să fie obținută prin monitorizarea radio-emisiilor ACAS (UF = 16), (pct. 4.3.7.1.2.4) și trebuie să fie actualizată cu numărul adreselor ACAS de

aeronavă distincte, recepționate în perioada precedentă de 20 s, la o frecvență nominală de cel puțin 1 Hz. 4.2.3.3.3 Limitele interferențelor ACAS I de Mod A/C. Puterea interogatorului trebuie să nu depășească următoarele limite:

N a

k1 Limita superioară pentru {:: P a (k)} k=1

Dacă f r s240

Dacă f r >240 0 250 118 1 250 113 2 250 108 3 250 103 4 250 98 5 250 94 6 250 89 7 250 84 8 250 79 9 250 74 10 245 70 11 228 65 12 210 60 13 193 55 14 175 50 15 158 45 16 144 41 17 126 36 18 109 31 19 91 26 20 74 21 21 60 17 �22 42 12

Unde: N a - numărul aeronavelor echipate cu ACAS II și ACAS III care operează în apropierea propriei aeronave (bazat pe radio-emisiile ACAS. recepționate la pragul de -74 dBm al receptorului transponderului); { } - valoarea medie a expresiei dintre paranteze luată pentru ultimele 8 cicluri de interogare; P a (k) - puterea de vârf radiată de antenă în toate direcțiile, măsurată în W, a impulsului cu cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri, ce constituie o singură interogare, în perioada interogării numărul k de Mod A/C, dintr-un ciclu de interogare de 1s; k - ordinea (indexul) numărului de interogări de Mod A/C, k=1,2,…,k; k t - numărul de interogări de Mod A/C transmis într-un ciclu de interogare de 1s; f r - rata de răspuns de Mod A/C a transponderului propriu. 4.2.3.3.4 Limitele interferențelor ACAS I de Mod S. Un ACAS I care folosește interogări de Mod S trebuie să nu producă efecte mai mari ale interferențelor decât un ACAS I care folosește numai interogări de Mod A/C. 4.3 PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA ACAS II ȘI ACAS III Nota 1.- Acronimul ACAS este folosit în acest capitol pentru a indica fie ACAS II, fie ACAS III. Nota 2.- Cerințele de echipare cu sistem ACAS sunt menționate în Anexa 6, partea I, capitolul 6. Nota 3.- Termenul „amenințare echipată” este utilizat în acest capitol pentru a indica o amenințare echipată cu ACAS II sau ACAS III. 4.3.1 Cerințe funcționale 4.3.1.1 Funcții ACAS. ACAS-ul trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

a) supraveghere;

b) generare de avertizări de trafic (TA);

c) detectarea amenințării;

d) generarea de avertizări de decizie (RA);

e) coordonare; și

f) comunicații cu stațiile de la sol.

Echipamentul trebuie să execute funcțiile de la b) la e) pentru fiecare ciclu de operare. Notă.- Anumite caracteristici ale acestor funcții trebuie să fie standardizate pentru a se asigura faptul că unitățile ACAS cooperează satisfăcător cu alte unități ACAS, cu stațiile de Mod S de la sol și cu sistemul ATC. Fiecare dintre caracteristicile care sunt standardizate este tratată mai jos. 4.3.1.1.1 Durata unui ciclu nu trebuie să depășească 1,2 s. 4.3.2 Cerințele de performanță pentru supraveghere 4.3.2.1 Cerințe generale pentru supraveghere. ACAS-ul trebuie să interogheze transponderele SSR de Mod A/C și de Mod S de la bordul altor aeronave și să detecteze răspunsurile acestora. ACAS-ul trebuie să măsoare distanța și gismentul aeronavelor care răspund. Utilizând aceste măsurători și informațiile transmise prin intermediul răspunsurilor transponderelor, ACAS-ul trebuie să estimeze poziția relativă a fiecărei aeronave care răspunde. ACAS-ul trebuie să asigure determinarea poziției în prezența reflexiilor solului, a interferențelor și a variației intensității semnalului. 4.3.2.1.1 Probabilitatea stabilirii traiectoriei. ACAS-ul trebuie să genereze cu o probabilitate de cel puțin 0,90, o traiectorie stabilită cu 30 s înainte de apropierea maximă, pentru aeronavele echipate cu transpondere, atunci când toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:

a) unghiurile de elevație ale acestor aeronave sunt în limita a ±10 grade față de planul înclinării longitudinale a aeronavei echipate cu ACAS;

b) mărimile ratelor de schimbare a altitudinii acestor aeronave sunt mai mici sau egale cu 51 m/s (10 000 ft/min);

c) transponderele și antenele acestor aeronave îndeplinesc standardele din cap. 3, pct. 3.1.1 și pct. 3.1.2;

d) vitezele de apropiere și direcțiile acestor aeronave, densitatea locală de aeronave echipate cu transponder SSR și numărul altor interogatoare ACAS din apropiere (așa cum a fost determinat prin monitorizarea emisiilor ACAS, pct. 4.3.7.1.2.4) îndeplinesc condițiile specificate în tabelul 4-1; și

e) distanța oblică minimă este mai mare sau egală cu 300 m (1 000 ft).

Tabelul 4-1. Premizele proiectării ACAS

Condiții

Performanță

Sectorul

Densitatea maximă de trafic

Numărul maxim de alte ACAS-uri pe o distanță de 56 Km (30 NM)

Probabilitatea de reușită

În față

Lateral

Spate

Viteza maximă de apropiere

Aeronavă /km 2

Aeronavă /NM 2

m/s

kt

m/s

kt

m/s

kt 260 500 150 300 93 180 0,087 0,30 30 0,9 620 1200 390 750 220 430 0,017 0,06 30 0,9

Notă. Tabelul 4-1 prezintă premisele proiectării pe care s-a bazat dezvoltarea ACAS- ului. Experiența operațională și simularea arată că ACAS-ul furnizează o supraveghere adecvată pentru evitarea coliziunilor, chiar și atunci când numărul maxim de alte ACAS-uri pe o distanta de 56 Km (30 NM) este într-un fel sau altul mai mare decât cel prezentat în tabelul 4-1. Viitoarele proiecte ACAS vor tine cont de conținutul densităților ACAS-urilor curente și a celor din viitor. 4.3.2.1.1.1 ACAS-lu trebuie să continue să asigure supravegherea fără degradarea bruscă a probabilității de stabilire a traiectoriei, atunci când oricare dintre limitele condițiilor definite la pct. 4.3.2.1.1 este depășită. 4.3.2.1.1.2 ACAS-lu nu trebuie să genereze traiectorii pentru aeronavele de Mod S care raportează că sunt la sol. Notă. O aeronavă de Mod S poate raporta că este la sol, prin codarea în câmpul privind capacitatea (CA), într-o transmisie DF = 11 sau DF = 17 (cap. 3, pct. 3.1.2.5.2.2.1) sau prin codare în câmpul stării pe verticală (VS), într-o transmisie DF = 0 (cap. 3, pct. 3.3.1.2.8.2.1). Ca alternativă, dacă aeronava se află sub supraveghere de Mod S de la sol, poziția la-sol poate fi determinată prin monitorizarea câmpului de stare de zbor (FS), în formatele downlink DF = 4, 5, 20 sau 21 (cap.3, pct. 3.1.2.6.5.1). 4.3.2.1.1.3 ACAS-ul trebuie să atingă performanțele cerute în generarea traiectoriilor, când rata medie a răspunsurilor asincrone SSR de Mod A/C de la transponderele din apropierea aeronavei echipate cu ACAS este de 240 răspunsuri pe secundă și când rata de interogare de vârf recepționată de transponderele individuale, aflate sub supraveghere, este de 500 de interogări pe secundă.

Notă.- Rata de interogare de vârf menționată mai sus include interogări de la toate sursele. 4.3.2.1.2 Probabilitatea de traiectorii false. Probabilitatea ca o traiectorie stabilită de Mod A/C pentru o aeronavă reală să nu corespundă în distanță și altitudine, dacă acestea sunt raportate, trebuie să fie mai mică decât 10 -2. Pentru o traiectorie stabilită de Mod S, această probabilitate trebuie să fie mai mică decât 10 -6. Aceste limite nu trebuie să fie depășite în niciun mediu de trafic. 4.3.2.1.3 Precizia în distanță și gisment. 4.3.2.1.3.1 Distanța trebuie să fie măsurată cu o rezoluție de 14,5 m (1/128 NM) sau mai bună. 4.3.2.1.3.2 Erorile gismentelor pozițiilor estimate ale aeronavelor intruse nu trebuie să depășească 10 grade rms. Notă.- Această precizie a gismentelor aeronavelor intruse este practicabilă și suficientă ca mijloc ajutător al identificării vizuale a amenințărilor potențiale. În plus, astfel de informații de gisment sunt considerate utile în detectarea amenințărilor, acolo unde acestea pot indica faptul că o aeronavă intrusă reprezintă o amenințare. Totuși, această precizie nu constituie o bază suficientă pentru avertizările de decizie (RA) orizontale și nici nu este suficientă pentru a emite anticipări sigure ale distanței orizontale de ratare. 4.3.2.2 Controlul interferențelor 4.3.2.2.1 Puterea maximă radiată RF. Puterea efectiv radiată a unei transmisii ACAS la 0 grade elevație față de axa longitudinală a aeronavei nu trebuie să depășească 27 dBW. 4.3.2.2.1.1 Puterea radiată nedorită. Când ACAS-ul nu transmite nicio interogare, puterea efectiv radiată în orice direcție nu trebuie să depășească –70 dBm. 4.3.2.2.2 Limitarea interferenței. Fiecare interogator ACAS care operează sub altitudinea barometrică de 5490 m (18000 ft) trebuie să își controleze rata de interogare sau puterea sau ambele pentru a se conforma cu inegalitățile specifice (pct. 4.3.2.2.2.2). 4.3.2.2.2.1 Determinarea numărului de alte unități ACAS. ACAS-ul trebuie să numere celelalte interogatoare ACAS II și III din apropiere, pentru a se asigura că limitele de interferență sunt respectate. Această numărătoare trebuie să fie obținută prin monitorizarea emisiilor ACAS (UF = 16), (pct. 4.3.7.1.2.4). Fiecare ACAS trebuie să

monitorizeze astfel de interogări radio-emise, pentru a determina numărul de alte unități ACAS existente în limitele zonei de detecție. 4.3.2.2.2.2 Inegalitățile de limitare a interferențelor ACAS. ACAS-ul trebuie să își regleze rata de interogare și puterea de interogare astfel încât următoarele trei inegalități să rămână adevărate, cu excepția celor specificate în 4.3.2.2.2.2.1.

(1) (2)

(3) Variabilele din aceste inegalități trebuie să fie definite după cum urmează: i t = numărul de interogări (de Mod A/C și Mod S) transmis într-un ciclu de interogare de 1 s; i= ordinea (indexul) numărului interogărilor de Mod A/C și Mod S, i=1,2,…,i t; a= a 1 minim calculat ca ¼ [n b /n c ] care face obiectul condițiilor speciale date mai jos și a 2 calculat ca log 10 [n a /n b ] / log 10 25, unde n b și n c sunt definite ca numărul de aeronave echipate cu ACAS II și ACAS III în operare (în zbor sau pe sol) pe o distanță de 11,2 Km (6 NM) și 5,6 Km (3 NM) respectiv, al propriului ACAS (bazat pe supravegherea ACAS). Aeronava echipată cu ACAS, la sau sub o altitudine radio de 610 m (2.000 ft) AGL, trebuie să includă la valorile n b și n c, aeronavele echipate cu ACAS II și ACAS III aflate atât în zbor cât și pe sol. Altfel, ACAS-ul trebuie să includă în valoarea n b și n c, numai aeronave aflate în zbor echipate cu ACAS II și ACAS III.. Valoarea lui a este constrânsă în continuare la un minim de 0,5 și un maxim de 1,0. În plus: DACĂ [(n b '.S 1) SAU (n b >4 n c ) SAU (n b '.S 4 ȘI n c '.S 2 ȘI n a > 25)] ATUNCI a 1 =1.0. DACĂ [(n c >2 ) ȘI (n b >2 n c) ȘI n a < 40)] ATUNCI a 1 = 0,5; p(i) = puterea de vârf, măsurată în W, radiată omnidirecțional de antenă de impulsul având cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri care cuprinde o singură interogare în timpul celei de-a „i”-a interogare, într-un ciclu de interogare de 1 s; m(i) = durata unui interval de suprimare mutual pentru transponderul propriu, măsurată în secunde, asociată cu a „i”-a interogare, într-un ciclu de interogare de 1s;

B = factor de îngustare a fasciculului (raport de 3 dB între lățimea fasciculului și lățimea fasciculului ce rezultă din suprimarea lobilor laterali ai interogării. Pentru interogatoarele ACAS care utilizează suprimarea lobilor laterali ai emițătorului (SLS), lățimea corespunzătoare a fasciculului trebuie să fie extinderea în azimut a răspunsurilor de Mod A/C de la un transponder limitat prin SLS, mediată între transponderele existente. {} a se vedea 4.2.3.3.3. P a (k) ” k ” k t ” n a ” Notă. Avertizările de decizie (RA) și radio-emisiile ACAS (4.3.6.2.1 și 4.3.7.1.2.4) sunt interogări. 4.3.2.2.2.2.1 Transmisii pe durata avertizărilor de decizie (RA). Toate interogările de coordonare aer-aer, avertizările de decizie (RA) și radio-emisiile ACAS, trebuie să fie transmise la putere maximă. Aceste interogări trebuie să fie excluse din totalul interogărilor de Mod S din partea stângă a inegalităților (1) și (2) de la pct. 4.3.2.2.2.2, pe durata avertizării de decizie (RA). 4.3.2.2.2.2.2 Transmisiile de la unitățile ACAS de la sol. Ori de câte ori aeronava ACAS indică faptul că se află la sol, interogările ACAS trebuie să fie limitate prin setarea numărului celorlalte aeronave ACAS II și ACAS III (n a ), în inegalitățile de limitare a interferențelor, la o valoare care este de trei ori valoarea obținută pe baza radio-emisiilor ACAS recepționate, la pragul receptorului transponderului de –74 dBm. Ori de câte ori puterea de interogare de Mod A/C este redusă din cauza limitărilor interferențelor, puterea de interogare de Mod A/C în fasciculul de față trebuie să fie redusă prima, până când secvența de față se potrivește cu secvențele din stânga și din dreapta. Puterile de interogare de față, din dreapta și din stânga trebuie apoi să fie reduse secvențial, până când se potrivesc cu puterea de interogare de spate. Reducerea suplimentară a puterii de Mod A/C trebuie să fie realizată prin reducerea secvențială a puterilor de interogare de față, laterale și de spate. 4.3.2.2.2.2.3 Transmisii de la unități ACAS aflate la peste 5.490 m (18.000 ft) altitudine. Fiecare interogator ACAS care operează la o altitudine barometrică de peste 5.490 m (18.000 ft) trebuie să își controleze rata de interogare sau puterea sau

pe amândouă, astfel încât inegalitățile (1) și (3) de la pct. 4.3.2.2.2.2 să rămână adevărate atunci când valorile n a și a sunt egale cu 1, cu excepția celor prevăzute la pct. 4.3.2.2.2.2.1. 4.3.3 Avertizări de trafic (TA) 4.3.3.1 Funcția de avertizare de trafic (TA). ACAS-ul trebuie să furnizeze avertizări de trafic (TA) pentru a alerta echipajul de zbor asupra potențialelor amenințări. Astfel de avertizări de trafic (TA) trebuie să fie însoțite de o indicație asupra poziției relative aproximative a potențialelor amenințări. 4.3.3.2 Afișarea traficului de proximitate În timp ce sunt afișate avertizări de decizie (RA) și/sau de trafic (TA), trebuie să fie afișat traficul de proximitate în limita distanței de 11 km (6 NM), iar dacă se raportează și altitudinea în limita de ±370 m (1.200 ft), trebuie să fie afișat și acest trafic. Acest trafic de proximitate trebuie să fie distinct (de ex. prin culoare sau prin tipul simbolului) de amenințările sau amenințările potențiale și trebuie să fie astfel afișat încât să iasă în evidență. 4.3.3.3 Avertizarea de trafic (TA) ca precursor al avertizării de decizie (RA). Criteriile pentru avertizările de trafic (TA) trebuie să fie îndeplinite înaintea celor de decizie (RA). 4.3.3.3.1 Timp de avertizare de trafic (TA). Pentru aeronavele intruse care raportează altitudinea, timpul nominal de avertizare de trafic (TA) nu trebuie să fie mai mare de (T

20 s), unde T este timpul nominal de avertizare pentru generarea avertizării de decizie (RA). Notă. În mod ideal, avertizările de decizie (RA) trebuie să fie întotdeauna precedate de o avertizare de trafic (TA), dar acest lucru nu este întotdeauna posibil, de ex. criteriul avertizării de decizie (RA) ar putea fi deja îndeplinit atunci când este stabilită prima dată o traiectorie sau o manevră neașteptată și bruscă a aeronavei intruse, care poate face ca timpul de anticipare pentru avertizarea de trafic (TA) să fie mai mic decât un ciclu. 4.3.4 Detectarea amenințărilor 4.3.4.1 Declararea amenințărilor. ACAS-ul trebuie să evalueze caracteristicile corespunzătoare ale fiecărei aeronave intruse pentru a determina dacă aceasta reprezintă sau nu o amenințare. 4.3.4.1.1 Caracteristicile aeronavei intruse. Ca cerințe minime, caracteristicile unei aeronave intruse care sunt folosite pentru a identifica o amenințare, trebuie să includă:

a) altitudinea observată;

b) rata de schimbare a altitudinii observată;

c) distanța oblică observată;

d) rata observată de variație a distanței oblice; și

e) nivelul de sensibilitate al ACAS-ului intrusului, S i.

Pentru o aeronavă intrusă neechipată cu ACAS II sau ACAS III, S i trebuie să fie setat la 1. 4.3.4.1.2 Caracteristicile aeronavei proprii. Ca cerințe minime, caracteristicile aeronavelor proprii, care sunt folosite pentru a identifica o amenințare, trebuie să includă:

a) altitudinea;

b) rata de schimbare a altitudinii; și

c) nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu (pct. 4.3.4.3). 4.3.4.2 Niveluri de sensibilitate. ACAS-ul trebuie să fie capabil să opereze la oricare dintre nivelurile de sensibilitate. Acestea trebuie să includă:

a) S = 1, un mod „în așteptare” în care interogarea unei alte aeronave și toate avertizările sunt inhibate;

b) S = 2, un mod „numai avertizări de trafic (TA)” în care avertizările de decizie (RA) sunt inhibate; și

c) S = 3-7, niveluri suplimentare care permit emiterea avertizărilor de decizie (RA) care asigură timpii de avertizare indicați în tabelul 4-2 și de asemenea, emiterea avertizărilor de trafic (TA). 4.3.4.3 Selectarea nivelului propriu de sensibilitate (S o ). Selectarea nivelului de sensibilitate al ACAS-ului propriu trebuie să fie determinată prin comenzi privind controlul nivelului de sensibilitate (SLC) care trebuie să fie acceptate de la un număr de surse, după cum urmează:

a) comanda SLC generată automat de ACAS în funcție de banda de altitudine sau a altor factori externi;

b) comanda SLC din datele introduse de pilot; și

c) comanda SLC de la stațiile de Mod S de la sol. 4.3.4.3.1 Codurile de comandă SLC permise. Ca cerință minimă, codurile de comandă SLC acceptabile trebuie să includă: Codare

pentru comanda SLC bazată pe benzi de altitudine 2 - 7 pentru comanda SLC din datele introduse de pilot 0, 1, 2 pentru comanda SLC de la stațiile de Mod S de la sol 0, 2 - 6 4.3.4.3.2 Comanda SLC bazată pe banda de altitudine. Când ACAS-ul selectează o comandă SLC bazată pe altitudine, histerezisul trebuie să fie aplicat pragurilor nominale de altitudine la care sunt solicitate schimbările valorii comenzii SLC, după cum urmează: pentru o aeronavă ACAS în urcare, comanda SLC trebuie să fie crescută la pragul de altitudine corespunzător plus valoarea histerezisului, iar pentru o aeronavă în coborâre dotată cu ACAS, comanda SLC trebuie să fie micșorată la pragul de altitudine corespunzător minus valoarea histerezisului. 4.3.4.3.3 Comanda SLC introdusă de pilot. Pentru comanda SLC setată de pilot, valoarea 0 trebuie să indice selectarea modului „automat”, pentru care selectarea nivelului de sensibilitate trebuie să se bazeze pe celelalte comenzi.

Tabelul 4-2.

Nivelul de sensibilitate 2 3 4 5 6 7

Timpul nominal de avertizare

Fără avertizări de decizie (RA) 15s 20s 25s 30s 35s 4.3.4.3.4 Comanda SLC de la stațiile de Mod S de la sol. Pentru comenzile SLC transmise prin intermediul stațiilor de Mod S de la sol (pct. 4.3.8.4.2.1.1), valoarea 0 trebuie să indice faptul că stația aflată în discuție nu emite o comandă SLC și că selectarea nivelului de sensibilitate trebuie să se bazeze pe celelalte comenzi, incluzând comenzile diferite de 0 de la alte stații de Mod S de la sol. ACAS-ul nu trebuie să prelucreze o valoare SLC egală cu 1 transmisă de la sol. 4.3.4.3.4.1 Selectarea codului de comandă SLC de către ATS. Autoritățile ATS trebuie să se asigure că există proceduri pentru informarea piloților cu privire la orice cod de comandă SLC diferit de 0 selectat de către ATS (pct. 4.3.4.3.1). 4.3.4.3.5 Regula de selectare. Nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu trebuie să fie setat la cea mai mică valoare a comenzii SLC diferită de 0, recepționată de la oricare dintre sursele specificate la pct. 4.3.4.3. 4.3.4.4 Selectarea valorilor parametrilor pentru generarea avertizării de decizie (RA). Când nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu este 3 sau mai mare, valorile parametrilor utilizați pentru generarea avertizării de decizie (RA), care depind de nivelul de sensibilitate, trebuie să se bazeze pe cea mai mare valoare dintre nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu, S o și nivelul de sensibilitate al ACAS-ului aeronavei intruse, S i. 4.3.4.5 Selectarea valorilor parametrilor pentru generarea avertizării de trafic (TA). Valorile parametrilor utilizați pentru generarea avertizării de trafic (TA) care depind de nivelul de sensibilitate, trebuie să fie selectate după aceleași criterii ca și cele pentru avertizarea de decizie (RA) (pct. 4.3.4.4), excepție făcând cazul în care o comandă SLC cu valoarea 2 (modul „avertizare de trafic exclusivă”) a fost recepționată fie de la pilot, fie de la o stație de Mod S de la sol. În acest caz, valorile parametrilor pentru generarea avertizării de trafic (TA) trebuie să păstreze valorile pe care le-ar fi avut în absența comenzii SLC de la pilot sau de la stația de Mod S de la sol. 4.3.5 Avertizări de decizie (RAs) 4.3.5.1 Generarea avertizării de decizie (RA). Pentru toate amenințările, ACAS-ul trebuie să genereze o avertizare de decizie (RA), exceptând cazurile în care nu este posibilă selectarea unei avertizări de decizie (RA), despre care se poate anticipa că va asigura o separare adecvată, fie din cauza incertitudinii determinării traiectoriei de zbor a aeronavei intruse, fie din cauza existenței unui risc ridicat ca o manevră cauzată de amenințare să anuleze avertizarea de decizie (RA). 4.3.5.1.1 Anularea avertizării de decizie (RA). Odată ce o avertizare de decizie (RA) a fost generată împotriva unuia sau a mai multor amenințări, aceasta trebuie să fie menținută sau modificată până când testele, care sunt mai puțin stricte decât cele pentru detecția amenințării, indică în două cicluri consecutive că avertizarea de decizie (RA) poate fi anulată, moment în care aceasta trebuie să fie anulată. 4.3.5.2 Selectarea avertizării de decizie (RA). ACAS-ul trebuie să genereze o avertizare de decizie (RA), despre care se anticipează că va asigura o separare adecvată față de toate amenințările și care are cel mai mic efect asupra traiectoriei curente de zbor a aeronavei dotată cu ACAS, în conformitate cu celelalte dispoziții din acest capitol. 4.3.5.3 Eficacitatea avertizării de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) nu trebuie să recomande sau să continue să recomande o manevră sau restricționarea unei manevre care, luând în considerare distanța față de traiectoriile amenințărilor posibile, este mai probabil să reducă separarea decât să o mărească, făcând subiectul dispozițiilor de la pct. 4.3.5.5.1.1 și 4.3.5.6. A se vedea, de asemenea, pct. 4.3.5.8. 4.3.5.4 Capacitatea aeronavei. O avertizare de decizie (RA) generată de ACAS trebuie să fie compatibilă cu performanțele aeronavei. 4.3.5.4.1 Apropierea față de sol. Avertizările de decizie (RA) de coborâre nu trebuie să fie generate sau menținute când aeronava proprie se află sub 300 m (1.000 ft) AGL. 4.3.5.4.2 ACAS-ul nu trebuie să opereze la nivelurile de sensibilitate 3-7 atunci când aeronava proprie se află sub 300 m (1.000 ft) AGL. 4.3.5.5 Inversările de sens. ACAS-ul nu trebuie să inverseze sensul unei avertizări de decizie (RA) de la un ciclu la altul, exceptând cazurile permise la pct. 4.3.5.5.1, pentru a asigura coordonarea, sau cazurile în care separarea anticipată pentru apropierea maximă, pentru sensul existent, este inadecvată. 4.3.5.5.1 Inversările de sens împotriva amenințărilor echipate cu ACAS. Dacă o informație complementară avertizării de decizie (RAC), recepționată de la o amenințare echipată cu ACAS, este incompatibilă cu sensul curent al avertizării de decizie (RA), ACAS-ul trebuie să modifice sensul avertizării de decizie (RA) pentru a se conforma cu informația RAC recepționată, dacă adresa aeronavei proprii este mai mare ca valoare decât cea a amenințării. Pct. 4.3.6.1.3 impune ca informația RAC a ACAS-ului propriu privind amenințarea să fie de asemenea inversată. 4.3.5.5.1.1 ACAS-ul nu trebuie să modifice sensul unei avertizări de decizie (RA) într- un mod care să o facă incompatibilă cu informația complementară avertizării de decizie (RAC) recepționată de la o amenințare echipată cu ACAS, dacă codul de adresă al aeronavei proprii este mai mare ca valoare decât cel al amenințării echipate cu ACAS. 4.3.5.6 Menținerea intensității avertizării de decizie (RA). Supus cerinței ca avertizarea de decizie (RA) de coborâre să nu fie generată la altitudine joasă (pct. 4.3.5.4.1), o avertizare de decizie (RA) nu trebuie să fie modificată dacă timpul până la apropierea maximă este prea mic pentru a primi un răspuns semnificativ sau dacă pericolul deviază în distanță. 4.3.5.7 Slăbirea în intensitate a unei avertizări de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) nu trebuie să fie slăbită în intensitate dacă este posibil ca ulterior să fie necesar să fie crescută intensitatea avertizării. 4.3.5.8 Amenințările echipate cu ACAS. Avertizarea de decizie (RA) trebuie să fie compatibilă cu toate informațiile complementare avertizării de decizie (RAC) transmise amenințărilor (pct. 4.3.6.1.3). Dacă se recepționează o informație RAC de la o amenințare, înainte ca ACAS-ul propriu să genereze o informație RAC pentru acea amenințare, avertizarea de decizie (RA) generată trebuie să fie compatibilă cu informația RAC recepționată, numai dacă o astfel de avertizare de decizie (RA) este mai probabil să reducă separarea decât să o mărească și codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mică decât cel al amenințării. Notă.- La întâlnirea cu mai mult de o amenințare, atunci când este necesar să se treacă pe deasupra unor amenințări și pe dedesubtul altora, acest standard poate fi interpretat ca referindu-se la întreaga durată a unei avertizări de decizie (RA). Concret, este permisă menținerea unei avertizări de decizie (RA) de urcare (coborâre) către o amenințare care este deasupra (dedesubtul) aeronavei proprii, cu condiția ca să existe o intenție calculată de a asigura o separare adecvată față de toate amenințările, printr-o redresare ulterioară. 4.3.5.9 Codarea subcâmpului ARA. La fiecare ciclu al unei avertizări de decizie (RA), sensul, intensitatea și atributele avertizării de decizie (RA) trebuie să fie codate în subcâmpul activ al avertizării (ARA) (pct. 4.3.8.4.2.2.1.1). Dacă subcâmpul ARA nu a fost actualizat pentru un interval de 6 s, acesta trebuie să fie setat la 0, împreună cu subcâmpul MTE, în același mesaj (pct. 4.3.8.4.2.2.1.3). 4.3.5.10 Timpul de răspuns al sistemului. Întârzierea sistemului, de la primirea răspunsului SSR relevant până la prezentarea către pilot a unui sens și a unei intensități ale unei avertizări de decizie (RA), trebuie să fie cât mai scurtă posibil și să nu depășească 1,5 s. 4.3.6 Coordonarea și comunicațiile 4.3.6.1 Dispoziții pentru coordonarea cu amenințările echipate cu ACAS, 4.3.6.1.1 Coordonarea mai multor aeronave. În situațiile cu mai multe aeronave, ACAS-ul trebuie să coordoneze cu fiecare amenințare în parte. 4.3.6.1.2 Protecția datelor în timpul coordonării. ACAS-ul trebuie să prevină accesarea simultană a datelor stocate, prin procese paralele, în particular în perioada prelucrării mesajului de decizie. 4.3.6.1.3 Interogarea de coordonare. La fiecare ciclu, ACAS-ul trebuie să transmită o interogare de coordonare către fiecare amenințare echipată cu ACAS, în afară de cazul în care generarea unei avertizări de decizie (RA) este întârziată pentru că nu este posibilă selectarea unei avertizări de decizie (RA), despre care se poate anticipa că va asigura o separare adecvată (pct. 4.3.5.1). Mesajul de decizie transmis către o amenințare trebuie să includă o informație complementară avertizării de decizie (RAC) selectată pentru acea amenințare. Dacă se recepționează o informație RAC de la amenințare înainte ca ACAS-ul să selecteze o informație RAC pentru acea amenințare, informația RAC selectată trebuie să fie compatibilă cu informația RAC recepționată, cu excepția cazului în care nu au trecut mai mult de trei cicluri din momentul în care informația RAC a fost recepționată, informația RAC este de intersectare în altitudine și codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mică decât cea a amenințării, caz în care ACAS-ul trebuie să-și selecteze propria avertizare de decizie (RA) în mod independent. Dacă o informație RAC, recepționată de la o amenințare echipată cu ACAS, este incompatibilă cu informația RAC selectată de ACAS-ul propriu pentru acea amenințare, ACAS-ul trebuie să modifice informația RAC selectată pentru a fi compatibilă cu informația RAC recepționată, dacă codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mare decât cea a amenințării. Notă. Informația RAC inclusă în mesajul de decizie este sub forma unei informații RAC în plan vertical (VRC) pentru ACAS II (pct. 4.3.8.4.2.3.2.2) și a unei informații RAC în plan vertical (VRC) și/sau o informație RAC în plan orizontal (HRC) pentru ACAS III. 4.3.6.1.3.1 Încheierea coordonării. În cadrul ciclului pe durata căruia o aeronavă intrusă încetează să constituie un motiv pentru menținerea unei avertizări de decizie (RA), ACAS-ul trebuie să trimită un mesaj de decizie acelei aeronave intruse prin intermediul unei interogări de coordonare. Mesajul de decizie trebuie să includă codul de anulare pentru ultima informație RAC trimisă către aceea aeronavă intrusă, pe durata în care aceasta a constituit un motiv pentru menținerea unei avertizări de decizie (RA). Notă.- În cazul confruntării cu o singură amenințare, aceasta încetează să mai constituie un motiv pentru o avertizare de decizie (RA), atunci când sunt îndeplinite condițiile de anulare a avertizării de decizie (RA). Pe durata unei confruntării cu amenințări multiple, o amenințare încetează să mai constituie un motiv pentru o

avertizare de decizie (RA), atunci când sunt îndeplinite condițiile de anulare a avertizării de decizie (RA) cu privire la acea amenințare, chiar dacă avertizarea de decizie (RA) s-ar putea să trebuiască să fie menținută din cauza celorlalte amenințări. 4.3.6.1.3.2 Interogările de coordonare ale ACAS-ului trebuie să fie transmise până când se recepționează un răspuns de coordonare de la amenințare, prin minimum șase, dar nu mai mult de douăsprezece încercări. Interogările succesive trebuie să fie egal distanțate pe o perioadă de 100 ±5 ms. Dacă se efectuează numărul maxim de încercări și nu se recepționează niciun răspuns, ACAS-ul trebuie să își continue secvența normală de procesare. 4.3.6.1.3.3 ACAS-ul trebuie să asigure protecția de paritate (pct. 4.3.8.4.2.3.2.6) și protecția pentru toate câmpurile din interogarea de coordonare, care transmit informația complementară avertizării de decizie (RAC) (pct. 4.3.8.4.2.3.2.7). Notă.- Aceasta include o informație RAC în plan vertical (VRC), anularea informației RAC în plan vertical (CVC), o informație RAC în plan orizontal (HRC) și anularea informației RAC în plan orizontal (CHC). 4.3.6.1.3.4 Ori de câte ori ACAS-ul propriu își inversează sensul față de o amenințare echipată cu ACAS, mesajul de decizie care este trimis în ciclurile curente și în cele ulterioare către acea amenințare, trebuie să conțină atât noua informație RAC selectată cât și codul de anulare pentru informația RAC transmisă înaintea inversării. 4.3.6.1.3.5 Când este selectată o avertizare de decizie (RA) în plan vertical, informația complementară avertizării de decizie (RAC) în plan vertical (VRC) (pct. 4.3.8.4.2.3.2.2), pe care ACAS-ul propriu îl include într-un mesaj de decizie către amenințare, trebuie să fie după cum urmează:

a) “a nu se trece pe deasupra” când avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea deasupra amenințării;

b) “a nu se trece pe dedesubt” când avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea dedesubtul amenințării. 4.3.6.1.4 Procesarea mesajului de decizie. Mesajele de decizie trebuie să fie procesate în ordinea în care sunt primite și cu întârziere limitată, atât cât este necesar pentru prevenirea posibilității accesării simultane a datelor stocate și a întârzierilor provocate de prelucrarea mesajelor de decizie recepționate anterior. Mesajele de decizie care sunt întârziate trebuie să fie puse temporar în așteptare, pentru a preveni posibilitatea pierderii lor. Prelucrarea unui mesaj de decizie trebuie

să includă decodarea mesajului și actualizarea structurilor corespunzătoare de date, cu informația extrasă din mesaj. Notă.- În conformitate cu pct. 4.3.6.1.2, prelucrarea mesajelor de decizie nu trebuie să acceseze vreo dată a cărei utilizare nu este protejată de starea de blocare a coordonării. 4.3.6.1.4.1 O informație complementară avertizării de decizie (RAC) sau o anulare a informației RAC recepționate de la un alt ACAS, trebuie să fie respinse dacă biții de sens codați indică existența unei erori de paritate sau dacă sunt detectate valori nedefinite în mesajul de decizie. O informație RAC sau o anulare a informației RAC recepționate fără erori de paritate și fără valori nedefinite ale mesajului de decizie, trebuie să fie considerate valide. 4.3.6.1.4.2 Stocarea informației RAC. O informație RAC validă, recepționată de la un alt ACAS, trebuie să fie stocată sau folosită pentru actualizarea informației RAC stocată anterior, corespunzător acelui ACAS. O anulare validă a informației RAC trebuie să determine ștergerea informației RAC stocată anterior. O informație RAC stocată care nu a fost actualizată timp de 6 s, trebuie să fie ștearsă. 4.3.6.1.4.3 Actualizarea înregistrărilor informațiilor RAC. O informație complementară avertizării de decizie (RAC) sau o anulare a informației RAC valide, recepționate de la un alt ACAS, trebuie să fie utilizate pentru actualizarea înregistrării informației RAC. Dacă un bit din înregistrarea informației RAC nu a fost actualizat de o amenințare în timp de 6 s, acel bit trebuie să fie setat la 0. 4.3.6.2 Dispoziții pentru comunicația ACAS-ului cu stațiile de la sol 4.3.6.2.1 Downlink-ul avertizării de decizie (RA) al unui ACAS, inițiat în aer. Atunci când există o avertizare de decizie (RA) din partea unui ACAS, ACAS-ul trebuie:

a) să transfere transponderului său de Mod S un raport de avertizare de decizie (RA) pentru a fi transmis către sol, într-un răspuns Comm-B (pct. 4.3.11.4.1); și

b) să transmită radio-emisii de avertizări de decizie (RA) periodice (pct. 4.3.7.3.2). 4.3.6.2.2 Comanda de control al nivelului sensibilității (SLC). ACAS-ul trebuie să stocheze comenzile SLC de la stațiile de Mod S de la sol. O comandă SLC recepționată de la o stație de Mod S de la sol trebuie să rămână validă până când este înlocuită de o altă comandă SLC de la aceeași stație de la sol, așa cum este indicat de numărul amplasamentului conținut în subcâmpul IIS al interogării. Dacă o comandă existentă stocată de la stația de Mod S de la sol nu este actualizată timp de 4 minute sau dacă comanda SLC recepționată are valoarea 15 (pct. 4.3.8.4.2.1.1),

atunci comanda SLC stocată pentru stația de Mod S de la sol trebuie să fie setată la 0. 4.3.6.3 Prevederi privind transferul de date dintre ACAS și transponderul de Mod S al acestuia 4.3.6.3.1 Transferul de date dintre ACAS și transponderul de Mod S al acestuia:

a) ACAS-ul trebuie să transfere informațiile de avertizări de decizie (RA) transponderului său de Mod S, pentru a fi transmise într-un raport de avertizare de decizie (RA) (pct. 4.3.8.4.2.2.1) și într-un răspuns de coordonare (pct. 4.3.8.4.2.4.2);

b) ACAS-ul trebuie să transfere nivelul de sensibilitate curent către transponderul său de Mod S, pentru a fi transmis într-un raport privind nivelul de sensibilitate (pct. 4.3.8.4.2.5); și

c) ACAS-ul trebuie să transfere informații despre capacitatea transponderului său de Mod S, pentru a fi transmise într-un raport privind capacitatea legăturii de date (pct. 4.3.8.4.2.2.2). 4.3.6.3.2 Transferul de date de la transponderul de Mod S către ACAS-ul acestuia:

a) ACAS-ul trebuie să recepționeze de la transponderul său de Mod S comenzile de control al nivelului sensibilității (pct. 4.3.8.4.2.1.1) transmise de stațiile de Mod S de la sol;

b) ACAS-ul trebuie să recepționeze de la transponderul său de Mod S mesajele de radio-emisie ACAS (pct. 4.3.8.4.2.3.3) transmise de alt ACAS; și

c) ACAS-ul trebuie să recepționeze de la transponderul său de Mod S mesajele de decizie (pct. 4.3.8.4.2.3.2) transmise de alt ACAS, în scopul coordonării aer-aer. 4.3.7 Protocoalele ACAS 4.3.7.1 Protocoalele de supraveghere 4.3.7.1.1 Supravegherea transponderelor de Mod A/C. ACAS-ul trebuie să utilizeze interogarea „all-call” numai de Mod C (cap.3, pct. 3.1.2.1.5.1.2) pentru supravegherea aeronavelor echipate cu transpondere de Mod A/C. 4.3.7.1.2 Supravegherea transponderelor de Mod S 4.3.7.1.2.1 Detectarea. ACAS-ul trebuie să monitorizeze frecvența de 1.090 MHz pentru squitter-ele de achiziție de Mod S (DF = 11). ACAS-ul trebuie să detecteze prezența și să determine adresele aeronavelor echipate Mod S care își folosesc squitter-ele de achiziție de Mod S (DF = 11) sau squitter-ele extinse (DF = 17). Nota 1. Se acceptă obținerea datelor privind aeronavele individuale, utilizând fie squitter-ele de achiziție, fie squitter-ele extinse (DF = 11 sau DF = 17) și

monitorizarea ambelor tipuri de squitter-e. Totuși, ACAS-ul trebuie să monitorizeze squitter-ele de achiziție pentru că, la un moment oarecare, nu toate aeronavele vor transmite squitter-e extinse. Nota 2. Dacă pe viitor, se va permite aeronavelor să nu transmită squitter-ul de achiziție, bazându-se în schimb pe transmiterea continuă a squitter-elor extinse, ar deveni esențial pentru toate unitățile ACAS să monitorizeze atât squitter-ele de achiziție cât și cele extinse. 4.3.7.1.2.2 Interogări de supraveghere. La prima recepție a unui cod de adresă de aeronavă de 24 de biți de la o aeronavă despre care s-a determinat că se află în limita distanței de supraveghere sigură a ACAS-ului, pe baza certitudinii recepției și care se află în cadrul unei benzi de altitudine de 3.050 m (10.000 ft) deasupra sau dedesubtul aeronavei proprii, ACAS-ul trebuie să transmită o interogare format scurt aer-aer (UF = 0) pentru obținerea distanței. Interogările de supraveghere trebuie să fie transmise cel puțin o dată la fiecare cinci cicluri, atunci când este îndeplinită această condiție privind altitudinea. Interogările de supraveghere trebuie să fie transmise în fiecare ciclu, dacă distanța până la aeronava detectată este mai mică de 5,6 km (3 NM) sau timpul calculat până la apropierea maximă este mai mic de 60 s, presupunând că atât aeronava detectată cât și aeronava proprie continuă să se deplaseze de la pozițiile curente cu o mișcare neaccelerată, iar distanța la apropierea maximă este egală cu 5,6 km (3 NM). Interogările de supraveghere trebuie să fie suspendate pentru o perioadă de cinci cicluri dacă:

a) a fost recepționat cu succes un răspuns; și

b) aeronava proprie și aeronava intrusă operează sub o altitudine barometrică de 5.490 m (18.000 ft); și

c) distanța până la aeronava detectată este mai mare decât 5,6 km (3 NM) și timpul calculat până la apropierea maximă depășește 60 s, presupunând că atât aeronava detectată cât și aeronava proprie continuă să se deplaseze de la pozițiile curente cu o mișcare neaccelerată, iar distanța la apropierea maximă este egală cu 5,6 km (3 NM). 4.3.7.1.2.2.1 Interogări de achiziție date de distanță. ACAS-ul trebuie să utilizeze formatul scurt de supraveghere aer-aer (UF = 0) pentru achiziția datelor de distanță. ACAS-ul trebuie să seteze AQ = 1 (cap.3, pct. 3.1.2.8.1.1) și RL = 0 (cap. 3, pct. 3.1.2.8.1.2) într-o interogare de achiziție de date.

Nota 1. Setarea AQ = 1 determină un răspuns cu bitul 14 al câmpului RI egal cu 1 și servește ca ajutor la distingerea răspunsului la propria interogare, de răspunsurile solicitate de alte unități ACAS (pct. 4.3.7.1.2.2.2). Nota 2. În interogarea de achiziție, RL este setat la 0 pentru a comanda un răspuns scurt de achiziție (DF = 0). 4.3.7.1.2.2.2 Interogările de urmărire. ACAS-ul trebuie să utilizeze formatul scurt de supraveghere aer-aer (UF = 0) cu RL = 0 și AQ = 0 pentru interogările de urmărire. 4.3.7.1.2.3 Răspunsuri de supraveghere. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.3.1. 4.3.7.1.2.4 Radio-emisia ACAS. O radio-emisie ACAS trebuie să fie făcută nominal la fiecare 8, până la 10 s, la putere maximă, prin antena superioară. Instalațiile care folosesc antene direcționale, trebuie să opereze astfel încât nominal să fie asigurată o acoperire circulară completă la fiecare 8, până la 10 s. Notă. O radio-emisie determină alte transpondere de Mod S să accepte interogarea, fără să răspundă și să transmită conținutul interogării care cuprinde câmpul MU la interfața de ieșire a datelor transponderului. Combinația UDS1 = 3, UDS2 = 2 identifică datele ca o radio-emisie ACAS, care conține adresa de 24 de biți a aeronavei ACAS care interoghează. Aceasta furnizează fiecărui ACAS, un mijloc pentru a determina numărul altor ACAS-uri în limita distanței de detecție, pentru limitarea interferențelor. Formatul câmpului MU este descris la pct. 4.3.8.4.2.3. 4.3.7.2 Protocoalele de coordonare aer-aer 4.3.7.2.1 Interogările de coordonare. ACAS-ul trebuie să transmită interogări UF = 16 (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2, figura 3-7), cu AQ = 0 și RL = 1, atunci când o altă aeronavă care raportează RI = 3 sau RI = 4 este declarată amenințare (pct. 4.3.4). Câmpul MU trebuie să conțină mesajul de decizie în subcâmpurile specificate la pct. 4.3.8.4.2.3.2. Nota 1. O interogare UF = 16, cu AQ = 0 și RL = 1 are scopul de a determina un răspuns DF = 16 de la cealaltă aeronavă. Nota 2. O aeronavă care raportează RI = 3 sau RI = 4 este o aeronavă echipată cu un ACAS operațional care are doar capacitate de decizie în plan vertical, respectiv în plan vertical și orizontal. 4.3.7.2.2 Răspunsul de coordonare. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.3.2. 4.3.7.3 Protocoalele pentru comunicațiile ACAS cu stațiile de la sol 4.3.7.3.1 Rapoartele de avertizări de decizie (RA) către stațiile de Mod S de la sol. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.4.1. 4.3.7.3.2 Radio-emisiile de avertizări de decizie (RA). Radio-emisiile de avertizări de decizie (RA) trebuie să fie transmise la puterea maximă de la antena inferioară, la intervale de timp nominale decalate la 8 s, pentru perioada în care este afișată avertizarea de decizie (RA). Radio-emisia avertizării de decizie (RA) trebuie să includă câmpul MU, așa cum a fost specificat la pct. 4.3.8.4.2.3.4. Radio-emisia avertizării de decizie (RA) trebuie să descrie cea mai recentă avertizare de decizie (RA) care a existat pe durata precedentă de 8 s. Mijloacele care utilizează antene direcționale trebuie să opereze astfel încât o acoperire circulară completă să fie furnizată nominal la fiecare 8 s, cu același sens al avertizării de decizie (RA) și la aceeași putere a radio-emisei pe fiecare direcție. 4.3.7.3.3 Raportul privind capacitatea legăturii de date. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.4.2. 4.3.7.3.4 Controlul nivelului sensibilității ACAS. ACAS-ul trebuie să acționeze sub o comandă SLC dacă și numai dacă subcâmpul TMS (cap.3, pct. 3.1.2.6.1.4.1) are valoarea 0 și câmpul DI este fie 1, fie 7 în cadrul aceleiași interogări. 4.3.8 Formatele semnalului 4.3.8.1 Caracteristicile RF (de radio frecvență) ale tuturor semnalelor ACAS trebuie să fie în conformitate cu standardele din cap.3, de la pct. 3.1.1.1, până la 3.1.1.6, de la pct. 3.1.2.1, până la 3.1.2.3, pct. 3.1.2.5 și pct.3.1.2.8. 4.3.8.2 Relația dintre ACAS și formatele semnalului de Mod S Notă. ACAS-ul folosește transmisii de Mod S pentru supraveghere și comunicații. Funcțiile comunicațiilor ACAS aer-aer permit ca avertizările de decizie (RA) să fie coordonate cu amenințările echipate cu ACAS. Funcțiile comunicațiilor ACAS aer-sol permit raportarea avertizărilor de decizie (RA) către stațiile de la sol și transmiterea de la sol a comenzilor către aeronavele echipate cu ACAS, pentru a controla parametrii algoritmilor de evitare a coliziunilor. 4.3.8.3 Convențiile privind formatului semnalului. Codarea datelor tuturor semnalelor ACAS trebuie să se conformeze standardelor din cap. 3, pct. 3.1.2.3. Notă.- În transmisiile aer-aer utilizate de ACAS, interogările transmise cu frecvența de 1.030 MHz sunt desemnate ca transmisii uplink și conțin coduri de formate uplink (UF). Răspunsurile recepționate cu frecvența de 1.090 MHz sunt desemnate ca transmisii downlink și conțin coduri de formate downlink. 4.3.8.4 Descrierea câmpurilor Nota 1. Formatele pentru comunicațiile aer-aer și pentru supraveghere care sunt folosite de ACAS, dar care nu sunt complet descrise în cap.3, pct. 3.1.2 sunt prezentate în figura 4-1: Uplink: 00000 3

RL:1 4

AQ:1 18

AP:24

UF = 0 10000 3

RL:1 4

AQ:1 18

MU:56

AP:24

UF = 16

Downlink: 00000

VS:1 2

SL:3 2

RI:4 2

AC:13

AP:24

DF = 0 10000

VS:1 2

SL:3 2

RI:4 2

AC:13

MV:56

AP:24

DF = 16

Figura 4-1. Formatele de supraveghere și de comunica,ii utilizate de ACAS Nota 2. Această secțiune definește câmpurile de Mod S (și subcâmpurile acestora) care sunt procesate de ACAS pentru îndeplinirea funcțiilor ACAS. Unele dintre câmpurile ACAS (cele folosite și pentru alte funcții SSR de Mod S) sunt descrise ca având coduri ACAS nealocate, în cap.3, pct. 3.1.2.6. Astfel de coduri sunt alocate la pct. 4.3.8.4.1. Câmpurile și subcâmpurile utilizate numai de echipamentele ACAS, sunt alocate la pct. 4.3.8.4.2. Nota 3. Convenția folosită la pct. 4.3.8.4 pentru numerotarea biților reflectă numerotarea biților folosită în cadrul întregului format uplink sau downlink, mai curând decât numerotarea biților din câmpurile sau subcâmpurile individuale. 4.3.8.4.1 Câmpurile și subcâmpurile introduse în cap.3, pct. 3.1.2 Notă.- Codurile pentru câmpurile și subcâmpurile neexplicitate, care sunt desemnate ca fiind „rezervate pentru ACAS” în cap. 3, subcap. 3.1.2, sunt specificate în această secțiune. 4.3.8.4.1.1 DR - Cerere downlink. Semnificația codării câmpului cerere downlink trebuie să fie după cum urmează: Codare 0 -1 A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2 2

Mesaj ACAS disponibil 3

Mesaj Comm-B disponibil și mesaj ACAS disponibil 4 - 5

A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2 6

Mesaj 1 de radio-emisie Comm-B disponibil și mesaj ACAS disponibil 7

Mesaj 2 de radio-emisie Comm-B disponibil și mesaj ACAS disponibil 8 - 31

A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2 4.3.8.4.1.2

RI (Informație de răspuns aer-aer). Semnificația codării în câmpul

RI

trebuie să fie după cum urmează: Codare 0 Nu există un ACAS în funcțiune 1 Nealocat 2 ACAS cu capacitatea de decizie inhibată 3 ACAS doar cu capacitatea de decizie în plan vertical 4 ACAS cu capacitatea de decizie în plan vertical și orizontal 5 - 7 Nealocat 8 - 15 A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.8.2.2. Bitul 14 al formatului de răspuns care conține acest câmp trebuie să reproducă bitul AQ al interogării. Câmpul RI trebuie să raporteze „Nu există un ACAS în funcțiune” (RI = 0) dacă unitatea ACAS s-a defectat sau este în așteptare. Câmpul RI trebuie să raporteze “ACAS cu capacitatea de decizie inhibată” (RI = 2), dacă nivelul de sensibilitate este 2 sau dacă a fost selectat numai modul TA. Notă.- Codurile 0-7 din câmpul RI indică faptul că răspunsul este de urmărire a traiectoriei și dau de asemenea capacitatea ACAS a aeronavei interogate. Codurile 8-15 indică faptul că răspunsul este unul de achiziție și dau de asemenea capacitatea vitezei maxime de zbor adevărate a aeronavei interogate. 4.3.8.4.1.3 RR (Cerere de răspuns). Semnificația codării în câmpul cererii de răspuns este următoarea:

Codare 0 - 18 A se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.1.2 19

Transmiterea unui raport privind avertizarea de decizie 20 - 31 A se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.1.2 4.3.8.4.2 Câmpurile și subcâmpurile ACAS Notă. Următoarele paragrafe descriu poziționarea și codarea acelor câmpuri și subcâmpuri care nu sunt definite în cap.3, pct. 3.1.2 dar sunt utilizate de aeronavele echipate cu ACAS. 4.3.8.4.2.1 Subcâmpul din MA 4.3.8.4.2.1.1 Subcâmpul ADS (subcâmpul pentru definiția A). Acest subcâmp de 8 biți (33-40) trebuie să definească restul mesajului MA. Notă.- Pentru facilitatea codării, ADS este exprimat în două grupe a câte patru biți fiecare, ADS1 și ADS2. 4.3.8.4.2.1.2 Când ADS1 = 0 și ADS2 = 5, următorul subcâmp trebuie să fie conținut în MA. 4.3.8.4.2.1.3 SLC (Comanda de control al nivelului sensibilității (SLC) ACAS). Acest subcâmp de 4 biți (41 - 44) trebuie să indice o comandă privind nivelul de sensibilitate pentru propriul ACAS. Codare 0 Nicio comandă emisă 1 Nealocat 2 Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 2 3 Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 3 4 Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 4 5 Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 5 6 Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 6 7 - 14 Nealocat 15

Anularea comenzii SLC precedente pentru această stație de la sol Notă. Structura MA pentru o comandă de control al nivelului sensibilității: 33 37 41 45

ADS1=0

ADS2=5

SLC ---44--- 36 40 44 88 4.3.8.4.2.2 Subcâmpurile din MB 4.3.8.4.2.2.1 Subcâmpurile din MB aferente raportului de avertizare de decizie (RA). Când BDS1=3 și BDS2=0, subcâmpurile indicate în paragrafele următoare trebuie să fie conținute în MB. Notă.- Cerințele pentru comunicațiile de informații referitoare la avertizările de decizie (RA) curente sau recente sunt descrise la pct. 4.3.11.4.1. 4.3.8.4.2.2.1.1 ARA (Avertizările de decizie (RA) active). Acest subcâmp de 14 biți (41-54) trebuie să indice caracteristicile avertizărilor de decizie (RA), dacă există vreuna generată de ACAS-ul asociat transponderului care transmite subcâmpul (pct. 4.3.6.2.1 a). Biții din ARA trebuie să aibă semnificații determinate de valoarea

subcâmpului MTE (pct. 4.3.8.4.2.2.1.4), iar pentru avertizările de decizie (RA) în plan vertical, de valoarea bitului 41 al subcâmpului ARA. Semnificația bitului 41 al subcâmpului ARA trebuie să fie următoarea: Codare 0 Există mai mult de o amenințare și avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea dedesubtul unor amenințări și deasupra altora, sau nu a fost generată nicio avertizare de decizie (RA) (când MTE = 0) 1 Fie există numai o amenințare, fie avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea în aceeași direcție pentru toate amenințările.

Când bitul 41 al subcâmpului ARA = 1 și MTE = 0 sau 1, biții 42-47 trebuie să aibă următoarea semnificație:

Bit

Codare 42 0

Avertizarea de decizie (RA) este preventivă 1

Avertizarea de decizie (RA) este corectivă 43 0

A fost generată o avertizare de decizie (RA) în sens crescător 1

A fost generată o avertizare de decizie (RA) în sens

descrescător 44 0

Avertizarea de decizie (RA) nu este de creștere a ratei 1

Avertizarea de decizie (RA) este de creștere a ratei 45 0

Avertizarea de decizie (RA) nu este o inversare de sens 1

Avertizarea de decizie (RA) este o inversare de sens 46 0

Avertizarea de decizie (RA) nu este cu intersectare în

altitudine 1

Avertizarea de decizie (RA) este cu intersectare în altitudine 47 0

Avertizarea de decizie (RA) este de limitare a vitezei pe

verticală 1

Avertizarea de decizie (RA) este pozitivă 48-54

Rezervat pentru ACAS III

Notă.- Când bitul 41 al subcâmpului ARA = 0 și MTE = 1, biții 42-47 trebuie să aibă următoarea semnificație: Bit Codare 42 0

Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o corecție pentru sensul crescător 1

Avertizarea de decizie (RA)

necesită o corecție pentru sensul

crescător 43 0

Avertizarea de decizie (RA)

nu necesită o urcare pozitivă 1

Avertizarea de decizie (RA)

necesită o urcare pozitivă 44 0

Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o corecție pentru sensul descrescător 1

Avertizarea de decizie (RA)

necesită o corecție pentru sensul

descrescător 45 0

Avertizarea de decizie (RA)

nu necesită o coborâre pozitivă 1

Avertizarea de decizie (RA)

necesită o coborâre pozitivă 46 0

Avertizarea de decizie (RA)

nu necesită o încrucișare 1

Avertizarea de decizie (RA)

necesită o încrucișare 47 0

Avertizarea de decizie (RA)

nu este o inversare de sens 1

Avertizarea de decizie (RA)

este o inversare de sens 48-54

Rezervat pentru ACAS III

Notă. Dacă atunci când bitul 41 al subcâmpului ARA = 0 și MTE = 0, nu a fost generată nicio avertizare de decizie (RA) în plan vertical. 4.3.8.4.2.2.1.2 Informații complementare avertizării de decizie (RAC) (Înregistrarea informațiilor RAC). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să indice toate informațiile RAC curente active, dacă există, primite de la alte aeronave echipate cu ACAS. Biții din informația RAC trebuie să aibă următoarea semnificație: Bit Informație complementară avertizării de decizie (RAC) 55 Nu trece pe dedesubt 56 Nu trece pe deasupra 57 Nu vira la stânga 58 Nu vira la dreapta

Un bit setat la 1 trebuie să indice faptul că informația RAC asociată este activă. Un bit setat la 0 trebuie să indice faptul că informația RAC asociată este inactivă. 4.3.8.4.2.2.1.3 RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să indice momentul în care o avertizare de decizie (RA) generată anterior de ACAS a încetat să mai fie generată. Codare 0 ACAS-ul este în curs de generare a unei avertizării de decizie, indicată în subcâmpul ARA 1 Avertizarea de decizie indicată de subcâmpul ARA a fost încheiată (pct. 4.3.11.4.1)

Nota 1. După ce o avertizare de decizie (RA) a fost încheiată de ACAS, este necesar ca aceasta să fie raportată de transponderul de Mod S pentru încă 18±1 s (pct. 4.3.11.4.1). Indicatorul de încheiere al avertizării de decizie (RA) poate fi utilizat, de exemplu, pentru a permite îndepărtarea unei indicații privind avertizarea de decizie (RA) de pe ecranul unui controlor de trafic aerian sau pentru evaluarea duratei unei avertizări de decizie (RA), în cadrul unui anumit spațiu aerian. Nota 2. Avertizările de decizie (RA) pot fi încheiate din mai multe motive: în mod normal, atunci când conflictul a fost rezolvat și amenințarea se îndepărtează ca distanță sau când transponderul de Mod S al amenințării, dintr-un motiv sau altul, încetează să mai raporteze altitudinea în timpul unui conflict. Indicatorul de încheiere al avertizării de decizie (RA) este utilizat pentru a arăta că avertizarea a fost încheiată în fiecare dintre aceste cazuri. 4.3.8.4.2.2.1.4 MTE - întâmpinarea amenințărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să indice dacă în mod curent sunt procesate simultan două sau mai multe amenințări, de către logica ACAS de decizie privind amenințările. Codare 0 O amenințare este prelucrată de logica de decizie (când bitul ARA 41 = 1); sau nicio amenințare nu este prelucrată de logica de decizie (când bitul ARA 41 = 0) 1 Două sau mai multe amenințări sunt prelucrate simultan de logica de decizie 4.3.8.4.2.2.1.5 TTI - subcâmpul indicatorului tipului de amenințare. Acest subcâmp de 2 biți (61-62) trebuie să definească tipul datelor de identitate conținute în subcâmpul TID. Codare 0 Fără date de identitate în TID 1 TID conține o adresă de transponder de Mod S 2 TID conține date de altitudine, distanță și gisment 3 Nealocat 4.3.8.4.2.2.1.6 TID - subcâmpul datelor de identitate ale amenințării. Acest subcâmp de 26 biți (63-88) trebuie să conțină adresa de Mod S a amenințării sau altitudinea, distanța și gismentul, dacă amenințarea nu este echipată cu Mod S. Dacă sunt procesate simultan două sau mai multe amenințări de către logica ACAS de decizie, TID trebuie să conțină datele de identitate sau poziție pentru amenințarea declarată cel mai recent. Dacă TTI = 1, TID trebuie să conțină în biții 63-86 codul de adresă al aeronavei care amenință, iar biții 87 și 88 trebuie setați la 0. Dacă TTI = 2, TID trebuie să conțină subcâmpurile TIDA, TIDR și TIDB. 4.3.8.4.2.2.1.6.1 TIDA - date de altitudine din subcâmpul datelor de identitate ale amenințării. Acest subcâmp de 13 biți (63-75) trebuie să conțină cel mai recent cod de altitudine de Mod C raportat, al amenințării. Codare 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

A 1

C 2

A 2

C 4

A 4 0

B 1

D 1

B 2

D 2

B 4

D 4

Bitul 63 Bitul codului C 1 de Mod C 4.3.8.4.2.2.1.6.2 TIDR - date privind distanța din subcâmpul datelor de identitate ale aeronavei care amenință. Acest subcâmp de 7 biți (76-82) trebuie să conțină cea mai recentă distanță față de amenințare, estimată de ACAS. Codare (n) n

Distanță estimată (NM) 0

Nicio estimă disponibilă privind distanța 1

Mai mică decât 0,05 2-126 (n-1)/10 ±0,05 127 Mai mare decât 12,55 4.3.8.4.2.2.1.6.3 TIDB - valoarea gismentului din subcâmpul datelor de identitate ale aeronavei care amenință. Acest subcâmp de 6 biți (83-88) trebuie să conțină cel mai recent gisment estimat al aeronavei, reprezentând amenințarea, față de capul magnetic al aeronavei echipată cu ACAS. Codarea (n) N

Gismentul estimat (grade) 0

Nici o estimă disponibilă pentru gisment 1-60 Între 6(n-1) și 6n 61-63 Nealocat

Notă. Structura MB pentru un raport privind avertizarea de decizie (RA): 33 37 41 55 59 60 61 63

BDS1=3

BDS2=0

ARA

RAC

RAT

MTE

TTI=1

TID 36 40 54 58 59 60 62 88 33 37 41 55 59 60 61 63 76 83

BDS1=3

BDS2=0

ARA

RAC

RAT

MTE

TTI=2

TIDA

TIDR

TIDB 36 40 54 58 59 60 62 75 82 88 4.3.8.4.2.2.2 Subcâmpurile din MB pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. Când BDS1 = 1 și BDS2 = 0, următoarele structuri de biți trebuie să fie furnizate transponderului pentru raportul acestuia privind capacitatea legăturii de date: Bit Codare 48 0 ACAS defect sau în așteptare 1 ACAS în funcțiune 69 0 ACAS II 1 ACAS III 70 0 ACAS care generează doar avertizări de trafic (TA) 1 ACAS care generează avertizări de trafic (TA) și de decizie (RA)

Bitul 72 Bitul 71 versiunea ACAS 0 0

RTCA/DO-185 (pre-ACAS) 0 1

RTCA/DO-185A 1 0

RTCA/DO-185B & EUROCAE ED 143 1 1

Rezervat pentru versiuni viitoare (a se vedea Nota 3)

Nota 1.- Un rezumat

al

subcâmpurilor MB pentru structura raportului privind

capacitatea legăturii de date este descris în cap. 3, pct. 3.1.2.6.10.2.2. Nota 2.- Utilizarea supravegherii hibride cu scopul de a limita interogările ACAS active este descrisă la pct. 4.5.1. Abilitatea de a oferi suport doar pentru decodarea mesajelor de squitter extins DF = 17, nu este suficientă pentru setarea bitului 72.

Nota 3.- Versiunile viitoare ale ACAS vor fi identificate utilizând coduri și numere ale versiunilor software specificate în regiștrii E5 16 și E6 16. 4.3.8.4.2.3 Câmpul MU. Acest câmp de 56 biți (33-88) al interogărilor de supraveghere cu format lung, aer-aer (figura 4-1), trebuie să fie utilizat pentru a transmite mesaje de decizie, radio-emisii ACAS și radio-emisii de avertizări de decizie (RA). 4.3.8.4.2.3.1 UDS - subcâmpul de definiție U. Acest subcâmp de 8 biți (33-40) trebuie să definească restul mesajului MU. Notă. Pentru comoditate la codare, UDS este exprimat în două grupe a câte patru biți fiecare, UDS1 și UDS2. 4.3.8.4.2.3.2 Subcâmpurile din MU pentru un mesaj de decizie. Când UDS1 = 3 și UDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conținute în MU: 4.3.8.4.2.3.2.1 MTB - Bitul pentru amenințări multiple. Acest câmp de 1 bit (42) trebuie să indice prezența sau absența amenințărilor multiple. Codare 0 ACAS-ul care interoghează detectează o singură amenințare 1 ACAS-ul care interoghează detectează mai multe amenințări 4.3.8.4.2.3.2.2 VRC - informație complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan vertical. Acest subcâmp de 2 biți (45-46) trebuie să indice o informație RAC în plan vertical privind aeronava adresată. Codare 0 Nu este trimis niciun RAC în plan vertical 1 Nu trece pe dedesubt 2 Nu trece pe deasupra 3 Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.3 CVC - anulează informația complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan vertical. Acest subcâmp de 2 biți (43-44) trebuie să indice anularea informației RAC în plan vertical trimis anterior către aeronava adresată. Acest subcâmp trebuie să fie setat la 0 pentru o nouă amenințare. Codare 0 Nici o anulare 1 Anulează avertismentul trimis anterior „Nu trece pe dedesubt” 2 Anulează avertismentul trimis anterior „Nu se trece pe deasupra” 3 Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.4 HRC - informație complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan orizontal. Acest subcâmp de 3 biți (50-52) trebuie să indice o informație RAC în plan orizontal privind aeronava adresată. Codare 0 Nici un RAC în plan orizontal sau nicio capacitate de decizie în plan orizontal 1 Sensul celuilalt ACAS este virează către stânga; nu vira către stânga 2 Sensul celuilalt ACAS este virează către stânga; nu vira către dreapta 3 Nealocat 4 Nealocat 5 Sensul celuilalt ACAS este virează către dreapta; nu vira către stânga 6 Sensul celuilalt ACAS este virează către dreapta; nu vira către dreapta 7 Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.5 CHC - anulează informația complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan orizontal. Acest subcâmp de 3 biți (47-49) trebuie să indice anularea informației RAC în plan orizontal trimis anterior către aeronava adresată. Acest subcâmp trebuie setat la 0 pentru o nouă amenințare. Codare 0 Nici o anulare sau nici o capacitate de decizie în plan orizontal 1 Anulează avertismentul trimis anterior „Nu vira către stânga” 2 Anulează avertismentul trimis anterior „Nu vira către dreapta” 3-7 Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.6 VSB - subcâmpul biților pentru sensul în plan vertical. Acest subcâmp de 4 biți (61-64) trebuie să fie folosit pentru a proteja datele din subcâmpurile CVC și VRC. Pentru fiecare dintre cele 16 combinații posibile pentru biții 43-46 trebuie să fie transmis un cod VSB, în conformitate cu tabelul următor:

CVC

VRC

VSB

Codare 43 44 45 46 61 62 63 64 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 2 0 0 1 0 0 1 1 1 3 0 0 1 1 1 0 0 1 4 0 1 0 0 1 0 1 1 5 0 1 0 1 0 1 0 1 6 0 1 1 0 1 1 0 0 7 0 1 1 1 0 0 1 0 8 1 0 0 0 1 1 0 1 9 1 0 0 1 0 0 1 1 10 1 0 1 0 1 0 1 0 11 1 0 1 1 0 1 0 0 12 1 1 0 0 0 1 1 0 13 1 1 0 1 1 0 0 0 14 1 1 1 0 0 0 0 1 15 1 1 1 1 1 1 1 1

Notă.- Regula utilizată pentru generarea structurii de biți a subcâmpului VSB este un cod Hamming de distanță 3, suplimentat cu un bit de paritate, oferind posibilitatea de a detecta până la trei erori în cei opt biți transmiși. 4.3.8.4.2.3.2.7 HSB - subcâmpul biților pentru sensul în plan orizontal. Acest subcâmp de 5 biți (56-60) trebuie să fie folosit pentru a proteja datele din subcâmpurile CHC și HRC. Pentru fiecare dintre cele 64 de combinații posibile pentru biții 47-52 trebuie să fie transmis un cod HSB, în conformitate cu următorul tabel:

CHC

HRC

HSB

Codare 47 48 49 50 51 52 56 57 58 59 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 2 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 3 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 4 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 5 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 6 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 7 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 8 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 9 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 10 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0 11 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 12 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 13 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 14 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 15 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 16 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 17 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 18 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 19 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 20 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 21 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 22 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0 23 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 24 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 25 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 26 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1 27 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 28 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 29 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 30 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 31 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 32 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 33 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 34 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 35 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 36 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 37 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 38 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 39 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 40 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 41 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 42 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 43 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 44 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 45 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 46 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 47 1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 48 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 49 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 1 50 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 51 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 52 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 53 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1 54 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 55 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 56 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 57 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 58 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0 59 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 60 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 61 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 62 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 63 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1

Notă. Regula utilizată pentru generarea setării biților subcâmpului HSB este un cod Hamming de distanță 3, suplimentat cu un bit de paritate, oferind posibilitatea de a detecta până la trei erori în cei unsprezece biți transmiși. 4.3.8.4.2.3.2.8 MID – codul de adresă al aeronavei. Acest câmp de 24 biți (65-88) trebuie să conțină codul de 24 biți de adresă al aeronavei dotată cu ACAS, care interoghează. Notă. Structura câmpului MU pentru un mesaj de decizie: 33 37 41 42 43 45 47 50 53 56 61 65

UDS1=3

UDS2=0 -1- MTB

CVC

VRC

CHC

HRC -3- HSB

VSB

MID 36 40 41 42 44 46 49 52 55 60 64 88 4.3.8.4.2.3.3 Subcâmpul din MU pentru o radio-emisie ACAS. Când UDS1 = 3 și UDS2 = 2, următorul subcâmp trebuie să fie conținut în MU: 4.3.8.4.2.3.3.1 MID - adresa aeronavei. Acest subcâmp de 24 biți (65-88) trebuie să conțină codul de adresă de 24 biți al aeronavei dotată cu ACAS, care interoghează. Notă. Structura câmpului MU pentru o radio-emisie ACAS: 33 37 41 65

UDS1=3

UDS2=2 ------24------ MID 36 40 64 88 4.3.8.4.2.3.4 Subcâmpurile din MU pentru o radio-emisie a unei avertizări de decizie (RA). Când UDS1 = 3 și UDS2 = 1, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conținute în MU: 4.3.8.4.2.3.4.1 ARA - avertizările de decizie (RA) active. Acest subcâmp de 14 biți (41-54) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.1. 4.3.8.4.2.3.4.2 RAC - înregistrarea informațiilor complementare avertizării de decizie (RAC). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.2. 4.3.8.4.2.3.4.3 RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.3. 4.3.8.4.2.3.4.4 MTE - întâmpinarea amenințărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.4. 4.3.8.4.2.3.4.5 AID - codul de identitate de Mod A. Acest subcâmp de 13 biți (63-75) trebuie să indice codul de identitate de Mod A al aeronavei care raportează. Codare Bitul 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 Bitul codului de Mod A C 1

A 1

C 2

A 2

C 4

A 4 0 B 1

D 1

B 2

D 2

B 4

D 4 4.3.8.4.2.3.4.6 CAC - codul de altitudine de Mod C. Acest subcâmp de 13 biți (76-88) trebuie să indice codul de altitudine de Mod C al aeronavei care raportează. Codare Bitul 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 Bitul codului de Mod C C 1

A 1

C 2

A 2

C 4

A 4 0 B 1

D 1

B 2

D 2

B 4

D 4

Notă. Structura câmpului MU pentru o radio-emisie a unei avertizări de decizie (RA) 33 37 41 55 59 60 61 63 76

UDS1=3

UDS2=1

ARA

RAC

RAT

MTE -2- AID

CAC 36 40 54 58 59 60 62 75 88 4.3.8.4.2.4 Câmpul MV. Acest câmp de 56 biți (33-88) al răspunsurilor de supraveghere (figura 4-1) cu format lung, aer-aer, trebuie să fie utilizat pentru a transmite mesaje de răspuns pentru coordonarea aer-aer. 4.3.8.4.2.4.1 VDS - subcâmpul pentru definirea lui V (plan vertical). Acest subcâmp de 8 biți (33-40) trebuie să definească restul mesajului MV. Notă. Pentru simplitatea la codare, VDS este exprimat în două grupe a câte patru biți fiecare, VDS1 și VDS2. 4.3.8.4.2.4.2 Subcâmpurile din câmpul MV pentru un răspuns de coordonare. Când VDS1 = 3 și VDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conținute în MV: 4.3.8.4.2.4.2.1 ARA - avertizările de decizie (RA) active. Acest subcâmp de 14 biți (41-54) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.1. 4.3.8.4.2.4.2.2 RAC - înregistrarea informațiilor complementare avertizării de decizie (RAC). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.2. 4.3.8.4.2.4.2.3 RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.3. 4.3.8.4.2.4.2.4 MTE - întâmpinarea amenințărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit

(60) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.4. Notă. Structura câmpului MV pentru un răspuns de coordonare: 33 37 41 55 59 60 61

VDS1=3

VDS2=0

ARA

RAC

RAT

MTE -28- 36 40 54 58 59 60 88 4.3.8.4.2.5 SL - Raportul privind nivelul de sensibilitate. Acest câmp downlink de 3 biți (9-11) trebuie să fie inclus atât în formatele de răspuns aer-aer scurte cât și în cele lungi (DF = 0 și 16). Acest câmp trebuie să indice nivelul de sensibilitate la care funcționează în mod curent ACAS-ul.

Codare

0 ACAS inoperabil 1 ACAS funcționează la nivelul 1 de sensibilitate 2 ACAS funcționează la nivelul 2 de sensibilitate 3 ACAS funcționează la nivelul 3 de sensibilitate 4 ACAS funcționează la nivelul 4 de sensibilitate 5 ACAS funcționează la nivelul 5 de sensibilitate 6 ACAS funcționează la nivelul 6 de sensibilitate 7 ACAS funcționează la nivelul 7 de sensibilitate

4.3.9 Caracteristicile echipamentului ACAS 4.3.9.1 Interfețele. Ca cerință minimă, următoarele date de intrare trebuie să fie furnizate către ACAS:

a) codul de adresă al aeronavei;

b) transmisiile de Mod S aer-aer și sol-aer recepționate de transponderul de Mod S pentru a fi utilizate de ACAS (pct. 4.3.6.3.2);

c) valoarea vitezei maxime reale de zbor a aeronavei proprii (cap. 3, pct. 3.1.2.8.2.2);

d) altitudinea barometrică; și

e) altitudinea radio.

Notă. Cerințele specifice privind datele de intrare suplimentare pentru ACAS II și III sunt enumerate în secțiunile corespunzătoare de mai jos. 4.3.9.2 Sistemul de antene al aeronavei. ACAS-ul trebuie să transmită interogări și să primească răspunsuri prin intermediul a două antene, una montată în partea superioară a aeronavei iar cealaltă în partea inferioară a acesteia. Antena montată în partea superioară trebuie să fie direcțională și să aibă capacitatea de a putea fi folosită pentru determinarea direcției. 4.3.9.2.1 Polarizarea. Polarizarea transmisiilor ACAS trebuie să fie nominal verticală. 4.3.9.2.2 Diagrama de radiație. Diagrama de radiație în elevație a fiecărei antene instalate pe aeronavă trebuie să fie nominal echivalentă cu aceea a unei antene monopol de lungime egală cu un sfert din lungimea de undă, în planul solului. 4.3.9.2.3 Selectarea antenei 4.3.9.2.3.1 Recepția squitter-elor. ACAS-ul trebuie să fie capabil să recepționeze squitter-e prin antenele din partea de sus și de jos. 4.3.9.2.3.2 Interogările. Interogările ACAS nu trebuie să fie transmise simultan prin ambele antene. 4.3.9.3 Sursa de altitudine barometrică. Datele de altitudine pentru aeronava proprie, furnizate ACAS-ului, trebuie să fie obținute de la sursa care asigură baza de date pentru propriile rapoarte de Mod C sau de Mod S și trebuie să fie furnizate la cea mai fină cuantificare posibilă. 4.3.9.3.1 Trebuie să fie utilizată o sursă care furnizează o rezoluție mai bună de 7,62 m (25 ft). 4.3.9.3.2 În cazul în care nu este disponibilă o sursă cu o rezoluție mai bună de 7,62 m (25 ft) și singurele date de altitudine disponibile pentru aeronava proprie sunt codificate în codul Gilham, trebuie să fie folosite și comparate continuu, cel puțin două surse independente, cu scopul de a detecta erorile de codificare. 4.3.9.3.3 Trebuie să fie folosite și comparate două surse de date de altitudine, cu scopul detecției erorilor înainte de furnizarea datelor către ACAS. 4.3.9.3.4 Prevederile de la pct. 4.3.10.3 trebuie să fie aplicate atunci când compararea celor două surse de date de altitudine indică faptul că una dintre ele are erori. 4.3.10 Monitorizarea 4.3.10.1 Funcția de monitorizare. ACAS-ul trebuie să execute în mod continuu o funcție de monitorizare pentru a furniza o avertizare, dacă oricare dintre următoarele condiții este îndeplinită:

a) nu există nicio limitare a puterii de interogare determinată de controlul interferenței (pct. 4.3.2.2.2) sau puterea maximă radiată este redusă la mai puțin decât cea necesară pentru îndeplinirea cerințelor de supraveghere specificate la pct. 4.3.2; sau

b) este detectată orice altă defecțiune a echipamentului care duce la reducerea capacității de furnizare a avertizărilor de trafic (TA) sau a avertizărilor de decizie (RA); sau

c) datele de la sursele externe indispensabile pentru funcționarea ACAS-ului nu sunt furnizate sau datele furnizate nu sunt credibile. 4.3.10.2 Efecte asupra funcționării ACAS-ului. Funcția de monitorizare ACAS nu trebuie să afecteze (în mod nefavorabil) alte funcții ACAS. 4.3.10.3 Răspunsul de monitorizare. Când funcția de monitorizare detectează un defect (pct. 4.3.10.1), ACAS-ul trebuie:

a) să indice membrilor echipajului existența unei situații anormale;

b) să împiedice orice interogări ACAS ulterioare; și

c) să determine o transmisie de Mod S care include capacitatea de decizie a aeronavei proprii, să indice faptul că ACAS-ul nu funcționează. 4.3.11 Cerințe pentru un transponder de Mod S utilizat împreună cu ACAS-ul 4.3.11.1 Capacitățile transponderului. În plus față de capacitățile minime ale transponderului definite în cap.3, pct. 3.1, transponderul de Mod S folosit împreună cu ACAS-ul trebuie să aibă următoarele capacități:

a) capacitatea de a gestiona următoarele formate: Numărul formatului Numele formatului UF = 16

Interogare de supraveghere cu format lung, aer-aer DF = 16

Răspuns de supraveghere cu format lung, aer-aer

b) capacitatea de a recepționa interogări de Mod S cu format lung (UF = 16) și de a genera răspunsuri de Mod S cu format lung (DF = 16), la o rată continuă de 16,6 ms (60 pe secundă);

c) mijloacele de transmitere a conținutului datelor ACAS al tuturor interogărilor acceptate, care sunt adresate echipamentului ACAS;

d) diversitatea de antene (așa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.10.4);

e) capacitatea de eliminare/ suprimare reciprocă; și

f) restricționarea puterii de ieșire a transponderului în stare inactivă.

Când transmițătorul transponderului de Mod S este în stare inactivă, puterea de vârf a impulsurilor la 1.090 MHz ±3 MHz la terminalele antenei transponderului de Mod S nu trebuie să depășească –70 dBm. 4.3.11.2 Transferul de date dintre ACAS și transponderul său de Mod S 4.3.11.2.1 Transferul de date de la ACAS către transponderul său de Mod S:

a) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său informații RA, pentru transmiterea acestora într–un raport RA (pct. 4.3.8.4.2.2.1) și într-un răspuns de coordonare (pct. 4.3.8.4.2.4.2);

b) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său nivelul de sensibilitate curent pentru transmiterea într–un raport privind nivelul de sensibilitate (pct. 4.3.8.4.2.5);

c) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său informații privind capacitatea, pentru transmiterea într-un raport privind capacitatea legăturii de date (pct. 4.3.8.4.2.2.2) și în câmpul RI al formatelor downlink aer-aer DF = 0 și DF = 16 (pct. 4.3.8.4.1.2); și

d) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său o indicație dacă avertizările de decizie (RA) sunt operative sau inhibate, pentru transmiterea acestei indicații în câmpul RI al formatelor downlink 0 și 16. 4.3.11.2.2 Transferul de date de la transponderul de Mod S către ACAS-ul propriu:

a) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său comenzile de control al nivelului de sensibilitate recepționate (pct. 4.3.8.4.2.1.1), transmise de stațiile de Mod S;

b) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său mesajele de radio- emisie ACAS (pct. 4.3.8.4.2.3.3), transmise de alte ACAS-uri;

c) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său mesajele de decizie recepționate (pct. 4.3.8.4.2.3.2), transmise de alte ACAS-uri în scopul coordonării aer-aer; și

d) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său datele de identitate de Mod A ale aeronavei proprii, pentru transmiterea acestora printr-o radio- emisie de avertizare de decizie (RA) (pct. 4.3.8.4.2.3.4.5). 4.3.11.3 Comunicarea informațiilor ACAS către alte ACAS-uri 4.3.11.3.1 Răspunsul de supraveghere. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să utilizeze formatele de supraveghere scurte (DF = 0) sau lungi (DF = 16) pentru răspunsurile la interogările ACAS. Răspunsul de supraveghere trebuie să includă câmpul VS, după cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2, câmpul RI, după cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2 și pct. 4.3.8.4.1.2 și câmpul SL, după cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.5. 4.3.11.3.2 Răspunsul de coordonare. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să transmită un răspuns de coordonare la primirea unei interogări de coordonare de la o aeronavă care amenință, echipată cu ACAS, în conformitate cu condițiile de la pct. 4.3.11.3.2.1. Răspunsul de coordonare trebuie să utilizeze formatul de răspuns de supraveghere aer-aer lung, DF = 16, cu câmpul VS, așa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2, câmpul RI, așa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2 și pct. 4.3.8.4.1.2, câmpul SL, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.5 și câmpul MV, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.4. Răspunsurile de coordonare trebuie să fie transmise chiar dacă limita minimă a ratei de răspuns a transponderului este depășită (cap. 3, pct. 3.1.2.10.3.7.2). 4.3.11.3.2.1 Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să răspundă cu un răspuns de coordonare la o interogare de coordonare recepționată de la un alt

ACAS, dacă și numai dacă, transponderul este capabil să furnizeze conținutul de date ACAS al interogării către ACAS-ul său asociat. 4.3.11.4 Comunicarea informațiilor ACAS către stațiile de la sol 4.3.11.4.1 Rapoartele privind avertizările de decizie (RA) către stațiile de Mod S de la sol. Pe durata unei avertizări de decizie (RA) și pentru 18±1 s care urmează după sfârșitul acesteia, transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să indice faptul că are un raport privind avertizarea de decizie (RA), prin setarea corespunzătoare a codului câmpului DR în răspunsurile către un senzor de Mod S, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.1.1. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să includă câmpul MB, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.2.1. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să descrie cea mai recentă avertizare de decizie (RA) care a existat pe durata perioadei precedente de 18±1 s. Nota 1. Ultima frază de la pct. 4.3.11.4.1 semnifică faptul că pentru 18±1 s care urmează după sfârșitul unui avertizări de decizie (RA), toate subcâmpurile câmpului MB din raportul RA, cu excepția bitului 59 (indicatorul de încheiere RA) vor menține informațiile raportate de la momentul când avertizarea de decizie (RA) a fost activă ultima dată. Nota 2. La primirea unui răspuns cu DR = 2, 3, 6 sau 7, o stație de Mod S de la sol poate cere transmiterea downlink a raportului privind avertizarea de decizie (RA), prin setarea RR = 19 și fie DI = 7, fie DI = 7 și RRS = 0, într-o interogare de supraveghere sau Comm-A către aeronava echipată cu ACAS. Când această interogare este recepționată, transponderul răspunde printr-un răspuns Comm-B al cărui câmp MB conține raportul RA. 4.3.11.4.2 Raportul privind capacitatea legăturii de date. Prezența unui ACAS trebuie să fie indicată unei stații de la sol, de transponderul său de Mod S, printr-un raport privind capacitatea legăturii de date de Mod S. Notă. Această indicație determină transponderul să seteze codurile dintr-un raport privind capacitatea legăturii de date, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.2.2. 4.3.12 Indicații către echipajul de zbor 4.3.12.1 Avertizările de decizie (RA) corective și preventive Indicațiile către echipajul de zbor trebuie să fie distincte pentru avertizările de decizie (RA) preventive și pentru cele corective. 4.3.12.2 Avertizările de decizie (RA) de intersectare în altitudine

Dacă ACAS-ul generează o avertizare de decizie (RA) de intersectare în altitudine, trebuie să fie furnizată o indicație specifică echipajului de zbor referitoare la această intersectare.

4.4 PERFORMAN,ELE COMPONENTEI LOGICE ACAS II PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR Notă. Trebuie acordată atenție atunci când se analizează aducerea unor eventuale îmbunătățiri sistemului de referință ACAS II, deoarece schimbările pot afecta mai multe aspecte ale performanțelor sistemului. Este esențial ca noile concepții să nu degradeze performanțele sistemului, iar compatibilitatea trebuie să fie demonstrată cu un grad înalt de siguranță. 4.4.1 Definiții referitoare la performanțele componentei logice pentru evitarea coliziunilor Notă. Notația [t 1, t 2 ] este utilizată pentru a indica intervalul dintre t 1 și t 2. Palier de altitudine. Fiecare conflict este atribuit unuia dintre cele șase paliere de altitudine după cum urmează:

Palier 1 2 3 4 5 6

de la 2 300 ft 5 000 ft 10 000 ft 20 000 ft 41000ft

până la 2 300 ft 5 000 ft 10 000 ft 20 000 ft 41 000 ft

Palierul de altitudine al unui conflict este determinat de altitudinea medie a două aeronave în momentul apropierii maxime. Notă. În scopul definirii performanțelor logicii pentru evitarea coliziunilor nu este nevoie să se specifice baza fizică pentru măsurarea altitudinii sau relația dintre altitudine și nivelul solului. Unghi de apropiere. Unghiul dintre proiecția pe sol a capetelor a două aeronave în momentul apropierii maxime, 180 de grade desemnând apropiere frontală, iar 0 grade desemnând aeronave paralele.

Conflict de intersectare.

Un conflict în care separația în altitudine dintre cele două aeronave este mai mare de 100 ft la începutul și la sfârșitul ferestrei de conflict, iar poziția relativă pe verticală a celor două aeronave la sfârșitul ferestrei de conflict este inversată față de cea de la începutul acelei ferestre.

Conflict. În scopul definirii performanțelor logicii pentru evitarea coliziunilor, un conflict constă în două traiectorii simulate de aeronavă. Coordonatele orizontale ale

aeronavei reprezintă poziția reală a acesteia, iar coordonata verticală reprezintă o măsurare a altitudinii efectuată cu un altimetru. Clasă de conflict.

Conflictele sunt clasificate după cum aeronavele sunt sau nu în tranziție la începutul și la sfârșitul ferestrei de conflict și dacă conflictul constă sau nu în intersectare.

Fereastră de conflict. Intervalul de timp [tca – 40 s, tca

10 s].

Distanță orizontală de evitare (hmd).

Distanța minimă de separare pe orizontală observată într-un conflict.

Aeronavă la nivel. O aeronavă care nu este în tranziție.

Traiectorie originală (inițială).

Traiectoria originală a unei aeronave echipate cu ACAS este cea care ar fi urmată de aeronavă în același conflict, atunci când aceasta nu ar fi echipată cu ACAS.

Rată originală (inițială). Rata originală a unei aeronave echipate cu ACAS, la un anumit moment, este rata de variație a altitudinii în momentul în care aeronava ar urma traiectoria originală.

Rata solicitată. Pentru modelul standard pentru pilot, rata solicitată este rata cea mai apropiată de rata originală conformă cu avertizarea de decizie (RA).

tca. Nominal, timpul apropierii maxime. Pentru conflictele din modelul standard de conflict (pct. 4.4.2.6), un timp de referință în determinarea unui conflict, în care sunt specificați diverși parametri, inclusiv separarea pe orizontală și pe verticală (VMD și HMD).

Notă. Conflictele din modelul standard de conflicte (pct. 4.4.2.6) sunt materializate prin trasarea traiectoriilor celor două aeronave spre exterior, pornind de la tca. Când procesul este încheiat, tca poate să nu fie momentul exact al apropierii maxime și se acceptă diferențe de câteva secunde. Aeronavă în tranziție. O aeronavă având o rată medie de variație a altitudinii a cărei valoare depășește 400 picioare pe minut (ft/min), măsurată într-o perioadă de timp dată.

Mărimea virajului.

O diferență de cap definită ca diferența dintre proiecția pe sol a capului unei aeronave la finalul unui viraj și proiecția pe sol a capului acesteia la începutul virajului.

Distanța verticală de evitare (vmd).

Teoretic, separația pe verticală în punctul de apropiere maximă. Pentru conflictele din modelul standard de conflict (pct. 4.4.2.6). 4.4.2 Condițiile în care se aplică aceste cerințe 4.4.2.1 Următoarele condiții inițiale trebuie să fie aplicate cerințelor de performanță specificate la pct. 4.4.3 și 4.4.4:

a) măsurătorile de distanță și de gisment și un raport de altitudine sunt disponibile pentru aeronava intrusă la fiecare ciclu, atâta timp cât distanța se află în limita a 26 km (14 NM), dar nu și atunci când distanța depășește 26 km (14 NM);

b) erorile în măsurătorile de distanță și de gisment se conformează modelelor standard privind erorile de distanță și de gisment (pct. 4.4.2.2) și (pct. 4.4.2.3);

c) rapoartele de altitudine ale aeronavei intruse, care sunt răspunsurile sale de Mod C, sunt exprimate în trepte de 100 ft;

d) măsurarea altitudinii care nu a fost cuantificată, care este exprimată cu o precizie de 1 ft sau mai bună, este disponibilă pentru propria aeronavă;

e) erorile în măsurarea altitudinii ambelor aeronave sunt constante pe parcursul oricărui conflict;

f) erorile în măsurarea altitudinii ambelor aeronave sunt conforme cu un model standard pentru erori de măsurare a altitudinii (pct. 4.4.2.4);

g) reacțiile pilotului la avertizările de decizie (RA) sunt conforme cu modelul standard pentru pilot (pct. 4.4.2.5);

h) aeronavele operează într-un spațiu în care conflictele apropiate, incluzându-le pe acelea pentru care ACAS-ul generează avertizări de decizie (RA), se conformează unui model standard de conflict (pct. 4.4.2.6);

i) aeronavele echipate cu ACAS nu sunt limitate în capacitatea lor de a executa manevrele cerute de avertizările de decizie (RA); și

j) după cum sunt specificate la pct. 4.4.2.7: 1) aeronava intrusă, implicată în orice conflict, nu este echipată cu ACAS (pct. 4.4.2.7 a)); sau 2) aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar urmează o traiectorie identică cu cea din conflictul neechipat (pct. 4.4.2.7 b); sau 3) aeronava intrusă este echipată cu un ACAS care are logica pentru evitarea coliziunilor identică cu cea a ACAS-ului propriu (pct. 4.4.2.7 c)).

Notă. Expresia „măsurarea altitudinii” se referă la o măsurare efectuată cu un altimetru, înaintea oricărei cuantificări. 4.4.2.1.1 Performanțele logicii pentru evitarea coliziunilor nu trebuie să se degradeze brusc, atunci când distribuția statistică a erorilor de altitudine sau distribuțiile statistice ale diverșilor parametri care caracterizează modelul standard de conflict sau reacția

piloților la avertizări variază, atunci când rapoartele de supraveghere nu sunt disponibile la fiecare ciclu, atunci când cuantificarea măsurătorilor de altitudine privind aeronava intrusă variază sau când măsurătorile de altitudine pentru aeronava proprie sunt cuantificate. 4.4.2.2 Modelul standard pentru eroarea în distanță Erorile din măsurătorile simulate ale distanței trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuție normală cu media de 0 m ( 0 ft) și o deviație (abatere) standard de 15 m (50 ft). 4.4.2.3 Modelul standard pentru eroarea de gisment Erorile în măsurătorile simulate ale gismentului trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuție normală cu media de 0,0 grade și o deviație (abatere) standard de 10,00 grade. 4.4.2.4 Modelul standard pentru eroarea în măsurarea altitudinii 4.4.2.4.1 Erorile în măsurătorile simulate ale altitudinii trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuție laplaciană, cu media zero și având o densitate a probabilității. p(e) = (1/ (2 ))exp (-|e|/ ). 4.4.2.4.2 Parametrul, necesar pentru definirea distribuției statistice a erorii altimetrului fiecărei aeronave, trebuie să aibă una dintre cele două valori 1 și 2, care depind de palierul de altitudine al conflictului, după cum urmează:

Palier 1 2 3 4 5 6

m

ft

m

ft

m

ft

m

ft

m

ft

m

ft 1 10 35 11 38 13 43 17 58 22 72 28 94 2 18 60 18 60 21 69 26 87 30 101 30 101 4.4.2.4.3 Pentru o aeronavă echipată cu ACAS, valoarea lui trebuie să fie 1. 4.4.2.4.4 Pentru o aeronavă neechipată cu ACAS, valoarea lui trebuie selectată aleatoriu, folosind următoarele probabilități:

Palier 1 2 3 4 5 6

Prob. ( 1 ) 0,391 0,320 0,345 0,610 0,610 0,610

Prob. ( 2 ) 0,609 0,680 0,655 0,390 0,390 0,390 4.4.2.5 Modelul standard pentru pilot Modelul standard pentru pilot, folosit în evaluarea performanțelor logicii pentru evitarea coliziunilor, trebuie să fie conform celor ce urmează:

a) orice avertizare de decizie (RA) este îndeplinită prin accelerarea până la rata cerută (dacă este necesar), după o întârziere corespunzătoare;

b) atunci când rata curentă a aeronavei este aceeași cu rata originală, iar rata originală este conformă cu avertizarea de decizie (RA), aeronava își continuă rata ei originală, care nu este în mod necesar constantă, datorită posibilității de accelerare pe traiectoria originală;

c) atunci când aeronava se conformează unei avertizări de decizie (RA) - rata ei curentă fiind aceeași cu rata originală, iar rata originală modificându-se și, în consecință, devenind incompatibilă cu avertizarea de decizie (RA), aeronava continuă să se conformeze acestei avertizări de decizie (RA);

d) atunci când o avertizare de decizie (RA) inițială solicită o schimbare a ratei de modificare a altitudinii, aeronava răspunde cu o accelerație de 0,25 g, după o întârziere de 5 s din momentul afișării avertizării de decizie (RA);

e) atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată și rata originală este conformă cu avertizarea de decizie (RA) modificată, aeronava se întoarce la rata ei originală (dacă este necesar), cu accelerația specificată la subpunctul g), după întârzierea specificată la subpunctul h);

f) atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată și rata originală nu se conformează avertizării RA modificate, aeronava reacționează pentru conformarea cu avertizarea RA, cu accelerația specificată la subpunctul g), după o întârziere specificată la subpunctul h);

g) valoarea accelerației utilizate când o avertizare de decizie (RA) este modificată, este de 0,25 g, cu excepția cazului în care avertizarea de decizie (RA) modificată reprezintă o avertizare RA cu sens inversat sau o avertizare RA cu rată crescută, caz în care accelerația are valoarea de 0.35 g;

h) întârzierea utilizată atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată, este de 2,5 s, cu excepția cazului în care accelerarea a început cu 5 s mai devreme față de avertizarea RA inițială, caz în care accelerarea începe la 5 s după avertizarea RA inițială; și

i) atunci când o avertizare de decizie (RA) este anulată, aeronava se întoarce la rata ei originală (dacă este necesar), cu o accelerație de 0,25 g și după o întârziere de 2,5 s. 4.4.2.6 Modelul standard de conflict 4.4.2.6.1 Elementele modelului standard de conflict 4.4.2.6.1.1 Pentru a calcula efectul ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3) și compatibilitatea ACAS cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), trebuie să fie create seturi de conflicte pentru fiecare dintre:

a) comenzile (ordinele) către cele două adrese ale aeronavelor;

b) cele șase paliere de altitudine;

c) cele nouăsprezece clase de conflict; și

d) cele nouă sau zece intervale vmd, așa cum se specifică la pct. 4.4.2.6.2.4. Rezultatele pentru aceste seturi trebuie să fie combinate utilizând ponderile relative date la pct. 4.4.2.6.2. 4.4.2.6.1.1.1 Fiecare set de conflicte trebuie să conțină cel puțin 500 de conflicte independente, generate aleatoriu. 4.4.2.6.1.1.2 Traiectoriile celor două aeronave din fiecare conflict trebuie să fie construite având următoarele caracteristici selectate aleatoriu:

a) în plan vertical: 1) distanța verticală de evitare (vmd) din cadrul intervalului vmd corespunzător; 2) rata verticală pentru fiecare aeronavă de la începutul ferestrei de conflict,:z 1, și de la sfârșitul ferestrei de conflict,:z 2; 3) accelerația verticală; și 4) timpul de începere pentru accelerația verticală; și

b) în plan orizontal: 1) distanța orizontală de evitare (hmd); 2) unghiul de apropiere; 3) viteza pentru fiecare aeronavă în punctul de apropiere maximă; 4) decizia pentru fiecare aeronavă de a vira sau nu; 5) mărimile virajului, unghiului de înclinație în viraj; momentul încheierii virajului; 6) decizia pentru fiecare aeronavă dacă viteza acesteia se modifică sau nu; și 7) valoarea modificării vitezei.

Notă.- Este posibil ca selecțiile făcute pentru diversele caracteristici ale unui conflict să fie incompatibile. Când se întâmplă acest lucru, problema poate fi rezolvată prin respingerea fie a selecției pentru o caracteristică anume, fie a întregului conflict, după cum este cel mai potrivit. 4.4.2.6.1.3 Pentru distribuția statistică a distanței orizontale de evitare (hmd) trebuie să fie folosite două modele (pct. 4.4.2.6.4.1). Pentru calcularea efectului ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3), distanța hmd trebuie să fie restricționată la

mai puțin de 150 m (500 ft). Pentru calcularea compatibilității ACAS-ului cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), distanța hmd trebuie să fie selectată dintr-o gamă mai mare de valori (pct. 4.4.2.6.4.1.2). Notă. Pct.4.4.2.6.2 și pct.4.4.2.6.3 menționează caracteristicile verticale pentru traiectoriile aeronavelor din modelul standard de conflict, care depind de modul în care distanța hmd, fie este restricționată să fie mică (pentru calcularea coeficientului de risc), fie poate lua valori mai mari (pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian). Altfel, caracteristicile conflictelor în planurile vertical și orizontal sunt independente. 4.4.2.6.2 Clasele de conflict și ponderile 4.4.2.6.2.1 Codul de adresă al aeronavei. Pentru fiecare aeronavă trebuie să fie la fel de probabil să aibă un cod de adresă al aeronavei mai mare. 4.4.2.6.2.2 Palierele de altitudine. Ponderile relative ale palierelor de altitudine trebuie să fie după cum urmează:

Palier 1 2 3 4 5 6

Probabilitate (palier) 0,13 0,25 0,32 0,22 0,07 0,01 4.4.2.6.2.3 Clasele de conflict 4.4.2.6.2.3.1 Conflictele trebuie să fie clasificate după modul cum aeronavele sunt: la nivel (L) sau în tranziție (T), la începutul (înainte de tca) sau la sfârșitul (după tca) ferestrei de conflict și dacă conflictul este o intersectare sau nu, după cum este ilustrat în următorul tabel:

Clasa

Aeronava nr. 1

Aeronava nr. 2

Intersectare

înaintea tca

după tca

înaintea tca

după tca 1

L

L

T

T

da 2

L

L

L

T

da 3

L

L

T

L

da 4

T

T

T

T

da 5

L

T

T

T

da 6

T

T

T

L

da 7

L

T

L

T

da 8

L

T

T

L

da 9

T

L

T

L

da 10

L

L

L

L

nu 11

L

L

T

T

nu 12

L

L

L

T

nu 13

L

L

T

L

nu 14

T

T

T

T

nu 15

L

T

T

T

nu 16

T

T

T

L

nu 17

L

T

L

T

nu 18

L

T

T

L

nu 19

T

L

T

L

nu 4.4.2.6.2.3.2 Ponderile relative ale claselor de conflict trebuie să depindă de palier, după cum urmează:

Clasa

Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc

Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM)

Palierele 1-3

Palierele 4-6

Palierele 1-3

Palierele 4-6 1 0,00502 0,00319 0,06789 0,07802 2 0,00030 0,00018 0,00408 0,00440 3 0,00049 0,00009 0,00664 0,00220 4 0,00355 0,0027 0,04798 0,06593 5 0,00059 0,00022 0,00791 0,00549 6 0,00074 0,00018 0,00995 0,00440 7 0,00002 0,00003 0,00026 0,00082 8 0,00006 0,00003 0,00077 0,00082 9 0,00006 0,00003 0,00077 0,00082 10 0,36846 0,10693 0,31801 0,09011 11 0,26939 0,41990 0,23252 0,35386 12 0,06476 0,02217 0,05590 0,01868 13 0,07127 0,22038 0,06151 0,18571 14 0,13219 0,08476 0,11409 0,07143 15 0,02750 0,02869 0,02374 0,02418 16 0,03578 0,06781 0,03088 0,05714 17 0,00296 0,00098 0,00255 0,00082 18 0,00503 0,00522 0,00434 0,00440 19 0,01183 0,03651 0,01021 0,03077 4.4.2.6.2.4 Intervalele distanțelor verticale de evitare (vmd ) 4.4.2.6.2.4.1 Distanțele verticale de evitare (vmd) pentru fiecare conflict trebuie să fie extrase dintr-unul din cele zece intervale vmd pentru clasele de conflict fără intersectare și dintr-unul din cele nouă sau zece intervale vmd pentru clasele de conflict cu intersectare. Fiecare interval vmd trebuie să aibă o întindere de 100 ft pentru calcularea coeficientului de risc sau o întindere de 200 ft pentru calcularea compatibilității cu managementul traficului aerian (ATM). Valoarea maximă a distanței vmd trebuie să fie de 1.000 ft pentru calcularea coeficientului de risc și de 2.000 ft în rest. 4.4.2.6.2.4.2 Pentru clasele de conflict fără intersectare, ponderile relative ale intervalelor vmd trebuie să fie după cum urmează:

Intervalul vmd

Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc

Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM) 1 0,013 0,128 2 0,026 0,135 3 0,035 0,209 4 0,065 0,171 5 0,100 0,160 6 0,161 0,092 7 0,113 0,043 8 0,091 0,025 9 0,104 0,014 10 0,091 0,009

Notă. Suma ponderilor pentru intervalele vmd nu este egală cu 1.0. Ponderile specificate se bazează pe analiza conflictelor înregistrate în datele radarelor ATC de la sol. Fracțiunea care lipsește reflectă faptul că aceste conflicte înregistrate includ și

unele conflicte a căror distanță vmd depășește distanța verticală de evitare maximă a modelului. 4.4.2.6.2.4.3 Pentru clasele de conflict cu intersectare, ponderile relative ale intervalelor vmd trebuie să fie după cum urmează:

Intervalul vmd

Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc

Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM) 1 0 0,064 2 0,026 0,144 3 0,036 0,224 4 0,066 0,183 5 0,102 0,171 6 0,164 0,098 7 0,115 0,046 8 0,093 0,027 9 0,106 0,015 10 0,093 0,010

Notă. Pentru clasele cu intersectare, distanța vmd trebuie să depășească 100 ft, pentru ca un conflict să fie clasificat drept conflict cu intersectare. Prin urmare, pentru calcularea coeficientului de risc nu există intervalul vmd 1, iar pentru calcularea compatibilității cu managementul traficului aerian (ATM), intervalul vmd 1 este limitat la [100 ft, 200 ft]. 4.4.2.6.3 Caracteristicile traiectoriilor în plan vertical ale aeronavelor 4.4.2.6.3.1 Distanța verticală de evitare (vmd). Distanța vmd pentru fiecare conflict trebuie să fie selectată aleatoriu, dintr-o distribuție uniformă în intervalul acoperind distanța vmd corespunzătoare. 4.4.2.6.3.2 Rata verticală 4.4.2.6.3.2.1 Pentru orice aeronavă, în orice conflict, fie rata verticală trebuie să fie constantă (:z), fie traiectoria verticală trebuie să fie construită astfel încât rata verticală la timpul apropierii maxime (tca) – 35 s, să fie:z 1 și rata verticală la timpul tca

5 s, să fie:z 2. Fiecare rată verticală:z,:z 1 sau:z 2 trebuie să fie determinată mai întâi prin

selectarea aleatorie a unui interval în limitele căruia se regăsește, iar apoi prin selectarea valorii exacte dintr-o distribuție uniformă din intervalul selectat. 4.4.2.6.3.2.2 Intervalele în cadrul cărora se găsesc ratele verticale trebuie să depindă de faptul că aeronava este la nivel, de ex. marcate cu „L” conform pct. 4.4.2.6.2.3.1 sau în tranzit, de ex. marcate cu „T” conform pct. 4.4.2.6.2.3.1, după cum urmează:

L [240 ft/min, 400 ft/min] [80 ft/min, 240 ft/min] [-80 ft/min, 80 ft/min] [-240 ft/min, 80 ft/min] [-400 ft/min,240 ft/min] T [3200 ft/min, 6000 ft/min] [400 ft/min, 3200 ft/min] [-400 ft/min, 400 ft/min] [-3200 ft/min, 400 ft/min] [-6000 ft/min, 3200 ft/min] 4.4.2.6.3.2.3 Pentru aeronavele care sunt la nivel de-a lungul ferestrei de conflict, rata verticală:z trebuie să fie constantă. Probabilitățile pentru intervalele în limitele cărora se găsește:z, trebuie să fie după cum urmează::z (ft/min)

prob(:z) [240 ft/min, 400 ft/min] 0,0382 [80 ft/min, 240 ft/min] 0,0989 [80 ft/min, 80 ft/min] 0,7040 [-240 ft/min, 80 ft/min] 0,1198 [-400 ft/min, 240 ft/min] 0,0391 4.4.2.6.3.2.4 Pentru aeronavele care nu sunt la nivel de-a lungul întregii ferestre de conflict, intervalele pentru:z 1 și:z 2 trebuie să fie determinate împreună, prin selecție aleatorie, utilizând probabilitățile comune care depind de palierul de altitudine și de faptul că aeronava tranzitează la începutul ferestrei de conflict (Rată-la-Nivel), la sfârșitul ferestrei de conflict (Nivel-la-Rată) sau atât la începutul cât și la sfârșitul acesteia (Rată-la-Rată). Probabilitățile comune pentru intervalele ratei verticale trebuie să fie după cum urmează:

probabilitatea comună intervalelor:z 1 și:z 2 0,0019 0,0169 0,0131 0,1554 0,0000 0,0000 0,0187 0,0019 0,1086 0,0000

a) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Nivel în palierele 1-3, intervalul:z 2 [240 ft/min, 400 ft/min] [80 ft/min, 240 ft/min] 0,0037 0,1684 0,0094 0,1124 0,0075 0,0037 0,1461 0,0094 0,0243 0,0037 0,0000 0,1742 0,0094 0,0094 0,0019 [-80 ft/min, 80 ft/min] [-240 ft/min, -80 ft/min] [-400 ft/min, -240 ft/min] -6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000 ft/min:z 1

probabilitatea comună intervalelor:z 1 și:z 2 0,0105 0,0035 0,0000 0,1010 0,0105 0,0035 0,0418 0,0035 0,1776 0,0279 0,0279 0,1219 0,0000 0,2403 0,0139 0,0035 0,0767 0,0000 0,0488 0,0105 0,0105 0,0453 0,0035 0,0174 0,0000

b) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Nivel în palierele 4-6, intervalul:z 2 [240 ft/min, 400 ft/min] [80 ft/min, 240 ft/min] [-80 ft/min, 80 ft/min] [-240 ft/min, -80 ft/min] [-400 ft/min, -240 ft/min] -6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000 ft/min:z 1

probabilitatea comună intervalelor:z 1 și:z 2 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0074 0,0273 0,0645 0,0720 0,1538 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,2978 0,2084 0,1365 0,0273 0,005 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

c) pentru aeronavele având traiectoriile Nivel-la-Rată în palierele 1-3, intervalul:z 2 [3200 ft/min, 6000ft/min] [400 ft/min, 3200 ft/min] [-400 ft/min, 400 ft/min] [-3200 ft/min,-400ft/min] [-6000 ft/min, -3200 ft/min] -400 ft/min -240 ft/min -80 ft/min 80 ft/min 240 ft/min 400 ft/min:z 1

probabilitatea comună intervalelor:z 1 și:z 2 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0192 0,0000 0,0000 0,0962 0,0577 0,1154 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,1346 0,2692 0,2308 0,0577 0,0192 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

d) pentru aeronavele cu traiectoria Nivel-la-Rată în palierele 4-6, intervalul:z 2 [3200 ft/min, 6000ft/min] [400 ft/min, 3200 ft/min] [-400 ft/min, 400 ft/min] [-3200 ft/min,-400ft/min] [-6000 ft/min,-3200 ft/min] -400 ft/min -240 ft/min -80 ft/min 80 ft/min 40 ft/min 400 ft/min:z 1

e) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Rată în palierele 1-3,

intervalul:z 2

probabilitatea comună intervalelor:z 1 și:z 2 [3200 ft/min, 6000ft/min] 0,0000 0,0000 0,0007 0,0095 0,0018 [400 ft/min, 3200 ft/min] 0,0000 0,0018 0,0249 0,2882 0,0066 [-400 ft/min, 400 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 [-3200 ft/min,-400ft/min] 0,0048 0,5970 0,0600 0,0029 0,0011 [-6000 ft/min,-3200 ft/min] 0,0000 0,0007 0,0000 0,0000 0,0000 -6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000 ft/min:z 1

f) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Rată în palierele 4-6,

intervalul:z 2

probabilitatea comună intervalelor:z 1 și:z 2 [3200 ft/min, 6000ft/min] 0,0014 0,0000 0,0028 0,0110 0,0069 [400 ft/min, 3200 ft/min] 0,0028 0,0028 0,0179 0,4889 0,0523 [-400 ft/min, 400 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0 [-3200 ft/min,-400ft/min] 0,0317 0,3029 0,0262 0,0152 0,0028 [-6000 ft/min,-3200 ft/min] 0,0110 0,0220 0,0014 0,0000 0 -6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000 ft/min:z 1 4.4.2.6.3.2.5 Pentru o traiectorie Rată-la-Rată, dacă |:z 2 –:z 1 | < 566 ft/min atunci traiectoria trebuie să fie construită cu o rată constantă egală cu:z 1. 4.4.2.6.3.3 Accelerația verticală 4.4.2.6.3.3.1 Supusă prevederilor de la pct. 4.4.2.6.3.2.5, pentru aeronavele care nu sunt la nivel de-a lungul întregii ferestre de conflict, rata trebuie să fie constantă și egală cu:z 1, cel puțin în intervalul [tca – 40 s, tca – 35 s] la începutul ferestrei de conflict și trebuie să fie constantă și egală cu:z 2, cel puțin în intervalul [tca

5 s, tca

10 s] la sfârșitul ferestrei de conflict. Accelerația verticală trebuie să fie constantă în perioada de timp de intervenție. 4.4.2.6.3.3.2 Accelerația verticală (z¨) se calculează după formula următoare: z¨ =(A:z 2 –:z 1 )

s:

unde parametrul A depinde de caz, după cum urmează: A(s -1 )

Caz

Palierele 1-3

Palierele 4-6

Rată-la-palier 0,071 0,059

Palier-la-rată 0,089 0,075

Rată-la-rată 0,083 0,072

Iar eroarea s: este selectată aleatoriu, utilizând următoarea densitate de probabilitate: p(E)= (1/(2µ)) exp (-|E|/µ), unde µ =0,3fts -2. Notă. Semnul accelerației z¨ este determinat de:z 1 și:z 2. O eroare s: care schimbă acest semn trebuie să fie rejectată și eroarea reselectată. 4.4.2.6.3.4 Momentul începerii accelerării. Momentul începerii accelerării trebuie să fie distribuit uniform în intervalul de timp [tca – 35s, tca – 5 s] și trebuie să fie astfel încât rata:z 2 să fie atinsă nu mai târziu de tca

5 s. 4.4.2.6.4 Caracteristicile traiectoriilor aeronavelor în plan orizontal 4.4.2.6.4.1 Distanța orizontală de evitare 4.4.2.6.4.1.1 Pentru calcularea efectului ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3), distanța orizontală de evitare (hmd) trebuie să fie distribuită uniform în intervalul [0, 500 ft]. 4.4.2.6.4.1.2 Pentru calculele privind compatibilitatea ACAS-ului cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), distanța orizontală de evitare (hmd) trebuie să fie distribuită astfel încât valorile hmd să aibă probabilitățile cumulative următoare:

Probabilitatea cumulativă

Probabilitatea cumulativă

hmd (ft)

Palierele 1-3

Palierele 4-6

hmd (ft)

Palierele 1-3

Palierele 4-6 0 0,000 0,000 17013 0,999 0,868 1215 0,152 0,125 18228 1,000 0,897 2430 0,306 0,195 19443 0,916 3646 0,482 0,260 20659 0,927 4860 0,631 0,322 21874 0,939 6076 0,754 0,398 23089 0,946 7921 0,859 0,469 24304 0,952 8506 0,919 0,558 25520 0,965 9722 0,954 0,624 26735 0,983 10937 0,972 0,692 27950 0,993 12152 0,982 0,753 29165 0,996 13367 0,993 0,801 30381 0,999 14582 0,998 0,821 31596 1,000 15798 0,999 0,848 4.4.2.6.4.2 Unghiul de apropiere. Distribuția cumulativă pentru unghiul orizontal de apropiere trebuie să fie după cum urmează:

Unghiul de apropiere (grade)

Probabilitatea cumulativă

Unghiul de apropiere (grade)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3

Palierele 4-6

Palierele 1-3

Palierele 4-6 0 0,00 0,00 100 0,38 0,28 10 0,14 0,05 110 0,43 0,31 20 0,17 0,06 120 0,49 0,35 30 0,18 0,08 130 0,55 0,43 40 0,19 0,08 140 0,62 0,50 50 0,21 0,10 150 0,71 0,59 60 0,23 0,13 160 0,79 0,66 70 0,25 0,14 170 0,88 0,79 80 0,28 0,19 180 1,00 1,00 90 0,32 0,22 4.4.2.6.4.3 Viteza aeronavei. Distribuția cumulativă pentru viteza la sol în plan orizontal a fiecărei aeronave, în punctul de apropiere maximă, trebuie să fie după cum urmează:

Viteza la sol (kt)

Probabilitatea cumulativă

Viteza la sol (kt)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3

Palierele 4-6

Palierele 1-3

Palierele 4-6 45 0,000 325 0,977 0,528 50 0,005 350 0,988 0,602 75 0,024 0,000 375 0,997 0,692 100 0,139 0,005 400 0,998 0,813 125 0,314 0,034 425 0,999 0,883 150 0,486 0,064 450 1,000 0,940 175 0,616 0,116 475 0,972 200 0,700 0,171 500 0,987 225 0,758 0,211 525 0,993 250 0,821 0,294 550 0,998 275 0,895 0,361 575 0,999 300 0,949 0,427 600 1,000 4.4.2.6.4.4 Probabilitățile de manevră la orizontală. Pentru orice aeronavă, în orice conflict, probabilitatea unui viraj, probabilitatea unei schimbări de viteză datorată unui viraj și probabilitatea unei schimbări de viteză nedatorată unui viraj, trebuie să fie după cum urmează:

Palierul

Probabilitatea (viraj)

Probabilitatea (schimbarea vitezei) datorată unui viraj

Probabilitatea (schimbarea vitezei) nedatorată unui viraj 1 0,31 0,20 0,5 2 0,29 0,20 0,25 3 0,22 0,10 0,15 4,5,6 0,16 0,05 0,10. 4.4.2.6.4.4.1 Dată fiind o schimbare de viteză, probabilitatea creșterii sau descreșterii vitezei trebuie să fie 0,5. 4.4.2.6.4.5 Mărimea virajului. Distribuția cumulativă pentru mărimea oricărui viraj trebuie să fie după cum urmează:

Mărimea virajului (grade)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3

Palierele 4-6 15 0,00 0,00 30 0,43 0,58 60 0,75 0,90 90 0,88 0,97 120 0,95 0,99 150 0,98 1,00 180 0,99 210 1,00 4.4.2.6.4.5.1 Direcția virajului trebuie să fie aleatorie, cu o probabilitate de viraj către stânga sau către dreapta de 0,5. 4.4.2.6.4.6 Unghiul de înclinare în viraj. Unghiul de înclinare al unei aeronave în timpul unui viraj nu trebuie să fie mai mic de 15 grade. Probabilitatea ca acesta să fie egal cu 15 grade trebuie să fie 0,79 pentru palierele 1-3 și 0,54 pentru palierele 4-5. Distribuția cumulativă pentru unghiurile de înclinare mai mari, trebuie să fie după cum urmează:

Unghiul de înclinație (grade)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3

Palierele 4-6 15 0,79 0,54 25 0,96 0,82 35 0,99 0,98 50 1,00 1,00 4.4.2.6.4.7 Momentul terminării virajului. Distribuția cumulativă a momentului terminării virajului fiecărei aeronave trebuie să fie după cum urmează:

Momentul terminării virajului (Secunde înainte de tca)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3

Palierele 4-6 0 0,42 0,28 5 0,64 0,65 10 0,77 0,76 15 0,86 0,85 20 0,92 0,94 25 0,98 0,99 30 1,00 1,00. 4.4.2.6.4.8 Schimbarea vitezei. O accelerație sau decelerație constantă trebuie să fie selectată aleatoriu pentru fiecare aeronavă care execută o schimbare a vitezei într-un conflict dat și aceasta trebuie să fie aplicată pe toată durata conflictului. Accelerațiile trebuie să fie uniform distribuite între 2 kt/s și 6 kt/s. Decelerațiile trebuie să fie uniform distribuite între 1 kt/s și 3 kt/s. 4.4.2.7 Echiparea cu ACAS a aeronavei intruse Fiecare dintre cerințele de performanță specificate la pct. 4.4.3 și 4.4.4 trebuie să se aplice celor trei situații distincte referitoare la ACAS-ul și traiectoria aeronavei intruse, astfel:

a) dacă aeronava intrusă, implicată în orice conflict, nu este echipată (pct. 4.4.2.1 j) 1)), aceasta urmează o traiectorie identică cu aceea pe care ar urma-o dacă aeronava proprie nu ar fi echipată;

b) dacă aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar urmează o traiectorie identică cu aceea dintr-un conflict neechipat (pct. 4.4.2.1 j) 2)): 1) aceasta urmează o traiectorie identică, fără a ține seama dacă există sau nu o avertizare de decizie (RA); 2) ACAS-ul aeronavei intruse generează o avertizare de decizie (RA) și transmite o informație RAC, care este recepționată imediat după ce orice avertizare de decizie (RA) a fost semnalizată mai întâi pilotului aeronavei proprii; 3) sensul informației RAC, generată de ACAS-ul aeronavei intruse și transmisă către aeronava proprie, este opus sensului primei informații RAC selectate și transmise aeronavei intruse de aeronava proprie (pct. 4.3.6.1.3); 4) informația RAC transmisă de aeronava intrusă este recepționată de aeronava proprie; și 5) cerințele se aplică ambelor, atunci când aeronava proprie are codul de adresă al aeronavei situat mai jos sau când aeronava intrusă are codul de adresă al aeronavei situat mai jos; și

c) dacă aeronava intrusă este echipată cu un ACAS având logica pentru evitarea coliziunilor identică cu aceea a ACAS-ului propriu (pct. 4.4.2.1 j) 3)): 1) condițiile referitoare la performanțele aeronavei proprii, la ACAS-ul și pilotul acesteia, se aplică în mod egal aeronavei intruse, ACAS-ului si pilotului acesteia; 2) informațiile RAC transmise de o aeronavă sunt recepționate de cealaltă; și 3) cerințele se aplică ambelor, atunci când aeronava proprie are codul de adresă al aeronavei situat mai jos sau când aeronava intrusă are codul de adresă al aeronavei situat mai jos. 4.4.2.8 Compatibilitatea diferitelor modele logice pentru evitarea coliziunilor Atunci când se au în vedere modele logice alternative pentru evitarea coliziunilor, autoritățile naționale de supervizare trebuie să verifice că:

a) performanțele modelului alternativ sunt acceptabile pentru conflicte care implică echipamente ACAS care folosesc modelele existente; și

b) performanțele modelelor existente nu sunt degradate prin utilizarea modelului alternativ.

Notă.- În vederea stabilirii compatibilității dintre diferitele modele logice pentru evitarea coliziunilor, condițiile descrise la pct. 4.4.2.7 b) sunt cele mai exigente condiții care pot fi anticipate în acest scop. 4.4.3 Reducerea riscului de coliziune Conform prevederilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel încât numărul anticipat de coliziuni să fie redus la următoarele fracțiuni din numărul anticipat, în absența ACAS-ului:

a) atunci când intrusul nu este echipat cu ACAS 0,18;

b) atunci când intrusul este echipat, dar nu răspunde 0,32; și

c) atunci când intrusul este echipat și răspunde 0,04. 4.4.4 Compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM) 4.4.4.1 Rata de alertă a inconveniențelor 4.4.4.1.1 Conform condițiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie concepută astfel încât proporția avertizărilor de decizie (RA), care reprezintă un “inconvenient” (pct. 4.4.4.1.2), să nu depășească:

a) 0,06, când rata verticală a aeronavei proprii, la momentul când avertizarea de decizie (RA) este emisă pentru prima dată, este mai mică decât 400 ft/min; sau

b) 0,08, când rata verticală a aeronavei proprii, la momentul când avertizarea de decizie (RA) este emisă pentru prima dată, este mai mare decât 400 ft/min.

Notă. Această cerință nu este limitată datorită echipării ACAS a aeronavei intruse (pct. 4.4.2.7) întrucât aceasta are un efect neglijabil asupra apariției și frecvenței avertizărilor de decizie (RA) care constituie un inconvenient. 4.4.4.1.2 O avertizare de decizie (RA) trebuie să fie considerată „inconvenient” conform pct. 4.4.4.1.1, cu excepția cazului în care, la un moment dat, pe durata conflictului în absența ACAS, separația pe orizontală și pe verticală sunt în mod simultan mai mici decât valorile cuprinse în următorul tabel:

Separarea orizontală

Separarea verticală

peste FL 100 2,0 NM 750 ft

sub FL 100 1,2 NM 750 ft 4.4.4.2 Selectarea sensului compatibil Conform condițiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel concepută încât proporția conflictelor în care respectarea avertizării de decizie (RA) conduce la o separare în altitudine în punctul de apropiere maximă, cu sens opus aceleia care se produce în absența ACAS-ului, nu trebuie să depășească următoarele valori:

a) când aeronava intrusă nu este echipată cu ACAS 0,08;

b) când aeronava intrusă este echipată dar nu răspunde 0,08; și

c) când aeronava intrusă este echipată și răspunde 0,12. 4.4.4.3 Abateri provocate de ACAS 4.4.4.3.1 Conform condițiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie concepută astfel încât numărul de avertizări de decizie care conduc la abateri (pct. 4.4.4.3.2) mai mari decât valorile indicate, să nu depășească următoarele proporții, din numărul total de avertizări de decizie (RA):

Număr RA/număr total RA când rata verticală a aeronavei proprii la momentul emiterii primei avertizări de decizie (RA)

este mai mică de 400 ft/min

depășește 400 ft/min

când aeronava intrusă nu este echipată cu ACAS pentru abateri � 300 ft 0,15 0,23 pentru abateri � 600 ft 0,04 0,13 pentru abateri � 1000 ft 0,01 0,07

când aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar nu răspunde pentru abateri � 300 ft 0,23 0,35 pentru abateri � 600 ft 0,06 0,16 pentru abateri � 1000 ft 0,02 0,07

când aeronava intrusă este echipată cu ACAS și răspunde

pentru abateri � 300 ft 0,11 0,23

pentru abateri � 600 ft 0,02 0,12

pentru abateri � 1000 ft 0,01 0,06 4.4.4.3.2 În scopul conformării prevederilor de la pct. 4.4.4.3.1, abaterea aeronavei echipate de la traiectoria originală trebuie să fie măsurată în intervalul cuprins între momentul în care avertizarea de decizie (RA) este emisă prima dată și momentul în care, în urma anulării avertizării de decizie (RA), aeronava echipată și-a restabilit rata originală de schimbare a altitudinii. Deviația trebuie să fie calculată ca fiind cea mai mare diferență de altitudine în orice moment din acest interval, dintre traiectoria urmată de aeronava echipată atunci când răspunde la avertizarea de decizie (RA) și traiectoria sa originală. 4.4.5 Valoarea relativă a obiectivelor în conflict Componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel concepută încât să reducă pe cât de mult posibil riscul de coliziune (măsurat conform celor definite la pct. 4.4.3) și să limiteze pe cât de mult posibil separarea de managementul traficului aerian (ATM) (măsurat conform celor definite la pct. 4.4.4). 4.5 UTILIZAREA RAPOARTELOR DE SQUITTER EXTINS DE CĂTRE ACAS 4.5.1 Supravegherea hibridă ACAS folosind datele de poziție de la squitter-ele extinse Supravegherea hibridă este tehnica folosită de ACAS pentru a profita de informațiile pasive de poziție, disponibile prin intermediul squitter-ului extins. Folosind supravegherea hibridă, ACAS-ul validează poziția furnizată de squitter-ul extins, prin măsurarea directă activă a distanței. O validare inițială este efectuată la inițierea traiectoriei. Revalidarea este efectuată o dată la 10 secunde, dacă aeronava intrusă devine o amenințare în altitudine sau în distanță. În final, supravegherea activă obișnuită este efectuată o dată pe secundă pentru aeronavele intruse care devin o amenințare atât în altitudine cât și în distanță. În acest fel, supravegherea pasivă (odată validată), este folosită pentru aeronavele intruse care nu constituie o amenințare, scăzând astfel rata de interogare a ACAS-ului. Supravegherea activă este folosită oricând o aeronavă intrusă devine o amenințare, cu scopul de a păstra independența ACAS-ului ca monitor independent de siguranță. 4.5.1.1 Definiții

Supraveghere activă.

Procesul de urmărire a unei aeronave intruse prin folosirea informațiilor obținute din răspunsurile la interogările aeronavei proprii.

Traiectorie activă.

O traiectorie stabilită cu ajutorul măsurătorilor obținute prin interogare activă.

Supraveghere hibridă.

Procesul utilizării supravegherii active pentru a valida și monitoriza alte aeronave, urmărite în principal prin folosirea supravegherii pasive, cu scopul păstrării independenței ACAS-ului.

Achiziție inițială. Procesul de începere a construcției unei noi traiectorii, proces bazat pe recepționarea unui squitter emis în urma unei interogări active a unei aeronave de Mod S, pentru care nu a fost stabilită nicio traiectorie.

Validare inițială. Procesul de verificare a poziției relative a unei traiectorii noi folosind informații pasive, prin compararea acesteia cu poziția relativă obținută prin interogare activă.

Supraveghere pasivă.

Procesul de urmărire a unei alte aeronave fără a o interoga, prin folosirea squitter-elor extinse ale acesteia. ACAS-ul folosește informațiile conținute în traiectoriile pasive pentru a determina dacă este necesară o supraveghere activă și nu folosește aceste informații în alte scopuri.

Traiectorie pasivă.

După achiziția inițială, o traiectorie menținută fără interogare activă, folosind informațiile conținute în squitter-ele extinse. 4.5.1.2 Un ACAS echipat să recepționeze rapoarte de poziție prin squitter-ele extinse pentru supravegherea pasivă a aeronavelor intruse care nu constituie amenințări, trebuie să utilizeze aceste informații pasive de poziție, după cum este indicat în continuare. 4.5.1.3 Supravegherea pasivă 4.5.1.3.1 Validarea inițială. La achiziția inițială a datelor privind o aeronavă care raportează informații de squitter extins, ACAS-ul trebuie să determine distanța și gismentul acelei aeronave, utilizând în calcul poziția de referință a aeronavei proprii și poziția aeronavei intruse, așa cum sunt raportate prin squitter-ul extins. Aceste măsurători rezultate, de distanță și gisment, precum și altitudinea raportată în squitter, trebuie să fie comparate cu distanța, gismentul și altitudinea determinate prin interogarea activă ACAS a aeronavei. Diferențele dintre distanța și gismentul rezultate și cele măsurate, precum și dintre altitudinea raportată prin squitter și cea prezentă în răspuns, trebuie să fie calculate și folosite în teste pentru a determina dacă datele squitter-ului extins sunt valide. Dacă aceste teste sunt reușite, poziția

pasivă trebuie considerată a fi validată, iar traiectoria trebuie să fie menținută cu ajutorul datelor pasive. Dacă oricare dintre testele de mai sus eșuează, traiectoria trebuie să fie declarată activă și trebuie ca în continuare să nu se mai folosească datele de supraveghere pasivă primite pentru această traiectorie. 4.5.1.3.2 Următoarele teste trebuie să fie folosite pentru a valida poziția raportată în mesajul de squitter extins: | diferența dintre distanțele oblice | s 200 m; și | diferența dintre gismente | s 45 grade; și | diferența dintre altitudini | s 100 ft. 4.5.1.3.3 Interogările active suplimentare. În scopul asigurării faptului că traiectoria unei aeronave intruse este actualizată cel puțin ori de câte ori este necesar, în lipsa datelor de squitter extins (pct. 4.3.7.1.2.2), de fiecare dată când o traiectorie este actualizată folosind informațiile de squitter extins, trebuie să fie calculat momentul în care va fi necesară următoarea interogare activă. O interogare activă trebuie să fie efectuată la momentul calculat, dacă nu a fost primit niciun squitter înainte de efectuarea interogării. 4.5.1.4 Revalidarea și monitorizarea. Dacă următoarea condiție este îndeplinită pentru o traiectorie care este actualizată folosind date de supraveghere pasivă,

a) |a| s 10.000 ft și fie:

b) |a| s 3.000 ft sau |a– 3 000 ft| / | a· | s 60 s; fie

c) r s 3 NM sau r – 3 NM) / | r· | s 60 s;

unde: a = separarea în altitudine a aeronavei intruse, în ft a· = rata estimată de modificare a altitudinii, în ft/s r = distanța pe diagonală până la aeronava intrusă, în NM r· = rata estimată de modificare a distanței, în NM/s, o interogare activă trebuie să fie efectuată la fiecare 10 secunde pentru a revalida și a monitoriza continuu datele squitter-ului extins, atâta timp cât este îndeplinită condiția de mai sus. Testele necesare de la pct. 4.5.1.3.1 trebuie să fie efectuate pentru fiecare supraveghere activă. Dacă oricare dintre aceste teste eșuează, traiectoria trebuie să fie declarată ca fiind traiectorie activă. 4.5.1.5 Supravegherea activă completă. Dacă următoarea condiție este îndeplinită pentru o traiectorie care este actualizată folosind date de supraveghere pasivă,

a) |a| s 10 000 ft și atât

b) |a| s 3 000 ft sau |a – 3 000 ft| / | a·| s 60 s; cât și

c) r s 3 NM sau (r – 3 NM) / | r·| s 60 s;

unde: a = separarea în altitudine a aeronavei intruse, în ft a· = rata estimată de modificare a altitudinii, în ft/s r = distanța pe diagonala până la aeronava intrusă, în NM r· = rata estimată de modificare a distanței, în NM/s, pentru aeronavă trebuie să fie declarată traiectorie activă, iar aceasta trebuie să fie actualizată prin măsurători active de distanță efectuate o dată pe secundă, atâta timp cât este îndeplinită condiția de mai sus. 4.5.2 Operarea ACAS-ului cu un receptor cu nivel minim de declanșare (MTL) îmbunătățit Notă. Aplicațiile squitter-ului extins care sunt independente de ACAS pot fi implementate (pentru ușurință), folosind receptorul ACAS. Folosirea unui nivel minim de declanșare (MTL – minimum triggering level) îmbunătățit la receptor, face posibilă recepționarea squitter-elor extinse de la distanțe de până la 60 NM și peste această valoare, asigurându-se astfel suportul necesar pentru aceste aplicații. 4.5.2.1 Într-un echipament ACAS care operează cu un receptor care are un MTL mai sensibil de –74 dBm, trebuie să se implementeze capacitățile specificate în paragrafele următoare. 4.5.2.2 Niveluri duale minime de declanșare. Receptorul ACAS trebuie să fie capabil să seteze o indicație pentru fiecare squitter recepționat, dacă răspunsul este detectat de un ACAS care operează cu un MTL convențional (–74 dBm). Recepțiile de squitter-e, primite cu MTL-ul convențional, trebuie să fie transferate funcției de supraveghere ACAS pentru procesarea ulterioară. Squitter-ele recepționate care nu îndeplinesc această condiție nu trebuie să fie transmise funcției de supraveghere ACAS. Nota 1.- Squitter-ele extinse care conțin informații privind raportarea poziției trebuie să fie diseminate în vederea afișării, în cadrul unei aplicații pentru squitter extins. Nota 2.- Folosirea MTL-ului convențional pentru funcția de supraveghere ACAS permite menținerea funcției curente de supraveghere ACAS atunci când acesta operează cu un receptor cu MTL îmbunătățit. 4.5.2.3 Procesorul cu răspuns dual sau redeclanșabil. Funcția de procesare a răspunsului ACAS-ului de Mod S trebuie:

a) să folosească procesoare de răspuns separate pentru formatele de răspuns de Mod S primite, utilizând un MTL convențional sau unul superior (îmbunătățit) și un

procesor de răspuns separat pentru formatul răspunsurilor de Mod S primite utilizând MTL-ul convențional; sau,

b) să folosească un procesor de răspuns de Mod S care va redeclanșa dacă detectează un preambul de Mod S care este cu 2 până la 3 dB mai puternic decât răspunsul care este procesat în mod curent.

Notă. Trebuie avută grijă să se asigure că squitter-ele de nivel scăzut (de ex. acelea sub MTL-ul convențional) să nu interfereze cu procesarea squitter-elor de achiziție pentru ACAS. Aceasta se poate întâmpla dacă squitter-ului de nivel scăzut îi este permis să capteze procesorul de răspuns. Acest fapt poate fi prevenit folosind câte un procesor de răspuns separat pentru fiecare funcție, sau prin solicitarea procesorului de răspuns ca să redeclanșeze la un nivel superior de squitter.

CAPITOLUL 5 SQUITTER-UL EXTINS DE MOD S – Nota 1. Un model funcțional pentru sistemele cu squitter extins de Mod S care permit ADS-B și/sau TIS-B este descris în figura 5-1.

Nota 2. Sistemele de bord transmit mesaje ADS-B (ADS-B OUT) și pot primi, de asemenea, mesaje ADS-B și TIS-B (ADS-B IN și TIS-B IN). Sistemele de la sol (de ex. stațiile de la sol) transmit mesaje TIS-B (ca opțiune) și primesc mesaje ADS-B. Nota 3. Deși nu este descris în mod explicit în modelul funcțional prezentat în figura 5-1, sistemele cu squitter extins instalate pe vehiculele de pe suprafața aeroportului sau pe obstacolele fixe, pot transmite mesaje ADS-B (ADS-B OUT).

5.1 CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE TRANSMISIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S Notă. Multe dintre cerințele asociate cu transmisia squitter-elor extinse de Mod S, sunt incluse în capitolele 2 și 3 privind echipamentele transponder și non-transponder de Mod S, care folosesc formatul de mesaj definit în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc. 9871). Prevederile prezentate în cadrul următoarelor subsecțiuni sunt concentrate pe cerințele aplicabile claselor specifice de sisteme de transmisie de la bord și de la sol care permit aplicațiile ADS-B și TIS-B. 5.1.1 Cerințele ADS-B out 5.1.1.1 Aeronavele, vehiculele de pe suprafața de mișcare și obstacolele fixe care permit o capacitate ADS-B trebuie să încorporeze funcția de generare a mesajelor

ADS-B și funcția de schimb de mesaje ADS-B (transmisie), după cum este prezentat în figura 5-1. 5.1.1.1.1 Transmisiile ADS-B de la aeronave trebuie să includă poziția, identificarea și tipul aeronavei, viteza de zbor, statutul periodic și mesajele determinate de evenimente, inclusiv informațiile de urgență/prioritate. 5.1.1.1.2 Echipamentul care transmite squitter-e extinse trebuie să utilizeze formatele și protocoalele ultimei versiuni disponibile. Nota 1. Formatul de date și protocoalele pentru mesajele transferate prin squitter extins sunt specificate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). Nota 2.- Unele state șsau regiuni solicită ca versiunea 2 de squitter extins să fie transmisă prin date specifice. 5.1.1.2 Cerințele de transmisie pentru ADS-B cu squitter extins. Echipamentele pentru transmisia squitter-elor extinse de Mod S trebuie să fie clasificate în conformitate cu capacitatea de distanță a unității și cu setul de parametri pe care aceasta este capabilă să o transmită potrivit definiției următoare pentru clasele A, B, C, pentru clasele generale de echipamente și clasele specifice de echipamente definite în tabelele 5-1 și 5-2:

a) Sistemele cu squitter extins de la bord, de Clasă A, permit o capacitate interactivă care încorporează atât o capacitate de transmisie cu squitter extins (de ex. ADS-B OUT), cât și o capacitate complementară de recepție a squitter-elor extinse (de ex. ADS-B IN) pentru asigurarea suportului aplicațiilor ADS-B de la bord;

b) Sistemele de squitter extins de Clasă B asigură numai transmisia (de ex. ADS-B OUT, fără capacitate de recepție a squitter-elor extinse), pentru utilizarea pe aeronave, pe vehicule de suprafață sau pe obstacole fixe; și

c) Sistemele cu squitter extins de Clasă C, având numai capacitate de recepție, nu au cerințe pentru transmisie. 5.1.1.3 Cerințele privind sistemele cu squitter extins de Clasă A. Sistemele cu squitter extins de Clasă A de la bord trebuie să aibă caracteristicile subsistemului de de transmisie și recepție din aceeași clasă (de ex. A0, A1, A2 sau A3), conform celor specificate la pct. 5.1.1.1 și 5.2.1.2. Notă. Subsistemele de emisie și recepție din aceeași clasă specifică (de ex. Clasa A2) sunt proiectate pentru a se completa reciproc prin capacitățile lor funcționale și

de performanță. Distanțele minime aer-aer, pentru care sistemele de transmisie și recepție cu squitter extins din aceeași clasă sunt proiectate să le suporte, sunt:

a) distanța nominală aer-aer A0-la-A0 este 10 NM;

b) distanța nominală aer-aer A1-la-A1 este 20 NM;

c) distanța nominală aer-aer A2-la-A2 este 40 NM; și

d) distanța nominală aer-aer A3-la-A3 este 90 NM.

Distanțele de mai sus reprezintă obiective de proiectare, iar distanța efectivă actuală aer-aer a sistemelor cu squitter extins de Clasă A poate fi mai mare în unele cazuri (de ex. în mediile cu nivele scăzute de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) la 1.090 MHz) și mai mică în alte cazuri (de ex. în mediile cu nivele foarte ridicate de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) la 1.090 MHz). 5.1.1.4 Controlul operațiunii ADS-B OUT 5.1.1.4.1 Protecția împotriva recepției datelor corupte de la sursa ce indică poziția trebuie să fie asigurată prin detectarea erorilor la intrările de date și întreținerea corespunzătoare a echipamentului. 5.1.1.4.2 Dacă este prevăzut un control independent al ADS-B OUT, atunci starea operațională a funcției ADS-B OUT trebuie să fie indicată echipajului de zbor, permanent. Notă.- Nu există nicio cerință pentru un control independent pentru funcția ADS-B OUT. 5.1.2 Cerințele TIS-B out 5.1.2.1 Stațiile de la sol care permit o capacitate TIS-B trebuie să încorporeze funcția de generare a mesajelor TIS-B și funcția de schimb de mesaje TIS-B (transmisie). 5.1.2.2 Mesajele cu squitter extins pentru TIS-B trebuie să fie transmise de o stație cu squitter extins de la sol, atunci când aceasta este conectată la o sursă corespunzătoare de date de supraveghere. Nota 1. Mesajele cu squitter extins pentru TIS-B sunt specificate în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). Nota 2. Stațiile de la sol care permit utilizarea TIS-B folosesc o capacitate de transmisie cu squitter extins. Caracteristicile acestor stații de la sol, în ceea ce privește puterea de transmisie, câștigul în antenă, ratele de transmisie, etc., trebuie să fie ajustate în funcție de volumul de servicii TIS-B dorit al stației respective de la sol, presupunând că utilizatorii aflați în zbor sunt echipați (cel puțin) cu sisteme de recepție de Clasă A1. 5.1.2.3 Ratele maxime de transmisie și puterea efectiv radiată ale transmisiilor trebuie să fie controlate pentru a evita nivelurile inacceptabile de interferență RF cu alte sisteme de 1.090 MHz (de ex. SSR și ACAS). 5.2 CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE RECEP,IE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S (ADS-B IN ȘI TIS-B IN)

Nota 1. Paragrafele următoare descriu performanțele necesare pentru receptoarele de 1.090 MHz folosite pentru recepționarea transmisiilor cu squitter extins de Mod S, care transportă mesajele ADS-B și/sau TIS-B. Sistemele de recepție de la bord permit recepția ADS-B și TIS-B, în timp ce sistemele de recepție de la sol permit numai recepția ADS-B. Nota 2. Prevederile tehnice detaliate pentru receptoarele de squitter extins de Mod S pot fi găsite în RTCA DO-260B,

EUROCAE ED-102A, „Standardele minime de performanță operațională pentru supravegherea automată dependentă – emisie (ADS-B) și pentru serviciile de informare trafic – emisie (TIS-B) pe 1.090 MHz”. 5.2.1 Cerințele funcționale ale sistemului de recepție cu squitter extins de Mod S 5.2.1.1 Sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S trebuie să îndeplinească funcția de schimb de mesaje (recepție) și funcția de realizare a rapoartelor. Notă. Sistemul de recepție cu squitter extins primește mesaje cu squitter extins ADS- B de Mod S și transmite rapoarte ADS-B către aplicațiile client. Sistemele de recepție de la bord primesc de asemenea mesaje cu squitter extins TIS-B și transmit rapoarte TIS-B către aplicațiile client. Acest model funcțional (prezentat în figura 5-1), descrie ambele sisteme de recepție ADS-B pe 1.090 MHz, de la bord și de la sol. 5.2.1.2 Clasele de receptoare cu squitter extins de Mod S. Caracteristicile necesare de funcționalitate și de performanță, privind sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S, vor varia în funcție de aplicațiile client ADS-B și TIS-B care sunt suportate și de utilizarea operațională a sistemului. Receptoarele cu squitter extins de Mod S de la bord trebuie să fie în conformitate cu definițiile claselor sistemelor de recepție prezentate în tabelul 5-3. Notă. Sunt posibile clase diferite de echipamente cu squitter extins de Mod S. Caracteristicile receptorului, asociate unei anumite clase de echipament, sunt menite să fie corespunzătoare pentru asigurarea suportului pentru nivelul cerut de capacitate

operațională. Clasele de echipament de la A0 la A3 se aplică instalațiilor de la bord de Mod S extins, care includ o capacitate de transmisie (ADS-OUT) și de recepție (ADS-B IN) cu squitter extins de Mod S. Clasele de echipamente de la B0 la B3 se aplică echipamentelor de Mod S cu squitter extins, care au numai capacitate de transmisie (ADS-B OUT) și includ clasele de echipamente aplicabile aeronavelor, vehiculelor de pe suprafață și obstacolelor fixe. Clasele de echipament de la C1 la C3 se aplică sistemelor de recepție cu squitter extins de Mod S de la sol. 5.2.2 Funcția de schimb de mesaje 5.2.2.1 Funcția de schimb de mesaje trebuie să includă antena receptoare pe 1.090 MHz și subfuncțiile echipamentului radio (receptor / demodulator / decodor / memorie intermediară de date). 5.2.2.2 Caracteristicile funcționale pentru schimbul de mesaje. Sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S de la bord trebuie să permită recepția și decodarea tuturor mesajelor cu squitter extins, prezentate în tabelul 5-3. Sistemul de recepție cu squitter extins ADS-B de la sol trebuie, cel puțin, să permită recepția și decodarea tuturor tipurilor de mesaj cu squitter extins care transportă informații necesare pentru generarea rapoartelor ADS-B de tipul celor solicitate pentru aplicațiile client ATM de la sol. 5.2.2.3 Performanțele necesare pentru recepționarea mesajelor. Receptorul / demodulatorul / decodorul de squitter extins de Mod S de la bord trebuie să folosească tehnicile de recepție și să aibă un prag minim de declanșare (MTL) în conformitate cu tabelul 5-3, ca o funcție a clasei receptorului de bord. Tehnica de recepție și MTL-ul receptorului de squitter extins de la sol trebuie să fie selectate conform cerințelor aplicațiilor client ATM de la sol, pentru asigurarea performanțelor de recepție (de ex. distanța și ratele de actualizare). 5.2.2.4 Tehnicile de recepție îmbunătățite. Sistemele de recepție de Clasă A1, Clasă A2 și Clasă A3 de la bord trebuie să includă următoarele caracteristici pentru a asigura probabilitatea de recepție îmbunătățită a squitter-elor extinse de Mod S, în prezența suprapunerii multiple a răspunsurilor false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C și/sau în prezența suprapunerii unui FRUIT de Mod S mai puternic, în comparație cu performanțele tehnicii de recepție standard, necesare pentru sistemele de recepție de Clasă A0 de la bord:

a) detecția îmbunătățită a preambulului squitter-ului extins de Mod S;

b) detecția și corectarea îmbunătățită a erorilor;

c) tehnici îmbunătățite pentru declararea biților și a nivelului de încredere aplicate claselor de receptoare de bord, după cum urmează: 1) Clasa A1 – performanță echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii „Amplitudine centrată”; 2) Clasa A2 – performanță echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii de bază „Eșantioane multiple de amplitudine”, unde pentru fiecare poziție de bit de Mod S sunt luate cel puțin 8 eșantioane și sunt folosite în procesul de decizie; 3) Clasa A3 – performanță echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii de bază „Eșantioane multiple de amplitudine”, unde pentru fiecare poziție de bit de Mod S sunt luate cel puțin 10 eșantioane și sunt folosite în procesul de decizie.

Nota 1. Tehnicile îmbunătățite de recepție de mai sus sunt în conformitate cu cele definite în RTCA DO-260B/EUROCAE ED-102A, apendix I. Nota 2. Pentru performanțele asigurate pentru fiecare dintre tehnicile îmbunătățite de recepție de mai sus, când sunt folosite în medii cu nivel ridicat de răspunsuri false nesincronizate în timp (FRUIT) (de ex. cu suprapunerea răspunsurilor multiple false nesincronizate (FRUIT) de Mod A/C), se preconizează să fie cel puțin echivalente cu cele asigurate de utilizarea tehnicilor descrise în RTCA DO-260B/ EUROCAE ED- 102A, apendix I. Nota 3. Se consideră corespunzător pentru sistemele de recepție de squitter extins de la sol folosirea tehnicilor îmbunătățite de recepție echivalente celor specificate pentru sistemele de recepție de bord de Clasă A2 sau Clasă A3. 5.2.3 Funcția de realizare a rapoartelor 5.2.3.1 Funcția de realizare a rapoartelor trebuie să includă decodarea mesajului, întocmirea raportului și subfuncțiile interfeței de ieșire. 5.2.3.2 Atunci când este primit un mesaj de squitter extins, mesajul trebuie să fie decodat, iar raportul (rapoartele) ADS-B aplicabile tipurilor definite la pct. 5.2.3.3, trebuie să fie generat(e) în 0,5 secunde. Nota 1. Sunt permise două configurații ale sistemului de recepție de bord cu squitter extins, care includ partea de recepție a funcției de schimb de mesaj ADS-B și funcția de întocmire a raportului ADS-B/TIS-B:

a) sistemele de recepție cu squitter extins de tip I primesc mesaje ADS-B și TIS-B și produc subseturi de rapoarte ADS-B și TIS-B specifice aplicației; sistemele de

recepție cu squitter extins de tip I sunt personalizate pentru acea aplicație client care folosește rapoarte ADS-B și TIS-B; sistemele de recepție cu squitter extins de tip I pot fi controlate suplimentar de o entitate externă pentru a produce subseturi, determinate de echipament, ale rapoartelor pe care acele sisteme sunt capabile să le producă;

b) sistemele de recepție cu squitter extins de tip II primesc mesaje ADS-B și TIS-B și sunt capabile să producă rapoarte ADS-B și TIS-B complete, în conformitate cu clasa echipamentului; sistemele de recepție cu squitter extins de tip II pot fi controlate suplimentar de o entitate externă, pentru a produce subseturi determinate de echipament, ale rapoartelor pe care acele sisteme sunt capabile să le producă.

Nota 2. Sistemele de recepție de la sol cu squitter extins primesc mesaje ADS-B și produc fie subseturi specifice aplicației, fie rapoarte ADS-B complete în baza cerințelor furnizorului de servicii de la sol, incluzând aplicațiile client care trebuie să fie permise (suportate). Nota 3. Funcția de recepție a mesajelor cu squitter extins poate fi partiționată fizic în echipamente hardware distincte de cele care implementează funcția de întocmire a raportului. 5.2.3.3 Tipuri de rapoarte ADS-B Nota 1. Raportul ADS-B se referă la restructurarea datelor unui mesaj ADS-B primit prin radio-emisii de squitter extins de Mod S, în cadrul unor rapoarte diferite, care pot fi folosite direct de un număr de aplicații client. Sunt definite în cadrul următoarelor subparagrafe, cinci tipuri de rapoarte ADS-B de ieșire către aplicațiile client. Informații suplimentare despre conținutul rapoartelor ADS-B și despre stabilirea corespondenței dintre mesajele de squitter extins și rapoartele ADS-B, pot fi găsite în „Specificații tehnice pentru servicii de Mod S și squitter extins (Doc. 9871) și RTCA DO-260B/ EUROCAE ED-102A. Nota 2. Utilizarea surselor de timp de precizie (de ex. ora stabilită conform referinței UTC GNSS) față de cele de non-precizie (de ex. ceasul intern al sistemului de recepție), ca bază pentru timpul de aplicare, este descrisă la pct. 5.2.3.5. 5.2.3.3.1 Raportul privind vectorul de stare. Raportul privind vectorul de stare trebuie să conțină timpul de aplicare, informații despre starea cinematică curentă a unei aeronave sau a unui vehicul (de ex. poziția, viteza), precum și, ca o măsură a integrității datelor de navigație, în baza informațiilor primite privind poziția în zbor sau la sol, viteza în zbor, identificarea și categoria, statutul operațional al aeronavei și

starea și statutul țintei, în mesajele de squitter extins. Deoarece se utilizează mesaje separate pentru poziție și viteză, timpul de aplicare trebuie să fie raportat individual pentru parametrii de raport privind poziția și parametrii de raport privind viteza. De asemenea, raportul privind vectorul de stare trebuie să includă timpul de aplicare pentru informațiile privind poziția estimată și/sau informațiile privind viteza estimată (de ex. care nu este bazat pe un mesaj cu informații actualizate de poziție sau viteză), atunci când asemenea informații estimate de poziție și/sau viteză sunt incluse în raportul privind vectorul de stare. Notă. Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de cerințele aplicației client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). Datele vectorului de stare sunt cele mai dinamice dintre cele patru rapoarte ADS-B; așadar aplicațiile necesită actualizarea frecventă a vectorului de stare pentru a atinge precizia necesară pentru dinamica operațională a operațiunilor specifice în zbor sau la sol ale aeronavelor și vehiculelor de pe suprafață (la sol). 5.2.3.3.2 Raportul privind modul de stare. Raportul privind modul de stare trebuie să conțină timpul de aplicare și informațiile operaționale curente privind participantul care transmite, inclusiv codul de adresă al aeronavei/vehiculului, indicativul radio, numărul versiunii ADS-B, informații privind lungimea/lățimea aeronavei/vehiculului, informații privind calitatea vectorului de stare și alte informații bazate pe informațiile primite în starea operațională a aeronavei, identificarea stării și a statutului țintei și a aeronavei, a categoriei și a mesajelor de squitter extins privind viteza și starea aeronavei. De fiecare dacă când este generat un raport privind modul de stare, funcția de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a raportului. Parametrii pentru care nu sunt disponibile date valide, fie trebuie sa fie indicați ca nevalabili, fie trebuie să fie omiși din raportul privind modul de stare. Nota 1. Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de cerințele aplicației client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). Nota 2. Vechimea informațiilor care sunt raportate în cadrul diferitelor elemente ale unui raport privind modul de stare, poate varia ca urmare a primirii informațiilor în cadrul diferitelor mesaje de squitter extins la momente diferite. 5.2.3.3.3 Raportul privind viteza față de fileurile de aer. Rapoartele privind viteza față de fileurile de aer trebuie să fie generate atunci când sunt primite informații privind viteza față de fileurile de aer, în mesajele de squitter extins, privind viteza de zbor a aeronavei. Raportul privind viteza față de fileurile de aer trebuie să conțină informații

despre timpul de aplicare, viteza indicată și gismentul. Numai anumitor clase de sisteme de recepție cu squitter extins, după cum sunt definite la pct. 5.2.3.5, le este solicitată generarea rapoartelor privind viteza față de fileurile de aer. De fiecare dată când este generat un raport individual privind modul de stare, funcția de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a acestuia. Nota 1. Raportul privind viteza față de fileurile de aer conține informații de viteză care sunt primite în mesajele privind viteza în zbor, împreună cu informațiile suplimentare primite în mesajele de squitter extins la bord, privind identificarea și categoria aeronavei. Rapoartele privind viteza față de fileurile de aer nu sunt generate atunci când în mesajele de squitter extins privind viteza de zbor, sunt primite informații privind viteza față de sol. Nota 2.- Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de aplicațiile client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). 5.2.3.3.4 Raportul privind avertizarea de decizie (RA). Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să cuprindă timpul de aplicare și conținutul unei avertizări de decizie (RA) ACAS activă, așa cum sunt acestea primite într-un mesaj de squitter extins tip=28, subtip=2. Notă. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) este menit a fi generat numai de subsistemele de recepție de la sol, atunci când este permisă o aplicație client ADS-B de la sol, care solicită informații privind avertizările de decizie (RA) active. Un raport privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să fie anume generat, de fiecare dată când este primit un mesaj de squitter extins de tip =28, subtip =2. 5.2.3.3.5 Raportul privind starea țintei Notă. Raportul privind starea țintei va fi generat atunci când sunt primite informații în mesajele privind condiția și starea țintei, împreună cu informațiile suplimentare primite în mesajele de squitter extins privind identificarea și categoria aeronavei. Mesajul privind condiția și starea țintei este definit în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins (Doc. 9871). Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de cerințele aplicațiilor client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). 5.2.3.4 Tipuri de raport TIS-B 5.2.3.4.1 Atâta timp cât se primesc mesaje TIS-B de către sistemele de recepție de la bord, informația trebuie să fie raportată către aplicațiile client. De fiecare dată când

este generat un raport individual TIS-B, funcția de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a raportului, la timpul curent. Nota 1. Formatele mesajelor TIS-B sunt definite în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871). Nota 2. Raportul TIS-B se referă la restructurarea datelor mesajului TIS-B primite prin radio-emisiile de squitter extins de Mod S de la sol, în cadrul rapoartelor care pot fi utilizate de un set de aplicații client. Două tipuri de rapoarte ADS-B sunt definite în următoarele subparagrafe, pentru aplicațiile client. Informații suplimentare despre conținutul raportului TIS-B și legăturii (corespondenței) dintre mesajele de squitter extins și rapoartele ADS-B se regăsesc în „Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc. 9871). Nota 3.- Utilizarea surselor de timp de precizie (de ex. ora stabilită conform referinței UTC GNSS) față de cele de non-precizie (de ex. ceasul intern al sistemului de recepție) ca bază pentru timpul raportat de aplicare, este descrisă la pct. 5.2.3.5. 5.2.3.4.2 Raportul de țintă TIS-B. Toate elementele informațiilor recepționate, altele decât poziția, trebuie să fie raportate direct, inclusiv toate câmpurile rezervate pentru mesajele TIS-B cu format detaliat și întregul conținut al oricărui mesaj de management TIS-B recepționat. Formatul de raportare nu este specificat în detaliu, cu excepția conținutului informațiilor raportate care trebuie să fie aceleași cu conținutul informațiilor recepționate. 5.2.3.4.3 Atunci când este recepționat un mesaj TIS-B de poziție, acesta este comparat cu traiectoria țintei, pentru a determina dacă poate fi decodat în poziția țintei (de ex. corelat cu o traiectorie existentă). Dacă mesajul este decodat în poziția țintei, trebuie să fie generat un raport, în decursul a 0,5 secunde. Raportul trebuie să conțină informația de poziție recepționată și timpul de aplicare, cea mai recent primită măsurătoare de viteză și timpul de aplicare, poziția estimată și viteza având un timp comun de aplicare, adresa aeronavei/vehiculului și toate celelalte informații din mesajul recepționat. Valorile estimate trebuie să se bazeze pe informația de poziție recepționată și pe istoricul traiectoriei țintei. 5.2.3.4.4 Atunci când este recepționat un mesaj TIS-B de viteză, dacă acesta este corelat unei traiectorii complete, atunci trebuie să fie generat un raport, în decursul a 0,5 secunde de la recepția mesajului. Raportul trebuie să conțină informația de poziție recepționată și timpul de aplicare, cea mai recent primită măsurătoare de viteză și timpul de aplicare, poziția estimată și viteza având un timp comun de

aplicare, adresa aeronavei/vehiculului și toate celelalte informații din mesajul recepționat. Valorile estimate trebuie să se bazeze pe informațiile de viteză față de sol recepționate și de istoricul traiectoriei țintei. 5.2.3.4.5 Raportul de management TIS-B. Întregul conținut al oricărui mesaj de management TIS-B recepționat trebuie să fie raportat direct către aplicațiile client. Conținutul de informații raportat trebuie să fie același cu conținutul de informații recepționat. 5.2.3.4.5.1 Conținutul oricărui mesaj de management TIS-B recepționat trebuie să fie raportat bit cu bit către aplicațiile client. 5.2.3.5 Timpul de aplicabilitate a raportului Sistemul de recepție trebuie să utilizeze o sursă locală pentru timpul de referință ca bază pentru raportarea timpului de aplicabilitate, așa cum este definit pentru fiecare tip specific de raport ADS-B și TIS-B (a se vedea pct. 5.2.3.3 și 5.2.3.4). 5.2.3.5.1 Referința de timp precisă. Sistemele de recepție menite să genereze rapoarte ADS-B și/sau TIS-B pe baza recepției mesajelor de poziție pe suprafață (la sol), a mesajelor de poziție în zbor, și/sau a mesajelor TIS-B, trebuie să folosească ora UTC GNSS, în scopul generării timpului de aplicare a raportului pentru următoarele cazuri de mesaje recepționate:

a) mesaje ADS-B versiunea zero (0), conform celor definite în cap.3, pct. 3.1.2.8.6.2, atunci când categoria incertitudinii de navigație (NUC) este 8 sau 9; sau

b) mesaje ADS-B sau TIS-B versiunea unu (1) sau versiunea doi (2), conform celor definite în cap. 3, pct. 3.1.2.8.6.2 și respectiv pct. 3.1.2.8.7, atunci când categoria integrității de navigație (NIC) este 10 sau 11;

Timpul măsurat UTC trebuie să aibă o plajă minimă de 300 secunde și o rezoluție de 0,0078125 (1/128) secunde. 5.2.3.5.2 Referința de timp locală non-precizie 5.2.3.5.2.1 Pentru sistemele de recepție care nu sunt destinate să genereze rapoarte ADS-B și/sau TIS-B pe baza recepției mesajelor ADS-B sau TIS-B care îndeplinesc criteriile NUC sau NIC conform celor indicate la pct. 5.2.3.5.1, trebuie să fie luată în considerare o sursă de timp non-precizie. În astfel de situații, acolo unde nu este disponibilă nicio sursă corespunzătoare de timp de precizie, sistemul de recepție trebuie să posede un ceas intern sau un contor (counter) adecvat, care să aibă un ciclu (tact) maxim pentru ceas sau pentru contor de 20 milisecunde. Ciclul (tactul) de

numărare trebuie să funcționeze pentru o plajă minimă de 300 secunde, cu o rezoluție de 0,0078125 (1/128) secunde. Notă. Utilizarea unei referințe de timp non-precizie, conform celor descrise mai sus, are scopul de a permite timpului de raportare a aplicării, să reflecte cu precizie intervalele de timp aplicabile rapoartelor dintr-o secvență. De exemplu, intervalul de timp aplicabil între rapoartele privind vectorul de condiție, poate fi determinat cu precizie de o aplicație client, chiar dacă timpul absolut (de ex. conform referinței UTC) nu va fi indicat de raport. 5.2.3.6 Cerințele de raportare 5.2.3.6.1 Cerințele de raportare pentru sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S, de Tip I, de la bord. Ca cerință minimă, funcția de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepție cu squitter extins de Mod S de Tip I, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să permită acele rapoarte și parametrii de raport pentru ADS-B și TIS-B, care sunt cerute de aplicațiile client specifice, care sunt deservite de acel sistem de recepție. 5.2.3.6.2 Cerințele de raportare pentru sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S de la bord de Tip II. Funcția de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepție Tip II, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să genereze rapoarte ADS- B și TIS-B conform clasei sistemului de recepție, după cum este prezentat în tabelul 5-4, atunci când sunt primite mesajele obligatorii ADS-B și /sau TIS-B. 5.2.3.6.3 Cerințele de raportare pentru sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S de la sol. Ca o cerință minimă, funcția de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepție cu squitter extins de Mod S de la sol, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să permită acele rapoarte și parametrii de raport ADS-B, care sunt ceruți de aplicațiile client specifice, care sunt deservite de acel sistem de recepție.

5.2.4 Interoperabilitatea Sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S trebuie să asigure interoperabilitatea între diferitele versiuni ale formatelor de mesaj ADS-B de squitter extins. Nota 1.- Toate versiunile ADS-B și formatele corespunzătoare ale mesajelor lor sunt cuprinse în „Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins” (Doc 9871) și sunt identificate printr-un număr al versiunii. Nota 2.- Formatele mesajelor ADS-B sunt definite cu compatibilitatea inversă in raport cu versiunile precedente. Un receptor de squitter extins poate recunoaște și

decoda semnale ale propriei versiuni, precum și formatele mesajului de la versiunile inferioare. Receptorul poate totuși decoda porțiunea mesajelor recepționate de la un transponder ce utilizează o versiune superioară, potrivit propriei capacități. 5.2.4.1 Decodarea mesajului inițial Sistemul de recepție pentru squitter extins de Mod S trebuie ca, imediat după obținerea datelor unei ținte ADS-B noi, să aplice inițial prevederile aplicabile privind decodarea mesajelor ADS-B versiunea 0 (zero) până când, sau în afară de cazul în care este primit un mesaj de stare operațională privind aeronava care indică faptul că este în uz o versiune superioară a formatului de mesaj. 5.2.4.2 Aplicarea numărului versiunii Sistemul de recepție pentru squitter extins de Mod S trebuie să decodifice informația transmisă în mesajul de stare operațională a aeronavei privind numărul versiunii și trebuie să aplice regulile de decodare corespunzătoare, pentru versiunea raportată, până la cea mai mare versiune suportată de sistemul de recepție pentru decodarea mesajelor următoare ADS-B cu squitter extins de la acea aeronavă sau vehicul. 5.2.4.3 Manipularea subcâmpurilor mesajelor rezervate Sistemul de recepție pentru squitter extins de Mod S trebuie să ignore conținutul oricărui subcâmp de mesaj definit ca fiind rezervat. Notă. Această prevedere asigură interoperabilitatea dintre versiunile de mesaj, permițând definirea unor parametri suplimentari care vor fi ignorați de versiunile anterioare de receptor și decodați corect de versiunile mai noi.

TABELE PENTRU

CAPITOLUL 5 Tabelul 5-1. Caracteristicile echipamentelor ADS-B de Clasă A – Clasa echipamentului

Puterea minimă de emisie (la partea terminală a antenei)

Puterea maximă de emisie (la partea terminală a antenei)

La bordul aeronavei în zbor sau la sol (pe suprafața de mișcare)

Capacitatea minimă cerută privind mesajele de tip squitter extins (a se vedea nota 2)

A0 (Minimum) 18.5 dBW (a se vedea nota 1) 27 dBW

În zbor

Poziția în zbor Identificarea aeronavei și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

A1 (Clasa de bază) 21 dBW 27 dBW

În zbor

Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

A2 (Clasa extinsă) 21 dBW 27 dBW

În zbor

Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Condiția și starea țintei

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

A3 (Clasa extinsă) 23 dBW 27 dBW

În zbor

Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Condiția și starea țintei

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

Nota 1. - A se vedea cap. 3.3.1.2.10.2 referitor la restricțiile de utilizare a acestei categorii de transpondere de Mod S. Nota 2. - Mesajele de tip squitter extins aplicabile clasei A de echipamente sunt definite în „Prevederile tehnice pentru serviciile de mod S și squitter extins (Doc 9871 OACI)”.

Tabelul 5-2. Caracteristicile echipamentelor ADS-B de Clasă B

Clasa echipamentului

Puterea minimă de emisie (la partea terminală a antenei)

Puterea maximă de emisie (la partea terminală a antenei)

La bordul aeronavei în zbor sau la sol (pe suprafața de mișcare)

Capacitatea minimă cerută privind mesajele de tip squitter extins

B0 (La bordul aeronavei în zbor) 18.5 dBW (a se vedea nota 1) 27 dBW

La bordul aeronavei în zbor

Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

B1 (La bordul aeronavei în zbor) 21 dBW 27 dBW

La bordul aeronavei în zbor

Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

B2 clasa redusă (Vehicule la sol) 8.5 dBW <18.5 dBW (a se vedea nota 2)

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei

B2 (Vehicule la sol) 18.5 dBW 27 dBW (a se vedea nota 2)

La sol

Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei

B3 (Obstacole fixe) 18.5 dBW 27 dBW (a se vedea nota 2)

La bordul aeronavei în zbor (a se vedea nota 3)

Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei

Nota 1. - A se vedea cap. 3.3.1.2.10.2 referitor la restricțiile de utilizare a acestei categorii de transpondere de Mod S. Nota 2. - Furnizorul de servicii de navigație aeriană care furnizează servicii de trafic aerian (ATS) va utiliza nivelul maxim de putere permis.

Nota 3. - În cazul obstacolelor fixe se utilizează formatul de mesaj ADS-B din zbor, din moment ce este știut faptul că localizarea acestora este de prim interes pentru o aeronavă aflată în zbor.

Tabelul 5-3. Performan,a recep,iei pentru sistemele de recep,ie de la bordul aeronavei

Clasa receptorului

Distanța operațională aer-aer ce se intenționează a fi acoperită

Nivelul minim al pragului de declanșare al receptorului (MTL) (a se vedea Nota 1)

Tehnica de recepție (a se vedea Nota 2)

Suportul necesar mesajelor ADS-B tip squitter extins

Suportul necesar mesajelor TIS-B tip squitter extins

A0 (Clasa de bază VFR)

10. NM -72 dBm

Standard

Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operațională a aeronavei

Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea

aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

A1 (Clasa de bază IFR) 20 NM -79 dBm

Îmbunătățită

Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Starea operațională a aeronavei

Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

A2 (Clasa extinsă IFR) 40 NM -79 dBm

Îmbunătățită

Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operațională a aeronavei Condiția și starea țintei

Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

A3 (Clasa extinsă de performanță) 90 NM -84 dBm (și -87 dBm la probabilitatea de recepție de 15%)

Îmbunătățită

Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operațională a aeronavei Condiția și starea țintei

Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

Nota 1. - Nivelul minim al pragului receptorului (MTL – Minimum Threshold Level) precizat, se referă la nivelul de semnal la ieșirea antenei, considerând o antenă pasivă. Dacă amplificarea electronică este integrată în ansamblul antenei, atunci nivelul minim al pragului receptorului (MTL) este raportat la semnalul de intrare al amplificatorului. Pentru receptoarele de Clasă A3, un al doilea nivel de performanță este definit la un nivel al semnalului recepționat de -87 dBm, pentru recepția cu succes a 15% din mesajele recepționate. Valorile MTL se referă la o recepție făcută în condiții de interferență nule. Nota 2. Tehnicile de recepție ale receptoarelor cu squitter extins sunt definite la cap. 5.2.2.4. Tehnica de recepție „Standard” se referă la tehnica de bază, conform cerințelor pentru receptoarele ACAS pentru 1.090 MHz, în sensul procesării unei

singure suprapuneri de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C.Tehnica de recepție „Îmbunătățită” se referă la tehnica ce își propune să furnizeze performanțe de recepție îmbunătățite în cazul prezenței unor suprapuneri multiple de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C și să îmbunătățească redeclanșarea decodorului în cazul prezenței unor suprapuneri mai puternice de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod S. Cerințele pentru tehnicile de recepție îmbunătățită, aplicabile claselor de receptoare de bord dedicate, sunt definite la cap. 5.2.2.

Tabelul 5-4. Cerin,ele privind raportarea pentru Sistemul de recep,ie cu squitter extins de Mod S, al aeronavei

Clasa receptorului

Cerințele minime privind raportarea ADS-B

Cerințe minime privind raportarea TIS-B

A0 (Clasa de bază VFR)

Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3..2)

Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B

A1 (Clasa de bază IFR)

Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) și Raportul ADS-B privind viteza față de fileurile de aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3)

Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B

A2 (Clasa extinsă IFR)

Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) și Raportul ADS-B privind viteza față de fileurile de aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3) și Raportul ADS-B privind condiția țintei (par. 5.2.3.1.4)

Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B

A3 (Clasa extinsă de performanță)

Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) și Raportul ADS-B privind viteza față de fileurile aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3) și Raportul ADS-B privind condiția țintei (par. 5.2.3.3.5)

Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B

CAPITOLUL 6 SISTEME MULTILATERATION – Nota 1.- Sistemele multilateration (MLAT) utilizează principiul diferenței de timp la sosire (Time Difference of Arrival -TDOA) în cazul unor emisii ale unui transponder SSR (sau în cazul emisiilor cu squitter extins ale unui dispozitiv non-transponder) între câteva receptoare de sol, pentru a determina poziția aeronavei (sau a vehiculelor de la sol). Un sistem multilateration poate fi:

a) pasiv, în cazul utilizării răspunsurilor transponderului la alte interogări sau emisii spontane ale unor squittere;

b) activ, în cazul în care sistemul însuși interoghează aeronavele în zona de acoperire, sau

c) o combinație între a) și b).

Nota 2.- Materialul cuprins în EUROCAE ED-117 – MOPS pentru sistemele multilateration Mode S pentru utilizarea acestora în A-SMGCS și ED-142 – Specificații tehnice pentru sistemele multilateration pentru zone extinse (WAM) asigură o bună bază pentru planificarea implementării și operarea satisfăcătoare a sistemelor MLAT pentru majoritatea aplicațiilor.

6.1 DEFINI,II Sistem multilateration (MLAT). Un grup de echipamente configurat pentru a determina poziția derivată de la semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR) (răspunsuri sau squittere) utilizând în primul rând tehnicile bazate pe diferența de timp la sosire (TDOA). Informații suplimentare, inclusiv identificarea, pot fi extrase din semnalele recepționate.

Diferen,a de timp la sosire (TDOA). Diferența relativă în timp prin care un semnal emis de transponder, provenit de la aceeași aeronavă (sau vehicul de la sol), este recepționat de receptoare diferite. 6.2 CERIN,E FUNC,IONALE 6.2.1 Caracteristicile frecvenței radio, structura și conținutul datelor semnalelor utilizate în sistemele MLAT pe 1090 MHz trebuie să fie conforme cu prevederile din capitolul 3. 6.2.2 Un sistem MLAT utilizat pentru supravegherea traficului aerian trebuie să fie capabil de a determina poziția și identitatea aeronavei. Nota 1.- În funcție de aplicație, poate fi necesară poziția bi sau tridimensională a aeronavei. Nota 2.- Identitatea aeronavei poate fi determinată prin:

a) codul de Mod A cuprins în răspunsurile de Mod A sau de Mod S;

b) identificarea aeronavei cuprinsă în răspunsurile de Mod S sau identitatea cu squitter extins sau mesajul privind categoria. Nota 3.- Alte informații privind aeronava pot fi obținute prin analizarea emisiilor de oportunitate (adică squitter-e sau răspunsuri la alte interogări de la sol) sau prin interogare directă de către sistemul MLAT. 6.2.3 Acolo unde un sistem MLAT este echipat pentru a decoda informația adițională privind poziția, cuprinsă în emisii, acesta trebuie să raporteze o asemenea informație separat de poziția aeronavei calculată pe baza TDOA. 6.3 PROTEC,IA MEDIULUI FRECVEN,ELOR RADIO Notă.- Această secțiune se aplică numai sistemelor MLAT active. 6.3.1 Pentru a minimiza interferențele sistemului, puterea efectiv radiată a interogatoarelor active trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare în concordanță cu domeniul operațional necesar fiecărui amplasament de interogator individual. Notă.- Materialul de îndrumare referitor la putere este cuprins în Manualul de Supraveghere Aeronautică (Doc. 9924). 6.3.2 Un sistem MLAT activ nu trebuie să utilizeze interogări active pentru a obține informația care poate fi obținută prin recepție pasivă în cadrul fiecărei perioade de actualizare necesară. Notă.- Gradul de încărcare al transponderului va fi crescut prin utilizarea antenelor omnidirecționale. În mod particular, este semnificativ pentru interogările selective de Mod S, datorită ratei lor superioare de emisie. Toate transponderele de Mod S vor fi ocupate cu decodarea fiecărei interogări selective, nu numai cu cea a transponderului adresat. 6.3.3 Un sistem MLAT activ ce constă într-un set de emițătoare trebuie să fie considerat ca un singur interogator de Mod S. 6.3.4 Setul de emițătoare utilizate de către toate sistemele active MLAT, în orice parte a spațiului aerian, nu trebuie să producă impact asupra niciunui transponder, astfel încât gradul său de încărcare, datorat aglomerării tuturor interogărilor MLAT pe 1030 MHz, să fie mai mare de 2% în orice moment. Nota 1.- Aceasta reprezintă o cerință minimă. Unele zone pot impune cerințe mai restrictive. Nota 2.- Pentru un sistem MLAT ce utilizează numai interogări de Mod S, 2% este echivalentul a nu mai mult de 400 de interogări de Mod S pe secundă, recepționate de orice aeronavă, de la toate sistemele ce utilizează tehnologia MLAT. 6.3.5 Sistemele active MLAT nu trebuie să utilizeze interogările de Mode S „all-call”. Notă.- Aeronavele echipate cu transponder de Mod S pot fi determinate prin recepționarea squitter-ului de achiziție sau a squitter-ului extins, chiar și în spațiul aerian în care nu există interogatoare active. 6.4 CERIN,E DE PERFORMAN,Ă 6.4.1 Caracteristicile de performanță ale sistemului MLAT, utilizat în domeniul supravegherii traficului aerian, trebuie să fie astfel încât să fie susținute în mod satisfăcător serviciul/serviciile operaționale prevăzute.

CAPITOLUL 7. CERIN,E TEHNICE PENTRU APLICA,IILE DE SUPRAVEGHERE DE LA BORD – Nota 1.- Aplicațiile legate de supraveghere de la bord se bazează pe informația cuprinsă în mesajele ADS-B recepționate și utilizate de aeronavă și care sunt emise de alte aeronave/ vehicule sau stații de la sol. Capacitatea unei aeronave de a recepționa și de a utiliza informația cuprinsă în mesajele ADS-B/TIS-B este prezentată ca ADS-B/TIS-B IN.

Nota 2.- Aplicațiile legate de supravegherea de la bord, inițiale, utilizează mesaje ADS-B cu squitter extins pe 1090 MHz, pentru a furniza la bord situația traficului (airborne traffic situational awareness – ATSA) și este de așteptat să includă anumite proceduri „in trail” și „separare vizuală îmbunătățită la apropiere” („enhanced visual separation on approach”).

Nota 3.- Descrierea în detaliu a aplicațiilor menționate mai sus poate fi găsită în RTCA/DO-289 și DO-312.

7.1 CERIN,E GENERALE 7.1.1. Func,ii legate de datele de trafic Notă.- Aeronava care transmite mesaje ADS-B utilizate de alte aeronave, pentru aplicațiile legate de supraveghere de la bord, este considerată drept aeronavă de referință. 7.1.1.1 Identificarea aeronavei de referin,ă 7.1.1.1.1 Sistemul trebuie să aibă o funcție de identificare fără ambiguitate a fiecărei aeronave de referință relevante pentru aplicație. 7.1.1.2 Urmărirea aeronavei de referin,ă 7.1.1.2.1 Sistemul trebuie să aibă o funcție de monitorizare a mișcărilor și a comportamentului fiecărei aeronave de referință, relevantă pentru aplicație. 7.1.1.3 Traiectoria aeronavei de referin,ă 7.1.1.3.1 Sistemul ar trebui să aibă o funcție programată pentru predicția poziției viitoare a aeronavei de referință, pe lângă simpla extrapolare.

Notă.- Se anticipează că această funcție va fi solicitată în viitoarele aplicații.

7.1.2 Afișarea situa,iei de trafic Notă.- Prevederile cuprinse în această secțiune se aplică cazurilor în care track-urile generate de ACAS și recepția mesajelor ADS-B/TIS-B IN sunt prezentate pe un singur ecran. 7.1.2.1 Sistemul trebuie să afișeze numai un track pentru fiecare aeronavă distinctă pe un anumit afișaj dat. Notă.- Aceasta este pentru a asigura că track-urile stabilite de ACAS și ADS-B/TIS-B IN sunt corelate corespunzător și validate mutual înainte a fi afișate. 7.1.2.2 Acolo unde un track generat de ADS-B/TIS B IN și un track generat de ACAS au fost determinate ca aparținând aceleiași aeronave, trebuie afișat track-ul generat de ADS-B/TIS-B IN. Notă.- La distanțe apropiate, este posibil ca track-ul generat de ACAS să aibă o mai bună acuratețe decât track-ul generat de ADS-B/TIS-B IN. Cerința de mai sus asigură continuitatea afișării. 7.1.2.3 Afișarea track-urilor trebuie să fie compatibilă cu cerințele privind afișarea traficului prezentat de ACAS.

Notă.- Secțiunea 4.3 prezintă codul culorilor și acuratețea afișajului.