ANEXĂ nr. 0/2020

Notă

Conținută de ORDINUL nr. 1.686 din 1 octombrie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020

ANEXA

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027

REGIUNEA NORD - VEST

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII – CARACTERISTICI GEOGRAFICE

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ

INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR PRINCIPALELE PROBLEME

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE – VIZIUNEA STRATEGICĂ DIRECȚIILE STRATEGICE

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE – ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE 'INTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL

ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUA'IEI ACTUALE 'INTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL

ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ RE'EAUA DE UNITĂ'I SPITALICE'TI 'I NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE PROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE 'I NECESITĂ'ILE DE REPROFILARE DIREC'II 'I 'INTE STRATEGICE 'INTE REGIONALE: INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ 'I CADRUL LEGAL PROIEC'IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICE'TI

JUDEȚUL SĂLAJ

JUDEȚUL BIHOR

JUDEȚUL BISTRIȚA

JUDEȚUL MARAMUREȘ

JUDEȚUL SATU MARE

JUDEȚUL CLUJ

ÎMBUNĂTĂ'IREA RE'ELEI DE SERVICII DE URGEN'Ă

DEZVOLTAREA FACILITĂ'ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ 'I PARACLINICĂ DIAGNOSTIC SITUA'IE CURENTĂ 'I PRINCIPALELE DEFICITE 'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE 'I A RECUPERĂRII ANALIZA SITUA'IEI CURENTE 'I PRINCIPALELE DEFICITE

'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL

REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4A

ANEXA 4B

ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

ANEXA 8

ANEXA 9

ANEXA 10

ANEXA 11

ABREVIERI

BH

Județul Bihor

BN

Județul Bistrita-Nasaud

CJ

Județul Cluj

CMI

Cabinet medical individual

CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CNSISP

Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică CP

Centru de permanență

FTE

Full time employee (angajat cu normă întreagă) FNUASS

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate INSP

Institutul Național de Sănătate Publică

ITL

Îngrijire pe termen lung

MF

Medic de familie

MG

Medic generalist

MM

Județul Maramures

MS

Ministerul Sănătății

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OMS

Organizația Mondială a Sănătății

ORL

Oto-rino-laringologie

PIB

Produsul intern brut

PRSS

Planul Regional de Servicii Sanitare PSI

Plan Strategic Instituțional

RNV

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

RSM

Rata Standardizată a Mortalității

SJ

Județul Salaj

SM

Județul Satu Mare

SNS

Strategie Națională de Sănătate

SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București

UE

Uniunea Europeană

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII – Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mare de locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populației în mediul urban. Indicatorii de sănătate a populației sunt comparabili cu cei la nivel național.

Caracteristici geografice

Regiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 județe - Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, și cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune și 1 800 sate. Regiunea acoperă o suprafață de 34.160 km 2 (14,3% din țară) și are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populația țării) - date din 2018. Aproximativ jumătate din populația sa (52%) locuiește în zonele urbane, Cluj (65%) și Maramureș (57%).

Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest – Localizare și județe

Analize demografică și socio-economică

Populația din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1).

Tabelul 1: Populația Regiunii de NV per județe, 2018

Grupa de vârstă

Salaj %

Bihor %

Bistrita %

Maramures %

Satu Mare %

Cluj %

TOTAL % 0 - 4 11921 5.6 29294 5.2 16695 6.0 23580 5.1 17680 5.3 34995 5.0 134165 5.2 5 - 14 23664 11.1 61424 10.9 33173 11.9 49838 10.8 38410 11.5 65047 9.2 271556 10.6 15 - 64 135377 63.6 376417 66.9 182061 65.1 310770 67.3 224734 67.4 481592 68.2 1710951 66.9 65 - 85

41874 19.7 95615 17.0 47571 17.0 77824 16.8 52803 15.8 124280 17.6 439967 17.2

TOTAL 212836 100 562750 100 279500 100 462012 100 333627 100 705914 100 2556639 100

Sursa: Institutul Național de Statistică

Conform celor mai recente proiecții demografice, populația regiunii este de așteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populația cu vârstă de 65

ani va crește, ajungând la 17,4% din total în 2020 și 19,8% în 2030.

2030

2020

2015

0%

20%

40%

65

60%

Total

80%

100%

F igura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 an i

499750 2525235 450123 2580338 409839 2588367

Sursa: Proiecții Eurostat

RNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul național. Județul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduiește și instituțiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat județ din regiune (67% din populație trăiește în zone urbane), în timp ce Bistrița-Năsăud este cel mai puțin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferențe semnificative între județe în ceea ce privește dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud și vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul și estul. Cele mai sărace județe sunt Sălajul și Bistrița-Năsăud.

Populația din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din țară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media națională (23.6%) și mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%).

Sursa: INS https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf

Indicatorii de sănătate și principalii contributori la povara bolilor

În 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variații față de media pe țară și pe celelalte regiuni. Rata medie a speranței de viață este mai scăzută față de media pe țară pe total și urban. Rata natalității este peste media națională, cu excepția județului Satu Mare a cărei rată a natalității a fost, în anul 2018, sub media natională și regională. Ratele mortalității infantile sunt mai mari față de media pe țară, cu excepția județului Cluj, iar județul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalității infantile din țară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media națională, cu excepția județului Sălaj și Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menționăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile țării (rata pentru România 224,8%ooo, iar RNV este 292,5%ooo), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune și țară în județul Maramureș.

În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu frecvența la nivel național, structură similară cu anii anteriori.

Pentru același an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale și de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel național. În toate județele aparținând RNV prevalența prin boli hipertensive și cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat și BPOC, cu excepția județului Satu Mare, în care rata de prevalență prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2).

Tabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RNV în 2018 (cazuri la 100 000 locuitori)

România

Regiunea NV

Bihor

Bistrița- Năsăud

Cluj

Maramureș

Satu Mare

Sălaj

Boli hipertensive 13296.5 13419.8 16312.0 11354.2 14351.5 12789.7 6406.9 17756.4

Cardiomiopatie ischemică 6102.2 6158.7 8705.1 5858.3 5798.9 5949.6 3375.0 5831.7

Diabet 4252.5 4262.9 3229.7 3952.8 4048.8 3992.1 6890.6 4580.5

Boli mentale și comportamentale 2445.0 2187.6 2674.7 1484.1 2290.2 2326.8 1153.1 2802.6

Boli pulmonare obstructive cronice 2230.1 2624.7 4182.1 1748.5 2393.9 2227.0 1066.8 3727.8

Sursa: INSP-CNSISP

Principalele probleme

Serviciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore:

Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale.

Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat;

Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii;

Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale;

Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice. În ceea ce privește infrastructura, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite între 1965 și 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spațiile și funcționalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependințe clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) duce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile medicale specifice (intervenții chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locații, cauzând întârzieri și disfuncționalități în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari și calitate scăzută a serviciile). În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RNV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:

Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile.

Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate. Un studiu din 2012 1 arată că 9,5% din populația cu vârsta de 15 ani și peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele acestei situații: 75,6% au menționat costurile prea mari; 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție; 5,7% au menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală. Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenție. 1 Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE – Viziunea strategică

La nivelul RNV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, stilul de viață și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.

Viziunea: O națiune de oameni sănătoși și productivi prin accesul la servicii calitative de prevenție, urgență, tratament și reabilitare, utilizarea eficientă și eficace a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici. Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020

Viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenție și gatekeeper, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată.

În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de:

Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;

Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;

Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.

Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.

Direcțiile strategice

Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei. Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:

Consolidarea unităților de îngrijire primară și îngrijirea comunitară prin extinderea rețelei de medici de familie și furnizori de servicii de asistență medicală comunitară, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu;

Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de îngrijire ambulatorie;

Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală

comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);

Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de „gatekeeper” a asistenței primare și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;

Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;

Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;

definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL. Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RNV; o atenție deosebită a fost acordată pentru:

Reducerea inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește asistența medicală ambulatorie și discrepanțele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul;

Asistență medicală comunitară pentru comunități cu populatie vulnerabilă din punct de vedere medical și social;

Accesul la asistență medicală în zonele rurale;

Reorganizarea rețelei spitalicești, având în vedere natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalicești.

12

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC

PROBLEME IDENTIFICATE

INTERVEN IA NECESARĂ

CONDI II NECESARE

REZULTATE

Sănătate publică

Indicatori de sănătate nesatisfacatori în unele zone în comparație cu media națională

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară

Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi

Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională

Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară;

Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie; A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidențiat în medicina de familie pentru managementul bolilor cronice.

Reducerea poverii bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție

Servicii sanitare

Asistență primară inegal distribuită

Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie

Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.

Acoperire cu medici de familie îmbunătățită

Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară

Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic

Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistența medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară

Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială

Capacități spitalicești inegal distribuite

Înființare spital regional

Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate 1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune

Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită

Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru

Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu

Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate

specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane

adresabilitate mare și cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.

specialitățile medicale relevante

Proporție crescută de spitalizări evitabile

Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi

Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.

Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară / ambulatorie / pe termen lung

Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung

Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești / sociale pentru înființarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.

Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă)

Pacienții cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung

Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paleativă

Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Inființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.

Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.

Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.

Măsuri la nivel de sistem

Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între

Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate.

13

toți actorii care activează în domeniul sănătății.

Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare

Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale

Servicii sanitare planificate și coordonate.

Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate

Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.

Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.

14

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE – ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE

În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuția populației în regiune este de 52,4% - urban și 47,6% - rural. Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naționale (6,2 la 10.000 loc.). În județe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban și rural, excepție face județul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare față de valorile pe regiune și țară) și județul Satu Mare (unde există o discrepanță mare între urban și rural față de regiune și țară).

Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10 000 locuitori (2018)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localități rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) și Maramureș (5), existând și două județe în care toate localitățile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor și Satu Mare).

Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RNV

Județ

Consultatii per capita (medicina familiei) (zone urbane)

Consultatii per capita (medicina familiei) (zone rurale)

Localități fără medici de familie

Bihor 1.8 2.1 0

Bistrița-Năsăud 3.7 2.0 2

Cluj 1.6 3.0 3

Maramureș 3.3 2.6 5

Satu Mare 2.4 1.6 0

Sălaj 4.3 2.9 7

Regiunea N-V 2.4 2.3 17

Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultații / locuitori)

O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.

În anul 2019 au fost identificate 17 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.,intele regionale și planul operațional

Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF 2 și în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare și Maramureș (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.

Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției;

Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locatiei și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță.

ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ

Analiza situației actuale Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare și 46 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.

Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 56 asistenți medicali comunitari și 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenți medicali comunitari (298 în zonele rurale și 48 în zonele urbane). Bihor, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni. 2 Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV, 2014 - 2019

JUDETUL

RURAL

URBAN

AMC

MS

AMC

MS 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019

Bihor 9 14 8 8 4 6 3 4

Bistrița Năsăud 16 23 8 7 0 4 1 2

Cluj 4 6 3 3 0 0 4 5

Maramureș 15 20 0 1 6 22 7 4

Satu Mare 7 5 3 4 1 0 2 3

Sălaj 14 29 5 5 0 3 1 0

Total 65 97 27 28 11 35 18 18

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS

Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV în rural și urban, 2014- 2019

Indicatori

Rural

Urban

Situația actuală

Necesități teoretice cf. Normativului National 3

Situația actuală

Necesități teoretice cf. Normativului National 4 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019

Număr de comunități cu populație marginalizată 167 167*

NA

NA 42 42*

NA

NA

Număr populație marginalizată 197 345 197 345*

NA

NA 41 546 41 546*

NA

NA

Număr asistenti medicali comunitari 65 97

330

298 11 35

72

48

Număr mediatoare sanitare 27 28

NA

NA 18 18

NA

NA *Nota: datele pentru populatia marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021

Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din RNV este: Figura 4: Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019

Sursa: Analiza datelor INSP,intele regionale și planul operațional 3 Referință: populația 2014 4 Referință: populația 2014

Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate 5 în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanțare externe. Astfel, 21 de comunități din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat perioada 2018–2022 de Ministerul Municii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8. Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate 6 în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri);

noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.

ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ

Rețeaua de unități spitalicești și numărul de paturi pentru boli acute

Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistență medicală acută (care au și secții / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 19 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea: 41 sunt spitale publice de îngrijire acută; 9 sunt unități private de asistență medicală acută; 10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, 9 sunt unități private cu paturi de cronici.

Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale

Afecțiuni acute

Afecțiuni cronice

TOTAL

Spitale de stat af. acute

Spitale private af.

Spitale de stat af. cronice

Facilități private af. Cronice

acute

Bihor 11 5 16 9 2 3 2

Bistrița Năsăud 4 1 5 3 1 1 0

Cluj 15 7 22 15 0 3 4

Maramureș 11 2 13 7 4 1 1

Sălaj 4 2 6 3 1 1 1

Satu Mare 5 2 7 4 1 1 1

Total 50 19 69 41 9 10 9

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

Tabel 7: Număr total de paturi

Județ

Spitale publice

Spitale private

Total Sp.publice

private

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

BH 1.017 2.692 3.709 32 260 292 1.049 2.952 4.001

BN 319 1.122 1.441 69 69 319 1.191 1.510

CJ 1.117 5.154 6.271 334 334 1.451 5.154 6.605

MM 513 1.982 2.495 31 72 103 544 2.054 2.598

SJ 133 833 966 94 23 117 227 856 1.083 5 Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

Județ

Spitale publice

Spitale private

Total Sp.publice

private

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

SM 251 1.348 1.599 20 9 29 271 1.357 1.628

Total 3.350 13.131 16.481 511 433 944 3.861 13.564 17.425

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal în Bihor, Maramureș și Cluj și sunt entități mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi și unul în Cluj cu 180 paturi. Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, eșecului în asigurarea rolului de „paznic” al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF. În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat între 52% și 76% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienți din regiunea NV și 93.881 privind pacienți din afara regiunii) și aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internari la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituțiile de trimitere pentru regiune.

Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018 28.6 19.8 20.0 15.7 13.6 15.1 15.3 7.5 5.4 5.3 4.3 4.5 4.0 4.1 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0

Regiunea NORD-VEST

Bihor

Bistrița Năsăud

Cluj

Maramureș

Sălaj

Satu Mare

Pat/1.000 loc

Cazuri externate/100 loc

Număr paturi de îngrijire acută la 1000 locuitori Numărul internărilor la 100 locuitori

RNV este cea mai autonomă din țară (cu excepția București-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute:

97,5% dintre pacienții din RNV au fost internați în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502 976 internări din totalul de 515 671);

Restul de 12 695 de pacienți din NV (adică 2,5% din totalul de pacienți cu internare din regiune) au fost internați în principal în București Ilfov; În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienți din regiunile învecinate (și anume, 45 788 internări): centru, nord-est și vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din județ, după București (unde puțin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureștiului în sine). Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională. Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15 000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea. În concluzie, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referință internaționale

Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Cluj și au între 75 - 1515 paturi. Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF.

Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune sau chiar din țară.

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare

Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% % sunt situate în județul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Cluj.

Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV

Secție Acuți

Nr. Paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total

Județul Cluj

Alte județe

Arsi 12 12 100%

ATI 276 307 583 47% 53%

Boli infectioase 146 278 424 34% 66%

Boli infectioase copii 49 27 76 64% 36%

Cardiologie 220 444 664 33% 67%

Secție Acuți

Nr. Paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total

Județul Cluj

Alte județe

Cardiologie copii 9 9 100%

Chirurgie cardiovasculara 60 12 72 83% 17%

Chirurgie generala 546 788 1334 41% 59%

Chirurgie maxilo-faciala 37 139 176 21% 79%

Chirurgie oncologica 180 0 180 100% 0%

Chirurgie plastica si reparatorie 37 77 114 32% 68%

Chirurgie si ortopedie pediatrica 58 78 136 43% 57%

Chirurgie toracica 25 15 40 63% 38%

Chirurgie vasculara 25 27 52 48% 52%

Dermatovenerologie 53 145 198 27% 73%

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice 42 114 156 27% 73%

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii 5 5 100%

Endocrinologie 35 28 63 56% 44%

Gastroenterologie 234 110 344 68% 32%

Ginecologie 14 4 18 78% 22%

Gineco-oncologie 20 20 100%

Hematologie clinica 56 75 131 43% 57%

HIV/SIDA 22 23 45 49% 51%

Medicina generala 8 0 8 100%

Medicina interna 555 932 1487 37% 63%

Nefrologie 51 59 110 46% 54%

Nefrologie copii 25 0 25 100%

Neonatologie (nn si prematuri) 73 122 195 37% 63%

Neonatologie (nou nascuti) 12 217 229 5% 95%

Neurochirurgie 58 64 122 48% 52%

Neurologie 219 383 602 36% 64%

Neurologie pediatrica 35 7 42 83% 17%

Obstetrica 39 39 100%

Obstetrica-ginecologie 269 865 1134 24% 76%

Oftalmologie 99 81 180 55% 45%

Oftalmologie copii 4 4 100%

Oncologie medicală 115 219 334 34% 66%

Oncopediatrie 40 0 40 100%

Ortopedie si 165 346 511 32% 68%

Otorinolaringologie (ORL) 96 142 238 40% 60%

Otorinolaringologie (ORL) copii 15 8 23 65% 35%

Pediatrie 364 671 1035 35% 65%

Pneumologie 146 485 631 23% 77%

Pneumologie copii 15 17 32 47% 53%

Psihiatrie (acuti si cronici) 11 35 46 24% 76%

Psihiatrie acuti 275 727 1002 27% 73%

Psihiatrie pediatrica 30 7 37 81% 19%

Radioterapie 175 30 205 85% 15%

Reumatologie 47 34 81 58% 42%

Secție Acuți

Nr. Paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total

Județul Cluj

Alte județe

Sterilitate- infertilitate 1 1 100%

Terapie intensiva coronarieni -UTIC 16 16 100%

Transplant renal 30 0 30 100%

Urologie 111 162 273 41% 59%

Regiune Nord-vest 5154 8410 13564 38% 62%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018

Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.

Direcții și ținte strategice

Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.

Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RNV

Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP)

Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi

Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți

Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară

Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență –Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune

Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027

Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional

Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem

Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:

Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;

Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;

Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;

Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;

Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești;

Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;

Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune;

Evaluarea și sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacități flexibile, rezerve, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igiena și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente.,inte regionale:

Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.

O astfel de reducere se bazează pe:

diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continupă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.

susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora;

creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);

durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale

Indicator 2014 2018

Tinta prevazută în 2026 - 2027

Numărul de internări la 100 locuitori 20,8 19,8 17,5

Durata medie de spitalizare 6,8 6,13 6,0

Rata de ocupare (%) 54% 62% 80%

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB

În ceea ce privește spitalizarea de zi, în perioada 2015 - 2018 s-a inregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în regim de spitalizare de zi raportate ca și „cazuri medicale și chirurgicale rezolvate”. Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel național cât și în RNV.

Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).

Tabelul 10: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An 2015 2018

Tip interventie

Nr. cazuri medicale

Nr. cazuri chirurgicale

Nr. cazuri medicale

Nr. cazuri chirurgicale

Total țară 1.448.697 228.188 1.808.649 314.775

Regiunea NV 314.194 34.701 357.505 76.234

Sursa: date SNSPMPDSB Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.

Tabelul 11: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015

An /Servicii 2015 2018

Total tara 2.278.223 2.762.738

Regiunea NV 280.236 315.126

Sursa: date SNSPMPDSB

La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.

Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015 și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.

Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza prin:

transformarea parțială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung / cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate),

reducerea numărului de internari în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută.

În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:

Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea in regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);

dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;

modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;

Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;

Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;

Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.

Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:

scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);

reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 - 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;

consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;

actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunatatire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile de sănătate mintală Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în județul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.

Tabel 12. Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NV, 2018

JUDE, / SPITAL

Nr. paturi Psihiatrie Acuți

Nr. paturi Psihiatrie Cronici

Total

BH 279 446 725

Spitalul Clinic de Urgență "Avram Iancu" Oradea 35 35

Spitalul Clinic MunicipaL "Dr. Gavril Curteanu" Oradea 174 41 215

Spitalul de Psihiatrie Nucet 35 150 185

Spitalul de Psihiatrie Stei 20 255 275

Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita 15 15

BN 87 126 213

Spitalul Județean de Urgență Bistrița 79 8 87

Spitalul Orășenesc Beclean 8 118 126

CJ 316 446 762

RECHINUL IMPEX 10 10

SC Polaris Medical Clinica de Tratament și Recuperare SA 40 40

Spitalul de boli psihice cronice Borsa 195 195

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca 30 30

Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca 180 10 190

Spitalul Militar de Urgență Cluj-Napoca 10 10

Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca 20 90 110

Spitalul Municipal Dej 40 35 75

Spitalul Municipal Turda 25 45 70

Spitalul Orășenesc Huedin 11 21 32

MM 289 132 421

JUDE, / SPITAL

Nr. paturi Psihiatrie Acuți

Nr. paturi Psihiatrie Cronici

Total

Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie Baia Mare 45 45

Spitalul de Psihiatrie Cavnic 34 20 54

Spitalul Municipal Sighetu Marmației 210 112 322

SJ 39 10 49

Spitalul Județean Zalau 39 10 49

SM 75 61 136

Spitalul Județean Satu Mare 55 60 115

Spitalul Municipal Carei 20 1 21

TOTAL 1085 1221 2306

Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:

Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare, la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea a trei „centre” în Cluj, Oradea și Baia Mare.

Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidența cancerului în România a fost de 317,20 la 100 000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 374,22 la 100 000 locuitori. Județele: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Bihor au valori ale ratei incidenței peste media pe țară, județele Sălaj și Bihor având valori peste media pe țară și pe regiune. Județul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România și 2,57% din total decese generale.

În aprilie 2016, Minixterul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:

Prevenirea cancerului;

Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);

Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;

Managementului durerii și îngrijirea paliativă.

Implicațiile acestui plan pentru RNV sunt:

Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de top pentru RNV și dincolo de granițele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru

abordarea tumorilor toracice

Pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic și tratament, Spitalul Județean Baia Mare va constitui un al doilea „centru de referință” regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.

Accesul populației la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.) Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfașura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secție de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.

Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia. Rețeaua regională va include:

un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;

În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.

condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;

Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.

Servicii optimizate pentru gravide și copii Conform analizei mortalității infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară care este de 6,4 decese la 1000 de născuți

vii. Cu excepția județului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuți vii (sub media pe țară), Județul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuți vii, urmat de județele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureș cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 și Bistrița-Nasăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuți

vii. Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:

creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală;

intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității in prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.);

integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală

comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, in scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.

Servicii pentru pacienții vârstnici

Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RNV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienți, inclusiv infiintarea/ dezvoltarea retelei de geriatrie

la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.

Infrastructură spitalicească și cadrul legal

În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din NV pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terțiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene de urgență (Satu-Mare, Bistrița –Năsăud, Salaj, Bihor, Maramureș). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.

Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele

Spitale terțiare de nivel regional (trimitere):

Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, oferă servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune.

Institutele terțiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din

sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecțioase etc.);

Cele cinci spitale județene de urgență (Sălaj, Bihor, Bistrița, Maramureș, Satu Mare). Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistență medicală și chirurgicală avansată de urgență și electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistență ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continua și vor avea capacități avansate de diagnosticare și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.

Spitalul Clinic Municipal din Cluj și Spitalele municipale din celelate orașe mari.

Spitale județene și municipale de nivel secundar:

Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice si paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.

Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifica pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate / în curs finanțate de către autoritățile locale și / sau partenerii internaționali de dezvoltare.

De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare a fost reabilitat și dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013). Alte operațiuni de modernizare / renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgență din Zalău (20,1 milioane EUR) și Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR).

De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătății finantat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:

Bihor

Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea

Bistrița Năsăud

Spitalul Județean de Urgență Bistrița

Cluj

Spital Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca

Cluj

Spital Clinic Municipal Cluj

Cluj

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca

Cluj

Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuță

Institutul Regional de Gastro - Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”

Cluj

Institutul de Urgență pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca

Maramureș

Spital Județean de Urgență „Dr Constantin Opriș” Baia Mare

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.

PROIEC,IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD - VEST

Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NV poate fi structurata astfel:

1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având și rol de spital județean pentru județul Cluj; 5 spitale județene de urgență;

spitale de specialitate;

institute de specialitate; 1 spital pentru copii;

spitale municipale / orășenești;

spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;

unități pentru îngrijiri pe termen lung

unități de îngrijiri paliative

Reprofilarea serviciilor spitalicești

Județul Sălaj Situația la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 828

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 227 Numărul total de paturi: 1055 6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută și 1 pentru îngrijire cronică) și 2 facilități private *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. 31

Tabelul 13: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Sălaj

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse 1

Spitalul Județean de Urgență Zalău

Public 619 45 664

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunatăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura. 2

Spitalul Orășenesc "Prof. Dr. Ioan Pușcaș" Simleu Silvaniei

Public 135 24 159

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare și recuperare. Aceste mșsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse 3

Spitalul Orășenesc Jibou

Public 51 30 81

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4

Spital Boli Cronice Crasna

Public 0 34 34

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație. 5

Centrul de Recuperare, Tratament și Îngrijire Zalău

Privat 0 94 94

Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 6

SC Salvosan Ciobanca

Privat 23 0 23

Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Sălaj 828 227 1055 32

Sursa pentru situația la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

Județul Bihor Situația la sfârșitul anului 2018 *): Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 2724 Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804 Numărul total de paturi: 3528 16 spitale existente în prezent: 12 publice și 4 facilități private *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. 33

Tabelul 14: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bihor

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse 1

Spitalul Județean de Urgență Oradea

Public 767 20 787

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2

Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea

Public 839 190 1029

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 3

Spitalul Orășenesc Alesd

Public 83 46 129

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse 4

Spitalul Municipal »Episcop Nicolae Popovici» Beiuș

Public 189 16 205 5

Spitalul Municipal «Dr. Pop Mircea» Marghita

Public 217 28 245

La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialitati în funcție de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul acoperă servicii necesare populației care locuiește în partea de nord a județului. 6

Spitalulul de Psihiatrie Nucet

Public 34 150 184

Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) 7

Spitalul Municipal Salonta

Public 106 8 114

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de bază populației care locuiește în sud-vestul județului. 8

Spitalul Orășenesc Stei

Public 32 18 50

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 9

Spitalulul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Stei**)

Public 24 20 44

Specificitatea acestui spital este că funcționează atât cu sectoarele de sănătate, cât și de justiție. Se va lua în considerare extinderea capacității de servicii, dat fiind specificul unității. Legătura cu justiția trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei 34

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

entități trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co- alocare de fonduri atât de către sectorul sănătății, cât și al justiției. 10

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix

Public 0 252 252

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea și organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităților specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 11

Spitalul Pelican Privat

Privat 118 0 118

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 12

Spitalul Euclid Private

Privat 13 0 13

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management 13

Spitalul Clinic CF Oradea

Public 93 9 102

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management 14

SC New Medics

Privat 0 10 10

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management 15

Spitalul

Clinic "Avram Iancu" Oradea

Public 209 15 224

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate și specificului militar, la propunerea ministrului de resort. 16

Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea

Privat 0 22 22

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Bihor 2724 804 3528

Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal și internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP și internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Ștei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP 35

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB 36

Județul Bistrița

Situația la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 971

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 311 Numărul total de paturi: 1282 4 spitale publice existente în prezent și 1 facilitate privată *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 15: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bistrița

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 1

Spitatalul Județean de Urgență Bistrița

Public 696 138 834

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcție de nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2

Spitalul Orășenesc «Dr. George Trifon» Năsăud

Public 142 0 142

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 3

Spitalul Orășenesc Beclean

Public 71 118 189

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică și recuperare. Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4

S.C. «Clinica Sanovil’ S.R.L.

Privat 62 0 62

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 5

Preventoriul TBC de copii Ilișua

Public 0 55 55

Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opțiuni de servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienții cronici.

Total BistriGa 971 311 1282 37

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB 38

Județul Maramureș Situația la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 2019

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 499 Numărul total de paturi: 2518 13 spitale existente în prezent: 8 publice și 5 facilități private *) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 16: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Maramureș

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 1

Spitalul Județean de Urgență «Dr.Constantin Opris» Baia Mare

Public 848 2 850

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel putin pentru prioritațile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în functie de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2

Spitalul de boli infecțioase și psihiatrie Baia Mare

Public 135 0 135

La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecțioase și dermatologie. Se va ține cont de reglementările naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 3

Spitalul de Pneumoftiziolo gie “Dr. Nicolae Rușdea” Baia Mare

Public 111 86 197

Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii Parteneriat / complementaritate cu serviciile spitalului județean pentru cresteterea calității și eficienței, optimizarea serviciilor de chirurgie toracică. 4

Spitalul Municipal Sighetu Marmației

Public 495 153 648

La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale și chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcție de nevoile populației. Spital de subtrimitere pentru partea de nord a județului. 5

Spitalul Psihiatrie Cavnic

Public 43 35 78

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). 6

Spitalul de Recuperare Borșa

Public 140 142 282

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor tinând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Dezvoltarea capacității pentru îngrijiri cronice și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici. 7

Spitalul Orășenesc Târgu Lapus

Public 55 15 70

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi, 39

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 8

Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus

Public 130 35 165

Spitalul trebuie menținut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 9

SC Che- Cosmedica SRL

Privat 12 4 16

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management 10

SC Euromedica Hospital SRL

Privat 41 0 41

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 11

SC Clinica Somesan SRL

Privat 6 0 6

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 12

SC Centrul Medical Catalina SRL

Privat 0 27 27

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 13

Policlinica Sfântul Ioan

Privat 3 0 3

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

TOTAL 2019 499 2518 40

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

Județul Satu Mare Situația la 31 decembrie 2018 *): Numărul total de paturi pentru acuți **): 1339 Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 260 Numărul total de paturi: 1599 6 spitale existente în prezent: 4publice și 2 facilități private *) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile **) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. 41

Tabelul 17: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Satu Mare

Nr.

Denumirea spitalului

Propriet ate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 1

Spitalul Județean de Urgență Satu Mare

Public 882 106 988

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitațile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 2

Spitalul de Pneumoftiziolo gie Satu Mare

Public 97 71 168

Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

Nr.

Denumirea spitalului

Propriet ate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 3

Spitalul Municipal Carei

Public 167 35 202

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4

Spitalul Municipal Negrești Oaș

Public 184 28 212

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 5

SC Manitou Med SRL- Gynoprax

Privat 9 0 9

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 6

S.C. Sara Clinic Recovery S.R.L.

Privat 0 20 20

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 1339 260 1599 42

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) -secția exterioară SATU MARE

Județul Cluj

Situația la 31 decembrie 2018 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 4915

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1322 Numărul total de paturi: 6237

22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) șid 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

43

Tabelul 18: Operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Cluj

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 1

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj- Napoca 1397 25 1422

In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Cluj va fi operațional. El va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât și a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027. Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Florești. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepția sec’iilor de obstetrică/ginecologie și neonatologie recent reabilitate prin programul finanțat de Banca Mondială) și va prelua unele

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

servicii din alte spitale terțiare ale rețelei regionale de urgență din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, serviciile de cardiologie și chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii “N. Stăncioiu”). SRU Cluj va fi spital regional de urgență de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe și a urgențelor grave și politraumei pentru pacienții din RNV; se bazează pe un concept organizațional de grupări de specialități medicale strâns legate de divizii structurate "centre" – Centrul pentru Cap și Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă și copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport. Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregatite. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficiența și sustenabilitatea spitalului. Pentru a asigura funcționarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terțiare, pentru pacienții din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienți, conceptul de rețea regională de

44

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS și al consultanților din programele MS, cu implicarea managerilor și a specialiștilor de la spitale, a autorităților locale.

SJCU Cluj/ UMF Cluj și autoritațile locale au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, apobată de către MS). In paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Cluj și din celelalte județe.

Toate propunerile formulate de către spitale / autorități locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de județ și regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populatiei și capacității de îngrijire a unităților. 2

Institutul Inimii de Urgență pentru Boli cardiovasculare “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca

Public 160 0 160

In perioada de operaționalizare a SRU Cluj, serviciile de urgență de cardiologie și chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS și Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul și continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terțiar, pentru populația din regiune. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.

45

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 3

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Public 192 0 192

Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecțioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienților, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Utilizarea de protocoale / complementarități de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 4

Institutul Regional de Gastroenterologie - Hepatologie ”Prof.Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca

Public 380 0 380

Institutul va continua să ofere servicii medicale și chirurgicale înalt specializate, functionând în rețeaua de spitale de tip terțiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi și servicii ambulatorii. 5

Spitalul Clinic de Urgență pentu Copii Cluj-Napoca

Public 416 60 476

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terțiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unități și dotare cu echipamente. Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condițiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcționează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL / spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secțiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern architectural, organizational și functional, care va oferi servicii pentru populatia infantilă din regiune. Ca spital de refererință pentru serviciile de pediatrie din regiune va include și un compartiment de îngrijiri paliative de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliație și ambulatoriu

46

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

de îngrijiri paliative integrat. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 5

Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie ”Leon Daniello” Cluj-Napoca

Public 136 89 225

Spitalul cu o singură specialitate va fi menținut ținând cont de specificul României în ceea ce privește tuberculoza. Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialități de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va tine cont de reglementari nationale si experientă din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienților, a respectarii circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri. 6

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca

Public 30 363 393

La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităților de recuperare / reabilitare. In acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluții de mutare / reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj. Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcție de nevoile pacienților internați și a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri. 7

Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca

Public 236 115 351

La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populația orașului Cluj. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structura. 8

Institutul de Oncologie ”Prof.Dr.I.Chiricuță”

Public 515 0 515

La propunerea MS și a Institutului regional de referință, dezvoltarea capacității pentru diagnostic și tratament,

47

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

Cluj-Napoca

dezvoltarea tratamenului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii și de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening și îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populației și pacienților cu afecțiuni oncologice din RNV. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 9

Spitalul Municipal Dej

Public 268 65 333

Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 10

Spitalul Municipal Gherla

Public 85 0 85

La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej și servicii medicale de îngrijiri palliative și pe termen lung. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 11

Spitalul Municipal Turda

Public 304 45 349

Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populația orașului Turda. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 12

Spitalul Municipal Câmpia Turzii

Public 95 10 105

La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda și servicii medicale de îngrijiri pe termen lung și de îngrijiri paliative. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

48

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 13

Spitalul Orășenesc Huedin

Public 136 21 157

Spitalul va fi menținut pentru a deservi populația din nord- vestul județului, inclusiv asistența de urgență. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 14

Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa

Public 0 195 195

Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 15

Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca

Public 65 0 65

Parte din activitatea pentru servicii de urgență pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoașterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experiență în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea și accesul populatiei, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel național și dezvoltând capacitățile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terțiare pentru pacienții de la nivelul RNV. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. 17

SC Eurotrat SRL Gherla

Privat 0 76 76

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 18

Asociația “Sf. Nectarie” Cluj-Napoca

Privat 0 40 40

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

49

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse 19

Spitalul Clinic C.F. Cluj

Public 248 0 248

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 20

S.C. Rechinul Impex S.R.L.

Privat 0 38 38

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 21

S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament și Recuperare S.A.

Privat 0 180 180

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 22

Spitalul Militar de Urgență "Dr. Constantin Papilian" Cluj Napoca

Public 252 0 252

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management. 4915 1322 6237

50

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMDP

ÎMBUNĂTĂ,IREA RE,ELEI DE SERVICII DE URGEN,Ă Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Baia Mare și Bihor sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Cluj și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.

In perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale: - investiții FEDR prin care care sunt direcționate către 43 de unități de asistență de urgență, aparținând spitalelor județene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unități pentru RNV a fost elaborată și a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19):

Tabel 19 Rețeaua de urgență – UPU-rile reabilitate prin POR

Nr. art.

Județ

Spitale 5

Bistrița Năsăud

Spitalul Județean de Urgență Bistrița 26

Sălaj

Spitalul Județean de Urgență Zalău 27

Satu Mare

Spitalul Județean de Urgență Satu-Mare

Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitalicești pentru primirea cazurilor de urgență din regiunea de nord-vest (șapte UPU și opt UTI), șase structuri (șase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfășurare.

Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.

Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență. Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.

DEZVOLTAREA FACILITĂ,ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ,I PARACLINICĂ Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).

Diagnostic situație curentă și principalele deficite

În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie și transplant renal), urmat de județul Maramureș (21%) și județul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistrița-Năsăud (3%) și Sălaj (5%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.

În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.

Figura 6. Împărțirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie Sursa: SNSPMPDSB

Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media națională. Consultațiile și serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naționale, în timp ce numărul de consultații pe medic este unul dintre cele mai mari din țară (144,9 față de 91,9 medie națională), pe al doilea loc după București.

nr. ambulatorii renovate prin POR 2007-2013

nr. ambulatorii

Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013

Tabelul 20. Unități ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice

Județ

BIHOR

BN

CJ

MM

SM

SJ

TOTAL

AMBULATORIU PUBLIC 22 4 44 28 26 6 130

AMBULATORIU PRIVAT 17 3 34 17 5 4 80

TOTAL 39 7 78 45 31 10 210

Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB

Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureș și Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste județe.

Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

16

14

12

10

8

14

6

10

4

7

7

2 5

3

4

3

2

0

Bihor

Bistrita Nasaud

Total Ambulatorii

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020

3

7

15

Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 - 2020

Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea

contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.

Tabelul 21: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018

Nr. crt

Judetul

Consultatii acordate in 2014

Consultatii acordate in 2018 1

Bihor 577.571 446.478 2

Bistrița-Năsăud 180.080 187.659 3

Cluj 825.817 661.863 4

Maramureș 437.507 474.247 5

Satu-Mare 309.714 243.364 6

Sălaj 162.455 161.179

Sursa INSP

In anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692.

Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.

Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019

Nr.crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Ambulatoriu specialitati clinice

Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica

Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 1

BIHOR 49 55 62 28 27 30 21 24 27 2

BISTRITA NASAUD 11 11 12 11 10 10 6 4 5 3

CLUJ 135 132 139 61 62 64 17 16 14 4

MARAMURES 37 39 43 25 22 24 6 6 6 5

SATU MARE 41 33 34 20 18 19 4 5 4 6

SALAJ 12 14 13 8 8 8 4 4 3

TOTAL 285 284 303 153 147 155 58 59 59

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normarii inadecvate.

Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizarii serviciilor în ambulator.

Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.

Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.

Pentru județul Bihor, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Bistrița-Năsăud, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistrița- Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Alergologie și imunologie clinică, Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Genetică medicală, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Cluj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 99,44%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Bancii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie

intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Maramureș, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie.

Pentru județul Satu Mare, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Sălaj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

,inte operaționale și plan regional

În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.

Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:

județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);

localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;

existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;

starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;

investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE,I A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.

Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.

Analiza situației curente și principalele deficite

Legislatia națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.

Județul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județul Satu Mare, care are mai puțin de 9 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori și mai puțin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital.

Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung

Secție Cronici

Nr. paturi %

Județul Cluj

Alte județe

Total

Județul Cluj

Alte județe

Cronici 258 258 100%

Geriatrie si gerontologie 25 0 25 100%

Îngrijiri paliative 101 129 230 44% 56%

Medicina muncii 15 25 40 38% 63%

Neonatologie (prematuri) 40 13 53 75% 25%

Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII 17 17 100%

Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII 20 20 100%

Pediatrie (recuperare pediatrica) 25 12 37 68% 32%

Pneumoftiziologie (TB) 188 270 458 41% 59%

Pneumoftiziologie pediatrică (TB) 10 20 30 33% 67%

Psihiatrie cronici 185 408 593 31% 69%

Psihiatrie cronici (lunga durata) 261 367 628 42% 58%

Recuperare medicală 78 78 100%

Recuperare medicală - cardiovasculara 134 43 177 76% 24%

Recuperare medicală – ortopedie&traumatologie 50 14 64 78% 22%

Recuperare medicală - respiratorie 33 33 100%

Recuperare medicală neurologie 146 166 312 47% 53%

Recuperare neuro-psiho-motorie 40 40 100%

Recuperare, medicina fizica si balneologie 271 357 628 43% 57%

Recuperare, medicina fizica si balneologie copii 140 140 100%

Regiunea Nord-vest 1451 2410 3861 38% 62%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018

În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% și 12,6% sunt dedicate psihiatriei și respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri palliative.

În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de recuperare, medicină fizică și balneologie, urmate de secțiile de boli cronice și psihiatrie.

Tabel 24. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung

Specialitate cronici

Nr. paturi

Nr. cazuri

Nr. zile spitalizare % din total paturi % din total cazuri % din total zile

Cronici 258 7620 80,035 6.68% 12.90% 7.35%

Geriatrie și gerontologie 25 620 7,746 0.65% 1.05% 0.71%

Îngrijiri paliative 230 3437 67,560 5.96% 5.82% 6.20%

Medicina muncii 40 1403 7,723 1.04% 2.37% 0.71%

Neonatologie (prematuri) 90 1252 20,524 2.33% 2.12% 1.88%

Pneumoftiziologie 488 3296 103,622 12.64% 5.58% 9.51%

Psihiatrie cronici 1221 5216 364,351 31.62% 8.83% 33.44%

Recuperare medicală 1509 36233 438,043 39.08% 61.33% 40.20%

Grand Total 3861 59077 1,089,604 100% 100% 100%

Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%)

12.90%

8.83%

5.82%

5.58%

2.37%

2.12%

1.05%

% din total zile de spitalizare

Recuperare medicala

Cronici Psihiatrie cronici Ingrijiri paliative Pneumoftiziologie Medicina muncii

Neonatologie (prematuri)

Geriatrie si gerontologie

61.33%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00%

Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB

Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în sectii de recuperare, iar peste 8% în secții de psihiatrie cronici și peste 5% în secții de pneumologie și îngrijiri paliative. Serviciile acordate in sectii de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puțin decât media națională de 74%).

Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este ușor peste media națională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor și Bistrița-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puțin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluți, în Sălaj și Satu Mare există sub 10 paturi pntru îngrijirii cronice la

10 000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10 000 locuitori).

În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în Cluj, Bihor și Maramureș. Județele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor și, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, în timp ce densitatea profesioniștilor din domeniul sănătății este deosebit de mică în Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj.

,inte operaționale și plan regional

Numărul total de paturi de ITL și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale.

Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.

Numărul paturilor de recuperare și de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:

Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori;

Îngrijire de lungă durată și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani

Numărul total de capacități de recuperare și îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la țintele definite și va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi.

Tabelul 25: Capacitățile țintă de recuperare și îngrijire pe termen lung în RNV

Recuperare

Îngrijire pe termen lung

Bihor 172 598

Bistrița-Năsăud 83 289

Cluj 215 743

Maramureș 139 482

Sălaj 64 252

Satu Mare 102 338

TOTAL 774 2 701

Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB

Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.

Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:

Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;

Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute.

O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina împărțirea capacităților viitoare în cadrul diferitelor sub-specialități (pentru adulți și copii):

Reabilitare / recuperare cardiacă;

Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);

Reabilitare / recuperare locomotorie;

Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice;

Alte specialități etc.

Îngrijirile paliative

Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:

situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate,

educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație,

consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și

numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).

În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.

Figura 10: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 16 unități (15%) se află în RNV, distrituite astfel:

Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RNV

Județ

Public

Privat

Total

Bihor 4 1 5

Bistrița Năsăud 1 0 1

Cluj 2 2 4

Maramureș 2 1 3

Sălaj 1 1 2

Satu Mare 1 0 1

Total 11 5 16

,inte operaționale și plan regional

Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 7:

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori

Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori

Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori 25 paturi ÎP la 125,000 locuitori 1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori 1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori

Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați

Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu

Raport personal echipa de ÎP la domiciliu 1 doctor cu atestat ÎP la 12 paturi 1 asistentă cu formare ÎP la 8 1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: 1 doctor 1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: 2 doctori

7 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

paturi, 8 per tură 1 infirmieră la 8 paturi pe tură 1 asistent social la 25 paturi

jumătate de normă psiholog la 12 paturi; 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier

spiritual) 1 asistentă

jumătate de normă asistent social 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual) 4 asistente 1 psiholog 1/2 normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 8:

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.

Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.

Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.

Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Județ

Spital

Sp. public / privat

Sp. acut / cronic

Nr. paturi contractabile

BH

Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea

PRIVAT

Cronic 22

Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea

PUBLIC

Acut 7

Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius

PUBLIC

Acut 10

Spitalul Orășenesc Alesd

PUBLIC

Acut 8

Spitalul Orășenesc Stei

PUBLIC

Acut 12

BH Total 59

BN

Spitalul Județean Bistrița

PUBLIC

Acut 5

BN Total 5

CJ

Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie

PRIVAT

Cronic 40

SC Polaris Medical Clinică de Tratament și Recuperare SA

PRIVAT

Cronic 43

8 Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

Județ

Spital

Sp. public / privat

Sp. acut / cronic

Nr. paturi contractabile

Spitalul Municipal Campia Turzii

PUBLIC

Acut 10

Spitalul Municipal Dej

PUBLIC

Acut 8

CJ Total 101

MM

Centrul Medical Catalina

PRIVAT

Cronic 25

Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare

PUBLIC

Acut 10

Spitalul de psihiatrie Cavnic

PUBLIC

Acut 10

MM Total 45

SJ

S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L.

PRIVAT

Acut 0

Spitalul de boli cronice Crasna

PUBLIC

Cronic 10

SJ Total 10

SM

Spitalul Orășenesc Negrești - Oaș

PUBLIC

Acut 10

SM Total 10

Total 230

Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației

40,000 loc.

Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV – Curente, necesare și analiza deficitului

Nord Vest

Populație

Nr. și tipul curent de paturi

Paturi necesare

Deficit*

Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii

OP necesar

Deficit**

Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii

Echipe la domiciliu necesare

Deficit**

S = Stat C = Societate privată

S

C 25 pat. la 125,000 loc.

S

ONG

C 1 cabinet la 60,000 loc.

S

ONG

C 1 echipa la

BH 561,404 37 22 112 -75 0 0 0 10 10 0 2 0 15 13

BN 278,851 5 0 56 -51 0 0 0 7 7 0 0 0 10 10

CJ 691,106 18 83 138 -120 0 0 0 13 13 0 0 0 20 20

MM 460,689 20 25 92 -72 0 0 0 8 8 0 0 0 11 11

SJ 211,691 10 0 42 -32 0 0 0 10 10 0 0 0 16 16

SM 329,079 10 0 66 -56 0 0 0 6 6 0 0 0 10 10

Total 3,198,564 100 130 640 -540 0 0 0 54 54 0 2 0 82 80

* nu include paturi la privat, ** exclude facilitățile private

Sursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:

paturi paliative: înființarea în sistemul public și / sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală;

servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;

echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital

conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri palliative; 270 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.

Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

REZUMATUL PRINCIPALELOR MASURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV

Servicii

Măsuri

Asistența medicală primară

Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%. Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele / obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătăție de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investitiții din viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.

Echipe de asistență medicală comunitară

Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.

Sectorul spitalicesc

Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.

Rețeaua de spitale va fi formată din: 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru judetul Cluj; 5 spitale județene de urgență;

spitale de specialitate;

institute de specialitate; 1 spital pentru copii;

spitale municipale / orășenești;

spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;

unități pentru îngrijiri pe termen lung.

Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde:

Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacitățiii de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;

In funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației;

Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației;

Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului;

Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemiei SARS CoV 2;

Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea personalului în noile structuri.

Centre de ambulatoriu specializate - Optimizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii

de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile

în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia; - Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esentială și face parte din criteriile de

prioritizare ale programului de investiții.

Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung

Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate. Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

Adaptarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.

Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.

Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.

ANEXE

Anexa 1

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2016

Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016 0 1 2 3 4 5 1

sub 500 161 36.148 2.897 39.045 2 500 - 1000 661 472.947 79.421 552.368 3 1001 - 1500 2.592 2.739.672 537.284 3.276.956 4 1501 - 2000 3.512 5.077.472 1.007.938 6.085.410 5 2001 - 2200 1.103 1.909.737 399.443 2.309.180 6 2201 - 2500 1.425 2.732.218 587.080 3.319.298 7 2501 - 3000 1.130 2.533.751 520.584 3.054.335 8 3001 - 3500 367 976.416 196.632 1.173.048 9 3501 - 4000 108 330.071 70.759 400.830 10 4000 - 4500 70 251.490 63.208 314.698 11

peste 4500

Total 11.129 17.059.922 3.465.246 20.525.168

Urban 6.867 10.803.784 1.988.909 12.792.693

Rural 4.262 6.256.138 1.476.337 7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2017

Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017 0 1 2 3 4 5 1

sub 500 149 35.934 2.719 38.653 2 500 - 1000 609 431.617 76.390 508.007 3 1001 - 1500 2.568 2.728.900 545.343 3.274.243 4 1501 - 2000 3.412 4.894.424 1.033.287 5.927.711 5 2001 - 2200 1.094 1.868.053 417.317 2.285.370 6 2201 - 2500 1.397 2.664.089 599.955 3.264.044 7 2501 - 3000 1.137 2.524.458 544.987 3.069.445 8 3001 - 3500 418 1.097.388 235.843 1.333.231 9 3501 - 4000 122 372.939 81.259 454.198 10 4000 - 4500 69 240.582 67.132 307.714 11

peste 4500 7 30.427 5.742 36.169

Total din care: 10.982 16.888.811 3.609.974 20.498.785

Urban 6.484 10.236.624 2.035.406 12.272.030

Rural 4.498 6.652.187 1.574.568 8.226.755

În anul 2018

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2018

Număr asigurati înscrisi la 31.12.2018

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018 0 1 2 3 4 5 1

sub 500 153 38,889 2,640 41,529 2 500 - 1000 606 441,101 80,117 521,218 3 1001 - 1500 2,544 2,688,599 557,991 3,246,590 4 1501 - 2000 3,332 4,766,273 1,054,820 5,821,093 5 2001 - 2200 1,067 1,817,277 437,835 2,255,112 6 2201 - 2500 1,309 2,489,380 577,481 3,066,861 7 2501 - 3000 1,190 2,630,352 598,064 3,228,416 8 3001 - 3500 431 1,132,615 254,738 1,387,353 9 3501 - 4000 131 391,165 91,153 482,318 10 4000 - 4500 77 263,108 75,095 338,203 11

peste 4500 12 52,099 11,346 63,445

Total 10,852 16,710,858 3,741,280 20,452,138

Urban 6,577 10,485,520 2,143,858 12,629,378

Rural 4,275 6,225,338 1,597,422 7,822,760

70

Anexa 2

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019

Nr. crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Asistenta Primara

Specialități clinice Ambulatoriu

a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistica și medicină nucleară/ anatomie patologica

b) Paraclinice: ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie

c) Paraclinice: ecografii - medici specialitati clinice

d) Paraclinice: radiografie dentara retroalveolară și panoramică - medici dentisti

Medicină fizică și de Reabilitare in Ambulatoriu

Acupunctură

Medicina dentara

Spitale

Consultatii de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat

INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU

Medicamente Ambulatoriu

Dispozitive medicale

Sanatorii și Preventorii

TOTAL

Îngrijiri medicale la domiciliu

Îngrijiri Paliative la domiciliu

Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu 1

ALBA 189 28 16 2 2 0 10 0 52 12 2 8 0 0 63 69 0 453 2

ARAD 244 85 29 8 9 1 11 0 161 14 3 4 0 0 100 72 0 741 3

ARGEȘ 341 63 32 18 3 2 14 0 68 23 4 6 0 0 86 78 0 738 4

BACAU 263 51 32 0 0 1 10 0 52 27 3 6 0 0 68 79 3 595 5

BIHOR 333 62 30 3 9 1 27 2 306 21 1 2 1 0 151 63 0 1,012 6

BISTRITA 133 12 10 1 2 3 5 0 37 5 1 5 0 0 73 68 1 356 7

BOTOSANI 155 9 13 5 1 1 5 0 43 4 0 0 0 0 62 64 1 363 8

BRASOV 313 95 26 1 6 2 9 0 52 27 3 3 1 0 83 76 1 698 9

BRAILA 144 26 14 5 5 1 5 0 22 5 0 3 0 0 42 76 0 348 10

BUZĂU 190 50 26 9 9 0 7 0 35 16 2 2 0 0 48 72 0 466 11

CARAȘ 146 54 10 1 6 1 9 0 28 6 2 0 0 0 36 65 0 364 12

CALARASI 111 54 19 0 1 1 8 0 16 7 1 6 0 0 40 77 0 341 13

CLUJ 336 139 64 9 18 11 14 1 153 28 10 12 0 0 125 67 0 987 14

CONSTANTA 373 202 47 6 0 0 26 1 142 34 7 1 0 0 111 75 4 1,029 15

COVASNA 98 18 10 0 1 0 8 0 17 4 0 1 0 0 34 67 0 258 16

DÂMBOVITA 211 26 18 0 3 1 9 0 68 4 1 12 0 0 86 83 0 522 17

DOLJ 403 148 46 4 35 1 26 1 146 44 2 7 0 0 134 78 0 1,075 18

GALAȚI 234 34 21 6 2 0 8 0 89 11 1 10 0 0 40 78 0 534 19

GIURGIU 104 24 14 2 3 1 1 0 26 4 0 0 0 0 51 0 0 230 20

GORJ 185 45 22 9 6 0 11 0 40 9 0 2 0 0 49 71 0 449 21

HARGHITA 145 26 10 2 6 2 4 0 44 6 2 2 0 0 62 57 0 368 22

HUNEDOARA 218 25 22 0 6 0 10 0 23 13 1 0 0 0 58 73 2 451 23

IALOMITA 107 28 19 1 3 1 6 0 32 4 3 2 0 0 49 73 0 328 24

IASI 401 173 53 0 6 10 31 0 231 36 0 24 0 0 129 56 1 1,151 25

ILFOV 150 47 16 0 6 0 9 0 26 8 2 8 0 0 82 77 0 431 26

MARAMURES 213 43 24 5 4 8 6 1 100 17 5 13 0 1 85 64 0 589 27

MEHEDINTI 132 25 12 5 2 0 9 0 24 6 1 2 0 0 46 68 0 332 28

MURES 284 112 33 18 21 6 16 1 120 18 6 7 0 0 89 62 0 793 29

NEAMT 228 54 23 1 2 1 7 0 95 12 1 5 0 0 57 71 0 557 30

OLT 232 33 28 5 2 0 9 0 23 7 1 4 0 0 73 81 0 498 31

PRAHOVA 347 100 40 0 7 2 22 0 67 31 2 7 0 0 86 86 2 799 32

SATU-MARE 138 34 19 0 0 0 4 0 70 7 0 4 0 0 66 59 0 401 33

SĂLAJ 105 13 8 1 0 0 3 0 61 6 0 2 0 0 45 64 0 308 34

SIBIU 238 48 23 0 0 0 5 0 119 13 3 5 0 0 58 74 0 586 35

SUCEAVA 273 112 25 0 2 2 10 0 57 16 2 3 0 0 136 67 0 705 36

TELEORMAN 160 78 21 2 0 0 8 0 34 7 0 0 0 0 54 77 0 441 37

TIMIȘ 405 222 41 9 15 0 23 1 164 26 3 5 0 0 135 67 0 1,116 38

TULCEA 83 36 10 0 0 0 4 0 22 4 2 0 0 0 24 66 0 251 39

VASLUI 156 37 20 1 3 0 7 0 46 6 2 4 0 0 55 63 0 400 40

VÂLCEA 202 33 14 0 0 0 22 0 51 11 1 4 0 0 52 70 1 461 41

VRANCEA 137 44 20 1 0 0 2 0 37 8 1 3 0 0 68 63 0 384 42

BUCURESTI 850 592 149 28 92 2 84 7 160 86 9 29 0 0 350 91 0 2,529 43

AOPSNAJ 240 93 214 27 28 4 40 1 40 24 1 14 0 0 494 85 2 1,307

TOTAL 9,95 3,233 1,343 195 326 66 564 16 3,199 677 91 237 2 1 3,835 2,992 18 26,745

Anexa 3

71

Situația detaliată pe specialități privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

BIHOR

BISTRIȚA NĂSĂUD

CLUJ

MARAMUREȘ

SATU MARE

SĂLAJ

Nr.

Specialitat ea/atestat de studii compleme ntare

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe 0

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16

C17

C18

C19 1

ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE CLINICA 5.200 4.442 0 12.936 15.828 0 8.400 5.519 0 4.558 1.893 0 1.178 620 0 2

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

BOLI INFECTIOASE 2.059 123 0 2.763 0 0 7.229 0 0 427 0 0 2.159 3 0 4

CARDIOLOGIE 30.849 23.515 0 6.154 5.149 0 51.157 55.320 0 22.049 7.179 0 11.950 7.166 0 3.383 1.354 0 5

CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ 0 0 0 200 38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6

CHIRURGIE CARDIOVASCULA RA 0 0 0 0 0 0 594 225 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7

CHIRURGIE GENERALA 15.409 6.524 0 5.656 2.987 0 32.699 17.657 0 26.307 16.963 0 8.073 4.299 0 5.310 2.822 0 8

CHIRURGIE ORALA SI MAXILO- FACIALA 336 12 0 0 0 0 5.367 364 0 0 0 0 403 0 0 0 0 0 9

CHIRURGIE PEDIATRICA 1.834 127 0 546 116 0 1.084 483 0 1.842 1.061 0 1.365 36 0 482 116 0 10

CHIRURGIE PLASTICA,

ESTETICA SI 2.127 470 0 898 528 0 3.199 1.150 0 1.306 177 0 1.341 158 0 452 31 0 11

CHIRUGIE TORACICĂ 165 4 0 0 0 0 0 0 0 892 193 0 0 0 0 0 0 0 12

CHIRURGIE VASCULARA 2.254 1.343 0 0 0 0 1.582 265 0 2.275 362 0 609 6 0 727 32 0 13

DERMATOVENER OLOGIE 25.746 9.697 0 12.083 7.141 0 57.432 39.289 0 27.350 11.883 0 13.109 5.215 0 8.238 3.343 0 14

DIABET ZAHARAT,

NUTRITIE SI BOLI METABOLICE 99.209 15.149 5.060 36.786 9.094 0 104.563 19.163 4.451 37.441 5.889 94 36.403 5.634 235 18.951 2.803 7

BIHOR

BISTRIȚA NĂSĂUD

CLUJ

MARAMUREȘ

SATU MARE

SĂLAJ

Nr.

Specialitat ea/atestat de studii compleme ntare

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe 0

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16

C17

C18

C19 15

ENDOCRINOLOGIE 19.901 1.378 0 8.226 97 0 60.149 5.608 0 13.108 175 0 13.120 381 0 2.462 0 0 16

GASTROENTEROL OGIE 11.271 2.493 0 5.578 711 0 18.863 1.609 0 11.140 590 0 2.841 0 0 5.199 472 0 17

GASTROENTEROL OGIE PEDIATRICĂ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18

GENETICA MEDICALĂ 617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 124 7 0 19

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE 0 0 0 0 0 0 800 2.676 0 883 23 0 0 0 0 0 0 0 20

HEMATOLOGIE 5.476 0 0 1.533 0 0 4.413 704 0 5.905 0 1 0 0 0 825 0 0 21

MEDICINA INTERNA 31.207 28.817 0 5.569 2.077 0 53.446 36.183 0 29.999 11.830 0 20.810 14.50 8 0 8.917 3.071 0 22

NEFROLOGIE 3.364 0 13 2.277 0 0 2.728 0 0 1.180 1 0 1.346 0 0 809 0 0 23

NEFROLOGIE PEDIATRICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24

NEUNATOLOGIE 1.178 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25

NEUROCHIRURGI E 4.515 1 0 713 27 0 3.263 0 0 2.632 825 0 0 0 0 885 0 0 26

NEUROLOGIE 34.241 14.752 3.103 8.288 716 1 72.941 42.920 3.924 24.388 3.005 215 27.241 3.036 425 8.338 1.490 706 27

NEUROLOGIE PEDIATRICA 1.979 50 213 1.833 1.652 8 8.014 6.192 2.506 1.824 0 390 2.389 731 0 1.459 173 485 28

ONCOLOGIE MEDICALĂ 11.794 1 2 4.405 0 0 36.173 2.534 2.936 15.968 802 8 6.930 0 0 4.945 0 7 29

ONCOLOGIE HEMATOLOGIE PEDIATRICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30

OBSTETRICA- GINECOLOGIE 23.214 5.253 0 8.798 750 0 38.529 7.694 0 15.568 6.481 0 11.627 1.518 0 3.828 77 0 31

OFTALMOLOGIE 41.133 27.135 0 8.590 9.018 0 57.580 51.312 0 27.116 21.018 0 14.718 10.88 8 0 5.651 2.428 0 32

OTORINOLARINGO LOGIE 29.466 13.308 0 6.964 5.525 0 56.501 38.676 1.241 22.757 8.744 0 16.234 6.703 43 5.535 3.159 90 33

ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE 21.804 6.412 0 7.427 757 0 25.820 8.605 8 18.946 5.240 0 9.516 793 15 6.013 1.916 0 34

ORTOPEDIE PEDIATRICA 2.662 293 0 0 0 0 7.458 2.156 62 1.109 496 0 0 0 0 0 0 0 35

PEDIATRIE 45.320 6.517 0 14.929 5.141 0 35.407 8.034 0 25.628 583 0 23.779 951 0 11.257 70 0

72

BIHOR

BISTRIȚA NĂSĂUD

CLUJ

MARAMUREȘ

SATU MARE

SĂLAJ

Nr.

Specialitat ea/atestat de studii compleme ntare

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe 0

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16

C17

C18

C19 36

PNEUMOLOGIE 10.991 8.980 0 3.583 4.008 0 16.217 19.623 0 15.028 12.091 0 8.907 1.601 0 8.079 6.395 0 37

PNEUMOLOGIE PEDIATRICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 38

PSIHIATRIE 68.992 17.486 11.176 13.533 726 78 80.442 33.527 7.338 22.958 5.434 1.14 9 20.143 1.564 262 11.284 2.606 1.75 8 39

PSIHIATRIE PEDIATRICA 5.067 2.607 3.999 2.917 885 6 14.698 9.468 9.866 3.126 0 910 2.016 147 58 4.039 174 2.72 9 40

RADIOTERAPIE 2.262 0 0 0 0 0 8.471 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 41

REUMATOLOGIE 10.436 1.996 0 9.793 499 0 33.517 9.036 959 8.850 367 0 6.012 769 0 7.360 455 598 42

UROLOGIE 12.479 1.163 0 4.648 0 0 17.802 1.096 0 7.732 519 0 6.177 13 0 3.525 0 0 43

CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA 0 0 0 697 71 0 972 10 0 648 21 0 44

Îngrijiri paliative 0 0 0 0 0 0 45

Planning familial 1 0 0 1.779 0 0

TOTAL 584.557 200.048 23.566 181.927 57.642 93 926.610 437.397 33.291 413.412 127.521 2.767 273.016 68.020 1.038 142.062 33.638 6.380

73

74

Anexa 4a

Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018

Nr. crt.

CAS

La recomandarea Medicului de Familie

La recomandarea Medicului de Specialitate

TOTAL

Nr. investigatii efectuate %

Nr. investigatii efectuate %

Nr. investigatii efectuate

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7 1

ALBA 639,014 84.25% 119,448 15.75% 758,462 2

ARAD 970,305 80.60% 233,473 19.40% 1,203,778 3

ARGES 1,007,651 89.31% 120,550 10.69% 1,128,201 4

BACAU 850,733 85.05% 149,512 14.95% 1,000,245 5

BIHOR 422,122 70.98% 172,577 29.02% 594,699 6

BISTRITA 220,973 71.26% 89,128 28.74% 310,101 7

BOTOSANI 387,432 76.27% 120,566 23.73% 507,998 8

BRASOV 1,218,167 83.50% 240,797 16.50% 1,458,964 9

BRAILA 355,275 90.67% 36,566 9.33% 391,841 10

BUZAU 363,929 84.04% 69,115 15.96% 433,044 11

CARAS 349,988 84.77% 62,893 15.23% 412,881 12

CALARASI 371,494 82.31% 79,823 17.69% 451,317 13

CLUJ 718,059 61.64% 446,826 38.36% 1,164,885 14

CONSTANTA 1,333,907 86.41% 209,806 13.59% 1,543,713 15

COVASNA 141,682 80.90% 33,455 19.10% 175,137 16

DAMBOVITA 550,320 84.76% 98,932 15.24% 649,252 17

DOLJ 691,981 67.11% 339,072 32.89% 1,031,053 18

GALATI 639,200 84.25% 119,496 15.75% 758,696 19

GIURGIU 171,725 88.51% 22,293 11.49% 194,018 20

GORJ 435,118 76.43% 134,198 23.57% 569,316 21

HARGHITA 316,848 70.11% 135,074 29.89% 451,922 22

HUNEDOARA 533,621 80.54% 128,905 19.46% 662,526 23

IALOMITA 521,829 85.32% 89,781 14.68% 611,610 24

IASI 1,010,098 63.18% 588,741 36.82% 1,598,839 25

ILFOV 403,385 73.78% 143,378 26.22% 546,763 26

MARAMURES 728,902 68.30% 338,282 31.70% 1,067,184 27

MEHEDINTI 428,282 89.03% 52,749 10.97% 481,031 28

MURES 681,985 60.77% 440,243 39.23% 1,122,228 29

NEAMT 505,958 89.83% 57,286 10.17% 563,244

30

OLT 474,487 78.57% 129,404 21.43% 603,891 31

PRAHOVA 985,619 72.66% 370,834 27.34% 1,356,453 32

SATU MARE 405,325 81.93% 89,403 18.07% 494,728 33

SALAJ 251,304 80.93% 59,220 19.07% 310,524 34

SIBIU 664,813 88.18% 89,125 11.82% 753,938 35

SUCEAVA 580,988 77.03% 173,277 22.97% 754,265 36

TELEORMAN 499,074 84.37% 92,432 15.63% 591,506 37

TIMIS 1,417,759 77.43% 413,241 22.57% 1,831,000 38

TULCEA 205,451 86.52% 31,997 13.48% 237,448 39

VASLUI 591,567 89.43% 69,952 10.57% 661,519 40

VALCEA 438,879 90.48% 46,203 9.52% 485,082 41

VRANCEA 355,580 85.45% 60,570 14.55% 416,150 42

BUCURESTI 6,972,994 51.93% 6,454,767 48.07% 13,427,761 43

OPSNAJ 2,151,241 71.95% 838,802 28.05% 2,990,043

TOTAL 32,965,064 70.50% 13,792,192 29.50% 46,757,256

75

76

Anexa 4b

Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

din care:

Nr. crt.

CAS

Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE

investigatii medicale paraclinice-analize de laborator

investigatii medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală

investigatii medicale paraclinice-explorari functionale

investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7 1

ALBA 758,462 734,484 23,185 736 57 2

ARAD 1,203,778 1,169,361 32,998 1,109 310 3

ARGES 1,128,201 1,075,925 51,023 1,052 201 4

BACAU 1,000,245 948,913 50,202 879 251 5

BIHOR 594,699 543,741 49,898 1,002 58 6

BISTRITA 310,101 297,621 11,929 486 65 7

BOTOSANI 507,998 482,629 24,719 457 193 8

BRASOV 1,458,964 1,395,787 59,106 3,733 338 9

BRAILA 391,841 364,822 26,862 147 10 10

BUZAU 433,044 395,308 37,554 164 18 11

CARAS 412,881 403,183 9,308 388 2 12

CALARASI 451,317 421,037 30,067 203 10 13

CLUJ 1,164,885 1,079,565 82,885 1,767 668 14

CONSTANTA 1,543,713 1,499,165 41,232 3,119 197 15

COVASNA 175,137 165,824 9,171 133 9 16

DAMBOVITA 649,252 621,948 26,476 778 50 17

DOLJ 1,031,053 1,002,009 27,676 1,077 291 18

GALATI 758,696 730,811 26,724 1,009 152 19

GIURGIU 194,018 187,004 6,849 146 19 20

GORJ 569,316 525,921 41,111 472 1,812 21

HARGHITA 451,922 404,130 47,229 530 33 22

HUNEDOARA 744,364 686,746 55,492 1,831 295 23

IALOMITA 611,610 599,073 12,454 73 10 24

IASI 1,598,839 1,528,118 67,601 2,755 365 25

ILFOV 546,763 539,165 7,271 307 20 26

MARAMURES 1,067,184 1,019,341 46,809 1,011 23 27

MEHEDINTI 481,031 468,779 9,411 2,010 831 28

MURES 1,122,228 1,071,320 50,080 719 109 29

NEAMT 563,244 545,121 17,643 315 165 30

OLT 603,891 584,844 18,693 330 24 31

PRAHOVA 1,356,453 1,304,558 49,485 2,275 135 32

SATU MARE 494,728 452,909 41,173 571 75

77

Nr. crt.

CAS

Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE

investigatii medicale paraclinice-analize de laborator

investigatii medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală

investigatii medicale paraclinice-explorari functionale

investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară 33

SALAJ 313,231 295,985 16,956 257 33 34

SIBIU 753,938 708,571 44,868 416 83 35

SUCEAVA 754,265 718,876 33,027 2,325 37 36

TELEORMAN 591,506 581,214 10,017 249 26 37

TIMIS 1,831,000 1,747,400 75,473 6,837 1,290 38

TULCEA 237,448 227,199 10,214 34 1 39

VASLUI 661,519 633,206 27,472 788 53 40

VALCEA 485,082 461,847 22,558 651 26 41

VRANCEA 416,150 405,645 9,621 663 221 42

BUCURESTI 13,427,761 13,091,610 312,247 21,687 2,217 43

OPSNAJ 2,990,043 2,880,514 105,756 3,283 490

TOTAL 46,841,801 45,001,229 1,760,525 68,774 11,273

din care:

Anexa 5

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019

78

mii lei=

Programele naționale de sănătate publică

Total buget 2015

Total buget 2016

Total buget 2017

Credite bugetare 2018

Credite bugetare 2019

I. Programul național de boli transmisibile, din care: 477.258 520.754 620.084 597.593 701.059

Programul național de vaccinare 128.073 140.647 286.176 266.367 338.857

Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare 4.151 3.469 2.073 2.617 2.803

Programul național de supraveghere și control al infecției HIV 323.871 349.939 308.157 303.076 327.998

Programul național de supraveghere și control al tuberculozei 20.258 22.192 19.875 24.410 30.345

Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico- rezistenței 905 4.507 3.803 1.123 1.056

II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă 1.763 1.671 1.561 1.667 1.724

III. Programul național de securitate transfuzională 127.980 111.506 108.942 100.287 118.047

IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care: 141.497 120.224 84.885 87.978 95.164

Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin 10.580 6.214 4.612 6.985 7.768

Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică 1.488 1.757 1.811 1.757 1.743

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană 109.754 86.249 54.711 57.890 61.435

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale 15.661 20.094 17.385 16.106 16.393

Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer 2.081 4.354 4.732 3.939 5.209

Programul național de boli endocrine 1.016 657 659 363 132

Programul național de evaluare a statusului vitaminei D

x

x

x

x 1.511

Programul național de tratament pentru boli rare 700 686 700 700 700

Programul național de management al registrelor naționale 217 213 275 238 273

V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate 1.734 1.651 1.412 1.407 1.325

VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului 28.321 28.667 19.916 21.246 25.614

Total buget programe naționale de sănătate publică 778.553 784.473 836.800 810.178 942.933

MS - acțiuni centralizate 10 0 0

TOTAL BUGET 778.553 784.473 836.810 810.178 942.933

Anexa 6

79

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019 1

Program național de boli cardiovasculare 101,846,130.00 119,996,010.00 128,972,830 158,624,000.00 174,237,000.00 2

Programul national de oncologie

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii) 1,484,151,290.00 2,060,823,710.00 1,409,944,930 1,574,211,000.00 1,985,724,500.00

Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT 14,708,000.00 17,604,000.00 35,514,000 31,336,000.00 41,726,000.00

Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare 1,124,430.00 512,480.00 512,000 339,000.00 409,000.00

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți; 1,502,360.00 1,617,000.00 2,184,840 2,948,000.00 3,076,000.00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii) 80,512,460.00 131,768,790.00 171,900,520 191,808,000.00 240,181,000.00

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți. 119,000 33,000.00 20,000.00

Total program 1,581,998,540.00 2,212,325,980.00 1,620,175,290.00 1,800,675,000.00 2,271,136,500.00 3

Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze 22,479,350.00 20,738,960.00 18,739,000 19,083,640.00 27,972,620.00

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019

auditive) 4

Programul national de diabet zaharat 894,819,220.00 941,800,350.00 1,089,739,020 1,267,950,170.00 1,546,432,250.00 5

Program național de tratament al bolilor neurologice 106,610,000.00 124,531,720 133,157,670 170,928,000.00 156,928,000.00 6

Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei 72,550,400.00 79,408,750.00 202,288,840 159,046,000.00 164,741,000.00 7

Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare 117,834,320.00 123,936,230.00 201,539,000 272,440,000.00 432,804,270.00 8

Program național de sănătate mintală 1,611,670.00 1,760,860.00 1,761,000 1,953,000.00 1,944,120.00 9

Programul national de endocrinology 7,627,690.00 6,501,410.00 2,601,000 2,372,000.00 2,219,000.00 10

Programul national de ortopedie 68,438,930.00 85,628,220.00 80,544,710 88,634,000.00 102,304,000.00 11

Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule umane 69,693,240.00 53,622,950.00 53,623,000 53,801,000.00 51,821,000.00 12

Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica 883,772,940.00 929,756,000.00 1,033,642,590 1,022,801,000.00 1,131,898,000.00 13

Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice 694,210.00 263,740 633,000 517,000.00 177,000.00 14

Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță

Subprogramul de radiologie intervențională 18,605,380.00 20,563,300.00 14,192,000 16,407,000.00 13,373,000.00

Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la 10,784,200.00 11,286,900.00 8,226,830 4,471,870.00 2,754,240.00

80

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019

tratamentul medicamentos

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil 198,240.00 432,820.00 433,000 389,000.00 236,000.00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular 869,400.00 700,000.00 700,000 825,320.00 1,075,000.00

Total program 30,457,220.00 32,983,020.00 23,551,830.00 22,093,190.00 17,438,240.00

Total programe 3,960,433,860.00 4,733,254,200.00 4,590,968,780.00 5,040,918,000.00 6,082,053,000.00

81

Anexa 7

Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR.

JUDET

LOCALITATE

POPULATIE 1

Bistrita Năsăud

Monor 1420 2

Bistrița Năsăud

Ciceu Mihăești 1203 3

SALAJ

COSEIU 1178 4

SALAJ

LOZNA 966 5

SALAJ

TREZNEA 1035 6

SALAJ

CAMAR 1702 7

SALAJ

POIANA BLENCHI 1227 8

SALAJ

ZALHA 908 9

SALAJ

ZIMBOR 1004 10

MARAMURES

BASESTI 1407 11

MARAMURES

BISTRA 4355 12

MARAMURES

COAS 1413 13

MARAMURES

SAPANTA 3178 14

MARAMURE'

Oarța de Jos 1179 15

CLUJ

AITON 1042 16

CLUJ

ASCHILEU MARE 1602 17

CLUJ

VAD 2026

Sursa: INS

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf

Anexa 8

83

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire județ

Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale

COD SIRUTA

Popul ație

Urban / Rural

Grad de marginaliza re

Comunități care doresc să beneficieze de suport

Specialiști (urmează a fi recrutați)

Finanțare pentru

construire/renovare CCI/cabinet medical

Asistent social

Asistent medical comunitar

Consilier școlar 1

BIHOR

LAZARENI 29813 3233

Rural 4

DA

x

x

x

DA (C) 2

BIHOR

DRAGESTI 29341 2586

Rural 4

DA

x

x

x

DA (C) 3

BIHOR

DIOSIG 29092 6816

Rural 3

DA 1

x 1

DA (C) 4

BIHOR

BOROD 27560 3843

Rural 3

DA

x

x

x

DA (C) 5

BIHOR

CURTUISENI 29001 3780

Rural 3

DA 1

x

x

DA (C

R) 6

BIHOR

ABRAM 27070 2808

Rural 3

DA 1

x

x

DA (R) 7

BISTRITA-NASAUD

TEACA 34985 5329

Rural 4

DA 1

x 1

DA (C) 8

BISTRITA-NASAUD

PARVA 34155 2317

Rural 3

DA 1

x

x

DA (R) 9

BISTRITA-NASAUD

ROMULI 34360 1672

Rural 3

DA

x

x

x

DA (C) 10

CLUJ

CAMARASU 56522 2655

Rural 3

DA 1

x

x

DA (R) 11

CLUJ

PANTICEU 58856 1844

Rural 3

DA

x

x

x

nu avem date 12

CLUJ

SACUIEU 59283 1466

Rural 3

DA 1

x

x

DA (R) 13

MARAMURES

COLTAU 179846 2557

Rural 3

DA

x

x 1

DA (C) 14

SALAJ

DRAGU 141027 1427

Rural 4

DA

x

x

nu avem date

DA (C) 15

SALAJ

BOBOTA 140280 3766

Rural 3

DA 1

x

nu avem date

DA (R) 16

SALAJ

NAPRADEA 142177 2652

Rural 3

DA 1

x

nu avem date

nu avem date 17

SALAJ

SAMSUD 142854 1723

Rural 3

DA

x

x

nu avem date

DA (R) 18

SALAJ

SANMIHAIU ALMASULUI 142676 1617

Rural 3

DA 1

x

nu avem date

nu avem date 19

SATU MARE

TURULUNG 139214 3680

Rural 3

DA 1

x

x

DA (R) 20

SATU MARE

ACAS 136713 2827

Rural 3

DA

x

x 1

DA (R) 21

SATU MARE

SAUCA 138805 1376

Rural 3

DA 1

x

x

DA (R)

84

Anexa 9

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

Situația privind numărul de medici și de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RNV

Nr.

Listă specialități / competențe / atestate

BIHOR

BISTRIȚA NĂSĂUD

CLUJ

MARAMUREȘ

SATU MARE

SĂLAJ

Nr. medici

Nr. norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme 1

Alergologie și imunologie clinică 2 6,00 2,00 2,00 9 6,50 6,50 5 5,00 5,00 4 10,00 4,00 2 1,29 1,29 2

Anestezie și terapie intensivă 5 6,00 1,14 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 3

Boli infecțioase 12 7,00 1,91 2,00 12 2,00 2,00 8 2,00 2,00 6 2,00 0,29 6 1,71 1,71 4

Cardiologie 44 22,00 17,93 7 5,00 1,00 63 32,50 31,50 18 7,00 6,50 13 7,00 4,00 8 4,94 1,94 5

Cardiologie pediatrică 0 2,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 6

Chirurgie cardiovasculară 0 2,00 0,00 8 1,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 7

Chirurgie generală 40 21,00 11,12 20 7,00 3,74 70 23,50 23,50 30 13,00 12,75 12 4,00 3,20 12 3,64 2,64 8

Chirurgie orală și maxilo-facială 4 3,00 0,51 1,00 9 1,00 1,00 1 1,00 0,25 2 1,00 0,29 0 0,00 0,00 9

Chirurgie pediatrică 3 3,00 0,43 1,00 7 2,50 2,50 3 3,00 1,00 3 1,00 0,51 2 1,57 0,57 10

Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă 4 3,00 0,57 2,00 12 2,50 2,50 3 2,00 0,25 2 1,00 0,29 1 0,14 0,14 11

Chirurgie toracică 1 2,00 0,03 4 1,00 1,00 3 2,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 12

Chirurgie vasculară 3 4,00 1,29 7 2,00 2,00 4 3,00 1,50 1 1,00 0,11 1 0,29 0,29

Nr.

Listă specialități / competențe / atestate

BIHOR

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. norme

BISTRIȚA NĂSĂUD

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Nr norme

CLUJ

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

MARAMUREȘ

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

SATU MARE

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

SĂLAJ

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr norme

e

19 19,00 12,19 8 8,00 6,00 44 31,00 31,00 18 14,00 14,00 6 5,00 4,00 5 5,86 3,86 35 34,00 29,98 9 14,00 9,16 40 40,50 40,50 14 9,00 9,00 9 10,00 8,37 6 6,79 4,79 15 16,00 9,89 3 5,00 2,86 42 32,00 32,00 9 6,00 3,75 7 8,00 6,50 1 1,00 1,00 18 13,00 7,32 4 7,00 3,50 37 19,00 19,00 8 6,00 4,50 10 5,00 4,11 4 1,86 1,86 0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 2 3,00 0,44 1 1,50 1,50 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 1 0,50 0,50 0 2,00 0,00 1 1,00 1,00 1 2,00 0,50 1 2,00 0,11 0 0,00 0,00 4 4,00 1,03 2,00 10 6,50 6,50 5 4,00 2,50 1 2,00 1,00 1 0,27 0,27 51 32,00 25,14 13 6,00 2,21 61 25,00 25,00 27 16,00 15,50 25 10,00 9,07 18 9,57 5,57 10 5,00 2,97 3 4,00 1,24 6 1,00 1,00 3 2,00 0,50 2 1,00 0,23 1 0,14 0,14 0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 9 5,00 2,63 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 6 4,00 1,14 7 1,00 1,00 2 2,00 1,00 0 0,00 0,00 1 0,79 0,29 29 27,00 19,27 9 5,00 2,86 57 33,00 33,00 15 9,00 9,00 14 10,00 6,27 10 4,00 3,00 4 4,00 2,51 1 1,00 1,00 8 8,00 8,00 1 2,00 1,00 3 3,00 2,00 2 1,43 1,43 14 10,00 3,57 5 5,00 1,00 37 17,50 17,50 7 6,00 5,00 8 5,00 2,40 5 2,92 1,92

Dermatovenerologi Diabet zaharat,

nutriție și boli metabolice

Endocrinologie

Gastroenterologie

17

Gastroenterologie pediatrică

18 Genetică medicală

19

Geriatrie și gerontologie

Hematologie

Medicină internă

Nefrologie

23

Nefrologie pediatrică

Neonatologie

Neurochirurgie

Neurologie

27

Neurologie pediatrică

85

28 Oncologie

Nr.

Listă specialități / competențe / atestate

BIHOR

BISTRIȚA NĂSĂUD

CLUJ

MARAMUREȘ

SATU MARE

SĂLAJ

Nr. medici

Nr. norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme

Necesar

Nr norme 29

Oncologie și hematologie pediatrică 0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 30

Obstetrică- ginecologie 52 27,00 19,65 17 8,00 5,30 62 28,50 28,50 18 8,00 8,00 19 8,00 6,50 11 5,00 4,00 31

Oftalmologie 26 25,00 18,03 8 8,00 3,84 42 32,00 32,00 16 11,00 11,00 9 8,00 7,00 5 7,00 3,00 32

Otorinolaringologie 22 22,00 14,40 9 8,00 4,94 37 27,00 27,00 13 7,00 7,00 11 7,00 5,00 5 4,50 2,50 33

Ortopedie și traumatologie 26 20,00 8,29 9 5,00 2,50 25 10,50 10,50 14 5,00 5,00 9 3,00 2,57 7 2,00 2,00 34

Ortopedie pediatrică 2 3,00 0,29 4 1,00 1,00 1 2,00 0,50 1 0,00 0,00 0 0,00 0,00 35

Pediatrie 39 26,00 16,40 10 8,00 4,29 38 14,00 14,00 22 11,00 10,25 12 10,00 7,57 10 7,29 4,29 36

Pneumologie 24 11,00 9,88 3 6,00 2,07 11 8,50 8,50 19 7,00 6,50 14 3,00 2,06 9 3,42 3,42 37

Pneumologie pediatrică 0 2,00 0,00 0 0,00 0,00 2 1,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 38

Psihiatrie 58 41,00 38,30 9 14,00 4,17 67 52,00 52,00 21 11,00 10,25 17 10,00 8,84 8 7,36 4,36 39

Psihiatrie pediatrică 3 6,00 1,83 1 3,00 1,00 16 11,50 11,50 1 3,00 1,00 3 3,00 1,49 2 2,00 2,00 40

Radioterapia 6 3,00 0,74 18 7,50 7,50 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 41

Reumatologie 5 7,00 2,95 2 6,00 0,93 28 17,00 17,00 6 4,00 3,00 5 6,00 4,21 4 4,79 2,79 42

Urologie 12 8,00 4,14 5 6,00 1,50 25 9,50 9,50 8 4,00 3,00 5 4,00 2,14 4 1,19 1,19 43

Planificare familială 0 1,00 0,00 0 0,00 0,00 1 2,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 44

Îngrijiri paliative 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 1 2,00 1,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00

86

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

nr norme

acoperite

65,76

96,26

159

111,13

160,00

243

172,75

209,00

338

528,50

531,50

956

70,25

155,00

160

335,20

517,00

673

TOTAL

Medicină fizică și de reabilitare

45

3,00

3,00

7,00

10,00

7,75

8,00

19,00

20,00

5,14

6,00

45,29

50,00

Nr norme

7

Nr norme

9

Nr norme

10

Nr norme

31

Nr norme

5

Nr. norme

64

SĂLAJ

SATU MARE

MARAMUREȘ

CLUJ

BISTRIȚA NĂSĂUD

BIHOR

Listă specialități / competențe / atestate

Nr.

87

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Nr. medici

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Anexa 10

Definițiile reabilitării, îngrijirii paliative și îngrijirii pe termen lung Îngrijirea paliativă

În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni și definiții:

Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psiho- sociale și spirituale;

b) îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului;

c) hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu boli cronice progresive, și care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative și la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice și îngrijire paliativă sunt superpozabile;

d) echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesioniști cu instruire în domeniu și experiență corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.

Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.

Îngrijire paliativă:

asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;

afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;

nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;

integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;

oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;

oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;

folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;

va îmbunătăți calitatea vieții și poate influența pozitiv cursul bolii;

este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.

Îngrijirea paliativă pediatrică 9

Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora. 9 Sursa: Organiația Mondială a Sănătății – (2002)

În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):

Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.

Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.

Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.

Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.

Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor.

Reabilitarea medicală 10 „Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar ”. Definiția îngrijirii pe termen lung 11 „Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, și aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“.

În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități. Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.

Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locații, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenței. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenței și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.

Responsabilitățile pentru - și cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite ). 10 Sursa: Medicinenet.com 11 Sursa: OCDE – Furnizarea și plata asistenței pe termen lung (2011)

Anexa 11 Obiective Normative utilizate în estimarea deficiențelor serviciilor de sănătate

Asistența primară

Zone urbane 1 medic de familie și 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori 1 medic de școală, 1 dentist și 2 asistente medicale FTE la 4 școli

zonele rurale fără grupuri în poziții vulnerabile 1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori 1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli

zonele rurale cu grupuri în poziții vulnerabile 1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori 1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli

cel puțin un centru operațional în afara orelor de program

Asistența medicală comunitară

Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populație asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populație asistată)

Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:

comunități rurale cu o desitate a populației < 50/km2

condiții geografice

altitudine >600m sau pantă >15%

Delta Dunării

Acces rutier dificil tot anul

numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 50km de la cea mai apropiată stație de ambulanțe

numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistență medicală cu paturi

Asistența în ambulatoriu 1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază 12 din ambulatoriu la 10.000 locuitori 1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialități clinice la 50.000 locuitori 1 medic laborant FTE și 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori

medic radiolog FTE și 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori 1medic reabilitare și 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori 1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut și 1 logoped la 10.000 locuitori

echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru) 1 CT la 200.000 locuitori 1 RMN la 250.000 locuitori 1 ecograf la 10.000 locuitori

Asistența paliativă

Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;

Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori

Îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani 1 medic FTE și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți 1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori.

12 Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală