ORDIN nr. 4353/2026

În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (3) și (4) și ale art. 88 alin. (11) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 4 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare,

având în vedere Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu modificările ulterioare,

în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar - planuri-cadru de învățământ și programe școlare,

având în vedere Referatul de aprobare nr. 1.435 din 30.06.2026,

în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă programa școlară pentru disciplina „NATO în lumea contemporană“, clasa a X-a, învățământ liceal, disciplină opțională din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în ofertă națională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Programa școlară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Articolul 3

Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

București, 7 iulie 2026.

Nr. 4.353.

ANEXĂ

PROGRAMA ȘCOLARĂ

pentru disciplina „NATO în lumea contemporană“, clasa a X-a,

învățământ liceal, disciplină opțională din curriculumul la

decizia elevului din oferta școlii, în ofertă națională

Notă de prezentare

Disciplina școlară „NATO în lumea contemporană“ face parte din oferta națională pentru curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), pentru învățământul liceal, clasa a X-a, fiind proiectată pentru 1 oră pe săptămână, pe durata unui an școlar. Disciplina este recomandată pentru studiu și în liceele și colegiile militare.

Prezenta programă răspunde nevoii de actualizare și diversificare a ofertei curriculare, în acord cu transformările societății contemporane, cu dinamica mediului internațional de securitate și cu necesitatea consolidării educației istorice, civice și democratice a elevilor.

În actualul context geopolitic european și euroatlantic, marcat de reapariția conflictului armat atât pe continent, cât și în afara acestuia, de redefinirea raporturilor internaționale de putere, de intensificarea campaniilor de dezinformare și manipulare, ca și de creșterea importanței securității colective, devine necesară o abordare educațională structurată asupra rolului NATO, a mecanismelor sale de funcționare și a locului României în cadrul acestei organizații. În acest context, disciplina propusă oferă elevilor repere de înțelegere a relației dintre pace, securitate, democrație, drepturile omului și cooperarea internațională.

Programa valorifică achizițiile disciplinei Istorie din trunchiul comun, fără a o dubla. Ea completează studiul istoriei prin aprofundarea unor conținuturi insuficient dezvoltate în programele actuale, precum: analiza documentelor strategice ale NATO, evoluția conceptelor de securitate după 1949 și, mai ales, după 2000, relațiile NATO cu alte organizații internaționale, intervențiile și misiunile Alianței, precum și poziționarea României în spațiul euroatlantic. Prin urmare, disciplina opțională propusă capătă o identitate proprie, situată la intersecția dintre istorie, educație civică, relații internaționale și studii de securitate.

Prin structura și conținutul său, disciplina contribuie la formarea profilului absolventului de liceu, în special prin dezvoltarea gândirii critice și reflexive, a capacității de analiză și interpretare a surselor, a competențelor sociale și civice, a competențelor digitale, a autonomiei în învățare și a sensibilizării față de valorile spațiului democratic european și euroatlantic.

Studiul acestei discipline sprijină formarea unei culturi a responsabilității civice și a păcii, precum și dezvoltarea rezilienței informaționale a elevilor în raport cu mesajele publice, discursurile ideologice și fenomenele de dezinformare, manipulare sau de tip fake news.

Prezenta programă pune accent pe: – utilizarea adecvată a conceptelor specifice domeniului;

– abordarea de pe pozițiile multiperspectivității a faptelor și proceselor istorice;

– analiza documentelor și discursurilor oficiale;

– identificarea relațiilor de cauzalitate la nivel geopolitic;

– corelarea dimensiunii istorice cu realitățile contemporane, raportarea constantă la statutul și rolul României în NATO.

În plan educațional, disciplina își propune să ofere elevilor instrumente de înțelegere a lumii contemporane, să stimuleze reflecția asupra securității și păcii în actuala etapă de dezvoltare în lume, să dezvolte capacitatea de a lucra cu surse diverse și de a formula puncte de vedere argumentate și să susțină participarea responsabilă la viața democratică. Activitățile de învățare propuse au caracter deschis, aplicativ și centrat pe elev, permițând adaptarea la particularitățile de vârstă, la profilul clasei și la resursele disponibile.

Disciplina școlară „NATO în lumea contemporană“ este organizată în conformitate cu modelul curricular utilizat pentru nivelul liceului și cuprinde nota de prezentare, competențe generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare, domenii de conținut și conținuturi, precum și sugestii metodologice privind proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare.

Structura conținuturilor respectă o progresie logică de la contextul istoric fondator spre realitățile contemporane, menținând echilibrul dintre dimensiunea istorică, dimensiunea post-2000, abordarea comparativă și dimensiunea națională centrată pe statutul României.

Competențe generale (CG)

CG1 Utilizarea conceptelor, informațiilor și documentelor specifice domeniului securității internaționale pentru explicarea rolului NATO în lumea contemporană

CG2 Analizarea critică a surselor istorice, civice și strategice, pentru înțelegerea evoluției NATO și a mediului internațional de securitate

CG3 Interpretarea relațiilor dintre democrație, securitate colectivă, drepturile omului și cooperarea internațională, din perspectiva valorilor societății democratice

CG4 Realizarea unor demersuri de învățare autonomă, colaborativă și digitală, prin valorificarea temelor și studiilor de caz referitoare la NATO și la rolul României în Alianță

Competențe specifice (CS) și exemple de activități de învățare (EAI)

CG 1 - Utilizarea conceptelor, informațiilor și documentelor specifice domeniului securității internaționale pentru explicarea rolului NATO în lumea contemporană

Clasa a X-a

CS 1.1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice domeniului în descrierea și explicarea unor procese și evenimente legate de NATO - realizarea unui glosar colaborativ cu termeni precum: alianță, securitate colectivă, descurajare, articolul 5, concept strategic, parteneriat, apărare colectivă, reziliență, interoperabilitate - organizarea unor exerciții de asociere între concepte, definiții și contexte istorice - elaborarea unui dicționar vizual care să includă simboluri, structuri și noțiuni-cheie ale NATO - identificarea conceptelor utilizate în fragmente din documente oficiale și explicarea lor în limbaj propriu

CS 1.2. Explicarea rolului și a funcționării NATO prin raportare la contexte istorice și geopolitice diferite - realizarea unei axe cronologice privind principalele etape din evoluția NATO - completarea unui organizator grafic referitor la mecanismele de adoptare a deciziilor în NATO - analizarea, în perechi sau în echipe, a unor situații istorice diferite pentru a evidenția schimbarea rolului NATO din perioada Războiului Rece până în prezent - formularea de explicații orale sau scrise privind raportul dintre contextul internațional și transformarea misiunilor Alianței

CS 1.3. Identificarea relațiilor de cauzalitate dintre schimbările mediului internațional și evoluția conceptelor strategice ale NATO - completarea unor infografice cauză-efect referitoare la constituirea NATO, extinderea Alianței sau redefinirea rolului său după 2001 - analiza unor hărți istorice și geopolitice pentru explicarea transformărilor de securitate din Europa - exerciții de comparare a contextelor istorice din 1949, 1999, 2004, 2008 și perioada de după 2022 - redactarea unor răspunsuri scurte la situații-problemă privind modificarea agendei NATO după 2001 și impactul războiului din Ucraina asupra securității europene

CG 2 - Analizarea critică a surselor istorice, civice și strategice, pentru înțelegerea evoluției NATO și a mediului internațional de securitate

Clasa a X-a

CS 2.1. Corelarea informațiilor selectate din surse diferite pentru formularea unor puncte de vedere argumentate - compararea unor surse, hărți, date statistice și extrase din documente oficiale referitoare la aceleași evenimente - realizarea unei diagrame Venn pe baza unor surse diferite privind extinderea NATO sau misiunile sale în lume - formularea unei opinii argumentate privind rolul NATO în menținerea securității europene, utilizând informații din cel puțin două surse - exerciții de verificare a unor informații vehiculate în spațiul public prin confruntarea cu surse oficiale

CS 2.2. Analizarea documentelor istorice și strategice pentru identificarea perspectivelor, intențiilor și mesajelor transmise - analizarea comparativă a unui document fondator sau discurs din perioada 1949 cu un document sau discurs din perioada post-2000 - realizarea unei diagrame Venn privind asemănările și diferențele dintre două texte oficiale - identificarea tipului de limbaj utilizat în surse și explicarea semnificației sale politice și istorice - discutarea diferenței dintre fapt, opinie, argument și interpretare în cazul unor surse istorice și strategice

CS 2.3. Explicarea multiperspectivității față de unele evenimente și procese legate de NATO - activitate pe grupe pentru prezentarea pozițiilor diferite ale statelor membre, ale fostului bloc sovietic sau ale altor actori internaționali față de NATO - realizarea unei scheme comparative cu argumente și contraargumente privind crearea sau extinderea Alianței - simularea unei conferințe de presă în care elevii susțin perspective diferite asupra unei crize internaționale - formularea de concluzii care să evidențieze faptul că evenimentele internaționale pot fi interpretate diferit în funcție de context și interese

CG 3 - Interpretarea relațiilor dintre democrație, securitate colectivă, drepturile omului și cooperarea internațională, din perspectiva valorilor societății democratice

Clasa a X-a

CS 3.1. Explicarea raporturilor dintre regimurile politice, opțiunile de politică externă și apartenența la structuri de securitate - realizarea unei axe cronologice a extinderii NATO, corelate cu transformările politice din statele membre - analiza comparativă a unor hărți ale Europei din 1949, 1989, 2004 și prezent - exerciții de explicare a legăturii dintre tranziția democratică și aderarea unor state la NATO - realizarea unor scurte prezentări privind schimbările de statut internațional ale României după aderarea la NATO

CS 3.2. Analiza unor situații istorice și contemporane în care sunt puse în relație securitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului - dezbatere ghidată pornind de la studii de caz privind protecția civililor, intervențiile internaționale sau implicațiile războiului asupra populației - discuții pe baza unor documente și materiale vizuale despre raportul dintre securitate și valori democratice - realizarea, în echipe, a unui poster argumentativ privind rolul cooperării internaționale în apărarea păcii (tip Padlet) - formularea de răspunsuri motivate la întrebări de tipul: „Poate securitatea fi separată de drepturile omului?“

CS 3.3. Manifestarea unor comportamente de participare responsabilă și dialog democratic în activități de învățare despre securitate și cooperare internațională - simularea unui summit NATO sau a unei reuniuni de consultare între state membre - organizarea unor mese rotunde sau minidezbateri pe teme precum securitatea cibernetică, dezinformarea, cooperarea internațională sau rolul României în cadrul NATO - realizarea, în echipe, a unor coduri de conduită pentru dialog argumentativ și colaborare - exerciții de reflecție privind responsabilitatea cetățeanului în raport cu informațiile publice și cu valorile democratice

CG 4 - Realizarea unor demersuri de învățare autonomă, colaborativă și digitală, prin valorificarea temelor și studiilor de caz referitoare la NATO și la rolul României în Alianță

Clasa a X-a

CS 4.1. Utilizarea unor instrumente și resurse digitale pentru prezentarea unor teme referitoare la NATO - realizarea unui infografic, a unei cronologii interactive, a unui afiș digital (Padlet) sau a unei prezentări tematice - producerea unui scurt podcast educațional sau a unei prezentări audio-video pe o temă dată în legătură cu tematica abordată - elaborarea unor materiale digitale de sinteză privind structura NATO, extinderea Alianței sau rolul României (tip PPT, Canva) - analiza unor informații din mediul online referitoare la NATO și verificarea acestora prin consultarea unor surse oficiale, urmată de formularea unei concluzii argumentate prezentate într-o fișă de verificare

CS 4.2. Realizarea unor investigații ghidate pe baza surselor istorice și strategice - alegerea unei întrebări de investigare și căutarea de răspunsuri în surse diferite - realizarea unui portofoliu de documentare privind aderarea României la NATO sau alte studii de caz relevante (tip Canva, CapCut) - redactarea unui text scurt, argumentat, pe baza unor surse selectate de profesor - realizarea unor sinteze sau prezentări de echipă, pornind de la date, documente, hărți și declarații oficiale

CS 4.3. Valorificarea colaborativă a rezultatelor învățării în produse și prezentări tematice - prezentarea în fața clasei a unui produs realizat individual sau în echipă - realizarea unui portofoliu tematic sau a unei miniexpoziții de clasă - formularea de feedback colegial pe baza unor criterii simple, comunicate anterior - completarea unui jurnal de învățare (tip My Diary) în care elevii descriu etapele de lucru, dificultățile întâmpinate și concluziile formulate

Conținuturi ale învățării

Clasa a X-a

Domenii de conținut Conținuturi

1. Războiul Rece și constituirea NATO 1.1. Debutul Războiului Rece. Contextul geopolitic de după Al Doilea Război Mondial 1.2. Tratatul Atlanticului de Nord din 4 aprilie 1949 1.3. Securitatea colectivă și apărarea colectivă

Studiu de caz: NATO și Tratatul de la Varșovia

2. Organizarea NATO 2.1. Structura politico-militară a Alianței 2.2. Modalitatea de adoptare a deciziilor 2.3. Principalele organisme și mecanisme de cooperare internă.

Semnificația articolului 5

3. NATO și Europa reunită 3.1. Prăbușirea regimurilor comuniste și redefinirea ordinii europene 3.2. Extinderea europeană a NATO după 1989. Parteneriatul pentru Pace 3.3. NATO după 11 septembrie 2001. Noi tipuri de amenințări: terorismul, riscurile transnaționale, dezinformarea

4. Evoluția conceptelor strategice ale Alianței Nord-Atlantice 4.1. Transformarea conceptului strategic al NATO în funcție de schimbările mediului internațional 4.2. Momente relevante în evoluția Alianței: Paris, Bruxelles, Berlin, Washington, Praga 4.3. Adaptarea NATO la noile provocări de securitate

Studiu de caz: Summit-ul NATO de la București (2008)

5. Relațiile NATO cu alte instituții și organizații internaționale 5.1. Relațiile NATO-ONU 5.2. Raporturile NATO-UE 5.3. Cooperarea internațională în gestionarea crizelor. Rolul cooperării internaționale în edificarea păcii și a stabilității 5.4. Mediul de securitate la începutul secolului al XXI-lea

6. Apărarea colectivă și noul rol al NATO 6.1. Apărarea colectivă în lumea contemporană 6.2. Conceptul de forțe multinaționale interarme. Misiuni și operațiuni NATO 6.3. Schimbarea agendei de securitate. Securitatea cibernetică, reziliența și noile provocări. NATO în contextul războiului din Ucraina

Studiu de caz: Bosnia-Herțegovina

Studiu de caz: Kosovo și alte misiuni relevante

7. România și NATO 7.1. Drumul României spre NATO: de la Parteneriatul pentru Pace la aderare. Aderarea României la NATO în 2004. Rolul strategic al României în regiunea Mării Negre 7.2. Susținerea obiectivelor Alianței prin participarea României la misiuni și operațiuni 7.3. Semnificația apartenenței la NATO pentru securitatea, stabilitatea și profilul internațional al statului român

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare, în proiectarea demersului didactic și în realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în acord cu specificul disciplinei opționale și cu particularitățile de vârstă ale elevilor din clasa a X-a. Ele urmăresc susținerea unui demers centrat pe elev, activ, reflexiv și aplicativ, bazat pe învățarea prin analiză, colaborare, argumentare și valorificarea responsabilă a resurselor digitale.

Studiul disciplinei „NATO în lumea contemporană“ presupune echilibrarea dimensiunii informative cu cea formativă. În acest sens, activitățile de învățare vor urmări nu doar însușirea unor informații privind istoria și rolul NATO, ci și dezvoltarea capacității elevilor de a înțelege concepte, de a interpreta documente, de a lucra cu perspective diferite, de a formula opinii argumentate și de a reflecta asupra relației dintre securitate, democrație și responsabilitate civică.

Se recomandă utilizarea unor strategii didactice diversificate, precum: – dezbaterea și conversația euristică;

– învățarea prin cooperare;

– analiza comparativă de surse istorice;

– studiul de caz;

– simularea unor contexte de decizie sau consultare;

– organizatorii grafici;

– proiectele și produsele digitale;

– exercițiile de reflecție individuală și de feedback colegial.

Activitățile trebuie să fie în relație directă cu competențele specifice și cu conținuturile propuse, să fie realizabile în condițiile concrete ale clasei și să permită valorificarea resurselor existente, inclusiv a mediului digital. Pentru nivelul clasei a X-a se recomandă formularea unor sarcini clare, secvențiate și ghidate, astfel încât elevii să poată realiza produsele de învățare fără o supraîncărcare cognitivă. Astfel, în cazul investigațiilor, accentul va cădea pe investigația ghidată, pe întrebări bine formulate și delimitate și pe utilizarea unui set accesibil de surse selectate de profesor.

În proiectarea activităților, cadrul didactic va avea în vedere: – adecvarea conținuturilor și sarcinilor la nivelul de vârstă și la experiența de învățare a elevilor;

– corelarea dintre competențe, conținuturi și activități;

– promovarea multiperspectivității și a gândirii critice;

– utilizarea surselor istorice și strategice diverse;

– integrarea responsabilă a resurselor digitale și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială;

– valorificarea produselor finale integrate: eseu scurt, organizator grafic, infografic, podcast, prezentare, poster argumentativ, portofoliu tematic.

Prezentarea bibliografiei și a webografiei în activitățile de învățare se va realiza funcțional, prin raportarea directă la sarcinile de lucru. Profesorul va selecta surse adecvate nivelului de înțelegere al elevilor, va indica fragmente relevante și va orienta lectura acestora prin cerințe clare. Se recomandă utilizarea combinată a surselor oficiale, a materialelor cartografice, a discursurilor, a statisticilor și a resurselor audiovideo, în vederea dezvoltării unei înțelegeri nuanțate și documentate a temelor abordate.

Repere privind evaluarea

Evaluarea va urmări în mod prioritar progresul elevilor în raport cu competențele specifice și va valoriza atât procesul învățării, cât și produsele realizate. Se recomandă îmbinarea evaluării formative cu evaluarea sumativă.

Evaluarea formativă poate fi realizată prin: – observarea sistematică a activității elevilor;

– întrebări de sprijin și conversație de consolidare;

– fișe de lucru;

– feedback individual și de grup;

– autoevaluare și interevaluare;

– verificarea etapelor de realizare a unui proiect.

Evaluarea sumativă poate avea în vedere: – scurte texte argumentate;

– prezentări orale;

– organizatori grafici;

– portofolii tematice;

– proiecte individuale sau de grup;

– produse digitale, precum infograficul, podcastul sau prezentarea multimedia.

Pentru transparență și coerență, este recomandată comunicarea unor criterii simple de evaluare, precum: – corectitudinea și relevanța informațiilor;

– utilizarea adecvată a conceptelor și termenilor istorici;

– capacitatea de analiză și argumentare;

– corelarea informațiilor din surse;

– claritatea prezentării;

– respectarea sarcinii de lucru;

– calitatea colaborării, în cazul activităților de grup.

Exemple orientative

Pentru competența specifică 1.1, elaborarea unui dicționar vizual care să includă simboluri, structuri și noțiuni-cheie ale NATO. Activitatea contribuie la formarea limbajului specific domeniului securității internaționale, facilitând înțelegerea conceptelor prin asocierea acestora cu reprezentări vizuale și exemple concrete. Activitatea se desfășoară în trei etape. În prima etapă, profesorul prezintă tema și selectează sau negociază cu elevii o listă de termeni-cheie (de exemplu: securitate colectivă, descurajare, articolul 5, interoperabilitate). Sunt prezentate modele de realizare a sarcinii și sunt clarificate cerințele. În etapa de lucru, elevii sunt organizați în grupuri mici și realizează, pentru fiecare termen: o definiție formulată în limbaj propriu, un exemplu concret de aplicare, un element vizual sugestiv (schemă, simbol, hartă). În etapa finală, produsele sunt prezentate în clasă, discutate și integrate într-un dicționar comun (digital sau tipărit), care poate fi utilizat ulterior. Evaluarea se realizează prin feedback pe parcurs și prin aprecierea produsului final, în funcție de corectitudinea informațiilor, claritatea explicațiilor și relevanța reprezentării vizuale.

Pentru competența specifică 1.2, analiza, în perechi sau în echipe, a unor situații istorice diferite pentru a evidenția schimbarea rolului NATO în perioada Războiului Rece până în prezent. Activitatea urmărește înțelegerea evoluției rolului NATO prin raportare la contexte istorice diferite. Profesorul selectează două contexte relevante (de exemplu: perioada Războiului Rece și perioada post-2001) și oferă elevilor materiale-suport (texte, hărți, fragmente documentare). Sunt formulate întrebări de ghidare: care sunt amenințările identificate? ce rol are NATO? ce obiective urmărește? Elevii lucrează în perechi și completează un organizator grafic comparativ (diagrama Venn), evidențiind asemănările și diferențele. Activitatea se finalizează printr-o discuție ghidată, în care elevii formulează concluzii privind transformarea rolului NATO. Evaluarea vizează capacitatea de analiză comparativă, corelarea informațiilor și formularea unor explicații coerente.

Pentru competența specifică 1.3, redactarea unor răspunsuri scurte la situații-problemă privind modificarea agendei NATO după anul 2001 și impactul războiului din Ucraina asupra securității europene. Activitatea dezvoltă capacitatea de identificare a relațiilor de cauzalitate în domeniul securității internaționale. Profesorul formulează situații-problemă (de exemplu: „De ce a fost necesară adaptarea NATO după 2001?“ sau „Cum influențează conflictul din Ucraina securitatea europeană?“) și oferă un set de informații relevante. Elevii analizează informațiile și redactează răspunsuri argumentate, individual sau în perechi. Activitatea se finalizează prin prezentarea și discutarea răspunsurilor, profesorul facilitând clarificarea relațiilor cauză–efect. Evaluarea vizează corectitudinea relațiilor identificate, coerența argumentării și utilizarea adecvată a informațiilor.

Pentru competența specifică 2.1, realizarea unor exerciții de verificare a unor informații în spațiul public prin confruntarea cu surse oficiale. Activitatea urmărește dezvoltarea gândirii critice și a rezilienței informaționale. Profesorul selectează exemple de informații despre NATO din surse diferite (articole, postări online, fragmente media). Elevii, organizați în grupuri, au sarcina de a identifica ideea principală, de a verifica veridicitatea informației prin consultarea unor surse oficiale, de a completa o fișă de verificare (sursă inițială - sursă de verificare - concluzie). Activitatea se finalizează prin prezentarea rezultatelor și discutarea diferențelor dintre informațiile analizate. Evaluarea vizează corectitudinea verificării, utilizarea surselor și formularea unor concluzii argumentate.

Pentru competența specifică 2.2, identificarea tipului de limbaj utilizat în surse și explicarea semnificației sale politice și istorice. Activitatea contribuie la dezvoltarea capacității elevilor de a interpreta critic sursele și de a înțelege modul în care limbajul reflectă intenții și contexte politice. În etapa de introducere, profesorul selectează fragmente relevante din documente oficiale NATO (de exemplu, declarații sau concepte strategice din perioade diferite) și prezintă contextul istoric general. Sunt formulate sarcini clare de lucru, precum identificarea termenilor-cheie, a tipului de limbaj utilizat (tehnic, diplomatic, politic) și a mesajului transmis. În etapa de lucru, elevii, organizați în grupuri mici, analizează textele și completează un organizator grafic în care notează: conceptele identificate, caracteristicile limbajului, ideile principale și intenția documentului. În etapa finală, rezultatele sunt prezentate și discutate în clasă, fiind evidențiate diferențele de limbaj în funcție de contextul istoric și de obiectivele NATO. Produsul final constă într-o fișă de analiză a documentului. Evaluarea vizează capacitatea de identificare a elementelor de limbaj, corectitudinea interpretării și utilizarea adecvată a conceptelor.

Pentru competența specifică 2.3, simularea unei conferințe de presă în care elevii susțin perspective diferite asupra unei crize internaționale. Activitatea urmărește dezvoltarea înțelegerii multiperspectivității și a capacității de argumentare. În etapa de pregătire, profesorul stabilește tema (de exemplu, extinderea NATO sau o criză internațională) și distribuie rolurile: un grup de elevi are rol de jurnaliști, iar celelalte grupuri reprezintă actori internaționali (state sau organizații). Fiecare grup primește o fișă de lucru cu informații de bază și cerințe clare. În etapa de lucru, elevii formulează poziția actorului reprezentat, două-trei argumente principale, răspunsuri posibile la întrebări. În etapa de desfășurare, jurnaliștii adresează întrebări, iar celelalte grupuri răspund din perspectiva rolului atribuit. Profesorul moderează activitatea și asigură respectarea regulilor de dialog. Activitatea se finalizează printr-o discuție de sinteză, în care se evidențiază diferențele de perspectivă. Produsul final constă în fișa de poziție și intervențiile orale. Evaluarea vizează coerența argumentării, înțelegerea rolului și implicarea în activitate.

Pentru competența specifică 3.1, analizarea comparativă a unor hărți ale Europei din 1949, 1989, 2004 și prezent. Activitatea urmărește formarea capacității elevilor de a corela evoluția regimurilor politice cu opțiunile de politică externă și cu aderarea la structuri de securitate. În etapa de introducere, profesorul prezintă hărți ale Europei din momente relevante (1949, 1989, 2004, prezent) și formulează sarcini de lucru centrate pe identificarea statelor membre NATO și a modificărilor geopolitice. În etapa de lucru, elevii, organizați în perechi sau grupuri mici, analizează hărțile și completează un organizator grafic (tabel sau schemă), în care includ: anul și contextul istoric, statele membre NATO, tipul regimului politic anterior aderării, explicații privind contextul internațional. În etapa de sinteză, rezultatele sunt discutate în clasă, profesorul facilitând corelarea dintre tranziția democratică și opțiunile de integrare în NATO. Produsul final constă într-un organizator grafic structurat. Evaluarea vizează corectitudinea informațiilor, capacitatea de corelare între dimensiunea politică și cea istorică, claritatea prezentării.

Pentru competența specifică 3.2, realizarea, în echipe, a unui poster argumentativ privind rolul cooperării internaționale în apărarea păcii. Activitatea contribuie la dezvoltarea capacității elevilor de a analiza și interpreta relația dintre securitate și valorile democratice. În etapa de introducere, profesorul propune tema (exemplu: „Securitate și drepturile omului în intervențiile internaționale“) și oferă exemple de situații relevante. Sunt prezentate criteriile de realizare a posterului. În etapa de documentare, elevii, organizați în echipe, analizează materiale-suport (texte, imagini, studii de caz) și identifică: problema analizată, argumente pro și contra, exemple relevante. În etapa de realizare, elevii construiesc un poster argumentativ care include un mesaj central clar, argumente susținute de exemple, elemente vizuale sugestive. În etapa de prezentare, fiecare echipă își expune produsul și răspunde la întrebări. Activitatea se finalizează printr-o discuție ghidată asupra relației dintre securitate și drepturile omului. Produsul final este posterul argumentativ. (Poate fi varianta digitală, poster Padlet.) Evaluarea vizează coerența argumentării, relevanța informațiilor, capacitatea de raportare la valori democratice, claritatea mesajului.

Pentru competența specifică 3.3, realizarea, în echipe, a unor coduri de conduită pentru dialog argumentativ și colaborare. Activitatea urmărește formarea comportamentului responsabil și dezvoltarea competențelor de comunicare și colaborare. În etapa de introducere, profesorul inițiază o discuție despre importanța regulilor de dialog în societatea democratică și în activitățile de învățare. În etapa de lucru, elevii, organizați în grupuri, formulează propuneri de reguli privind respectul reciproc, ascultarea activă, argumentarea bazată pe dovezi, gestionarea dezacordurilor. Rezultatele sunt discutate și integrate într-un document comun (cod de conduită). În etapa de aplicare, codul este utilizat în activitățile ulterioare (dezbateri, simulări), elevii fiind încurajați să reflecteze asupra modului în care regulile sunt respectate. Produsul final este documentul colectiv și aplicarea acestuia în contexte reale de învățare. Evaluarea vizează participarea activă, relevanța și aplicabilitatea regulilor formulate, comportamentul elevilor în activitățile de grup.

Pentru competența specifică 4.1, producerea unui podcast educațional sau a unei prezentări audio-video pe o temă dată. Activitatea contribuie la dezvoltarea competențelor digitale, de comunicare și de organizare a informației. În etapa de introducere, profesorul stabilește tema și prezintă cerințele (durată, structură, tipuri de surse, criterii de evaluare). Sunt discutate rolurile din echipă (documentare, redactare, prezentare, editare). În etapa de lucru, elevii, organizați în echipe, parcurg următorii pași: documentarea din surse diverse, redactarea scenariului, distribuirea rolurilor, înregistrarea și editarea materialului. Pentru dezvoltarea gândirii critice, elevii verifică informațiile utilizate prin compararea acestora cu surse oficiale sau credibile și consemnează rezultatele într-o fișă de verificare. În etapa de prezentare, podcasturile sunt vizualizate și ascultate, apoi, discutate în clasă. Produsul final este materialul audio-video realizat. Evaluarea vizează calitatea conținutului, corectitudinea informațiilor, utilizarea surselor, claritatea exprimării și organizarea materialului.

Pentru competența specifică 4.2, realizarea unui portofoliu de documentare privind aderarea României la NATO sau alte studii de caz relevante. Activitatea dezvoltă capacitatea de investigare, selecție și organizare a informațiilor. În etapa de introducere, profesorul stabilește tema și formulează cerințe clare privind structura portofoliului. În etapa de documentare, elevii colectează informații din surse diverse (texte, hărți, documente oficiale), identificând elemente relevante. În etapa de realizare, elevii organizează informațiile într-un portofoliu (Poate fi digital de tip Canva sau CapCut.) care poate include: texte sintetice, imagini și hărți, cronologii, concluzii proprii. În etapa de prezentare, elevii își prezintă produsele și explică demersul realizat. Produsul final este portofoliul tematic. Evaluarea vizează utilizarea și selectarea surselor, organizarea informațiilor, coerența și claritatea prezentării, capacitatea de sinteză.

Pentru competența specifică 4.3, realizarea unei miniexpoziții tematice. Activitatea valorifică produsele realizate și dezvoltă competențele de prezentare și colaborare. În etapa de pregătire, elevii selectează materialele realizate (postere, infografice, portofolii, produse digitale) și stabilesc modul de organizare. În etapa de organizare, produsele sunt expuse în clasă sau într-un spațiu adecvat. În etapa de prezentare, elevii își prezintă lucrările, explicând conținutul și procesul de realizare. Activitatea se încheie cu o etapă de reflecție și feedback colegial, pe baza unor criterii stabilite. Produsul final constă în miniexpoziția organizată și prezentările realizate. Evaluarea vizează calitatea prezentării, capacitatea de explicare, implicarea în activitatea de grup, colaborarea.

Bibliografie selectivă – Boia, Lucian, Occidentul. O interpretare istorică, București, Humanitas, 2020

– Buzatu, Gheorghe (coord.), Istoria Războiului Rece, Iași, Tipo Moldova, 2012

– Ciucă, Nicolae, România și NATO. Drumul către integrare, București, Editura Militară, 2005

– Manualul NATO, București, 2001

– Mureșan, Petrișor, Politica externă a României după 1989, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018

– Rotaru, Ioan; Mărculescu, Florin, Securitate și cooperare internațională: NATO în secolul XXI, București, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I“, 2019

– Istoria secolului XX - Enciclopedia vizuală Larousse, București, Litera, 2017

– Gheorghe, Mihai, Marile alianțe militare ale lumii, București, Corint Junior, 2020

– Atlasul istoric al lumii moderne, București, RAO, 2019

Webografie selectivă – NATO official website https://www.nato.int/en

– European History Online (EGO) https://research.ceu.edu/en/activities/ego-european-history-online-journal/

– YouTube Channel NATO https://www.youtube.com/nato

– Institutul Diplomatic Român https://www.idr.ro/

– Ministerul Apărării Naționale - Arhiva multimedia https://armed.mapn.ro/category.php?categ=18

Grup de lucru

Numele și prenumele Gradul didactic/Titlul științific Instituția de apartenență, localitatea, județul

Ionel Florian Lixandru Prof. dr. Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, București/ISMB

Mihai Manea Prof. dr. Colegiul Național „Spiru Haret“, București/ISMB

Iuliana Maria Căplescu Prof. Colegiul Național „Matei Basarab“, București

Gabriel Barbu Prof. Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, București