METODOLOGIE nr. 0/2000

Capitolul 1 – Dispoziții generale

1. Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al obligațiilor bănești care revin titularilor aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național, precum și de finanțare și executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, pe terenurile ocupate temporar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, și ale Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată. 2. Conform art. 54 din Legea nr. 26/1996 și art. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, reducerea suprafeței fondului forestier proprietate publică și a pădurilor proprietate privată este interzisă, cu excepția următoarelor situații:

a) în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică, având categoria de folosință "padure", pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată;

b) în cazul pădurilor proprietate privată, pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată;

c) în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică, având alta categorie de folosință decât "padure", pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 54 alin. 2 din Codul silvic.

3. Reducerea suprafeței pădurilor în scopul executării de către deținătorii sau proprietarii legali ai acestora de lucrări necesare în vederea gospodăririi fondului forestier constituie schimbare a categoriei de folosință silvică, se aproba de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și este scutită de plată oricăror taxe, conform prevederilor art. 61 din Codul silvic și ale art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată. 4. Pentru situațiile care nu se încadrează în cazurile prevăzute la pct. 2 și 3 ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național, având alta categorie de folosință decât "padure", nu poate fi admisă decât cu compensarea anticipata a acestora cu alte terenuri apte să fie împădurite și echivalente ca suprafața și bonitate.

Capitolul 2 – Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național, fără compensarea echivalenta ca suprafața și bonitate a acestora

A. Taxa pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național 1. Taxa pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii. Pentru calculul acestei taxe se folosește formula: Tx = S x V(EXP) x P(ML) x Tp, în care: S = suprafața terenului scos definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale; V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii, exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie și stabilit în funcție de specia principala de baza corespunzătoare condițiilor stationale și de clasa de producție a acesteia; P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale; Tp = taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată. 2. În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier național, care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, alta categorie de folosință decât "padure", se va considera specie principala de baza specia principala corespunzătoare condițiilor stationale similare din zona terenului în cauza, la clasa a III-a de producție. 3. În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier național, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, va fi considerată specie principala de baza specia principala corespunzătoare condițiilor stationale din zona terenului în cauza, la clasa a V-a de producție. 4. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier național, care au alta categorie de folosință decât "padure" și sunt ocupate cu obiectivele sau cu lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată. B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determina cu ajutorul următoarei formule: V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1

N), în care: V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei; S = suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale; Cr = creșterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale și la clasa de producție a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier național, care au alta folosință decât "padure" sau care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza și clasa de producție a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A pct. 2 și 3; P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale; n = numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori: - 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii și plopi; - 30 de ani pentru speciile de cvercinee; - 20 de ani pentru celelalte specii; N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza. C. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei: D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) - V(A)] x N(1), în care: D(VML) = contravaloarea pierderii de creștere, respectiv diferența dintre valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii și valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul forestier național, exprimată în lei; S = suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale; P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale; V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii, exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie, pentru specia principala din compozitia arboretului existent și clasa de producție corespunzătoare acesteia; V(A) = volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga creșterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la data amenajării și din care se scade volumul extras în aceeași perioadă; N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcțional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier național). D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier național Aceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

Capitolul 3 – Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național, cu compensarea echivalenta ca suprafața și bonitate a acestora

A. Taxa pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național 1. Pentru pădurile din fondul forestier proprietate publică, ocupate cu obiectivele prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, precum și pentru pădurile din fondul forestier proprietate privată, ocupate cu obiectivele prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a)-d) din aceeași ordonanța taxa este egala cu contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii. Pentru calculul acestei taxe se folosește formula: Tx = S x P(ML) x [V(EXP) - V(A)] x N(1), în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C. 2. Pentru celelalte situații care se nu încadrează în cazurile prevăzute la pct. 1 taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii. Pentru calculul acestei taxe se folosește formula: Tx = S x V(EXP) x P(ML) x Tp, în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A din prezenta metodologie. 3. În situația în care se realizează compensări parțiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeței fondului forestier național), taxa se va calcula astfel: - pentru terenurile din fondul forestier național, compensate cu terenuri echivalente ca suprafața și bonitate, se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 1; - pentru diferența de terenuri se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 2. B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național și a celor care se preiau în compensare echivalenta ca suprafața și bonitate 1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național, cat și a celor care se preiau în compensare se determina cu ajutorul următoarei formule: V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1

N), în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B. Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii și asigurării echivalentei acestora. 2. Terenurile care se preiau în fondul forestier național trebuie să fie limitrofe acestuia și echivalente ca suprafața și bonitate, respectiv ca valoare [V(T)], cu cele ocupate definitiv și vor avea categoria de folosință "padure". În situația în care se realizează compensări parțiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeței fondului forestier național), titularul aprobării va achită diferența dintre contravalorile celor două categorii de terenuri. 3. Stabilirea speciei principale de baza și a clasei de producție a acesteia, pentru terenurile care se preiau în compensarea fondului forestier național și care nu sunt cartate stational din punct de vedere silvic, se face pe baza condițiilor stationale, prin asimilare cu terenuri forestiere invecinate sau prin studii pedostationale. 4. Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în compensarea celor ocupate definitiv din fondul forestier național. C. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei: D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) - V(A)] x N(1), în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C. D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, pe terenurile preluate în compensare 1. Pentru terenurile preluate în compensarea fondului forestier proprietate publică a statului stabilirea cheltuielilor se face prin deviz elaborat de direcțiile silvice sau de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, pe baza normelor de lucru și a tarifelor practicate de Regia Naționala a Pădurilor la data predării terenului din fondul forestier. La întocmirea devizului se vor avea în vedere toate categoriile de lucrări necesare pentru instalarea vegetatiei forestiere pe terenul primit în compensare și pentru întreținerea acesteia până la realizarea stării de masiv, respectiv: împrejmuiri (dacă este cazul), pregătirea terenului și a solului, executarea plantației (inclusiv costul puietilor), lucrări de completări și de întreținere pentru numărul de ani până la încheierea stării de masiv. Executarea lucrărilor revine Regiei Naționale a Pădurilor. 2. Pentru terenurile preluate în compensarea fondului forestier care nu constituie proprietate publică a statului devizul lucrărilor de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv se elaborează de unități specializate, atestate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la comanda beneficiarului terenurilor ocupate definitiv. Executarea lucrărilor revine proprietarilor sau deținătorilor care primesc terenurile în compensare. Aceștia vor încheia contracte cu unități specializate în executarea unor astfel de lucrări și autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura. 3. Cheltuielile prevăzute la pct. 1 și 2 nu se percep în cazul în care pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier național se preda în compensare teren cu vegetație forestieră care are încheiată starea de masiv sau dacă terenurile scoase definitiv din fondul forestier național nu au fost acoperite cu vegetație forestieră. E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier național Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

Capitolul 4 – Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național, cu defrișare de vegetație forestieră

A. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național 1. Chiria anuală se determina folosindu-se formula: CH(A) = S x Cr x P(ML) x N, în care: CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei; S = suprafața terenului care se ocupa temporar în fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale; Cr = creșterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale și la clasa de producție a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier național, care au alta folosință decât "padure" sau care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza și clasa de producție a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cap. II lit. A pct. 2 și 3; P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale; N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza. 2. Chiria se calculează și se încasează înainte de ocuparea terenurilor. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier național pe o perioadă de mai mulți ani, chiria se calculează și se încasează anticipat pentru fiecare an. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier național pe o perioadă mai mica de un an, chiria calculată pe baza formulei prevăzute la pct. 1 se diminuează proporțional. B. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii Aceasta contravaloare se determina potrivit prevederilor cap. II lit. C. C. Cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv 1. Pentru terenurile din fondul forestier proprietate publică a statului, ocupate temporar, stabilirea cheltuielilor se face prin deviz elaborat de direcțiile silvice sau de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, pe baza normelor de lucru și a tarifelor practicate de Regia Naționala a Pădurilor la data predării terenului din fondul forestier. La întocmirea devizului se vor avea în vedere toate categoriile de lucrări necesare în vederea instalării vegetatiei forestiere și întreținerii acesteia până la realizarea stării de masiv, respectiv: împrejmuiri (dacă este cazul), pregătirea terenului și a solului, executarea plantației (inclusiv costul puietilor), lucrări de completări și de întreținere până la încheierea stării de masiv. Executarea lucrărilor revine Regiei Naționale a Pădurilor. 2. Pentru celelalte terenuri din fondul forestier național, ocupate temporar, devizul lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv se elaborează de unități specializate, atestate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, la comanda beneficiarului terenurilor ocupate temporar. Executarea lucrărilor revine proprietarilor sau deținătorilor terenurilor respective. Aceștia vor încheia contracte cu unități specializate în executarea unor astfel de lucrări și autorizate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura. D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier național Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective. E. Garanția pentru folosirea temporară a terenurilor din fondul forestier național 1. Pentru folosirea de terenuri din fondul forestier național în condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, garanția este egala cu cheltuielile necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere și pentru întreținerea acesteia până la realizarea stării de masiv și se calculează conform prevederilor lit. C pct. 1 și 2 din prezentul capitol, cu precizarea ca devizele respective vor cuprinde și cheltuielile necesare pentru readucerea terenului în condiții apte de impadurire (evacuarea construcțiilor sau a instalațiilor amplasate, refacerea calității și fertilitatii solului la parametrii inițiali etc.). Aceste cheltuieli vor fi evaluate prin devize de către beneficiarii terenurilor, în funcție de obiectivele care se vor amplasa pe terenurile în cauza, conform proiectelor de execuție. Devizele vor fi verificate și însușite de direcțiile silvice, respectiv de ceilalți deținători sau proprietari ai terenurilor din fondul forestier național, ocupate temporar. 2. Pentru celelalte situații garanția se determina potrivit prevederilor art. 58 alin. 2 din Codul silvic și ale art. 93 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată. Garanția este egala cu taxa pentru ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier național și se determina conform prevederilor cap. II lit. A din prezenta metodologie.

Capitolul 5 – Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național fără defrișare de vegetație forestieră

A. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național Se determina potrivit prevederilor cap. IV lit. A. B. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier național Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective. C. Garanția pentru folosirea temporară a terenurilor din fondul forestier național ○1. În cazul situațiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, pentru folosirea temporară de terenuri din fondul forestier național, care nu implica defrișarea vegetatiei forestiere, nu se achită garanție. Pentru a se asigura efectuarea lucrărilor de readucere a terenului în starea inițială la expirarea termenului de folosire aprobat, în contractele ce se vor încheia între deținătorul terenului și beneficiarul aprobării de folosire temporară a terenului se vor include clauzele asiguratorii necesare. 2. Pentru celelalte situații garanția se determina potrivit prevederilor art. 58 alin. 2 din Codul silvic și ale art. 93 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată. Garanția este egala cu taxa pentru ocuparea definitivă a terenurilor din fondul forestier național și se determina conform prevederilor cap. II lit. A din prezenta metodologie.

Capitolul 6 – Repartizarea sumelor de bani datorate de beneficiarii scoaterilor definitive sau temporare ale terenurilor din fondul forestier național

A. Pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național titularii aprobărilor sunt obligați sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel: 1. Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în Fondul de ameliorare a fondului funciar: - taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producția forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A și ale cap. III lit. A pct. 1 și 2; 2. Regiei Naționale a Pădurilor, în Fondul de conservare și regenerare a pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului: - contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B și ale cap. III lit. B pct. 2; - contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, calculată potrivit prevederilor cap. II lit. C și ale cap. III lit. C; 3. Regiei Naționale a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului: - cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D pct. 1; - valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D și ale cap. III lit. E; 4. proprietarilor, pentru terenurile care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului: - contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, în cazul în care acesta nu a fost compensat cu un alt teren echivalent; - contravaloarea pierderii de creștere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii. B. Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național titularii aprobărilor sunt obligați sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel: 1. Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în Fondul de ameliorare a fondului funciar: - garanția pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. E pct. 1 și 2 și ale cap. V lit. C pct. 2. După îndeplinirea integrală de către beneficiarii care au ocupat temporar terenuri din fondul forestier național a îndatoririlor legale ce le revin, respectiv achitarea obligațiilor bănești și readucerea terenurilor la starea inițială sau în condiții apte pentru a fi împădurite, la termenul prevăzut în aprobarea legală și după reprimirea terenurilor de către deținătorii sau de proprietarii acestora, garanția se restituie titularului aprobării, conform prevederilor art. 93 din Legea nr. 18/1991, republicată; 2. Regiei Naționale a Pădurilor, în Fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului: - chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. A și ale cap. V lit. A; - contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, stabilită potrivit prevederilor cap. IV lit. B; 3. Regiei Naționale a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului: - cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. IV lit. C pct. 1; - valoarea obiectivelor dezafectate, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. D și ale cap. V lit. B; 4. proprietarilor, pentru terenurile care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului: - chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier; - contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii. C. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de ocolul silvic. Verificarea și aprobarea valorilor se realizează de conducerea direcției silvice, respectiv de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia. D. În cazul terenurilor din afară fondului forestier proprietate publică a statului calculul taxei pentru ocuparea definitivă și calculul garanției pentru folosirea temporară a acestora se verifica de specialiștii din inspectoratul silvic teritorial și se aproba de Direcția generală a pădurilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Celelalte obligații bănești prevăzute în prezenta metodologie se determina și se încasează de proprietarii terenurilor și pot fi calculate, la cererea acestora, de ocoalele silvice din zona, contra cost. Valorile astfel calculate pot fi utilizate ca elemente de referința în relația proprietarilor cu beneficiarii terenurilor. E. Masa lemnoasă prevăzută să fie defrisata de pe terenurile din fondul forestier național, pentru care exista aprobarea de a fi ocupate definitiv sau temporar, constituie produse accidentale și se valorifica de Regia Naționala a Pădurilor, respectiv de proprietarii terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Capitolul 7 – Dispoziții tranzitorii și finale

A. Pentru desfășurarea corespunzătoare a activității referitoare la întocmirea documentațiilor tehnice, promovarea, analiza și aprobarea acestora, precum și pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri: 1. în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentația și data la care se face predarea terenului către beneficiar intervin modificări ale prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, care sta la baza determinării indicatorului P(ML), se vor recalcula toate obligațiile bănești care revin beneficiarilor respectivi; 2. încheierea proceselor-verbale privind predarea-preluarea terenurilor, care fac obiectul aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național, se va face numai după plata anticipata și integrală de către beneficiarii aprobărilor a taxei prevăzute de lege, respectiv a garanției, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, precum și a celorlalte obligații bănești care revin titularilor aprobărilor pentru fondul forestier proprietate publică; 3. pentru documentațiile aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii și pentru care nu s-au încheiat contracte se vor recalcula obligațiile bănești datorate de beneficiari. B. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexa 1 ------- la metodologie -------------- VOLUMUL

masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii, pe clase

de producție, pentru principalele specii forestiere*)

- m3/ha -

Nr. crt. Specia Clasele de producție

I II III IV V

1. Molid 1.039 859 668 507 350

2. Brad 986 838 672 508 386

3. Pin silvestru 695 531 360 209 96

4. Pin negru 553 427 283 190 93

5. Larice 953 796 602 395 252

6. Fag din sămânță 813 652 492 355 259

7. Fag din lăstari 744 574 436 319 218

8. Mesteacăn 352 294 195 141 94

9. Gorun din sămânță 768 600 453 335 232

10. Gorun din lăstari 521 428 327 238 164

11. Stejar din sămânță 875 733 584 447 346

12. Stejar din lăstari 553 462 375 283 201

13. Cer din sămânță 516 405 321 255 183

14. Cer din lăstari 493 377 300 236 166

15. Garniță din sămânță 498 418 332 250 193

16. Garniță din lăstari 490 410 320 235 166

17. Stejar brumăriu 334 292 208 113 81

18. Stejar pufos 261 188 141 99 65

19. Carpen din sămânță 334 291 217 161 108

20. Carpen din lăstari 334 276 217 161 108

21. Tei din sămânță 518 449 356 256 163

22. Tei din lăstari 494 413 325 241 163

23. Salcâm din plantații 432 331 192 116 48

24. Salcâm din lăstari 333 224 128 63 34

25. Plop alb și negru 529 405 272 155 92

26. Salcie din renis (și plantație) 569 432 295 172 107

27. Salcie din lăstari 360 289 209 153 73

28. Salcie din sulinari 360 289 209 144 73

29. Anin 483 415 325 233 163

30. Plop selecționat 629 407 310 207 114

Notă

*) Volumele sunt stabilite conform Biometriei arborilor și arboretelor din România, editia 1972, la varstele exploatabilitatii prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii și a tabelelor de producție pentru arboreturi.

Anexa 2 ------- la metodologie -------------- DEFALCAREA pe specii și pe grupe de specii a coeficientului de corectie a prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I

Nr. crt. Specia sau grupa de specii Coeficientul care se aplică prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior

1. Rășinoase 0,95

2. Fag 1,00

3. Cvercinee, frasin 1,65

4. Diverse specii tari 0,75

5. Diverse specii moi 0,70

NOTĂ: Indicatorul P(ML) pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulțirea coeficientului din coloana 2 cu prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa 3 ------- la metodologie -------------- CRITERII pe baza cărora se determina coeficienții N și N(1), utilizați la calculul contravalorii terenurilor [V(T)], al chiriei [CH(A)] și, respectiv, al pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii [D(VML)]

Nr. crt. Criterii Nota acordată

0 1 2

1. Categorii de arboreturi pe tipuri funcționale

Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenții pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase (tipul funcțional T(I)) din parcuri naționale, rezervații naturale și științifice, monumente ale naturii 3,0

Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare (tipul funcțional T(II)) 2,5

Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, precum cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit (tipul funcțional T(III)) 2,0

Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricții în executarea tăierilor (tipul funcțional T(IV)) 1,5

Arboreturile cu funcții de producție și de protecție la care nu sunt restricții privind tratamentele aplicate (tipurile funcționale T(V) și T(VI)) 1,0

2. Amplasarea terenului față de localități

A. Teren în intravilan și până la 2 km de la limita perimetrului construibil:

- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau turistice 3,0

- municipii-reședință de județ 2,0

- municipii 1,6

- orașe 1,4

- sate-reședință de comună 1,2

- sate 1,1

B. Teren în extravilan

▪ Între 2 și 5 km de la limita perimetrului construibil:

- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau turistice 1,0

- celelalte categorii de localități 0,8

▪ Între 5 și 10 km de la limita perimetrului construibil:

- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau turistice 0,5

- celelalte categorii de localități 0,2

▪ Peste 10 km de la limita perimetrului construibil (toate localitățile) 0,0

3. Amplasarea terenului față de rețelele de transport

Transport rutier (terenul este amplasat la o distanță de cel mult 1 km față de calea de transport):

- autostrăzi și drumuri naționale transeuropene 1,0

- alte drumuri naționale 0,8

- drumuri județene 0,6

- drumuri comunale 0,4

- drumuri forestiere, industriale și altele asemenea 0,2

NOTĂ:

Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie.

Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 20 km față de stație) 0,5

Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 20 km față de port) 0,5

Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 20 km față de port) 0,5

Transport aerian (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 20 km față de aeroport) 0,5

4. Posibilități de racordare la rețelele tehnico-edilitare ale zonei

Rețele de apă-canal 0,5

Rețele de energie electrică 0,5

Rețele de energie termică 0,5

Rețele de gaze naturale 0,5

Rețele de telefonie 0,5

Rețele de transport urban 0,5

5. Ponderea suprafeței fondului forestier național din județul în raza căruia se află terenul, în suprafața totală a județului

Până la 10% 2,0

10-20% 1,5

20-30% 1,0

30-40% 0,5

Peste 40% 0,0

NOTĂ: Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menționate în coloana 1. Coeficientul N(1) reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale).

Anexa 4 ------- la metodologie -------------- CREȘTEREA

medie anuală la exploatabilitate a arboretului

total pentru principalele specii forestiere*)

- m3/an/ha -

Nr. crt. Specia principală Clasa de producție

I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6

1. Molid 13,8 12,2 10,5 8,1 5,7

2. Brad 12,7 10,8 9,4 7,8 5,9

3. Pin silvestru 12,1 9,4 7,4 5,2 3,0

4. Pin negru 10,9 8,8 6,6 4,6 2,8

5. Fag 11,0 9,1 7,6 6,0 4,4

6. Mesteacăn 9,4 7,9 6,4 4,8 3,2

7. Gorun din sămânță 8,7 7,4 6,1 4,7 3,3

8. Gorun din lăstari 8,7 7,2 5,7 4,4 3,1

9. Stejar din sămânță 10,6 8,8 7,6 6,2 4,7

10. Stejar din lăstari 9,2 7,5 5,9 4,9 3,9

11. Tei 12,7 10,8 9,1 7,2 5,2

12. Cer 8,8 7,8 6,3 4,9 3,9

13. Garniță 6,8 5,9 5,2 4,4 3,5

14. Carpen 10,2 8,8 7,5 5,9 4,6

15. Salcâm (plantații) 18,4 14,7 10,3 6,4 3,3

16. Salcâm (lăstari) 16,5 13,2 9,3 5,7 3,1

17. Plop alb și negru 19,5 15,0 11,6 7,8 4,8

18. Salcie din sămânță 26,4 23,8 19,2 14,2 9,7

19. Salcie din sulinari 20,8 18,6 16,5 12,4 8,2

20. Plop selecționat 30,1 23,7 18,0 13,0 8,2

21. Larice**) 10,5 8,9 7,5 5,7 3,6

Notă

*) Conform Biometriei arborilor și arboretelor din România, editia 1972.

Notă

**) Arboret principal.