DECIZIE nr. 426/2025

Dosar nr. 1.122/1/2025

Mariana Constantinescu - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Beatrice Ioana Nestor - pentru președintele Secției I civile

Adina Oana Surdu - președintele Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secția I civilă

Mirela Vișan - judecător la Secția I civilă

Cristina Truțescu - judecător la Secția I civilă

Adina Georgeta Ponea - judecător la Secția I civilă

Gheorghe Liviu Zidaru - judecător la Secția I civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secția a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secția a II-a civilă

Petronela Iulia Nițu - judecător la Secția a II-a civilă

Simona Maria Zarafiu - judecător la Secția a II-a civilă

Iulia Craiu - judecător la Secția a II-a civilă

Ștefania Dragoe - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Mădălina-Elena Vladu-Crevon - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Veronica Dumitrache - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Bogdan Cristea - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Alina-Gianina Prelipcean - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare ( Regulamentul ).

2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 4.932/118/2023**.

5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. Direcția Generală de Protecție Internă a depus un punct de vedere.

6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

7. Prin Încheierea din 9 aprilie 2025 pronunțată în Dosarul nr. 4.932/118/2023**, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 ), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și alte modificări fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 280/2020, coroborat cu art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 194/2017, cu modificările ulterioare, sintagmele „se aplică în mod corespunzător“ și „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“ din cuprinsul art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 trebuie interpretate în sensul că sporul de fidelitate de care personalul a beneficiat anterior în calitate de polițist se aplică și după dobândirea calității de cadru militar?

8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 23 mai 2025 cu nr. 1.122/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la 24 noiembrie 2025.

II. Dispozițiile legale supuse interpretării

9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 )

Articolul 34^2

(1) Prevederile art. 34^1 se aplică în mod corespunzător și personalului militar în activitate, în măsura în care a beneficiat de drepturile respective.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) conducătorii instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională emit norme metodologice aprobate prin ordin al conducătorilor instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și alte modificări fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 280/2020 ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 )

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează: 1.

După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 34^1 cu următorul cuprins:

Articolul 34^1

(1) Prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (1) și prin derogare de la prevederile art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările ulterioare, se recalculează cuantumurile/valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști din structurile Ministerului Afacerilor Interne, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele:

a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate ale polițiștilor desfășurate și după această dată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz. Aceasta se include în valoarea salariilor de funcție ale polițiștilor;

b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Aceasta se include doar în valoarea salariilor de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod asemănător cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, în mod asemănător cu situațiile în care polițiștii încadrați pe funcții similare beneficiază de această valoare;

d) valoarea sporului pentru complexitatea muncii prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2010, la nivelul maxim aflat în plată pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, în mod asemănător cu situațiile în care polițiștii încadrați pe funcții similare beneficiază de această valoare.

(2) Recalcularea prevăzută la alin. (1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se efectuează și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (2), după recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști în condițiile alin. (1) și (2), se recalculează și cuantumurile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, inclusiv pentru perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020, ținând cont în mod corespunzător de evoluția legislativă a măsurilor fiscal-bugetare adoptate cu privire la aceste drepturi.

(4) Cuantumurile/Valorile brute ale salariilor de funcție recalculate în condițiile alin. (1) și (2), prin preluarea, după caz, a valorilor sporului de fidelitate, sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, sporului pentru condiții de pericol deosebit și sporului pentru complexitatea muncii prevăzute de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009/31 decembrie 2010, dar și a altor valori pentru unele elemente abrogate la data de 1 ianuarie 2010/1 ianuarie 2011, în conformitate cu legislația-cadru de salarizare unitară, la care se adaugă și majorările salariale corespunzătoare din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, reprezintă cuantumurile/ valorile brute aflate în plată care fac obiectul comparației reglementate la art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pe întreaga perioadă de aplicare etapizată a legii-cadru.

(5) În situația personalului ale cărui raporturi de serviciu au încetat, recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție și, după caz, a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar se realizează până la data încetării raporturilor de serviciu, în cadrul perioadei prevăzute la alin. (2).

1^1. După articolul 34^1 se introduce un nou articol, articolul 34^2, cu următorul cuprins:

Articolul 34^2

(1) Prevederile art. 34^1 se aplică în mod corespunzător și personalului militar în activitate, în măsura în care a beneficiat de drepturile respective.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) conducătorii instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională emit norme metodologice aprobate prin ordin al conducătorilor instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 194/2017, cu modificările ulterioare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 )

Articolul 16

(1) Personalul Direcției Generale de Protecție Internă se compune din cadre militare și personal contractual.

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

12. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția I civilă la 11.07.2024 cu nr. 4.932/118/2023**, reclamantul ABC a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), obligarea acesteia din urmă la acordarea soldei/salariului funcției de bază și a sporurilor începând cu anul 2017, la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare, respectiv acordarea sporului de fidelitate de 20%, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

13. În esență, reclamantul a arătat că a primit drepturi salariale mai mici (prin raportare la data de 31.12.2009), iar, conform statului de funcții și Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ( Legea-cadru nr. 284/2010 ), era îndreptățit să i se acorde sporul de 20% - spor de fidelitate, defalcat pe fiecare lună.

14. A susținut că această situație de discriminare în ceea ce îl privește pe reclamant a avut un caracter continuu de la momentul în care s-a dispus ca aceste drepturi să fie menținute și să aibă ca reper drepturile salariale acordate la 31.12.2009 [ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 ), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 ), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 ), Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar ( Legea nr. 283/2011 ), Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare ( Legea nr. 285/2010 ), Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ( Legea-cadru nr. 330/2009 )].

15. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2020, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, ale art. 453 din Codul de procedură civilă și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016 ( Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016 ), și nr. 51 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2020 ( Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 51/2019 ).

16. Pârâta DGPI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând, în esență, că reclamantul, locotenent-colonel (r) ABC, a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în perioada 15.07.2004-7.05.2023, desfășurându-și activitatea în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă/Departamentului de Informații și Protecție Internă/Direcției Generale de Protecție Internă, în perioada 23.11.2016-2.02.2017. Reclamantul s-a aflat la dispoziția MAI, ca urmare a desființării Departamentului de Informații și Protecție Internă.

17. În această perioadă, reclamantul a avut calitatea de polițist - funcționar public cu statut special și a beneficiat de drepturile salariale aferente acestei categorii profesionale, iar, ulterior înființării Direcției Generale de Protecție Internă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016, acesta a fost numit în cadrul noii structuri astfel formate, dobândind calitatea de cadru militar, iar, la 7.05.2023, prin Ordinul directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă nr. aa/20.275 din 3.05.2023, i-au încetat raporturile de serviciu cu drept la pensie, ca urmare a clasării „apt limitat în timp de pace și război“.

18. Începând cu 1.01.2010, sporul de fidelitate a fost abrogat și nu a mai existat ca element salarial distinct, cuantumul acestuia fiind cuprins, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, respinsă prin Legea nr. 30/2012 ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 ), în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, care a fost inclusă în salariul funcției de bază, conform tezei a II-a a aceluiași articol, iar, după 1.01.2011, sporul de fidelitate s-a regăsit în salariul de funcție care reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor elemente salariale avute la data de 31.12.2009.

19. Având în vedere invocarea dispozițiilor art. 34^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, pârâta a învederat că normele în cauză nu sunt aplicabile situației juridice a reclamantului, raportat la calitatea acestuia de cadru militar, în perioada de referință a acțiunii.

20. În considerarea pretenției reclamantului, privind recalcularea drepturilor salariale pentru perioada 30.01.2017-7.05.2023 (trecerea în rezervă), timp în care acesta și-a desfășurat activitatea în cadrul DGPI, având statutul de cadru militar în activitate, rezultă că pentru situația acestuia trebuie analizată incidența prevederilor art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

21. Art. 34^2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu poate fi interpretat decât prin raportare la prevederile art. 34^1 din același act normativ, iar, prin menționarea expresă de către legiuitor a faptului că dispozițiile se aplică și personalului militar în activitate, „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“, se poate concluziona că sa dorit ca la recalcularea soldelor de funcție ale militarilor să fie avute în vedere doar sporurile prevăzute de art. 34^1 alin. (1) aplicabile și acestei categorii.

22. Astfel, în enumerarea cuprinsă în art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, dintre cele patru sporuri la care s-a raportat recalcularea salariilor polițiștilor, cele prevăzute la literele a) - sporul de fidelitate și b) - sporul pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, sunt specifice strict polițiștilor, aceste sporuri nefiind regăsite în legislația privind salarizarea militarilor până la 31.12.2009 sau ulterior.

23. Prin urmare, în cadrul recalculării vizate de prevederile art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, instituțiile și autoritățile publice angajatoare din cadrul MAI au avut în vedere, pentru fiecare categorie de personal, exclusiv drepturile salariale de care au beneficiat acestea, în cazul cadrelor militare nefiind aplicabile drepturile prevăzute de literele a) și b) din articolul indicat.

24. Acest aspect reiese și din normele de punere în aplicare a dispozițiilor art. 34^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/21 din 8.02.2021 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne, clasificat secret de serviciu, document emis în temeiul art. 34^2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

25. Prin Sentința civilă nr. 4.188 din 11 decembrie 2024, Tribunalul Constanța - Secția I civilă: a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile deduse judecății scadente în perioada 31.01.2017-13.07.2020 și a respins cererea privind pretențiile anterioare datei de 13.07.2020, ca fiind prescrisă; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul ABC în contradictoriu cu pârâta DGPI și a obligat pârâta la recalcularea soldei funcției de bază cuvenite reclamantului, începând cu 13.07.2020 și până la data trecerii în rezervă, prin acordarea sporului de fidelitate în cuantumul cuvenit conform pct. 5.1 din anexa 1 aprobată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 132/2004, prin raportare la vechimea în funcție a reclamantului.

26. Pentru a pronunța soluția de mai sus, prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de ofițer de poliție în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă/Departamentului de Informații și Protecție Internă, respectiv de polițist - funcționar public cu statut special până la 2.02.2017, când, ca urmare a desființării Departamentului de Informații și Protecție Internă și înființării Direcției Generale de Protecție Internă, a fost numit în cadrul acestei noi structuri, dobândind calitatea de cadru militar. Astfel, începând cu 2.02.2017 și până la data trecerii în rezervă cu drept de pensie, 3.05.2023, reclamantul a avut statutul de cadru militar în cadrul structurilor MAI.

27. Raportat la considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016, prima instanță a reținut că reclamantul se încadrează în categoria beneficiarilor dispozițiilor legale reparatorii prevăzute în cuprinsul art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, sub acest aspect constatându-se că, prin neacordarea sporului de fidelitate în raport de vechimea în muncă, acesta a fost salarizat, ulterior anului 2015, la un nivel inferior în comparație cu angajații pârâtului care desfășoară muncă de valoare egală, în condiții identice de pregătire profesională și vechime.

28. Reclamantul din prezenta cauză a fost încadrat în cadrul MAI din anul 2004, având, anterior anului 2017, calitatea de polițist - funcționar public cu statut special și fiind salarizat conform dispozițiilor speciale prevăzute în normele de salarizare corespunzătoare acestei categorii profesionale, aplicându-i-se dispozițiile art. 34^1 alin. (1) lit. a) și ale art. 34^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

29. Nu a fost reținută susținerea pârâtei conform căreia aceste dispoziții nu sunt incidente în cazul reclamantului, întrucât ele au, în mod evident, în vedere situația personalului militar încadrat în structurile MAI care, anterior, a avut calitatea de polițist și a beneficiat de sporul în discuție.

30. În măsura în care textul art. 34^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu s-ar aplica personalului militar încadrat în structurile MAI care, anterior, a avut calitatea de polițist și a beneficiat de sporul în discuție, atunci acesta nu se aplică nimănui, or normele legale trebuie interpretate în sensul în care produc efecte.

31. În situația de față este evidentă intenția legiuitorului de a repara inechitatea generată prin schimbarea statutului anumitor salariați ai MAI care, ca urmare a reorganizării structurii în care funcționează, au fost reîncadrați din polițiști în cadre militare, cu consecința reducerii drepturilor salariale de care beneficiaseră anterior.

32. Împotriva Sentinței civile nr. 4.188 din 11 decembrie 2024 a Tribunalului Constanța - Secția I civilă a formulat apel pârâta DGPI, prin care a solicitat admiterea căii de atac, schimbarea în parte a sentinței civile apelate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a reclamantului referitoare la pretențiile calculate începând cu data de 13.07.2020 până la data trecerii în rezervă, ca neîntemeiată, reluând argumentele expuse în cadrul întâmpinării depuse în etapa procesuală a fondului.

33. Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

34. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

35. Prin Încheierea de ședință din 9 aprilie 2025, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, fiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv:

a) completul de judecată a fost învestit cu soluționarea unei cauze în apel, acțiunea de fond privind plata unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice - recalcularea soldei funcției de bază prin acordarea sporului de fidelitate conform pct. 5.1 din anexa 1 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 132/2004; b) de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere faptul că apelul este, potrivit art. 476 din Codul de procedură civilă, cale de atac devolutivă, iar dezlegarea chestiunii de drept vizează însăși temeinicia pretențiilor reclamantului. Astfel, în raport cu obiectul cererii deduse judecății la fond și al criticilor formulate în apel, este necesar a se stabili modalitatea de interpretare a dispozițiilor legale invocate în susținerea cererilor, respectiv apărărilor părților; c) din verificarea centralizatoarelor privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă, nu a fost identificată nicio hotărâre privind chestiunea de drept care face obiectul cauzei.

36. Titularul sesizării a reținut, totodată, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură parțial derogatorie de la cea reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că instanța de trimitere nu trebuie să mai evalueze caracterul de noutate al chestiunii de drept invocate, din preambulul ordonanței rezultând fără echivoc că scopul urmărit a fost cel al eliminării diferențelor de practică judiciară la nivelul instanțelor judecătorești care soluționează procese privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, astfel că orice chestiune de drept care se circumscrie sferei de reglementare a art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în condițiile acolo descrise, generează obligația, din partea completului de judecată, de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

37. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile sau cu referire la fondul chestiunii de drept.

VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

38. Potrivit punctului de vedere exprimat de instanța de trimitere, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 34^1 și ale art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, rezultă că prevederile art. 34^1 aplicabile polițiștilor sunt în egală măsură aplicabile și personalului militar în activitate, sintagmele ce necesită interpretare fiind „în mod corespunzător“ și „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“.

39. Ceea ce se impune a fi lămurit este dacă cele două sintagme instituie o dublă condiționare, și anume, pe de o parte, că normele se aplică „în mod corespunzător“ - adică doar pentru acele sporuri corespunzătoare fiecărei categorii (polițiști/militari), iar, pe de altă parte, că se aplică personalului „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“.

40. Analizând considerentele hotărârii primei instanțe, prin care s-a reținut că este evidentă intenția legiuitorului de a repara inechitatea generată de schimbarea statutului anumitor salariați ai MAI care, ca urmare a reorganizării structurii în care funcționează, au fost reîncadrați din polițiști în cadre militare, cu consecința reducerii drepturilor salariale de care beneficiaseră anterior, titularul sesizării a apreciat că intenția la care face referire prima instanță nu reiese din cuprinsul actului normativ. Mai mult, art. 34^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 reprezintă o excepție de la reglementările art. 34 alin. (1) din același act normativ.

41. Așadar, în opinia instanței de trimitere, intenția legiuitorului a fost de a deroga de la dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare ( Legea-cadru nr. 153/2017 ), cu prevederi specifice în funcție de fiecare categorie de personal, rezultând astfel mai multe ipoteze de reglementare, cuprinse în art. 34^1 și art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

42. Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate a rezultat o orientare jurisprudențială unanimă, în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020, coroborat cu art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016, cu referire la sintagmele „se aplică în mod corespunzător“ și „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“ din cuprinsul art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, sporul de fidelitate de care personalul a beneficiat anterior în calitate de polițist nu se aplică și după dobândirea calității de cadru militar.

43. În același sens au fost exprimate și puncte de vedere formulate la nivelul instanțelor de judecată consultate.

44. S-a argumentat că interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34^2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se realizează prin raportare la prevederile art. 34^1 din același act normativ, iar normele instituite de textul legal anterior citat prevăd expres că dispozițiile se aplică și personalului militar în activitate, „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“, context în care, la recalcularea soldelor de funcție ale militarilor, se impun a fi avute în vedere doar sporurile prevăzute de art. 34^1 alin. (1) incidente în cazul acestei categorii profesionale.

45. Enumerarea cuprinsă în art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care include și sporul de fidelitate, este specifică strict polițiștilor, nefiind un spor reglementat în materia salarizării militarilor, potrivit legislației relevante. Așadar, în cazul procedurii de recalculare prevăzute de art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, se impune a fi avută în vedere fiecare categorie de personal exclusiv prin raportare la drepturile salariale de care a beneficiat aceasta, în cazul cadrelor militare nefiind aplicabile drepturile prevăzute de literele a) și b) din textul legal precitat.

46. Dispozițiile art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se interpretează și se aplică prin raportare la prevederile art. 34^1 din ordonanță, fiind indicat în mod expres faptul că art. 34^1 se aplică și personalului militar în activitate, „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“, argumente de text din care rezultă că legiuitorul a avut în vedere ca, la recalcularea soldelor de funcție ale militarilor, să fie luate în calcul exclusiv sporurile prevăzute de art. 34^1 alin. (1) aplicabile și acestei categorii.

47. S-a apreciat că au fost instituite prevederi de excepție de la dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017, cu norme specifice în funcție de fiecare categorie de personal, sens în care aceste norme au fost reglementate în art. 34^1 și art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

48. Începând cu 1.01.2010 a fost instituit un sistem de salarizare, prin Legea-cadru nr. 330/2009, care prevedea ca anumite sporuri (printre care și cel de fidelitate) să fie introduse într-o sumă compensatorie și care, adăugată la soldele de încadrare, să conducă la menținerea cuantumului drepturilor avute la 31.12.2009. De la această dată, sporul de fidelitate nu a mai existat ca element salarial distinct.

49. Dispozițiile art. 34^1 și ale art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt norme derogatorii de la dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017. Au fost invocate prevederile art. 1 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 și s-a mai apreciat că dispozițiile art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se referă exclusiv la beneficierea de aceste drepturi în cadrul funcției sau calității actuale, întrucât aceste prevederi nu pot fi extinse prin raportare la drepturi obținute anterior în cadrul unei alte structuri sau funcții, având în vedere caracterul de normă specială a reglementării.

50. La nivelul unei singure instanțe de judecată a fost exprimat un punct de vedere teoretic în sensul că sporul de care a beneficiat o persoană în calitate de polițist trebuie luat în calcul la recalcularea soldei funcției de bază, pe care a încasat-o ulterior în calitate de cadru militar, ca urmare a schimbării statutului anumitor salariați ai MAI care, ca urmare a reorganizării structurii în care funcționează, au fost reîncadrați din polițiști în cadre militare.

51. S-a considerat că raționamentul contrar ar conduce la aplicarea normelor respective doar pentru acele sporuri corespunzătoare fiecărei categorii (polițiști/militari). O interpretare contrară strict formală a textului de lege s-ar îndepărta flagrant de scopul legiuitorului și ar genera o situație de inechitate pentru polițiștii deveniți cadre militare, nejustificată obiectiv și rezonabil.

52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

53. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță directă cu privire la soluționarea sesizării.

IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

54. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii relevante cu privire la problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări.

X. Raportul asupra chestiunii de drept

55. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

Asupra admisibilității sesizării

56. Admisibilitatea sesizării este circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și al art. 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează.

57. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

58. Referitor la prima condiție se reține că sesizarea se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanței, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială (acordarea soldei/salariului funcției de bază și a sporurilor începând cu anul 2017, la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare, cu includerea sporului de fidelitate de 20%).

59. Este îndeplinită și condiția potrivit căreia instanța de trimitere să fie legal învestită cu soluționarea cauzei în apel.

60. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni prin mecanismele de unificare a practicii judiciare.

61. În ceea ce privește cea de-a treia condiție, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este de reținut că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, astfel că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, exclusiv în scopul satisfacerii dezideratului afirmat în preambulul ordonanței de a se asigura unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere.

62. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în raport cu dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.

63. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi:

a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se cere lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.), a Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

64. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin jurisprudența sa obligatorie, a arătat că, pentru a fi în prezența unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile de a genera în viitor interpretări diferite ale unui text de lege, se cere ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, necorelată cu alte dispoziții legale. Așadar, pentru a fi considerată reală, chestiunea de drept trebuie să privească fie posibilitatea interpretării diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte, fie incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile ori pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.

65. În cauza dedusă judecății se solicită ca, pe calea mecanismului prejudicial, să se stabilească dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020, coroborat cu art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016, sintagmele „se aplică în mod corespunzător“ și „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“ din cuprinsul art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 trebuie interpretate în sensul că sporul de fidelitate de care personalul a beneficiat anterior în calitate de polițist se aplică și după dobândirea calității de cadru militar.

66. Instanța de trimitere, în combaterea raționamentului juridic avut în vedere de instanța de fond la pronunțarea hotărârii apelate, a apreciat că art. 34^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 reprezintă o excepție de la reglementările art. 34 alin. (1) din același act normativ, respectiv că, prin modificarea operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020, intenția legiuitorului a fost aceea de a deroga de la dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 cu prevederi specifice în funcție de fiecare categorie de personal, rezultând, astfel, mai multe ipoteze de reglementare, cuprinse în art. 34^1 și art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

67. Conform jurisprudenței indicate la cap. VII, instanțele naționale nu au pronunțat soluții contradictorii cu privire la chestiunea litigioasă dedusă judecății, iar opiniile teoretice formulate, cu o singură excepție, au fost în același sens exprimate, și anume că sporul de fidelitate de care personalul a beneficiat anterior în calitate de polițist nu se aplică și după dobândirea calității de cadru militar.

68. Procedând, în concret, la examinarea normelor juridice ce se cer a fi interpretate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu sunt îndoielnice, lacunare sau neclare, fiind necesară o simplă corelare a acestora cu alte dispoziții legale.

69. Astfel, prevederile art. 34^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt aplicabile exclusiv polițiștilor din structurile Ministerului Afacerilor Interne, iar cele ale art. 342 din același act normativ vizează personalul militar în activitate, în măsura în care a beneficiat de drepturile recunoscute în temeiul art. 34^1, dat fiind că dispozițiile acestui text de lege se aplică „în mod corespunzător“. Enumerarea cuprinsă în art. 34^1 alin. (1) din ordonanța de urgență, care include și sporul de fidelitate, este specifică strict polițiștilor, nefiind un spor reglementat în materia salarizării militarilor, potrivit legislației relevante.

70. Dispozițiile art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se interpretează prin raportare la art. 34^1, fiind indicat în mod expres faptul că prevederile art. 34^1 se aplică și personalului militar în activitate, „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“, argumente de text din care rezultă că legiuitorul a avut în vedere ca la recalcularea soldelor de funcție ale militarilor să fie avute în vedere exclusiv sporurile prevăzute de art. 34^1 alin. (1) aplicabile acestei categorii.

71. Astfel, procedura de recalculare reglementată de normele de drept în discuție trebuie să țină seama de fiecare categorie de personal exclusiv prin raportare la drepturile salariale de care a beneficiat aceasta, în cazul cadrelor militare nefiind aplicabile drepturile prevăzute de lit. a) și b) din textul legal precitat.

72. Mai mult, potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege, or, în cuprinsul acestui act normativ, nu se regăsește reglementat în favoarea cadrelor militare sporul de fidelitate.

73. În acest context, sintagmele „se aplică în mod corespunzător“ și „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“ din cuprinsul art. 34^2 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018 nu pot fi interpretate în sensul că sporul de fidelitate de care personalul a beneficiat anterior în calitate de polițist se aplică și după dobândirea calității de cadru militar.

74. Prin urmare, rezultă că nu se identifică o problemă dificilă de interpretare a normelor de drept ce constituie obiect al sesizării, care să impună pronunțarea unei dezlegări de principiu, în condițiile în care dispozițiile legale anterior citate nu sunt lacunare, incomplete sau neclare și există o prevedere specială care derogă de la norma generală, fiind suficientă aplicarea coroborată a acestora, în sensul clar și evident care transpare din simpla lor edictare, cu respectarea principiului specialia generalibus derogant.

75. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 4.932/118/2023**, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și alte modificări fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Lega nr. 280/2020, coroborat cu art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 194/2017, cu modificările ulterioare, sintagmele „se aplică în mod corespunzător“ și „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“ din cuprinsul art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 trebuie interpretate în sensul că sporul de fidelitate de care personalul a beneficiat anterior în calitate de polițist se aplică și după dobândirea calității de cadru militar?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 noiembrie 2025.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

MARIANA CONSTANTINESCU

Magistrat-asistent,

Elena-Mădălina Ivănescu