DECIZIE nr. 2970/2007

DECIZIE nr. 2.970 din 11 iunie 2007 privind examinarea recursului declarat de Sorin Simion împotriva Sentinței civile nr. 2.984 din 15 noiembrie 2006 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal

Dosar nr. 7.820/2/2006 Președinte: Adriana Deneș - judecător Camelia Bratu - judecător Liliana Vișan - judecător Corina Vîlcea - magistrat-asistent La data de 15 mai 2007 s-a luat în examinare recursul declarat de Sorin Simion împotriva Sentinței civile nr. 2.984 din 15 noiembrie 2006 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Dezbaterile au fost consemnate în Încheierea din data de 15 mai 2007, iar pronunțarea deciziei s-a amânat la 22 mai 2007, 29 mai 2007, 5 iunie 2007 și apoi la 11 iunie 2007. CURTEA, asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2.984 din 15 noiembrie 2006, a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Sorin Simion, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, prin ministrul Gheorghe Eugen Nicolăescu. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: Reclamantul a deținut funcția de director general al Spitalului Clinic Colentina în baza Dispoziției nr. 159 din 17 aprilie 2002 a Ministerului Sănătății și Familiei, iar prin Contractul de administrare nr. 11.771 din 14 septembrie 2004, încheiat cu consiliul de administrație al spitalului, s-au stabilit condițiile privind organizarea și conducerea activității spitalului pentru o perioadă de 4 ani, precum și cele de încetare a contractului. Prin Acțiunea înregistrată sub nr. 7.820/2/4 august 2006 acesta a atacat ordinele nr. 576/2006 și nr. 180/2006 emise de pârât, apreciindu-le ca fiind nelegale și de natură a aduce atingere intereselor sale legitime prin revocarea abuzivă din funcția deținută. Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 576/2006 pentru stabilirea unor măsuri cu caracter tranzitoriu privind conducerea unităților sanitare publice cu paturi din rețeaua Ministerului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006, s-a dispus încetarea activității consiliilor de administrație și a comitetelor directoare ale unităților sanitare publice, încetarea aplicabilității contractelor de administrare și încetarea de drept a numirilor în funcția de director general, precum și asigurarea conducerii unităților sanitare publice cu paturi de către un comitet director interimar, condus de un manager numit prin ordin al ministrului. Începând cu data de 29 mai 2006 a fost numit un comitet director interimar, prin Ordinul nr. 180/2006, pe o perioadă de 6 luni, comunicându-se reclamantului încetarea numirii în funcția de director general. Reclamantul a atacat aceste acte pe calea procedurii prealabile, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, la data de 22 iunie 2006, primind răspuns nefavorabil la data de 20 iulie 2006. Actele administrative în discuție sunt emise în baza și în executarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006. Astfel, contractul de administrare la care a făcut referire reclamantul a fost încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 270/2003, lege abrogată prin Legea nr. 95/2006, care prevede o altă conducere a spitalelor. Potrivit art. 178 din Legea nr. 95/2006, spitalul public este condus de un manager persoană fizică sau juridică, iar conform art. 183 în cadrul spitalelor publice se organizează și funcționează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitale clinice, directorul financiar-contabil și, după caz, directorul de îngrijiri, precum și alți directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. În consecință, numirea reclamantului a încetat de drept, prin efectul legii, operând principiul aplicării imediate a legii noi, concluzie bazată și pe dispozițiile art. 200 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, din care rezultă cu claritate că managerul interimar va fi numit de ministrul sănătății publice. În acest sens a fost emis Ordinul nr. 576/2006 care constată încetarea de drept a numirii în funcția de director general, stabilită de Legea nr. 95/2006, iar data aplicării acestuia a fost 29 mai 2006, în condițiile în care titlul VII din Legea nr. 95/2006 a intrat în vigoare la 28 mai 2006.

Ordinul nr. 180/2006 a fost emis tot în aplicarea Legii nr. 95/2006, care dă dreptul ministrului sănătății publice de a emite ordine prin care să numească manageri generali, prin actele administrative atacate reclamantul nefiind vătămat în drepturile sale recunoscute de lege. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul Sorin Simion, solicitând modificarea ei în tot în sensul admiterii acțiunii și anulării ordinelor atacate. În motivarea recursului s-a susținut, în esență, că aceste ordine au fost emise cu încălcarea Legii nr. 95/2006, inserând practic noi articole și contrar termenelor stabilite imperativ prin aceasta, respectiv celui de 90 de zile prevăzut pentru numirea unor noi manageri. Astfel, susține recurentul, în cuprinsul Legii nr. 95/2006, în titlul VII cap. III și V nu sunt cuprinse mențiuni cu privire la posibilitatea Ministerului Sănătății de a emite ordine în aplicarea acesteia prin care să revoce numirea din funcția de director general a persoanelor care au asigurat conducerea spitalelor și să numească, până la data selectării prin concurs a managerilor, comitete directoare interimare, iar, potrivit art. 206 din lege, numirea managerilor selectați prin concurs se face în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a respectivului titlu. În aceste condiții, în raport cu dispoziția tranzitorie conținută de art. 206 din lege, cu referire și la art. 178, conchide recurentul, până la numirea prin ordin al ministrului sănătății a managerilor de spitale, selectați prin concurs sau licitație publică, își continuă mandatul foștii directori de spitale. Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 304^1 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea greșită a legii, pentru considerentele în continuare arătate. În sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, actul administrativ are semnificația unui act unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice. Elementul central al regimului juridic al actelor administrative îl reprezintă legalitatea, înțeleasă ca fiind conformarea acestora cu legile adoptate de Parlament, precum și cu actele administrative cu o forță juridică superioară, principiul legalității în sistemul constituțional actual fiind unul dintre principiile fundamentale ale administrației publice. Prezumția de legalitate stă la baza întregului edificiu al fundamentării forței juridice deosebite a actelor administrative, ca acte administrative de autoritate, care implică și executarea lor, precum și a teoriei regimului juridic administrativ. În virtutea acesteia, atâta vreme cât ființează actul administrativ, se prezumă că a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de lege, obligativitatea respectării lui fiind desprinsă din aceea a respectării legii. Această prezumție are însă un caracter relativ, actele administrative fiind supuse controlului principial de legalitate al instanțelor judecătorești. Momentul de la care actul administrativ produce efecte este cel al publicării actelor normative și, respectiv, al comunicării actelor individuale. Cu toate acestea, ca efect al aplicării principiului legalității în activitatea organelor administrative publice, se impune a se admite, ca regulă a regimului juridic al actelor administrative, faptul că, pentru organul emitent, actul creează obligații din momentul adoptării lui, în sensul că trebuie să-l aducă la cunoștința celor interesați și nu-l mai poate revoca decât în condițiile legii. Cu alte cuvinte, pentru organul emitent, actul administrativ intră în vigoare din momentul în care există, adică din momentul în care s-a produs manifestarea expresă de voință, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute de lege. Tocmai de aceea condițiile de legalitate a actului administrativ se examinează prin raportare la data emiterii lui și nu numai în raport cu momentul de la care acesta produce efecte. Una dintre condițiile generale de legalitate este aceea ca actul administrativ să fie emis în litera și spiritul legilor adoptate de Parlament. În speță, prin Ordinul nr. 576/2006 s-a dispus că începând cu 29 mai 2006 își încetează activitatea consiliile de administrație și comitetele directoare ale unităților sanitare publice cu paturi, cu aceeași dată încetând de drept și numirile în funcția de director general. Potrivit art. 4 din acest ordin, conducerea unităților sanitare publice cu paturi va fi asigurată de un comitet director interimar, condus de un manager numit prin ordin al ministrului sănătății, până la finalizarea concursurilor sau licitațiilor organizate în vederea ocupării funcției de manager, potrivit legii. Ordinul a fost emis în baza Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Titlul VII al acestei legi privind spitalele a intrat însă în vigoare numai la data de 28 mai 2006, respectiv la 30 de zile de la publicare, astfel cum se prevede prin art. 863 lit. b). Analizând comparativ data emiterii ordinului și cea a intrării în vigoare a legii în executarea căreia a fost emis, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că ordinul a fost emis în baza unei legi care nu intrase în vigoare și, ca urmare, nu putea produce efecte juridice. În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României, ale art. 1 din Codul civil și cu principiile generale de drept, legea dispune numai pentru viitor, ea neavând putere retroactivă. Titlul VII al Legii nr. 95/2006 a intrat în vigoare la o dată ulterioară prevăzută în textul ei, și anume la 30 de zile de la publicare, în speță, la data de 28 mai 2006, cum s-a arătat mai sus. Anterior acestei date, legea nu avea putere și nu se puteau emite acte și măsuri în baza ei pentru că nu intrase în vigoare. Prin urmare, aceasta nu putea constitui temei al adoptării unor acte administrative, impunându-se anularea Ordinului nr. 576/2006 pentru neîndeplinirea condiției de legalitate anterior arătate. Întrucât anularea unui act administrativ are ca efect nulitatea tuturor actelor juridice ulterioare care au fost condiționate, sub aspectul egalității, de existența acestui act administrativ, aceeași soluție se impune și în privința Ordinului nr. 180/2006 prin care s-a numit un comitet interimar pe o perioadă de 6 luni. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 312 alin. 1) din Codul procedură civilă, coroborat cu art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, va admite recursul declarat de reclamantul Sorin Simion, modificând în tot hotărârea atacată, în sensul admiterii acțiunii și anulării celor două ordine emise de ministrul sănătății. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Admite recursul declarat de Sorin Simion împotriva Sentinței civile nr. 2.984 din 15 noiembrie 2006 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pe care o modifică în tot, în sensul că: - admite acțiunea formulată de reclamantul Sorin Simion; - anulează ordinele nr. 576/2006 și nr. 180/2006, emise de ministrul sănătății. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2007. Judecător, Judecător, Judecător, Adriana Deneș Camelia Bratu Liliana Vișan Magistrat-asistent, Corina Vîlcea _________

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 13 noiembrie 2007

HOTĂRÂRE nr. 21 din 8 noiembrie 2007

HOTĂRÂRE nr. 21 din 8 noiembrie 2007 privind constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare în teatrele de operațiuni din Irak, Afganistan, Kosovo și Bosnia și Herzegovina și procedura specifică de vot pentru efectivele militare din aceste teatre c...

HOTĂRÂRE nr. 1349 din 12 noiembrie 2007

HOTĂRÂRE nr. 1.349 din 12 noiembrie 2007 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007, pentru înlăturarea efectelor deflagrației produse asupra unui imobil din municipiul Zalău, județul...