HOTĂRÂRE nr. 403/2014

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul UNIC

(1) Se aprobă stemele comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac și Topolovățu Mare, județul Timiș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.

(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.

(3) Anexele nr. 1.1-1.5 și 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

București, 13 mai 2014.

Nr. 403.

Anexa 1.1

Anexa 2.1

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Becicherecu Mic, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Becicherecu Mic, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în curmeziș. În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de înger de argint, flancat în dextra sus de un soare de aur și în senestra sus de o semilună de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o barză pășind spre dreapta flancată de două fire de trestie, având sub picioare 3 pești orientați spre dreapta, dispuși 2: 1, toate de argint. În dreapta, în câmp verde, se află un personaj în picioare purtând straie preoțești, cu barbă și capul descoperit, ținând în mâna dreaptă o pană și în cea stângă o carte deschisă, toate de aur. În stânga, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de înger este preluat din compoziția vechii peceți a comunei, folosită în anii 1700 (identificată în anul 1804). Soarele și luna simbolizează semnele șvabilor bănățeni care au colonizat localitatea. Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, și peștii evocă mulțimea de bălți care au existat pe arealul comunei, precum și o veche denumire a acesteia, "Pescărețu Mic". Personajul în straie preoțești evocă faptul că aici s-a născut și este înmormântat preotul învățător Dimitrie Țichindeal. Mănunchiul de spice simbolizează ocupația principală a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.2

Anexa 2.2

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Margina, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Margina, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În șef, în câmp auriu, se află un corb negru "ieșind în zbor înalt", cu ochiul de argint, purtând în cioc un inel roșu. Partea inferioară, în câmp roșu, crenelată sus, conține două grupuri de câte 4 ferestre negre, care flanchează o grapă de argint așezată în romb, compusă din 8 bârne unite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Corbul cu inel în cioc evocă faptul că una dintre rădăcinile marii familii a Corvineștilor a pornit de aici (mama lui Ioan de Hunedoara s-a născut în această localitate), aflându-se pe blazonul Corvineștilor. Crenelurile simbolizează faptul că aici se găsea cetatea "Castellum Marschina". Cele 8 ferestre din zidul cetății reprezintă cele 8 sate componente ale comunei. Grapa simbolizează măiestria meșterilor lemnari. În arealul comunei se află 5 biserici și mai multe case de lemn declarate monumente de arhitectură aparținând patrimoniului național. Cele 8 bârne formează 9 casete, reluând ideea unității locuitorilor comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.3

Anexa 2.3

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Nădrag, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Nădrag, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află un brad verde. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un cap de cerb de aur. În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un brâu undat de argint, având deasupra un pește de argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află două puști negre de vânătoare în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bradul, capul de cerb și puștile simbolizează bogăția silvică, cinegetică a zonei și practicarea turismului de vânătoare. Brâul undat reprezintă hidrografia zonei, iar peștele face referire la piscicultură. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.4

Anexa 2.4

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Pesac, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Pesac, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp negru, se află un leu agățat, armat și limbat, purtând în mâna dreaptă un paloș, iar în stânga un șnur cu 6 ciucuri și unul sus, cu buclă, toate de argint. Partea stângă este împărțită în pătrate (cu latura de 1/4 din lățimea totală a scutului, 6 întregi și 3 tăiate de conturul scutului), dispuse în șah, verde și auriu. Pătratele verzi conțin o plantă de aur, cu 3 rădăcini, două frunze și o floare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Leul evocă blazonul familiei episcopului Josef Bajzath, a cărui feudă a fost satul pe care s-a întemeiat localitatea. Șnurul indică rangul de episcop al proprietarului. Împărțirea în pătrate evocă parcelarea și vinderea către localnici a pământului. Planta din pătratele verzi reprezintă bogăția legumicolă a zonei, prin răsadurile folosite de localnici la recoltele timpurii. Câmpul negru din dreapta, evocă lungul doliu al locuitorilor după primul război mondial, când au murit foarte mulți bărbați. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.5

Anexa 2.5

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Topolovățu Mare, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Topolovățu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu albastru, flancat de două contururi de argint cu solzi. Cele două contururi de argint sunt legate la mijloc printr-o bară îngustă de argint. Bara este flancată dreapta sus-stânga jos de mici dreptunghiuri de aur inegale. În partea superioară, în stânga, se află un mănunchi de spice flancat dreapta-stânga de câte o ramură de stejar cu 3 frunze și două ghinde toate de aur. În partea inferioară, în dreapta, se află o cetate de aur cu 4 turnuri, două în față, două în planul doi, cu intrare și 4 ferestre boltite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul conturat reprezintă cele două râuri, Timiș și Bega, care traversează localitatea. Bara flancată de dreptunghiuri simbolizează nodul hidrotehnic Topolovăț, care deversează apele din râul Bega în râul Timiș, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Mănunchiul de spice indică faptul că zona este preponderent agrară. Ramurile de stejar simbolizează pădurea de stejar aflată pe raza comunei. Cetatea este preluată din vechiul sigiliu al localității Ictar. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ____________