DECIZIE nr. 376/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) și ale art. 60 alin. (1) lit. a), cu raportare la art. 28 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Adalbert Vetesi în Dosarul nr. 678/119/2018 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.516D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, susținând că pretinsa discriminare invocată de autorul excepției de neconstituționalitate nu se realizează decât din perspectiva criteriului referitor la data ieșirii la pensie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 27 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 678/119/2018, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) și ale art. 60 alin. (1) lit. a), cu raportare la art. 28 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Adalbert Vetesi într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care sintagma „cuantumul pensiei militare de stat se actualizează“ nu este interpretată în sensul că pensiile militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție a/al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, prin raportare la totalul veniturilor de natură salarială ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special în activitate, cu grade militare profesionale și funcții identice ori asimilate.

6. Discriminarea s-a creat între cei care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 și cei care s-au pensionat și cei care urmează să se pensioneze după această dată. Se arată că la începutul anilor 1990 venitul salarial al polițiștilor se compunea din solda de grad, solda de funcție și gradația, neacordându-se nicio altă indemnizație sau niciun alt spor la salariu.

7. Prevederile legale criticate au condus la acordarea unor pensii într-un cuantum mai mic pentru cei pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, deși funcțiile, gradele și munca prestată sunt identice cu cele ale cadrelor pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. În opinia autorului, principiul prevăzut la art. 2 lit. d) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, abrogată de la 1 ianuarie 2024, fără să fi fost vreodată în vigoare, ar trebui avut în vedere și la calcularea pensiilor militarilor.

8. În final, se arată că Legea nr. 223/2015 nu stabilește criterii clare pentru actualizarea pensiilor. Adoptarea Ordinului ministrului afacerilor interne nr. S/I/2154 din 12 aprilie 2016 în vederea aplicării acesteia constituie, de fapt, sursa inechităților menționate, permise de dispozițiile legale criticate.

9. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiile art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 60 alin. (1) și ale art. 60 alin. (1) lit. a), cu raportare la art. 28 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține însă că autorul acesteia critică, în realitate, exclusiv dispozițiile art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.“

14. Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile legale criticate au fost abrogate. Cu toate acestea, excepția de neconstituționalitate este admisibilă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.

15. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică maniera în care statul schimbă condițiile de pensionare a titularilor pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, cu consecința că pensiile celor pensionați anterior intrării în vigoare a legii anterior menționate sunt mai mici decât pensiile celor pensionați după acest moment, deși funcțiile, gradele și munca prestată sunt identice.

17. Curtea Constituțională s-a pronunțat însă în numeroase rânduri cu privire la legitimitatea constituțională a statului de a schimba, în timp, condițiile de pensionare, inclusiv în privința persoanelor care beneficiază pensii de serviciu în temeiul Legii nr. 223/2015. Astfel, în Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, precitată, paragrafele 16 și 17, și în Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 iulie 2021, paragraful 29, Curtea a statuat că prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deși prin acest demers legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferențelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligație ce decurge din prevederile constituționale ale art. 16. Curtea a mai reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a arătat că existența unor discrepanțe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

18. De asemenea, din perspectiva unei presupuse încălcări a art. 47 alin. (2) din Constituție, este relevant și considerentul de la paragraful 30 al Deciziei nr. 256 din 20 aprilie 2021, potrivit căruia dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar care se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

19. În sfârșit, cu referire la pretinsa neclaritate a dispozițiilor legale privind modalitatea de actualizare a pensiilor, Curtea a reținut că soluționarea aspectelor care vizează, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii revine autorităților publice competente, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești (a se vedea Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021, paragraful 31).

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 256 din 20 aprilie 2021 își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adalbert Vetesi în Dosarul nr. 678/119/2018 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din 16 septembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva