DECIZIE nr. 364/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Codruța Maria Brujan în Dosarul nr. 39.753/3/2018 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.314D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a deciziilor nr. 725 din 7 octombrie 2020 și nr. 189 din 18 martie 2021, prin care a fost constatată neconstituționalitatea manierei în care se calculează despăgubirile în discuție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 39.753/3/2018, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Codruța Maria Brujan într-o cauză având ca obiect obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii de compensare prin puncte a valorii unui imobil solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cauză în care autoarea excepției a intervenit în calitate de cesionar al dreptului de acordare a despăgubirilor.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat contravine art. 16 din Constituție, având în vedere că persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte, se află în aceeași situație juridică - înscriindu-se în categoria persoanelor îndreptățite la obținerea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013. În privința despăgubirilor, legiuitorul a stabilit deja măsuri care păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora - și mijloacele folosite, respectiv plafonarea despăgubirilor acordate altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia. În aceste condiții, realizarea unei noi distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor - aflate în aceeași situație juridică, de această dată cu referire la modalitatea de evaluare a imobilelor - nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării principiului egalității și nediscriminării. În plus, valoarea unui imobil nu poate fi diferită în funcție de destinatarul despăgubirilor ce se acordă în privința acestuia, criteriul utilizat de legiuitor pentru realizarea așa-zisei corectări a discriminării fiind unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, fiind, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituție.

6. Tribunalul București - Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, arătând, în esență, că sunt nesocotite prevederile art. 16 și 147 din Constituție, întrucât legea nouă menține diferențierea de tratament instituită prin proiectul legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013, cu privire la care Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, că nu îndeplinește cerința de proporționalitate, întrucât cesionarii de drepturi de compensare sunt deja supuși restricției prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 cu referire la întinderea acestor drepturi.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, care modifică dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Ținând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, rezultă că obiect al excepției îl constituie, în realitate, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“

11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia critică soluția legislativă potrivit căreia evaluarea imobilelor ce fac obiectul deciziilor de acordare de despăgubiri prin compensare în puncte se face în mod diferențiat, în funcție de calitatea persoanelor cărora li se acordă. Astfel, în cazul foștilor proprietari sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestora, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, pe când în cazul cesionarilor drepturilor de despăgubire evaluarea se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

13. Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție.

14. Prin decizia menționată, Curtea a constatat, în esență (paragrafele 53 și 54), că realizarea unei distincții între cele două categorii mai sus arătate de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și nediscriminării, contravenind dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, întrucât prin art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 a reglementat posibilitatea acordării unei despăgubiri constând doar într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate la care se adaugă un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor și, prin urmare, este contrar prevederilor art. 16 din Constituție.

15. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată.

16. În aceste condiții, Curtea a pronunțat o nouă decizie, și anume Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, sunt neconstituționale. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a subliniat (paragraful 29) că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în cadrul controlului a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care a conservat viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție.

17. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și ținând cont de faptul că Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, a devenit inadmisibilă.

18. De altfel, în prezent, soluția legislativă criticată în cauza de față nu mai este de actualitate, diferențierea, din perspectiva modalității de evaluare a imobilelor, între cele două categorii de beneficiari fiind eliminată prin Legea nr. 193/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021.

19. Totodată, Curtea subliniază că, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate, soluția de respingere ca devenită inadmisibilă poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, exemplificativ, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 560 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 23, sau Decizia nr. 684 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 18 aprilie 2024, paragraful 28).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Codruța Maria Brujan în Dosarul nr. 39.753/3/2018 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu