DECIZIE nr. 440/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Partidul Puterii Umaniste în Dosarul nr. 6.369/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.768D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 26 martie 2024 și Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.369/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Excepția a fost ridicată de Partidul Puterii Umaniste într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei Biroului Electoral Central privind constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece stabilesc un criteriu discriminatoriu în ceea ce privește constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare, favorizând partidele politice parlamentare, în detrimentul partidelor politice neparlamentare, care pot avea reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare doar în condițiile în care locurile nu sunt ocupate conform criteriului mai sus arătat. Votul exprimat în alegerile parlamentare precedente nu poate constitui criteriu de selecție, cu atât mai mult cu cât opțiunea electoratului poate fi modificată substanțial. Se susține că, față de scopul birourilor electorale de a asigura respectarea legislației specifice în procesul electoral și de a veghea asupra liberei exprimări a votului cetățenilor, astfel încât rezultatul alegerilor să reflecte voința electorală, se impune cu atât mai mult instituirea unor criterii de selecție corecte și nediscriminatorii.

6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că dispozițiile legale criticate au o formulare precisă și previzibilă și constituie un cadru legal adecvat pentru alcătuirea birourilor electorale ale secțiilor de votare, asigurându-se respectarea ordinii de drept și a principiilor democrației, precum și pluralismul în cadrul birourilor electorale, fiind astfel garantat principiul democrației constituționale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

11. Referitor la obiectul excepției de neconstituționalitate, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției, Curtea observă că, în realitate, sunt criticate dispozițiile art. 15 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 208/2015 și, în consecință, urmează a fi reținute ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins:

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt de regulă magistrați sau juriști, și cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și ai Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.

(1^1) Dacă birourile electorale ale secțiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanți prevăzut la alin. (1), numărul acestora se completează cu reprezentanți ai celorlalte partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorți.

12. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 8 privind pluralismul politic și în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 9 privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie, ale art. 14 privind interzicerea discriminării și ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenție privind dreptul la alegeri libere, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție privind interzicerea generală a discriminării, precum și ale art. 20 și 21 privind egalitatea în fața legii și nediscriminarea și ale art. 40 privind dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale, cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate instituie reguli referitoare la alcătuirea birourilor electorale ale secțiilor de votare, stabilind că în compunerea acestora intră și cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și ai Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia care participă la alegeri. În subsidiar, dacă birourile electorale ale secțiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanți precizat, numărul acestora se completează cu reprezentanți ai celorlalte partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorți.

14. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat critici similare formulate cu privire la dispozițiile art. 15 alin. (1^1) din Legea nr. 208/2015 și la dispoziții cuprinse în legi electorale referitoare la constituirea și completarea birourilor electorale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 1 august 2024, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011, Decizia nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009). Astfel, cu privire la constituirea și compunerea birourilor electorale, Curtea a reținut că regulile legale în materie dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât, astfel, aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011).

15. Distinct, Curtea observă că soluția legislativă criticată corespunde recomandărilor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare (Veneția, 1819 octombrie 2002), potrivit cărora, în linii generale, comisia electorală centrală ar trebui să cuprindă delegați ai partidelor deja reprezentate în Parlament sau care au obținut cel puțin un anumit număr de voturi. Partidele politice trebuie să fie reprezentate în mod corespunzător și în comisia electorală centrală; egalitatea poate fi interpretată în mod strict sau proporțional, adică ținând cont sau nu de importanța electorală relativă a partidelor. De asemenea, celelalte comisii la nivel regional sau de circumscripție trebuie să aibă o componență similară cu cea a comisiei electorale centrale (a se vedea Raportul explicativ punctul II, 3, 3.1, paragrafele 75 și 82 și Liniile directoare, pct. II, 3, 3.1 lit. d. și e.).

16. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că, prin prisma criticilor de neconstituționalitate formulate, dispozițiile art. 15 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 208/2015 nu încalcă dispozițiile constituționale, convenționale și din actele juridice europene invocate și, în consecință, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Puterii Umaniste în Dosarul nr. 6.369/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 15 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 octombrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin