DECIZIE nr. 505/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Mihaela-Carmen Munteanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Petru Ioan Becheru în Dosarul nr. 9.599/3/2019/a3 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 129D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (1), fiind vorba despre o suspendare facultativă care are loc în cadrul unui proces aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, atunci când judecătorul apreciază că, pentru buna soluționare a cauzei, ar trebui să cunoască și soluția care este dată în cadrul unui alt dosar, ceea ce nu înseamnă că judecarea cauzei suspendate nu va fi făcută de către o instanță judecătorească competentă să soluționeze cauza.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 9 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.599/3/2019/a3, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Petru Ioan Becheru, petent într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei încheieri prin care a fost suspendată judecarea cauzei până la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate încalcă art. 126 alin. (1) din Constituție, în măsura în care s-ar interpreta că sintagma „alte judecăți“ din cuprinsul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă se referă nu numai la cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, ci și la cauzele aflate pe rolul Curții Constituționale sau al altor instituții din afara puterii judecătorești.

6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în măsura în care s-ar interpreta că sintagma „alte judecăți“ din cuprinsul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă se referă nu numai la cauzele aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al celorlalte instanțe judecătorești, ci și la cauzele aflate pe rolul Curții Constituționale sau al altor instituții din afara puterii judecătorești.

7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul arată, în esență, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 676 din 29 octombrie 2019.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: – Art. 413: Suspendarea facultativă

(1) Instanța poate suspenda judecata: 1.

când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți;

12. În opinia autorului excepției, textul legal criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei încheieri prin care a fost suspendată judecarea cauzei până la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate. Criticile autorului excepției vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea dispozițiilor procedurale referitoare la suspendarea facultativă a cauzelor pentru ipoteza în care se sesizează Curtea Constituțională.

14. Or, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25).

15. Mai mult, în măsura în care ar fi necesară lămurirea unor chestiuni cu privire la interpretarea și aplicarea legii, legiuitorul a inclus în Codul de procedură civilă instituția recursului în interesul legii, respectiv instituția dezlegării unor chestiuni de drept, acestea fiind de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.

16. În concluzie, având în vedere argumentele de mai sus, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, întrucât critica vizează, în realitate, un control al aplicării legii, iar nu conformitatea cu dispoziții sau principii cuprinse în Legea fundamentală, astfel cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Petru Ioan Becheru în Dosarul nr. 9.599/3/2019/a3 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela-Carmen Munteanu