DECIZIE nr. 266/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Raluca-Alexandra Buterez-Fășie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată, excepție ridicată de Societatea Elixir-Games - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 4.328/258/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.906D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, întrucât, în motivarea acesteia se invocă modalitatea în care prevederile criticate au fost interpretate de către Inspectoratul Teritorial de Muncă. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile criticate întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate, astfel încât destinatarul normei să își poată adapta conduita, incriminând drept contravenție împiedicarea în orice mod a inspectorului de muncă să își exercite controlul. Totodată, cu privire la încălcarea art. 21 din Constituție, reprezentantul Ministerului Public reține că persoana are posibilitatea să formuleze plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, având în vedere prevederile art. 24 din Legea nr. 108/1999, care fac trimitere la dispozițiile art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.328/258/2018, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Elixir-Games - S.R.L. din Miercurea-Ciuc, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva sentinței civile prin care a fost anulat în parte procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea excepției susține că dispozițiile criticate nu sunt suficient de clare și previzibile, aspect care îngreunează adoptarea de către subiecții interesați a unei conduite corespunzătoare. Se arată că, în cadrul aceleași instituții, aceste norme au fost interpretate în mod diferit, pe de o parte în sensul că refuzul de a semna procesul-verbal de înștiințare reprezintă o acțiune/inacțiune de împiedicare a efectuării controlului (în condițiile în care fișa de identificare a fost completată), fiind sancționată contravențional, iar, pe de altă parte, că refuzul de a semna acest proces-verbal nu reprezintă o astfel de acțiune/inacțiune. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.

6. De asemenea, se susține că, chiar pentru aceeași situație de fapt, aplicarea textului criticat în mod diferit de către Inspectoratul Teritorial de Muncă reprezintă o gravă încălcare a drepturilor cetățenilor.

7. În final, se apreciază că dispozițiile criticate sunt incomplete și nu acoperă toate situațiile care ar putea apărea în practică.

8. Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, reținând că textul criticat nu face altceva decât să incrimineze și să stabilească cuantumul amenzii contravenționale pentru fapta de a împiedica în orice mod inspectorii de muncă să exercite, total sau parțial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012. Textul criticat are următorul conținut:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:

a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parțial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fișa de identificare sau de a da informații despre evenimentul cercetat;.

13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia formulează criticile de neconstituționalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999, în speța dedusă judecății, de către organele abilitate să efectueze controlul aplicării prevederilor legale în domeniile relațiilor de muncă, securității, sănătății în muncă și supravegherii pieței. Or, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care lea stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, le revine acestora competența de a stabili dacă interpretarea și aplicarea de către Inspecția Muncii a dispozițiilor de lege criticate au fost realizate corect.

15. Totodată, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale ( Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14). Prin urmare, prezenta excepție de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată, excepție ridicată de Societatea Elixir-Games - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 4.328/258/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Raluca-Alexandra Buterez-Fășie