DECIZIE nr. 258/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Paul Eugen Alexandrescu în Dosarul nr. 11.423/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.733D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În jurisprudența Curții s-a arătat că pensia de invaliditate se acordă în considerarea unei situații imprevizibile intervenite în perioada asigurată. Ca atare, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit pentru cele două categorii de persoane. În final invocă Decizia Curții Constituționale nr. 93 din 5 martie 2024.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 5.912 din 3 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 11.423/3/2020, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Paul Eugen Alexandrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că nu a avut niciodată capacitatea de muncă, fiind încadrat cu grad de handicap grav încă din copilărie, astfel că nu a putut realiza un stagiu de cotizare. Autorul consideră că el și cei din categoria sa, adică persoanele cu handicap grav și cu o incapacitate totală de muncă preexistentă împlinirii vârstei legale pentru a putea deveni asigurați în cadrul sistemului public de pensii, sunt discriminați față de cei din categoria persoanelor sănătoase, care, la împlinirea vârstei de 18 ani, au capacitatea fizică și legală de a deveni asigurați în cadrul sistemului public de pensii. De asemenea, ei sunt discriminați și față de categoria persoanelor care și-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă în timp ce erau și asigurați în sistemul public de pensii.

6. Art. 47 alin. (2) din Constituție garantează pentru toți cetățenii, indiferent de starea lor de sănătate sau de capacitatea de muncă, dreptul de a primi o pensie și de a accesa sistemul public de asigurări sociale. Totodată, prin dispozițiile art. 50 din Constituție, Statul își asumă angajamentul de a asigura pentru persoanele cu handicap egalitatea de șanse, prin raportare la celelalte categorii de cetățeni. Autorul excepției arată, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, sintagma „indiferent de stagiul de cotizare realizat“ din cuprinsul art. 74 din Legea nr. 263/2010 ridicând probleme de interpretare și aplicare.

7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Guvernul, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următoarea redactare: „Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2), (3) și (4).“

12. Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată, începând cu 1 septembrie 2024, prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Cu toate acestea, excepția de neconstituționalitate este admisibilă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.

13. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie și alte măsuri de protecție socială și art. 50 privind dreptul persoanelor cu handicap la măsuri de protecție socială. Se reține că, în criticile de neconstituționalitate, este invocată și lipsa de claritate și previzibilitate a legii, astfel că sunt incidente prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor internaționale ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus arătată, dispozițiile art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1), art. 27 alin. (1) și art. 28 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, referitoare la egalitatea de șanse a persoanelor cu dizabilități.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 93 din 5 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 21 august 2024, a statuat că dispozițiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, prevăzând dreptul la pensie de invaliditate „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, nu pot fi interpretate în sensul excluderii totale a cerinței existenței unui stagiu de cotizare, ci, având în vedere caracterul imprevizibil și deosebit de grav al situațiilor avute în vedere, care duc la pierderea capacității de muncă, textul de lege exclude condiția referitoare la necesitatea unei anumite durate a stagiului de cotizare necesar ori a vârstei la care se poate acorda dreptul la pensie de invaliditate. Curtea a amintit că, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, unul dintre principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice îl constituie principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Pensia de invaliditate, nefiind un drept de asistență socială, ci un drept de asigurare socială, este întemeiată pe principiul contributivității. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate, tratamentul juridic diferit decurge dintr-o eronată interpretare a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispozițiile actuale ale art. 73 din aceeași lege.

15. Cât privește critica referitoare la imposibilitatea persoanelor care s-au născut fără capacitate de muncă de a obține o pensie de invaliditate, întrucât nu pot, din cauza bolii pe care o au, să realizeze un stagiu de cotizare, prin aceeași decizie Curtea a reținut că pensia de invaliditate este concepută ca o contraprestație a sistemului public de pensii pentru persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza vizată de legiuitor are în vedere intervenirea unei cauze imprevizibile, invalidante care împiedică persoana să mai muncească după ce aceasta a început să desfășoare o activitate profesională și să cotizeze la sistemul public de pensii. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza situațiilor enumerate la art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză și de aceea justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. Situația persoanei lipsite de capacitate de muncă de la naștere este însă diferită. Aceasta nu și-a pierdut capacitatea de muncă, ci nu a avut-o niciodată, astfel că nu se poate prevala de intervenția unei cauze aleatorii, invalidante, care să justifice acordarea pensiei indiferent de stagiul de cotizare realizat. Altfel spus, condiția imprevizibilității, care justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat, nu este întrunită, așa încât acest tip de pensie nu poate fi acordat unei persoane care nu a avut niciodată capacitatea de muncă.

16. Cu toate acestea, Curtea a arătat că sistemul public de pensii nu condiționează acordarea unei pensii de prestarea unei munci, ci de contributivitate și de împlinirea vârstei legale la care poate fi acordat dreptul la pensie. Dispozițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 stabilesc că sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform acestei legi, pe baza contractului de asigurare socială. De asemenea, dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Potrivit art. 12 alin. (1) din același act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, și casa teritorială de pensii competentă, în funcție de domiciliul sau reședința persoanei. Prin urmare, oricine poate opta să se asigure facultativ în sistemul public de pensii, pe baza unui contract de asigurare, în vederea obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

17. De asemenea, Curtea a precizat că, potrivit art. 58 din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de cotizare.

18. Curtea apreciază că cele reținute prin decizia precitată răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, impunându-se, în consecință, păstrarea aceleiași soluții.

19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Paul Eugen Alexandrescu în Dosarul nr. 11.423/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva