INSTRUCȚIUNI nr. 0/2004

În temeiul dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Concurenței adoptă prezentele instrucțiuni.

Articolul I

Instrucțiunile privind ajutorul de stat și capitalul de risc, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 16/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, se completează după cum urmează: 1. După punctul 2.2 se introduce punctul 2.3 cu următorul cuprins: "2.3. Prezentele instrucțiuni se aplică numai schemelor de ajutor de stat." 2. După punctul 4 se introduce punctul 4^1 cu următorul cuprins: "4^1. Consiliul Concurenței nu utilizează criteriile prevăzute la pct. 5 pentru a autoriza o măsură prin care s-ar finanța un agent economic doar în forma împrumuturilor (inclusiv a împrumuturilor subordonate și a împrumuturilor asimilate capitalului social) sau a altor instrumente ce asigură investitorului/împrumutătorului un profit minim fix, prin intermediul fondurilor sau al altor asemenea mijloace. O astfel de finanțare nu constituie «capital de risc» în sensul definiției prevăzute la pct. 1. Consiliul Concurenței consideră regulile existente care permit calcularea oricărui element de ajutor de stat, precum și stabilirea legăturii cu costurile eligibile ca fiind adecvate pentru a analiza astfel de măsuri. Consiliul Concurenței nu utilizează criteriile prevăzute la pct. 5 pentru a autoriza o măsură pentru finanțarea unei întreprinderi individuale." 3. Punctul 5.3 va avea următorul cuprins: "5.3. O dată ce disfuncționalitatea pieței a fost identificată, Consiliul Concurenței va urmări următoarele elemente în analiza unei măsuri privind capitalul de risc conform Legii nr. 143/1999, cu modificările și completările ulterioare: A. Restricțiile privind investițiile sau neinvestirea majorității fondurilor:

a) în întreprinderile mici sau în microîntreprinderi; și/sau

b) în întreprinderi mijlocii, în momentul constituirii sau în cursul perioadei de început a desfășurării activității, ori în zonele asistate vor fi considerate ca un element pozitiv. Accesul la finanțarea întreprinderilor mijlocii după momentul constituirii sau al perioadei de început a desfășurării activității trebuie limitat pentru fiecare întreprindere în privința finanțării totale prin intermediul măsurii. Limitările privind realizarea unor tranzacții de dimensiuni reduse (sub 1 milion de euro sau la un nivel determinat al disfuncționalității demonstrate a pieței) vor fi considerate, de asemenea, ca un element pozitiv de către Consiliul Concurenței.

B. Măsurile trebuie îndreptate spre disfuncționalitatea pieței capitalului de risc. Dacă o măsură prevede finanțarea sub formă de capital sau cvasicapital, aceasta va fi privită pozitiv de către Consiliul Concurenței. Dacă măsura prevede finanțarea cu sume semnificative în alte forme sau nu pare să aibă un efect stimulator semnificativ (spre exemplu, când sunt sprijinite investiții de capital de risc care ar fi fost realizate și în absența unei astfel de măsuri), măsura va fi privită negativ. Acesta ar putea fi cazul măsurilor prin care se furnizează o finanțare suplimentară pentru o întreprindere care deja a primit un ajutor de stat sub forma injecției de capital. C. Decizia de a investi trebuie să urmărească obținerea de profit. O legătură între profitabilitatea investiției și remunerarea celor responsabili cu decizia de a investi va fi considerată un element pozitiv. Condiția este îndeplinită în cazul:

a) măsurilor prin care tot capitalul investit în întreprinderile țintă este furnizat de investitori care operează în economia de piață, care au luat decizia de a investi, ajutorul constituind doar un stimulent pentru a-i determina să investească;

b) măsurilor ce implică o participare semnificativă cu capital din partea investitorilor care operează în economia de piață, pe baze comerciale (doar în vederea obținerii de profit). Participarea la capitalul social al întreprinderilor țintă poate fi directă sau indirectă.

În cazul fondurilor, constituie o participare semnificativă cu capital aportul de 30% la capitalul social al fondului, fiecare măsură fiind analizată individual împreună cu alte aspecte luate în calcul de Consiliul Concurenței la realizarea evaluării. Vor fi considerate elemente pozitive următoarele:

a) o înțelegere între managerul fondului și investitori, conform căreia remunerația managerului este legată de performanța fondului, obiectivele statuate ale fondului și timpul propus pentru realizarea investițiilor;

b) reprezentarea investitorilor la luarea deciziilor;

c) aplicarea celei mai bune practici și reglementarea supravegherii asupra modului de administrare a fondului.

Atunci când nici unul dintre aceste elemente nu indică faptul că decizia de a investi va fi realizată doar în vederea obținerii de profit, măsura va fi apreciată în mod nefavorabil. Acesta este cazul măsurilor care, fiind de dimensiune mică, sunt îndreptate doar către un număr limitat de proiecte, neviabile din punct de vedere economic, sau al măsurilor prin care se stabilește doar finanțarea unui anumit agent economic cunoscut înainte de luarea deciziei. D. Nivelul distorsionării concurenței dintre investitori și fondurile de investiții trebuie limitat. Consiliul Concurenței va aprecia favorabil lansarea unei proceduri de licitație pentru stabilirea de termeni preferențiali pentru investitori sau posibilitatea stabilirii unor astfel de termeni pentru alți investitori. Această posibilitate poate lua forma unei oferte publice pentru investitori la lansarea unui fond de investiții sau poate lua forma unei scheme (spre exemplu, o schemă de garanție) care rămâne deschisă participării altor investitori, pentru o perioadă prelungită. Mijloacele prin care poate fi realizat acest element pozitiv vor depinde neapărat de forma măsurii respective. Totuși, absența unor elemente de verificare împotriva supracompensării investitorilor, suportarea riscului pierderilor în întregime de sectorul public și/sau obținerea integrală a beneficiilor investiției de alți investitori vor fi considerate elemente negative. E. Orientarea sectorială Luând în considerare că multe fonduri sectoriale private își îndreaptă atenția spre tehnologii inovative specifice sau chiar spre sectoare (cum ar fi sănătatea, tehnologia informațiilor, cultura), Consiliul Concurenței poate accepta o orientare sectorială când aceasta urmărește rațiuni comerciale sau de politici publice. Totuși, având în vedere abordarea mai puțin favorabilă existentă la nivelul Uniunii Europene privind ajutorul de stat sectorial și, în special, ajutoarele de stat pentru sectoarele cu supracapacitate, măsurile trebuie să excludă în mod expres acordarea de ajutor în sectorul construcțiilor navale, oțelului și cărbunelui. F. Investițiile pe baza unor planuri de afaceri Existența pentru fiecare investiție a unui plan de afaceri care să conțină detaliile produselor, previzionarea vânzărilor și a profitului și stabilirea ex ante a viabilității proiectului este o practică comercială standard în realizarea unui management adecvat al fondului și va fi privită favorabil. Măsurile care nu prevăd un mecanism de ieșire pentru participarea directă sau indirectă a statului la capitalul social al anumitor întreprinderi vor fi privite nefavorabil de către Consiliul Concurenței. G. Evitarea cumulării măsurilor de ajutor de stat către o singură întreprindere Dacă o măsură prevede ajutor de stat pentru investiții într-o întreprindere, Consiliul Concurenței va solicita angajamentul furnizorului de a evalua și limita acordarea altor forme de ajutor de stat către întreprinderea în cauză, inclusiv în ceea ce privește schemele autorizate. Pentru astfel de măsuri și dacă furnizorul de ajutor de stat nu își ia angajamentul că întreprinderea nu va primi alt ajutor decât ajutor de minimis, acesta va propune Consiliului Concurenței spre examinare și aprobare o evaluare rezonabilă a elementelor de ajutor de stat, care va fi folosită pentru aplicarea regulilor de cumul. Atunci când capitalul de risc este utilizat pentru finanțarea investițiilor inițiale, a costurilor de cercetare și dezvoltare sau a altor costuri eligibile de ajutor de stat vizând alte obiective, furnizorul va include elementul de ajutor în măsura de capital de risc, aplicând plafoanele de ajutor relevante."

Articolul II

(1) Prezentele instrucțiuni se aplică ajutoarelor de stat notificate după intrarea în vigoare a acestora, precum și celor care au fost notificate înainte de intrarea în vigoare a prezentelor instrucțiuni, dar pentru care decizia Consiliului Concurenței este ulterioară acestei date.

(2) Prezentele instrucțiuni transpun Comunicarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat și capitalul de risc, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, C 235 din 21 august 2001.