HOTĂRÂRE nr. 6/2026

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/757, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 16 decembrie 2025, Camera Deputaților: 1.

susține adoptarea unui cadru financiar multianual 2028-2034 ambițios, simplificat, flexibil și orientat spre rezultate, capabil să răspundă provocărilor geopolitice, economice, climatice și sociale actuale și viitoare, și consideră că dimensiunea bugetului trebuie să fie proporțională cu responsabilitățile tot mai mari asumate de Uniunea Europeană;

2. consideră că viitorul buget al Uniunii trebuie să rămână un instrument de convergență, coeziune și solidaritate, astfel încât modernizarea arhitecturii bugetare să nu conducă la adâncirea decalajelor dintre statele membre și regiuni, în special între Vestul și Estul Uniunii;

3. subliniază importanța menținerii și consolidării politicii de coeziune și a politicii agricole comune ca politici fundamentale ale Uniunii, în conformitate cu tratatele, și insistă ca acestea să nu fie puse în competiție cu alte instrumente financiare europene;

4. reamintește că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții publice a Uniunii și un pilon esențial al pieței interne;

5. exprimă rezerve față de includerea politicilor tradiționale ale Uniunii sub umbrela planurilor de parteneriat naționale și regionale, apreciind că această abordare poate fi acceptabilă numai cu condiția menținerii unor alocări clare, distincte și predictibile pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, precum și a unui rol real și substanțial al autorităților regionale și locale în definirea priorităților de investiții;

6. subliniază rolul esențial al regiunilor, orașelor și comunităților locale în implementarea politicilor europene și consideră necesară recunoașterea explicită a dimensiunii urbane în viitorul cadru financiar multianual, inclusiv prin instrumente de finanțare adaptate municipiilor și zonelor metropolitane, în special în domenii precum tranziția verde, mobilitatea durabilă, calitatea aerului, competitivitatea economică și locuirea accesibilă;

7. subliniază importanța strategică a dezvoltării unei rețele europene de transport feroviar de mare viteză, ca element esențial al consolidării pieței unice, al creșterii competitivității economice, al reducerii emisiilor de carbon și al întăririi coeziunii teritoriale a Uniunii;

8. solicită asigurarea unei finanțări dedicate, adecvate și predictibile, în interiorul cadrului financiar multianual 2028-2034, pentru dezvoltarea coridoarelor feroviare de mare viteză în Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România, în vederea reducerii decalajelor structurale de conectivitate și a creșterii mobilității civile și militare, cu valoare adăugată europeană;

9. subliniază că succesul tranziției verzi depinde de acceptarea socială, solicitând ca viitorul buget multianual să acorde o atenție sporită combaterii sărăciei energetice, eficienței energetice a locuințelor și protejării categoriilor vulnerabile;

10. recomandă asigurarea coerenței între viitoarele fonduri europene - supuse gestiunii partajate, respectiv directe - în scopul prevenirii riscurilor de adâncire a disparităților dintre regiuni;

11. evidențiază importanța strategică a securității și competitivității Uniunii, susținând consolidarea autonomiei strategice prin investiții coordonate în apărare, energie, securitate alimentară, digitalizare și infrastructură critică, cu o atenție deosebită acordată statelor membre de la frontiera estică a Uniunii;

12. exprimă rezerve față de propunerea de degresivitate și plafonare a plăților directe, întrucât aceste abordări sunt de natură să diminueze avantajul competitiv al Uniunii și calitatea vieții fermierilor și locuitorilor din mediul rural; evidențiază importanța plăților directe pentru asigurarea veniturilor lucrătorilor din agricultură, pentru viabilitatea economică a acestui sector și pentru reînnoirea generațiilor de lucrători din agricultură;

13. subliniază nevoia de modulare a ratei de cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate care vor trece la categoria de tranziție, pentru investițiile din Fondul de coeziune, dezvoltare rurală și fondurile din domeniul afacerilor interne;

14. indică nevoia de menținere a regimului de dezangajare din prezent;

15. consideră că Fondul european pentru competitivitate trebuie să funcționeze și ca instrument de coeziune economică, nu doar de performanță, și solicită identificarea unor mecanisme care să prevină concentrarea excesivă a resurselor într-un număr limitat de state membre, asigurând acces echilibrat pentru toate economiile europene, inclusiv pentru ecosistemele emergente de inovare la nivel regional și urban;

16. cere ca finanțarea să fie acordată nu doar pe baze de excelență și inovație, ci și industriilor tradiționale - precum auto, chimică și metalurgică - care sunt vitale pentru obiectivele strategice ale Uniunii, precum cele din domeniul apărării; subliniază că această abordare va contribui la creșterea competitivității Uniunii și la reducerea dependențelor strategice față de țări terțe; recomandă menținerea unui echilibru între cercetarea fundamentală și cea aplicată, astfel încât progresul științific să rămână un pilon al inovării pe termen lung;

17. arată că România trebuie să valorifice resursele din Fondul european pentru competitivitate și programul Orizont Europa prin investiții în educație și competențe, în special prin dezvoltarea învățământului tehnologic dual, a campusurilor regionale și a alianțelor universitare, prin digitalizare și parteneriate între mediul universitar și cel economic;

18. subliniază importanța finanțării proiectelor cu dublă utilizare - civilă și militară - de infrastructură sau de mobilitate militară, pentru a lua în considerare realitățile geopolitice de la frontierele estice ale Uniunii și de la Marea Neagră, și amintește că astfel de proiecte servesc securității întregii Uniuni; sprijină precizarea unei flexibilități mai mari în privința participării întreprinderilor din țări terțe în astfel de proiecte, îndeosebi cu obiectivul păstrării accesului la tehnologii;

19. subliniază în mod explicit necesitatea orientării investițiilor către regiunile de la frontiera estică a Uniunii, inclusiv România, în vederea consolidării rezilienței, securității, infrastructurii critice și capacității de răspuns la crize cu impact european precum războiul din Ucraina;

20. recunoaște creșterea semnificativă a riscurilor și crizelor, inclusiv de natură geopolitică, energetică, sanitară sau climatică, și pune un accent sporit pe prevenire, pregătirea populației și consolidarea rezilienței în arhitectura noului cadru financiar multianual;

21. este de acord cu necesitatea modernizării sistemului de resurse proprii al Uniunii, cu condiția menținerii unui echilibru echitabil între statele membre, a evitării unei poveri disproporționate asupra statelor cu un nivel mediu de dezvoltare și a asigurării transparenței și controlului parlamentar asupra utilizării fondurilor europene;

22. cere o evaluare a impactului detaliată pentru fiecare resursă, în scopul garantării unei aplicări echilibrate și predictibile în toate statele membre;

23. arată că autoritățile române susțin menținerea unei marje suficiente pentru finanțarea politicilor de coeziune, agricultură și tranziție verde, esențiale pentru reducerea disparităților regionale;

24. consideră că mecanismul de criză trebuie să asigure acces egal și rapid pentru toate statele membre, iar împrumuturile să fie direcționate către proiecte strategice, cu valoare adăugată pentru Uniune;

25. subliniază necesitatea de a analiza impactul asupra priorităților naționale, de către instituțiile implicate în procesul de negociere a viitorului cadru financiar multianual 2028-2034, în scopul asigurării coerenței și reprezentării adecvate a intereselor României.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 18 februarie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

SORIN-MIHAI GRINDEANU

București, 18 februarie 2026.

Nr. 6.