COD TEHNIC AL GAZELOR NATURALE nr. 0/2006

1. Scop și obiective. Domeniu de aplicare Scop 1.1. Codul tehnic al domeniului gazelor petroliere lichefiate - GPL, denumit în continuare cod tehnic are ca scop impunerea și promovarea cerințelor tehnice minime specifice domeniului gazelor petroliere lichefiate, cu caracter general, atât cele prevăzute în legislația primara și secundară, în normele tehnice și standardele în vigoare cat și cele ce necesita a fi detaliate prin norme tehnice de către agenții economici din domeniu. Aceste cerințe tehnice sunt menite să asigure funcționarea în condiții de securitate, stabilitate și eficienta economică a infrastructurii din domeniu gazelor petroliere lichefiate. Codul tehnic este elaborat de ANRGN. Obiective 1.2. Codul tehnic are următoarele obiective: a. stabilirea cerințelor tehnice pentru activitățile denumite în tabelul 1 legate de infrastructura domeniului GPL, respectiv proiectarea, execuția, depozitarea și distribuția GPL cu luarea în considerare a tuturor măsurilor privind securitatea în exploatare; b. asigurarea unui nivel minim de protecție în vederea prevenirii pierderilor de vieți omenești și distrugeri ale proprietății, în caz de incendiu sau explozie; c. stabilirea condițiilor generale privind asigurarea calității GPL; d. asigurarea unui cadru de reglementare, armonizat cu cerințele Directivelor Comisiei Europene în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanțe ale Guvernului României; e. stabilirea unui cadru de reglementare, în vederea asigurării unui mediu nediscriminatoriu și concurential în domeniul GPL; f. stabilirea unor cerințe privind autorizarea și licentierea pentru agenții economici care desfășoară activități de proiectare, execuție și exploatare, respectiv activități comerciale în domeniu GPL; g. stabilirea cerințelor de securitate pentru instalațiile de utilizare GPL ale consumatorilor, pentru a îndeplini cerințele esențiale de securitate din Directivele CE în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanțe ale Guvernului României; Domeniul de aplicare 1.3. Respectarea prevederilor Codului Tehnic este obligatorie pentru toți agenții economici și consumatorii din domeniul GPL. Prevederile din Codul Tehnic se aplică la activitățile și infrastructura din domeniului GPL precizate în tabelul 1. 1.4. Prezentul Cod Tehnic vine în sprijinul investitorilor români sau străini pentru a le facilita informarea printr-un singur document asupra reglementărilor tehnice aplicabile domeniului GPL. Tabelul 1. Lista activităților din domeniul GPL

Subactivitatea Obiectul Aplicare în Codul tehnic

1. Activitate de proiectare în domeniul GPL

1.1. Proiectare sisteme și instalații 1.1.1. Instalații pentru distribuție de autogaz (fără posibilitatea de umplere/îmbuteliere recipiente-butelii) în stații de distribuție mixte sau independente: a. cu recipiente staționare orizontale sau verticale supraterane: - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă; b. cu recipiente staționare subterane: - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13 m3 apă; c. cu recipiente acoperite: - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13 m3 apă; Codul tehnic se aplică

1.1.2. Instalații pentru utilizare GPL în sistem mic vrac pentru uz casnic și industrial, cu sau fără vaporizatoare: a. cu recipiente sub presiune supraterane, fixe (orizontale sau verticale) sau transportabile: - butelii cu capacitate până la 150 l apă; - containere cu capacitate până la 450 l apă; - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă, b. cu recipiente sub presiune staționare subterane: - containere cu capacitate până la 450 l apă; - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă; c. cu recipiente acoperite: - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă;

1.1.3. Instalații pentru distribuție de GPL pentru echipament recreațional (rulote și bărci de agrement);

1.1.4. Instalații pentru utilizarea GPL la refrigerare, inclusiv instalații de condiționarea aerului care utilizează GPL drept agent de răcire;

1.1.5. Instalații pentru umplerea aerosolilor cu GPL;

1.1.6. și/sau Instalații de transfer în și din recipiente staționare transportabile (cisterne rutiere sau cisterne feroviare);

1.1.8. Instalații pentru conversia combustibilului la vehicule rutiere, feroviare și alte echipamente (kituri pentru motoare cu combustie pe GPL); Codul tehnic se aplică

1.1.9. Sisteme de depozitare în recipiente sub presiune staționare, cu sau fără sisteme de presurizare, dotate cu sisteme de măsurare a cantităților și debitelor: - supraterane; - semiîngropate/subterane; - acoperite;

1.1.10. Rezervoare criogenice pentru depozitare GPL la presiune atmosferică; Codul tehnic nu se aplică

1.1.11. Instalații de încărcare/descărcare în depozite și/sau terminale de GPL; Codul tehnic se aplică

1.1.12. Instalații destinate amestecării GPL pentru producerea de autogaz prin diverse metode

1.1.13. Stații fixe complet echipate de umplere/îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii: - manuale; - mecanice, - automate;

1.1.14. Instalații fixe sau transportabile de umplere/îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii;

1.1.15. Sisteme pentru întreținerea și repararea recipientelor-butelii din stațiile și instalațiile de umplere/îmbuteliere a GPL

1.1.16. Sisteme de amestec propan-aer pentru conectare cu rețele de GN;

1.1.17. Instalații de odorizare, marcare și injecție metanol;

1.2. Proiectare recipiente pentru GPL 1.2.1. Proiectare recipiente-butelii din materiale metalice, nemetalice (aluminiu), materiale compozite; Codul tehnic se aplică

1.2.2. Proiectare containere staționare;

1.2.3. Proiectare recipiente cu capacitate până la și peste 13 m3 apă: - pentru instalare supraterană; - pentru instalare acoperită, îngropată/subterană; - transportabile

1.2.4. Proiectare recipiente pentru instalații de conversie instalate pe vehicule: - cilindrice; - torice;

1.2.5. Proiectare trans-containere (tank-containere);

1.2.6. Proiectare cartușe de unică utilizare pentru GPL;

1.2.7. Proiectare tuburi pentru utilizarea GPL la aerosoli

1.3. Proiectare echipamente și dispozitive pentru GPL 1.3.1. Proiectare vaporizatoare;

1.3.2. Proiectare dispozitive și echipamente care fac obiectul pct. 2.12, 2.13, 2.14, 2.15

1.3.3. Sisteme de protecție catodică pentru recipiente și conducte pentru GPL

1.4. Proiectare conducte GPL 1.4.1. Conducte și subansambluri de conducte pentru instalații de utilizare a GPL: a. din materiale metalice; b. din materiale nemetalice: c. din mase plastice (HDPE; poliamidă): Codul tehnic se aplică

2. Activitate de execuție recipiente și conducte pentru GPL

2.1. Execuție recipiente și conducte; Codul tehnic se aplică

2.2. Execuție rezervoare pentru depozitare la presiune atmosferică a GPL/criogenice;

2.3. Execuție asamblare pe structuri fixe și/sau mobile/transportabile;

2.4. Execuție construcții metalice aferente sistemelor de transport și/sau transfer;

2.5. Execuție montaj recipiente sub presiune;

2.6. Execuție reparare, schimbare, modificare, modernizare, scoatere din uz și distrugere recipiente și rezervoare de GPL;

2.7. Execuție încercări la echipament sub presiune și rezervoare de GPL;

2.8. Execuție conducte în instalații și sisteme de la pct. 1.1 și 1.2;

2.9. Execuție și instalare vaporizatoare;

2.10. Execuție ansambluri și subansambluri de conducte în toate sistemele de GPL;

2.11. Execuție tuburi pentru aerosoli și cartușe de unică utilizare;

2.12. Execuție aparate pentru arderea GPL drept combustibil (sobe, arzătoare de toate tipurile, lămpi de iluminat cu GPL, aragazuri, aeroterme, șeminee, refrigeratoare etc.);

2.13. Execuție armături de închidere și siguranță: robinete de toate tipurile, inclusiv de debit constant pentru butelii tip camping, supape cu bilă, supape de siguranță, membrane de explozie etc.;

2.14. Execuție dispozitive și elemente de cuplare la consumatorul de GPL: - tuburi flexibile din elastomeri/cauciuc; - tuburi flexibile din materiale metalice/furtunuri metalice; - elemente de legătură/cuplare; - regulatoare de presiune;

3. Activitate de execuție a instalațiilor și sistemelor domeniul GPL

3.1. Instalare, montare, întreținere, reparare, modificare, modernizare, înlocuire, expertizare, încercare, scoatere din uz și distrugere a sistemelor și instalațiilor de la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 și a recipientelor și conductelor de la pct. 2.1-2.14. Codul tehnic se aplică

4. Activitate de producție și distribuție a GPL

4.1. Producție GPL în instalații tehnologice din rafinării, instalații petrochimice și/sau prin alte tehnologii Codul tehnic se aplică

4.2. Distribuție GPL din recipiente transportabile (cisterne rutiere, feroviare și recipiente containere)

4.3. Distribuție GPL îmbuteliat în recipiente-butelii, cartușe, aerosoli, en-gros și en-detail, în puncte fixe sau mobile de distribuție, inclusiv în recipiente-butelii pentru instalații mobile de ridicat/stivuitoare;

4.4. Distribuție GPL din instalații pentru mic vrac;

4.5. Distribuție autogaz din sistemele de depozitare și distribuție a autogazului la vehicule;

4.6. Transfer GPL în și din recipiente transportabile/cisterne sau nave;

5. Activități speciale de proiectare și execuție în domeniul GPL

5.1. Amplasare containere și recipiente sub presiune în pământ înghețat Codul tehnic nu se aplică

5.2. Depozitare GPL în caverne, inclusiv conducte și accesorii pentru acest sistem de depozitare

5.3. Instalații de procesare pentru care este necesară aprobare specială pentru construire și instalare bazate pe cerințe speciale de mediu

5.4. Depozitare și transport în recipiente sub presiune instalate pe nave fluviale și/sau maritime de transport

5.5. Recipiente și instalații de GPL pentru baloane cu aer cald

5.6. Instalații de transfer în și din recipiente staționare și/sau transportabile de pe nave maritime, fluviale

5.7. Instalații de procesare a GPL din rafinării și instalații petrochimice

5.8. Instalații chimice sau petrochimice pentru procesarea GPL

5.9. Sisteme de dispersie gaze cu și fără flacără/faclă

5.10. Terminale de depozitare în vederea distribuției și transportului GPL Codul tehnic se aplică

5.11. Sisteme pentru detectarea scurgerilor de GPL

5.12. Instalații de automatizare aferente sistemelor și instalațiilor din domeniul GPL: niveluri, debite, greutăți, numărătoare de butelii etc.

5.13. Instalații auxiliare și de utilități specifice domeniului GPL: - pentru golirea recipientelor-butelii, încercarea de rezistență la presiune, sablare, acoperire anticorozivă, încercarea de etanșeitate, sigilarea armăturii de închidere, etichetare etc. - apă, abur, aer tehnologic, ventilare, electrice etc. - proiecție împotriva focului și semnalizare.

5.14. Sisteme de transport mecanizat și încărcare/paletizare recipiente-butelii în mijloace de transport speciale. 1.5. Codul nu se aplică activităților la care se face mențiune specială în tabelul 1, precum și pentru utilizarea GPL în scopuri militare, pentru activitățile din domeniile gazelor naturale - GN, gazelor naturale lichefiate - GNL și gazelor naturale comprimate pentru vehicule - GNCV. 1.5. (a) Terminologia relevanta în domeniul GPL din cuprinsul Codului Tehnic al GPL este continuta în Anexa 1; (b) Legislația relevanta care se aplică în domeniul GPL este continuta în Anexa 2; (c) Lista standardelor ale căror recomandări sunt utilizate în domeniul GPL este continuta în Anexa 3; (d) Cerințele de calitate și securitate aferente GPL sunt conținute în Anexa 4. 1.6. Acordarea licențelor pentru desfășurarea de activități comerciale în domeniul GPL se realizează de ANRGN în baza unui regulament specific, pentru următoarele activități: - licențe pentru producere; - licențe pentru distribuție; - licențe pentru depozitare. 2. CERINȚE PRIVIND CALITATEA GPL 2.1. Gazele petroliere lichefiate - GPL: - reprezintă un amestec de hidrocarburi ușoare în faza gazoasa în condiții standard de presiune și temperatura, care pot fi lichefiate prin creșterea presiunii sau scăderea temperaturii; - sunt considerate fluidele având o presiune de vapori care nu o depășește pe cea admisă pentru propanul comercial, compus predominant din următoarele hidrocarburi - singure sau în amestec - propan, propena (propilenă), butan (n-butan și/sau izo-butan) și butene (butilene) inclusiv butadiene; - sunt fractii de hidrocarburi ușoare din seria parafine (alcani), derivate din procesele de rafinare, instalații de stabilizare a țițeiului și din procesarea gazelor naturale. - sunt în mod normal lichefiate sub presiune pentru a fi transportate sau depozitate. 2.2. Pentru identificare imediata, la nivelul producătorilor și ai pieței, GPL este caracterizat, de numere unice de clasificare, după cum urmează: - numărul ONU/UN cuprins în recomandările privind transportul mărfurilor periculoase servește ca baza pentru reglementările în transportul naval, feroviar și rutier național, regional și internațional; - numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) care defineste produsul chimic, dar nu concentrația sau amestecurile specifice; - numărul EINECS introdus prin Decizia 81/437/EEC a Comisiei Comunității Europene; - numărul ICSC este caracteristic identificarii internaționale a substanțelor periculoase al Internațional Chemical Safety Cards (Fișa internationala de securitate chimica). 2.3. Numărul ONU/UN a fost stabilit de Comitetul de experți (COE) în transportul mărfurilor periculoase ai Consiliul Economic și Social (ECOSOC) sub egida ONU și este utilizat în întreaga lume în comerțul și transportul internațional pentru identificarea produselor chimice sau a claselor de mărfuri periculoase fiind cuprins în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase. Numărul se compune din patru cifre, în general cuprinse între 0000 și 3500, iar pentru a se evita confuzia, întotdeauna este precedat de literele "UN". Numerele ONU/UN cuprinse în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase servesc ca baza pentru reglementările din transportul aerian, naval, feroviar și rutier național, regional și internațional. 2.4. Numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) defineste produsul chimic, dar nu concentrația sau amestecurile specifice. Din punctul de vedere al securității și al modului de inventariere a substanțelor chimice reprezintă cel mai bun criteriu în privinta eliminării ambiguitatilor. 2.5. Numărul EINECS a fost introdus prin Decizia 81/437/EEC a Comisiei Comunității Europene și este compus din două grupe de trei cifre și un grup de doua cifre (digiti). 2.6. Numărul EC este un termen utilizat sa înlocuiască în viitor cele doua numere și a fost introdus în baza Directivei 87/548/EEC Anexa 1. 2.7. Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor periculoase prevede în Anexa 1 numerele de identificare EC caracteristice GPL propan și butan, precum și amestecurilor acestora asa cum sunt definite în Regulamentele de transport a mărfurilor periculoase ADR/RID. 2.8. Clasificarea centralizata a numerelor de identificare pentru GPL este prezentată în Anexa 4. 3. CERINȚE PRIVIND PROIECTAREA ÎN DOMENIUL GPL 3.1. Din punctul de vedere al proiectării codul tehnic trebuie să acopere următoarele domenii importante:

a) principii de amplasare;

b) metode și tehnici de proiectare și execuție;

c) materiale (compatibilitate, proprietăți și compozitii);

d) proceduri de încercare (pentru performanțe, compozitii și calitate);

e) stabilirea dimensiunilor componentelor (pentru plăci/table, țevi și secțiuni standard);

f) coduri de practica pentru exploatarea în condiții de securitate.

Principii de amplasare 3.2. La amplasarea infrastructurii din domeniul GPL proiectantul sa țină cont de următorii factori: 1. necesitatea respectării jurisdicției în amplasarea sistemelor; 2. delimitarea geografică a amplasamentului; 3. necesitatea asigurării accesului pentru serviciile de urgenta; 4. necesitatea asigurării evacuarii personalului prin trasee de urgenta: 5. interactiunea cu alte instalații din locatie; 6. necesitatea prevenirii prin delimitarea a locului unde pot apare scapari de substanțe inflamabile; 7. necesitatea asigurării condițiilor de lucru pentru personalul de exploatare; 8. necesitatea operabilitatii și mentenabilitatii; 9. interactiunea dintre facilitățile existente sau planificate din amplasament, precum cai de acces, canalizare și traseele utilităților; 10. necesitatea existenței unor distanțe până la minimum posibil care să reducă riscurile pentru transferul materialelor între instalații și unitatea de depozitare; 11. necesitatea de a localiza amenajările materialelor periculoase cat mai departe posibil de la granita amplasamentului și vecinătatea populației active locale. Metode și tehnici de proiectare și execuție 3.3. Indiferent de tehnica și metoda de proiectare aleasă, proiectantul are obligația să respecte principiile de proiectare, luând în considerare cerințele esențiale de securitate; corelatia dintre condițiile de proiectare și cerințele esențiale de securitate a echipamentului sub presiune pentru GPL este prezentată în tabelul 2. Tabelul 2. Corelatia dintre condițiile de proiectare și cerințele esențiale de securitate

Cerințele esențiale de securitate

Clauzele din

Anexa 1 a

HG nr. 584/2004

1. Observații preliminare:

Obligativitatea privind aplicarea cerințelor esențiale de securitate pentru toate

echipamentele sub presiune și ansamblurile care prezintă un anumit pericol

Obs. prelimin. 1

2. Obligativitatea privind aplicarea cerințelor esențiale de securitate a echipamentelor

sub presiune atunci când sunt utilizate în condițiile prevăzute de producător dacă

exista anumite pericole

Obs. prelimin. 2

3. Obligativitatea efectuării unei analize de risc în proiectarea și execuția

echipamentelor sub presiune privind identificarea riscurilor din punctul de vedere al

presiunii

Obs. prelimin. 3

4. Interpretarea și aplicarea cerințelor esențiale de securitate astfel încât în momentul

proiectării și execuției să se țină seama de nivelul tehnic și practica curenta și de

aspectele tehnice și economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecție a

sănătății și securității

Obs. prelimin. 4

Generalitati

pct. 1

5. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate, executate și încercate, echipate

și instalate încât sa garanteze securitatea în conformitate cu instrucțiunile

producătorului

pct. 1.1

6. Executantul trebuie să aplice în ordine următoarele principii:

- sa elimine sau sa reducă în mod rezonabil pericolele;

- să aplice măsuri adecvate de protecție față de pericolele care nu pot fi eliminate;

- sa informeze utilizatorul asupra pericolelor remanente și sa indice măsurile

speciale de diminuare a pericolelor în momentul instalării și/sau

pct. 1.2

7. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate încât sa excludă pericolele

produse de utilizarea necorespunzătoare sau sa avertizeze ca echipamentele nu trebuie

folosite astfel

pct. 1.3

8. Proiectare

Echipamentele sub presiune trebuie proiectate încât să se garanteze securitatea pe toată

durata de viața prevăzută a acestora;

Trebuie luati coeficienții de siguranță cei mai adecvati bazati pe metode general

recunoscute

pct. 2.1

9. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru încărcări corespunzătoare

utilizării previzibile în toate situațiile

pct. 2.2.1

10. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru rezistenta adecvată bazată pe

metoda de calcul și suplimentar, dacă este cazul, însoțită de o metoda experimentala de

proiectare fără calcule, dacă produsul presiunii maxime admisibile PS și volumul V este

mai mic de 6000 bar x litru sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 bar

pct. 2.2.2

Metoda de calcul după formule

pct. 2.2.3

11. Incinta sub presiune și alte aspecte legate de încărcare:

Eforturile admisibile trebuie să fie limitate în ceea ce privesc posibilitățile de

defectare aplicând coeficienți de securitate care să permită eliminarea tuturor

incertitudinilor care decurg din fabricație și din comportamentul materialelor;

Cerințele pot fi respectate numai dacă se aplică una dintre următoarele metode:

- proiectare după formule;

- proiectare pe baza analizei;

- proiectare pe baza unor metode din mecanică ruperii.

pct. 2.2.3a

12. Rezistenta echipamentelor sub presiune trebuie să stabilească prin calcule de

proiectare, în special:

- presiunile de calcul trebuie să țină cont de presiunile statice și dinamice ale

fluidului și descompunerea fluidelor instabile;

- temperaturile de calcul trebuie să țină cont de limitele de securitate corespunzătoare;

- trebuie să țină cont de toate combinatiile posibile de temperatura și presiune;

- eforturile maxime și concentratorii de tensiuni trebuie mentinuti în limitele de

securitate;

- calculele trebuie să utilizeze valori corespunzătoare proprietăților materialelor,

bazate pe date documentate, împreună cu coeficienți de securitate adecvati;

- coeficienții de imbinare trebuie aplicati corespunzător caracteristicilor materialelor

care, depind de tipul controlului nedistructiv și condițiile de operare;

- trebuie considerate toate tipurile posibile de uzura (coroziune, oboseala) conforme

mecanismelor de defectare și instrucțiunile trebuie să dea atenție caracteristicilor

speciale de proiectare reprezentative pentru toată durata de viața a echipamentului:

- număr de ore de funcționare proiectat la temperaturile specificate;

- număr de cicluri proiectat la nivel de eforturi specificate;

- adaos de coroziune stabilit prin proiect.

pct. 2.2.3(b)

13. Calculele trebuie să țină seama de stabilitatea structurală adecvată, care să includă

măsuri necesare în timpul transportului și manipulării

pct. 2.2.3(c)

14. Metoda de proiectare experimentala

Proiectarea echipamentului sub presiune trebuie să fie validată de un program, total sau

parțial, de încercări adecvat, care să conțină criterii de acceptare și respingere,

pentru un esantion reprezentativ din echipamentul sub presiune.

Programul de încercări trebuie să includă:

a) o încercare de rezistenta la presiune menita sa verifice ca echipamentul sub presiune

nu prezintă scurgeri sau deformatii;

b) acolo unde exista riscul de oboseala, încercările trebuie să fie adecvate funcționarii

în condiții de sarcina a echipamentului sub presiune;

c) dacă este necesar, încercări suplimentare privind coroziunea, agresivitatea exterioară

etc.

pct. 2.2.4

15. Măsuri privind manipularea și operarea în condiții de securitate

Metodele specifice privind operarea echipamentelor sub presiune trebuie să excludă orice

risc previzibil acordând atenție:

- dispozitivelor de închidere și deschidere;

- descărcării periculoase a armaturilor de suprapresiune;

- prevenirii accesului fizic atunci când se produce suprapresiune sau vacuum;

- temperaturii suprafețelor, ținând cont de utilizarea destinată;

- descompunerea fluidelor instabile;

- echiparii usii de acces cu dispozitive care să prevină pericolele prin presiune.

pct. 2.3

16. Mijloace de examinare a echipamentelor sub presiune:

(a) trebuie proiectate și executate încât să poată fi efectuate toate verificările

necesare;

(b) trebuie să fie disponibilă examinarea interioară;

(c) pot fi utilizate și alte mijloace pentru garantarea securității echipamentului sub

presiune: de ex. când are dimensiuni reduse pentru a permite accesul fizic, când

deschiderea echipamentului sub presiune are influența negativa asupra interiorului sau

când substanța continuta în interior nu este periculoasa pentru materialul echipamentului

sub presiune și nu induce procese interne de degradare

pct. 2.4

17. Mijloacele de golire și aerisire trebuie prevăzute pentru:

- prevenirea efectelor dăunătoare: lovituri de berbec, colapsul datorită vacuumului,

coroziunea și reactiile chimice necontrolate;

- a permite curatarea, verificarea și întreținerea în siguranța;

pct. 2.5

18. Coroziunea sau alta forma de degradare chimica

trebuie evitata prin adaosuri sau prin protecție adecvată împotriva coroziunii sau a

altor forme de atac chimic

pct. 2.6

19. Uzura

trebuia avută în vedere când apar condiții de eroziune sau abraziune prin:

- proiectare adecvată, de ex. prin grosime suplimentară, captusiri sau acoperiri;

- posibilitate de înlocuire a celor mai afectate părți;

- includerea în instrucțiunile de operare prevăzute la pct. 3.4 din Anexa 1 la HG

584/2004 privind măsurile necesare funcționarii continue și sigure

pct. 2.7

20. Ansamblurile trebuie să fie proiectate încât:

- componentele să fie adecvate și sigure pentru rolul funcțional;

- componentele să fie corect integrate și asamblate

pct. 2.8

21. Prevederi privind umplere și golire

Echipamentele sub presiune trebuie proiectate și prevăzute cu accesorii care să asigure

umplerea și golirea ținând cont de următoarele pericole:

(a) la umplere: supraumplerea sau suprapresiunea și instabilitatea;

(b) la golire: scurgerea necontrolata a fluidului;

(c) la umplere și la golire: conectarea și deconectarea fără pericole

pct. 2.9

22. Protecția împotriva depășirii limitelor admisibile

Echipamentele sub presiune trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecție

potrivite, dacă nu sunt protejate de alte dispozitive de protecție dintr-un ansamblu.

Dispozitivele de protecție adecvate și combinatiile acestora cuprind:

(a) accesorii de securitate;

(b) dispozitive de supraveghere adecvate precum indicatoare și/sau alarme

pct. 2.10

Accesorii de securitate

pct. 2.11

23. Accesoriile de securitate trebuie să fie proiectate și executate încât să fie

adecvate și sigure și, dacă este cazul, să respecte cerințele de întreținere și

încercare;

- să fie independente și sa nu fie afectate de alte funcții;

- sa corespundă principiilor de proiectare pentru obținerea unei protecții adecvate și

sigure, în condiții de siguranță la avarie, redundanta, diversitate și auto-diagnosticare

pct. 2.11.1

24. Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie să fie proiectate încât sa nu

fie depășită presiunea maxim admisibilă PS, exceptând cazul unei depășiri

instantanee de 1,1 PS.

pct. 2.11.2

25. Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă, din considerente de

securitate, un timp de răspuns adecvat

pct. 2.11.3

26. Foc exterior

Când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate și, după caz,

echipate cu accesorii astfel încât să fie limitate pagubele în eventualitatea unui foc

pct 2.12

Execuție

pct. 3

27. Proceduri de execuție

Producătorul trebuie să asigure execuția competența a procedurilor din faza de

proiectare și să aplice tehnici și proceduri relevante

pct 3.1

28. Pregătirea părților componente nu trebuie să conducă la apariția defectelor, a

fisurilor sau la modificarea caracteristicilor mecanice care ar putea afecta securitatea

pct. 3.1.1

29. Imbinari nedemontabile:

- imbinarile nedemontabile și zonele adiacente nu trebuie să prezinte defecte de

suprafața sau interne în detrimentul securității;

- proprietățile imbinarilor nedemontabile trebuie să respecte un minimum specificat

pentru materialele care se asambleaza, exceptând cazul când valorile specifice nu au fost

luate în calculul de proiectare;

- imbinarile nedemontabile trebuie efectuate de personal calificat corespunzător

procedeelor de lucru adecvate;

- personalul și procedeele trebuie să fie aprobate de un organism de terta parte pentru

echipamentele sub presiune din categoriile II, III, și IV

pct. 3.1.2

30. Încercări nedistructive (NDT) ale imbinarilor permanente trebuie să fie efectuate de

personal calificat. Pentru categoriile III și IV personalul trebuie aprobat de un

organism de terta parte

pct. 3.1.3

31. Tratament termic trebuie să fie efectuat într-o faza adecvată de execuție

pct. 3.1.4

32. Trasabilitatea. Materialele din care au fost executate părțile componente ale

echipamentelor sub presiune trebuie să fie identificate prin mijloace adecvate din faza

de recepție, în timpul execuției și până la încercarea finala a produsului

pct. 3.1.5

33. Evaluarea finala. Echipamentele sub presiune trebuie să constituie subiectul unei

evaluări finale

pct. 3.2

34. Verificarea finala

Conformitatea cu cerințele HG 584/2004 trebuie evaluată vizual și prin examinarea

documentelor de însoțire, cu respectarea cerințelor esențiale.

Trebuie să se țină cont de încercările efectuate în timpul execuției.

Pentru securitatea echipamentelor sub presiune este necesară verificarea interioară și

exterioară a fiecărei părți a echipamentului sub presiune

pct. 3.2.1

35. Încercarea de rezistenta la presiune

Echipamentul sub presiune trebuie să fie încercat la o presiune cel puțin egala, după

caz, cu valoarea menționată la pct. 7.4 din Anexa la HG 584/2004:

- echipamentele sub presiune din categoria I, executate în serie, trebuie să fie

încercate pe baza statistica;

- dacă încercarea la presiune este dăunătoare sau impracticabila, se pot efectua alte

încercări dovedite a fi eficiente, luându-se măsuri suplimentare înaintea acestor

încercări precum NDT sau alte măsuri echivalente

pct. 3.2.2

36. Verificarea dispozitivelor de securitate

Pentru ansambluri, verificarea finala cuprinde examinarea dispozitivelor de securitate

privind conformitatea totală cu cerințele de la pct. 2.10 din Anexa 1 la HG 584/2004

pct. 3.2.3

37. Marcare și etichetare

Pe lângă marcajul CE trebuie furnizate următoarele informații:

pct. 3.3

- pentru toate echipamentele sub presiune: numele și adresa, anul, date de identificare,

limitele esențiale maxime/minime;

pct 3.3(a)

- în funcție de tipul echipamentului sub presiune, alte informații necesare pentru

securitatea la instalare, în funcționare sau utilizare, după caz, pentru întreținere și

verificări periodice;

pct. 3.3(b)

- dacă este necesar, se aplică semne de avertizare pentru a atrage atenția asupra

cazurilor de utilizări necorespunzătoare dovedite de experienta ca fiind posibile sa

apara

pct. 3.3(c)

38. Instrucțiuni de exploatare

Echipamentul sub presiune introdus pe piața trebuie să fie însoțit de instrucțiuni de

exploatare, care să conțină informații necesare de securitate privind montajul,

asamblarea, punerea în funcțiune, utilizarea, întreținerea, inclusiv verificările de

către utilizator.

Aceste instrucțiuni trebuie să se refere la pericolele posibile în conformitate cu

pct. 1.3 Anexa la HG 584/2004 și la caracteristicile particulare de proiectare

conform pct. 4.3 Anexa 1 la HG 584/2004

pct. 3.4

39. Materiale

Materialele pentru echipamentele sub presiune trebuie să fie adecvate pentru utilizare

pe întreaga durata de viața planificata, exceptând cazurile când este prevăzută

înlocuirea lor

Materialele de adaos: pentru sudare etc. trebuie să satisfacă numai cerințele relevante

de la pct. 4.1, 4.2(a) și 4.3 primul paragraf Anexa 1 la HG 584/2004

pct. 4

40. Materialele pentru părțile supuse la presiune trebuie:

(a) să aibă proprietăți corespunzătoare tuturor condițiilor de funcționare și pentru

toate condițiile de încercare, să fie suficient de ductile și tenace, respectând

cerințele de la pct 7.5 Anexa 1 la HG 584/2004;

trebuie alese astfel încât să se prevină, dacă este necesar, ruperea fragila;

(b) să fie suficient de rezistente chimic în ceea ce privește fluidul conținut;

(c) sa nu fie afectate semnificativ de imbatranire;

(d) sa corespundă procedurilor de prelucrare prevăzute;

(e) să fie alese încât sa evite apariția efectelor nedorite la imbinari diferite

pct. 4.1

41. (a) Producătorul trebuie să definească valorile necesare pentru calculele de

proiectare conform pct. 2.2.3 Anexa 1 la HG 584/2004 și caracteristicile esențiale ale

materialelor și tratarea lor conform pct. 4.1 Anexa 1 la HG 584/2004;

(b) Producătorul trebuie să furnizeze date referitoare la conformitatea cu specificățiile

de materiale, utilizând materiale care sunt conforme cu standardele armonizate de

materiale aferente HG 584/2004:

- pentru utilizarea materialelor acoperite de aprobare europeană de materiale AEM;

- prin utilizarea materialelor care au aprobare specială - ASM;

(c) ASM pentru categoria III și IV de echipamente sub presiune trebuie să fie acordate de

un organism notificat

pct. 4.2

42. Producătorul trebuie să ia măsurile adecvate care să asigure ca:

- materialul utilizat este conform specificatiei cerute;

- sunt obținute de la producătorul de materiale toate documentele privind materialele,

pentru părțile cele mai importante din categ. II, III și IV trebuie să fie certificate de

control specific în condițiile asigurării unui sistem agreat de asigurare a calității

pct. 4.3

43. Echipamentul sub presiune cu arzator sau încălzit în alt mod care prezintă risc de

supraincalzire trebuie să se asigure ca:

pct. 5

- exista protecție corespunzătoare pentru restrictionarea parametrilor de operare (de ex.

aportul de căldură, transferul de căldură sau nivelul fluidului) încât să se evite orice

risc de supraincalzire locală sau generală;

pct. 5(a)

- exista, dacă este necesar, puncte de prelevare a probelor pentru a se evalua

proprietățile fluidului, încât să se evite riscul datorită depunerilor și/sau coroziunii;

pct. 5(b)

- exista prevederi pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor;

pct. 5(c) - exista posibilități de degajare a caldurii suplimentare după oprire;

pct. 5(d) - exista condiții de prevenire a acumularilor periculoase de amestecuri inflamabile

combustibile și aer, și de întoarcere a flacarii.

pct. 5(e)

44. La conducte (art. 13 pct. 1.3) prin proiectare și execuție trebuie să se asigure ca:

pct. 6

- riscul suprasolicitarii datorat jocurilor libere sau unor forte excesiv de mari este

controlat de suporturi, rigidizari, ancorari, alinieri și pretensionare;

pct. 6(a)

- exista mijloace de drenare și evacuare a lichidelor din zonele joase, încât să se evite

loviturile de berbec sau coroziunea când exista posibilitatea producerii condensatului;

pct. 6(b)

- exista condițiile de evitare a riscului datorat turbulentei și vartejurilor, a se

vedea pct. 2.7 Anexa 1 la HG 584/2004;

pct. 6(c) - este evaluat riscul din oboseala datorat vibratiilor în conducte;

pct. 6(d) - au fost luate măsuri de izolare a ramificatiilor cu grad ridicat de risc în cazul

conductelor ce conțin fluide din grupa I;

pct. 6(e)

- punctele de ramificatie au fost marcate corespunzător cu indicarea fluidului conținut

când exista riscul descărcării accidentale;

pct. 6(f)

- este indicată poziția și traseul conductelor subterane în dosarul tehnic de execuție

pentru facilitarea lucrărilor de întreținere, inspecție și reparații.

pct. 6(g)

45. Cerințe cantitative specifice se aplică de obicei ca regula generală.

Dacă însă acestea nu se aplică, producătorul trebuie să facă dovada ca a luat măsurile

adecvate care asigura un nivel de securitate echivalent, inclusiv pentru cazurile când

materialele nu sunt special referite și nu sunt aplicate standardele armonizate.

Aceasta secțiune este parte integrantă a Anexei 1 la HG 584/2004 și prevederile acestui

punct, completează cerințele esențiale de la pct. 1-6 pentru echipamentele sub presiune

cărora li se aplică.

pct. 7

Eforturi admisibile

pct. 7.1

46. Simbolurile sunt definite pentru limita de elasticitate, valoarea minima a

rezistentei la rupere, rezistenta la rupere la temperatura de calcul

pct. 7.1.1

47. Efortul general admisibil în membrana, pentru solicitări preponderent statice și la

temperatura în afară intervalului în care fluajul este semnificativ

pct. 7.1.2

48. Coeficienți de imbinare pentru imbinari sudate nu pot depăși valorile:

- 100 încercări distructive și nedistructive complete;

- 0,85 pentru încercări nedistructive efectuate prin sondaj;

- 0,70 numai pentru examinare vizuala

pct. 7.2

49. Dispozitive de limitarea presiunii

Depășirea instantanee a presiunii conform pct. 2.11.2 Anexa 1 la HG 584/2004 trebuie

limitată la 10% din presiune maxima admisibilă

pct. 7.3

50. Încercarea de rezistenta la presiunea hidrostatica la care se referă pct. 3.2.2 Anexa

1 la HG 584/2004 nu trebuie să fie mai mica decât:

- valoarea solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune ținând cont de

presiunea maxim admisibilă și temperatura maxima admisibilă multiplicata cu coeficientul

1,25 sau

- valoarea presiunii maxim admisibile multiplicata cu coeficientul 1,43

pct. 7.4

51. Exceptând cazurile când sunt impuse alte criterii caracteristicilor materialelor,

otelul este suficient de ductil sa satisfacă cerințele pct. 4.1(a) Anexa la HG 584/2004

dacă alungirea la rupere nu este mai mica de 14% și energia la rupere pe epruveta ISO V

nu este mai mica de 27 J la max. 20°C, dar nu mai mare decât cea mai mica temperatura de

funcționare.

pct. 7.5

NOTĂ: pentru echipamentele sub presiune transportabile se vor respecta cerințele din Regulamentele ADR/RID, IMDG sau convenția ICAO și Hotărârea Guvernului nr. 941/2004 3.4. La proiectarea infrastructurilor din domeniul GPL, se vor avea în vedere următoarele tehnici de lucru: 1. intensificarea: care implica reducerea inventarului materialelor periculoase la un nivel la care este posibila o reducere a pericolelor; 2. substituirea: care implica înlocuirea unui material periculos cu unul mai sigur; 3. atenuarea: care implica utilizarea unui material periculos în condiții mai puțin periculoase; 4. limitarea: care implica afectarea cu prioritate a proiectării echipamentului sau schimbarea condițiilor de reactie prin adăugarea de echipament de protecție; 5. simplificarea: care considera ca, pentru reducerea accidentelor majore cauzate de erorile de operare, sistemele mai simple sunt mai ușor de utilizat decât sistemele complexe; 6. evitarea efectelor distrugatoare: considera ca sistemele pot fi proiectate astfel încât să se reducă posibilitatea apariției evenimentelor produse de distrugeri sau efecte "domino" în alte locatii/arii; 7. evitarea asamblarii incorecte: prevede că echipamentele critice din cadrul infrastructurii să fie proiectate astfel încât să fie dificila sau imposibila asamblarea incorectă. 3.5. La stabilirea temei de proiectare trebuie examinate și evaluate următoarele elemente: a. eficienta energetica; b. fiabilitatea și disponibilitatea; c. identificarea, analizarea și evaluarea pericolelor; d. impactul asupra sănătății personalului de exploatare: e. impactul asupra mediului înconjurător. 3.6. La proiectarea detaliată din punct de vedere mecanic a echipamentelor din cadrul sistemelor din domeniul GPL se iau în considerare următoarele elemente: a. temperatura și presiunea; b. materialele de execuție; c. coroziunea/eroziunea; d. alte considerente de proiectare; e. proiectarea echipamentului rotativ și alternativ. 3.7. Temperatura și presiunea sunt parametrii de baza în proiectare; combinarea acestora poate fi considerată importanța în ceea ce privește afectarea integrității mecanice a oricărui echipament al sistemului. Temperatura de proiectare 3.8. La determinarea temperaturii de proiectare trebuie să se aibă în vedere următorii factori: a. temperatura fluidului care trebuie manipulat; b. temperaturile medii de încălzire și răcire ale fluidului; c. efectul Joule-Thomson (schimbarea temperaturii care însoțește expansiunea unui gaz cu producerea de lucru mecanic și transfer de căldură), fenomen utilizat la lichefierea gazelor; d. temperaturile ambiante; e. efectul radiatiei solare; Presiunea de proiectare 3.9. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate sa reziste la presiunea maxima acceptabilă în exploatare; pentru echipamentele sub presiune se pot prevedea supape de siguranță care să lucreze cu ±5% față de presiunea normală de lucru. 3.10. În timpul operarii supapei de siguranță, presiunea de intrare în supapa de siguranță (±5% față de presiunea normală de lucru) poate fi diferita față de presiunea aferentă punctului de operare al supapei de siguranță. 3.11. În situații de urgenta, suprapresiunea acumulată în echipamentul sub presiune conduce la creșterea în sistem a presiunii peste presiunea de proiectare, până la presiunea maxima admisibilă acumulată - PMAA, asa cum este menționată în coduri tehnice și standarde. 3.12. Echipamentele care sunt proiectate sa lucreze sub vacuum trebuie să fie proiectate la presiune exterioară de 0,1 MPa (1 bar) și trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de spargere/cedare la vacuum dimensionat la presiunea de lucru. Materiale de execuție 3.13. Selecția materialelor de execuție a echipamentelor sub presiune trebuie să comporte analiza următoarelor caracteristici importante: 1. proprietățile mecanice: a. rezistenta de rupere la tracțiune; b. rigiditatea; c. rezilienta; d. duritatea; e. rezistenta la oboseala; f. rezistenta de durata; 2. efectul temperaturii scăzute și ridicate asupra proprietăților mecanice; 3. rezistenta la coroziune; 4. prelucrabilitatea și sudabilitatea; 5. proprietățile speciale: a. rezistenta electrica; b. proprietăți magnetice; c. conductibilitatea termica; 6. disponibilitatea în dimensiuni standardizate; 7. costurile materialelor și execuției; 8. menținerea ductibilitatii și rezistentei la rupere acceptabile pe tot domeniul temperaturilor de lucru; 9. compatibilitatea cu GPL în faza lichid sau gaz din recipient; 10. evaluarea identității prin verificarea tuturor caracteristicilor fizico-mecanice, de prelucrabilitate și sudabilitate necesare. 3.14. Materialele recomandate pentru utilizarea în domeniul GPL sunt: 1. oteluri carbon și inoxidabile pentru table și țevi trase, fără sudura pentru GPL în faza lichid și gaz, cu caracteristici mecanice garantate la temperatura și presiune în conformitate cu standardele armonizate; 2. cupru pentru conducte de joasa presiune pentru GPL, în conformitate cu standardele armonizate; 3. polietilena de înaltă densitate și/sau poliamida pentru conducte de joasa presiune pentru GPL în faza gaz [max. 0,4 MPa (4 bar)]. 3.15. În sistemele din domeniul GPL este interzisă utilizarea tevilor din aluminiu, de tip polietilena-aluminiu (pexal) sau din polietilena reticulara. Coroziunea/eroziunea 3.16. Prin proiect trebuie să se demonstreze ca procedurile avute în vedere la evaluarea coroziunii/eroziunii asigura alegerea corecta a materialelor de execuție. Alte considerente de proiectare 3.17. În procesul de proiectare a echipamentului sub presiune trebuie luati în considerare și următorii factori: 1. Presiunile dinamice; 2. Greutatea recipientului și a conținutului; 3. Sarcinile provocate de: a. vant; b. precipitatii deosebite/abundente; c. zapada; d. seisme/cutremure; 4. Tensiunile remanente, tensiunile locale, tensiunile termice etc.; 5. Concentrarile de tensiuni; 6. Forțele și momentele de reactiune din construcțiile metalice auxiliare atașate, conducte etc.; 7. Flambajul. 8. Suplimentar pentru recipientele sub presiune: a. evaluarea sarcinilor și a celorlalte cauze care produc tensiuni și care pot conduce la distrugeri; b. discontinuitati în materialul corpului recipientelor; c. schimbări în secțiunea transversala; d. schimbări de grosime; e. orificii și deschideri; f. flanse; g. stuturi și conexiuni; h. intarituri/bosaje cu suprafețe de etansare; i. suporturi și console. 9. Suplimentar pentru conducte sub presiune: a. socurile hidraulice (lovitura de berbec); b. socurile prin condensare; c. cavitatia; d. pulsatii/vibratii; e. sarcini oscilatorii; f. gradiente de temperatura; g. pompaj. 10. Protecții suplimentare pentru: a. deteriorări produse de impact mecanic extern; b. scurgeri din conducte adiacente; c. surse externe de căldură; 11. Aprecierea posibilităților de aparitie a efectului Domino; 12. Posibilități de supraveghere și sustinere: a. acces sigur pentru operare, control și întreținere; b. armături de izolare și siguranța; c. suporturi și estacade rezistente mecanic pentru sarcini accidentale; d. rezistenta la impact în condiții de trafic adiacent sau evitarea acestor situații; e. drenaje care să prevină acumulari de fluid; f. evitarea formării de criohidrati sau produse de givraj; 13. Condiții de izolare a instalației prin blindarea sau închiderea armaturilor cu marcarea locală prin etichete; 14. Prevenirea incarcarilor cu electricitate statica prin măsuri de legare la pământ, cu posibilitatea suplimentară de testare periodică; 15. Evaluarea consecințelor potențiale inacceptabile produse de oricare scurgere contaminanta; 16. Evaluarea consecințelor potențiale inacceptabile ale proceselor de distrugere/rupere; 17. Evaluarea modalităților de defectare/avarie și cauzele acestora: A. mecanice: a. defecte de material; b. defecte de execuție și asamblare; c. tensiuni excesive, sarcini externe, inclusiv forte de reactiune; d. suprapresiune; e. supraincalzire; f. oboseala mecanică și termica; g. socuri mecanice; h. rupere fragila; i. sarcini de durata; B. defecte prin mecanisme de coroziune: a. generală; b. în caverne; c. pitting; d. exterioară, inclusiv prin inductie; e. sub sarcina/tensofisuranta; f. de oboseala; g. electrochimica; h. chimica; i. combinatii ale acestora; 3.18. Echiparea recipientelor de GPL supraterane, acoperite și ingropate (subterane) trebuie realizată conform recomandărilor din tabelul 3. Tabelul 3. Recomandări privind echiparea recipientelor de GPL*) *Font 9*

Funcția

Funcționare

în faza

gazoasa

Funcționare

în faza

lichidă

Corespondenta cu

articolele din HG

nr. 584/2004 Anexa 1

Echipament pentru limitarea presiunii*1)

O

O

2.11.2, 7.3

Purjarea

F

O

2.5

Evacuare faza lichidă

O

O

2.9

Indicația sau controlul nivelului maxim

de umplere

O

O

2.10

Umplerea

O

O

2.9

Ieșirea fazei gazoase

O

F

2.9

Returul fazei gazoase

NA

F

2.9

Ieșirea fazei lichide

NA

F

2.9

Returul fazei lichide

NA

F

2.9

Indicatorul de temperatura

F

F

2.12

Indicatorul de presiune

O

O

2.10

Indicatorul nivelului de lichid

O

O

2.10

Legătură echipotentiala și de punere la

pământ

O

O

2.10

____________

Notă

*) O = obligatoriu; F = facultativ; NA = neaplicabil

Racordurile filetate pot avea dimensiuni mai mici sau egale cu DN 50, etansarea se va face cu produse de etanseitate și/sau masticuri compatibile cu calitatea GPL. *1) Echipamentul pentru limitarea presiunii poate fi supapa de siguranță sau dispozitiv de limitare a presiunii. Pentru recipientele ingropate se mai pot aplica următoarele metode pentru limitarea presiunii: - acoperire cu pământ cu grosimea mai mare de 0,5 m; - doua sisteme independente de protecție contra supraumplerii: unul automat și unul pentru nivel maxim de umplere; - doua sisteme de control a suprapresiunii (presostate care întrerup funcționarea pe conducta de intrare/retur a fazelor lichid și gaz); - protecția mantalei recipientului contra tuturor riscurilor de incendiu la interiorul compartimentului de acces la armături sau dispozitiv pentru situații de urgenta. 3.19. La efectuarea analizei de tensiuni pentru conductele de GPL în vederea unei evaluări corecte a stării de tensiuni se iau în considerare următoarele aspecte: a. tensiunile în sistemele specifice conductei și se determina dacă aceste tensiuni sunt în concordanta cu domeniul indicat în proiect sau în codul tehnic de proiectare; b. sarcinile care acționează asupra pieselor echipamentului de rotație racordat conductei; c. sarcinile care acționează asupra unui recipient sub presiune sau a unui stut/racord de rezervor; d. sarcinile care acționează asupra uneia sau a mai multor structuri de ancorare; e. sarcinile care acționează asupra unuia sau a mai multor suporti ai conductei; f. deplasarile unei porțiuni din sistemul de conducte datorită dilatarii termice sau contractiei; g. efectele produse de sarcinile din vant asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat; h. efectele produse de sarcinile din seisme/cutremure asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat; i. efectele produse de sarcinile din oscilatii sau vibratii asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat; j. efectele rezistentei solului asupra deplasarilor în cazul conductelor subterane și/sau acoperite asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat; k. variatiile din temperatura, presiune și greutate asupra imbinarilor în flanse și trebuie să se determine dacă exista tendinta apariției de scurgeri. 3.20. Datele rezultate prin evaluare constituie date de baza, în cazul când nu exista aceste detalii în proiectul conductelor. Încercările nedistructive 3.21. Echipamentul sub presiune și alte componente de securitate critica din infrastructura GPL trebuie supuse unor verificări și încercări fără a fi afectată integritatea echipamentului, dar care să dea suficiente informații privind starea tehnica a acestuia. 3.22. Încercările nedistructive trebuie aplicate ca tehnica de identificare a defectelor și neregularităților în materiale și trebuie să fie utilizate astfel încât sa conducă la obținerea de informații concrete privind starea de sănătate tehnica a sistemelor. 3.23. Încercările nedistructive trebuie să fie interpretate ca o metoda de măsurare a unei proprietăți fizice sau a unui efect prin care prezenta defectului sau a neregularităților poate fi depistata și nu trebuie confundate cu o măsurare a unui parametru absolut, precum presiunea sau temperatura. 3.24. Categoriile tehnicilor încercărilor nedistructive recomandabile sunt: a. tehnici care detecteaza și măsoară defectul/distrugerea pe suprafața unei părți a echipamentului sub presiune; b. tehnici care detecteaza și măsoară defectul/distrugerea în interiorul unei părți a echipamentului sub presiune. 3.25. Calitatea încercărilor nedistructive efectuate asupra unei părți a echipamentului sub presiune nu poate fi evaluată din observații consecutive sau din compararea rezultatelor obținute. 3.26. Încercările nedistructive trebuie să constituie mecanismul primar de depistare a unor erori de proiectare, execuție sau operationale. 3.27. Monitorizarea prin încercări nedistructive trebuie să furnizeze garanția ca operarea sistemului nu produce deteriorări în integritatea componentelor acestuia în afară parametrilor proiectati. 3.28. Încercările nedistructive trebuie să se efectueze în baza unui program sau schema de control de examinare, scrise sau desenate, pe care să se specifice pentru fiecare parte a echipamentului sub presiune a mecanismului de defectare care trebuie examinat, intervalul de examinare și metodele de încercări nedistructive. 3.29. Înregistrările efectuate prin încercările nedistructive constituie baza de date referitoare la durata de viața a echipamentului specific. 3.30. Categoriile de baza ale metodelor încercărilor nedistructive sunt: a. metode mecanice și optice; b. metode prin penetrare și radiatii penetrante; c. metode electromagnetice și/sau electronice; d. metode sonice și ultrasonice; e. metode termice și în infrarosu; f. metode chimice și analitice; g. metode auxiliare cu generare de imagine și/sau de analiza de imagine de semnal. 3.31. Obiectivele metodelor încercărilor nedistructive sunt: a. detectarea de discontinuitati: anomalii de suprafața, anomalii conectate la suprafața, anomalii interne; b. verificarea structurii: microstructura, structuri matriceale, mici anomalii structurale, anomalii structurale mari; c. verificări dimensionale și metrologice: deplasări pozitionale, variatii dimensionale, grosimi, densitati etc.; d. verificarea proprietăților fizice și mecanice: proprietăți electrice, proprietăți termice, proprietăți mecanice, proprietăți de suprafața; e. analiza compoziției chimice: analize de elemente, concentrari de impuritati, conținut metalurgic, stare fizico-chimica; f. controlul tensiunilor și răspunsului dinamic: tensiuni, eforturi, oboseala, defectare mecanică, defectare chimica, alte forme de defectare, performanțe dinamice; g. analize de semnal: camp electromagnetic, camp termic, semnale acustice, semnale radioactive, analize de imagine (termografie). Verificarea conductelor acoperite și/sau ingropate-subterane pentru GPL 3.32. La evaluarea stării tehnice și cu ocazia lucrărilor de întreținere a conductelor sub presiune trebuie să țină cont de următoarele elemente: a. intervalul de timp de la punerea în funcțiune a conductei (în ani); b. lungimea pe care conducta este acoperită/subterana; c. tipul protecției anticorozive (acoperirea de protecție, mansonare sau protecție catodica); d. presiunea de lucru; e. dimensiunea tevii conductei (DN sau diametrul exterior); f. materialele de execuție; g. corozivitatea mediului înconjurător sau a solului; h. rezistivitatea solului:

i. tipul electrozilor de sudare și condițiile în care s-a efectuat sudarea; j. distanta față de clădiri ocupate; k. faza în care se găsește GPL - faza lichid sau gaz; l. modalități de defectare; m. informații privind lucrările de escavatii executate în zona adiacenta conductei; decopertarea conductelor de GPL se va realiza fără excavare; n. starea imbinarilor demontabile și nedemontabile; o. zona adiacenta imbinarilor și starea protecției anticorozive a acestora; p. execuția și calitatea imbinarilor filetate care trebuie să asigure rezistenta și etanseitate, fără tensionari/intinderi suplimentare sau suprapuneri de filet, urmărirea alinierii/centrarii pieselor filetate; dacă se utilizează racorduri union pentru imbinarea armaturilor și montarea contoarelor; q. execuția imbinarilor filetate se admite pentru diametre de conducta mai mici sau egale cu DN 50; r. sudarea tevilor se face respectând următoarele cerințe: centrarea-alinierea tevilor, sudare numai cu arc electric, cu electrozi acoperiți, în conformitate cu procedee de sudare agreate, cu sudori autorizați (se recomanda piese de tip <<let>> (de ex. weldolet, sockolet etc.) pentru asigurarea imbinarilor sudate cap la cap cu posibilitate de control cu radiatii penetrante; se accepta sudura de colt numai la piesele forjate în soclu, cu control nedistructiv cu flux magnetic sau cu pulberi magnetice și numai pentru DN mai mic sau egal cu 50 mm); s. imbinarile în flanse sau cu capete sudate trebuie executate astfel încât: - portiunile de conducte care urmează să fie imbinate trebuie să fie centrate; - sa nu introducă tensiuni remanente; - garniturile de etansare să fie compatibile cu GPL (este interzisă utilizarea garniturilor din cauciuc natural); - imbinarea flanselor să se facă numai cu prezoane, care trebuie să fie de aceiași dimensiune și de aceeași calitate de material pentru toate imbinarile în flansa ale conductei; - este interzisă utilizarea de suruburi pentru imbinarea flanselor pe GPL; t. schimbările de direcție și ramificatiile se vor executa numai cu piese forjate, din materiale compatibile, pentru care trebuie asigurata după montare rezilienta/tenacitatea corespunzătoare parametrilor de lucru; u. conductele din PE și/sau poliamida trebuie să respecte condițiile de calitate și de execuție, sunt certificate și executate de personal calificat, cu echipamente agrementate tehnic pentru acest tip de lucrări; v. conductele din PE și/sau poliamida se amplaseaza la o adancime de cel puțin 60 cm sub nivelul solului, pe un pat de nisip uscat și tasat cu grosimea de cel puțin 30 cm; este interzisă montarea supraterana; Încercarea de rezistenta la presiune și verificarea etanseitatii 3.33. Înainte de punerea în funcțiune este obligatorie încercarea echipamentului sub presiune, în vederea garantarii securității acestuia. 3.34.

(1) Încercarea de rezistenta la presiune se aplică echipamentelor sub presiune și trebuie să determine; - calitatea proiectării și execuției; - eventualele greșeli de execuție și metalurgice; - eventualele zone de concentrare de tensiuni mecanice; - reducerea riscului ruperii în funcționare datorat unor posibile ruperi ductile și/sau fragile.

(2) Încercarea de rezistenta la presiune trebuie efectuată numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare și asigurarea unei atmosfere interioare inerte și nepericuloase, obținute după aburire și umplere/golire cu apa.

3.35. Acțiunea presiunii în timpul incercarii nu trebuie să introducă tensiuni reziduale și sa creeze tensiuni distribuite nefavorabil din punct de vedere al integrității structurii echipamentului. 3.36. Detectarea defectelor trebuie să se facă prin metode nedistructive, coroborate cu verificări de etanseitate și/sau încercări de rupere/spargere și trebuie să se refere inclusiv la imbinarile sudate și materialele acestora. 3.37. Dezavantajele incercarii de rezistenta la presiune consta în faptul ca eventualele amorse de rupere/fisurare se pot deschide în timpul incercarii fără a putea fi detectate, motiv pentru care aceasta încercare poate să fie însoțită cu emisie acustica. 3.38. Emisia acustica este definită de o unda elastica transienta generata de o descărcare rapida de energie în material, prin aceasta metoda putându-se detecta: propagari de fisuri, amorse de rupere/fisurare, discontinuitati, probleme de elasticitate/tensiuni, oboseala, coroziune, respectiv coroziune sub sarcina, fluaj, ruperi fibroase, exfolieri etc. 3.39. Amplasarea senzorilor de emisie acustica trebuie efectuată astfel încât să fie posibila cuprinderea integrală a întregii suprafețe a recipientului sub presiune. 3.40. Încercarea de rezistenta la presiune se efectuează la intervalele de timp recomandate mai jos, iar între aceste intervale se efectuează verificarea exterioară și interioară a recipientelor. Verificarea interioară nu poate fi înlocuită de nici o alta metoda de inspecție. a. 10 ani pentru recipientele sub presiune supraterane, cu marcaj CE, echipate cu gura de vizitare, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica; b. 10 ani pentru recipientele sub presiune, cu marcaj CE, ingropate/subterane și/sau acoperite, echipate cu protecție catodica, la care încercarea de rezistenta la presiunea a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica; c. 10 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa fără gura de vizitare, cu marcaj CE, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica; d. 8 ani pentru recipientele sub presiune noi, echipate cu gura de vizitare, cu marcaj CE, ingropate și/sau acoperite, echipate cu protecție catodica; e. 5 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa, fără gura de vizitare; f. 5 ani pentru toate celelalte recipiente sub presiune, prevăzute cu gura de vizitare, cu marcaj național CS. g. Pentru recipientele transportabile intervalul dintre doua încercări de rezistenta la presiune trebuie să fie în conformitate cu prevederile Regulamentelor ADR/RID; h. Se interzice efectuarea abuzivă a incercarii de rezistenta la presiune între intervalele acceptate, cu excepția situațiilor menționate în Ghidul de aplicare a Hotărârea Guvernului nr. 584/2004. 3.41. Verificarea de etanseitate se efectuează după finalizarea incercarii de rezistenta la presiune, la o presiune prestabilita recomandată în domeniul GPL la maximum 0,5 MPa (5 bar) cu aer, azot sau GPL și după efectuarea tuturor operațiilor de asamblare a dispozitivelor de securitate aferente echipamentului sub presiune. 3.42. În cazul recipientelor-butelii încercarea de etanseitate se efectuează atât pentru imbinarea dintre robinet și piesa de gat a recipientului, cat și pentru imbinarile sudate ale corpului acestuia (sudarea calotelor, a gărzii de protecție, a suportului). 3.43. Verificarea etanseitatii recipientelor-butelii se poate realiza: - cu ajutorul substanțelor spumante; - prin imersie în cazi de încercare de diferite tipuri (basculante, cu trecere continua, elicoidale etc.); - prin detectoare mecanice cu apa; - prin detectoare electronice de scurgeri, prevăzute cu clopote de control atât pentru imbinarea armatura-recipient, cat și pentru întreg corpul recipientului-butelie. Proiectarea echipamentului rotativ și alternativ 3.44. Echipamentul rotativ și alternativ, denumit în continuare mașini trebuie considerat ca echipamente foarte importante ale sistemelor și trebuie astfel executate și echipate, încât sa realizeze transferul fluidelor, dintr-o zona de operare în alta zona de operare și trebuie proiectate și executate astfel încât să respecte cerințele esențiale de sănătate și securitate. 3.45. În această categorie de mașini sunt incluse toate dispozitivele cu mișcare rotativa sau alternativa, executate în conformitate cu caracteristicile fizico-chimice și hidraulice ale GPL-ului transportat, respectiv: pompele, compresoarele, expandoarele, ventilatoarele, turbinele, amestecatoarele, utilajul de imbuteliere de tip carusel, inclusiv dispozitivele de actionare (motoarele, turbinele de actionare), sistemul de transport al buteliilor la utilajul de imbuteliere (lantul de transport), sistemul mecanic de paletizare, mecanismele de actionare ale cazilor de verificare la etanseitate ale recipientelor-butelii transportabile etc. 3.46. Aceste mașini trebuie considerate ca potențiale surse de scurgeri și contaminare, datorită miscarilor de rotație și alternative, capabile sa producă vibratii și fluctuatii ale debitelor transportate. 3.47. Cerințele de proiectare și execuție privind acest tip de mașini trebuie să ia în considerare presiunile de lucru (alimentare/aspiratie și descărcare/refulare), temperaturile de lucru, debitele generatoare de vibratii caracteristice pompajului și cavitatiei astfel încât riscurile rezultate din vibratiile produse de mașini să fie reduse la cel mai scăzut nivel, ținându-se seama de progresul tehnic și disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibratiilor. 3.48. La alegerea acestor mașini trebuie să se aibă în vedere ca acestea trebuie proiectate, executate și/sau echipate astfel încât să poată fi evitate riscurile datorate scurgerilor de gaze, lichide sau vapori. 3.49. Cerințele de proiectare trebuie să se refere la calitatea materialelor de execuție și la încercări, în condiții normale și de avarie. 3.50. Rezistenta materialelor folosite trebuie să fie adecvată caracteristicilor GPL, în special în ceea ce privește fenomenele de oboseala, rezistenta de durata, coroziune și eroziune. 3.51. Atât conductele rigide, cat și cele flexibile aferente mașinilor, prin care se vehiculeaza GPL, în special la presiune înaltă, trebuie să reziste solicitărilor interne și externe prevăzute și trebuie fixate solid și/sau protejate împotriva tuturor modalităților de solicitare sau de agresiune exterioară. Trebuie luate măsuri de precautie pentru a se asigura ca, în caz de rupere (miscari bruste, jeturi de înaltă presiune etc.), ele nu pot genera riscuri inacceptabile. 3.52. În zonele cu grad de seismicitate ridicat se vor prevedea prin proiect, măsuri adecvate de amortizare a sarcinilor seismice. 3.53. Fiecare masina trebuie prevăzută cu un dispozitiv de comanda care să permită oprirea completa în condiții de securitate. Sistemele de comanda trebuie dispuse astfel încât actionarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare, 3.54. Accesul operatorului la sistemele de comanda trebuie prevăzut în mod sigur, trebuie vizibil și ușor identificabil prin marcaje adecvate, să fie amplasat în afară zonelor periculoase, cu excepția accesului la anumite dispozitive de comanda, acolo unde este necesar, cum ar fi dispozitivele pentru oprirea de urgenta. 3.55. Prin proiectare, alegerea mașinilor trebuie: a. sa elimine sau sa reducă riscurile cat mai mult posibil prin asigurarea unei securitati ridicate; b. sa adopte măsurile de protecție necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate; c. sa informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitatii incomplete a măsurilor de protecție adoptate, sa indice dacă este necesară o pregătire specială și sa specifice, dacă este necesar, folosirea unui echipament individual de protecție. 3.56. Toate mașinile trebuie însoțite de instrucțiuni de exploatare, care să cuprindă: a. descrierea detaliată a masinii; b. informațiile marcate pe masina; c. desene și proceduri de execuție cu jocurile de montaj și reglaje; d. instrucțiuni de operare și întreținere, inclusiv pentru punerea în funcțiune; e. elemente de tribologie; f. detalii privind dispozitivele de racordare la sistemul de GPL (de ex. conducte de aspiratie/refulare, suporturi, reazeme, dispozitive de siguranță la creșterea presiunii, legături echipotentiale, amortizoare seismice etc.). g. instrucțiuni de manipulare, indicandu-se masa masinii și a diferitelor părți, care se transporta separate; h. avertizari pentru situațiile când masina nu poate fi utilizata, dacă este cazul. 3.57. Dispozitivele de racordare la sistem trebuie executate în asa fel încât sa nu introducă tensiuni, reactiuni și momente de torsiune în elementele de racordare. 3.58. Elementele de imbinare (filete, suruburi, prezoane, piulite) trebuie să fie executate din materialele indicate în proiect. 3.59. Nu trebuie introduse elemente de imbinare din materiale sau de dimensiuni diferite sau cu configuratii diferite ale filete lor la realizarea imbinarilor. 3.60. Toate părțile în mișcare expuse trebuie protejate cu apărători de protecție executate adecvat. 3.61. Mașinile trebuie autorizate, în conformitate cu legislația în vigoare, în ceea ce privește compatibilitatea electromagnetica, electrosecuritatea și lucrul în atmosfere potențial explosive. 3.62. Trebuie prevăzute legăturile echipotentiale corespunzătoare pentru asigurarea integrală a legarii la pământ. 3.63. Trebuie acordată atenție deosebită sistemelor de etansare convenționale (cutii de etansare cu material moale), etansarilor hidrodinamice și etansarilor mecanice cu care sunt echipate mașinile. 3.64. Întreținerea, verificarea și monitorizarea funcționarii mașinilor trebuie să constituie subiectul unor programe detaliate de desfășurare a acestor activități, cu evidențiere specială pentru monitorizarea: a. vibratiilor; b. socurilor pulsatorii; c. scurgerilor prin emisie acustica; d. lubrifiantilor. 3.65. Trebuie să se prevadă prin proiectare instrumentatia corespunzătoare controlului sistemului, inclusiv dispozitive de verificare în flux (cantare mecanice manuale sau automate electronice). 3.66. Fundațiile mașinilor trebuie să fie proiectate la sarcini corespunzătoare și la sarcini seismice prin prevederea unor amortizoare antiseismice. 3.67. Mașinile care lucrează în zone cu grad de seismicitate ridicat trebuie echipate cu armături cu închidere automată a fluxurilor tehnologice la declanșarea seismului. 3.68. Trebuie să se elaboreze prin proiect sau în instrucțiunile de operare o analiza a riscurilor posibile pentru scenariile de defectare posibila elaborate în documentație, cum ar fi: a. riscuri de rupere în funcționare; b. riscul asociat variației vitezei de rotație; c. riscul asociat suprasarcinii electrice; d. riscul asociat caderii sau ejectarii de obiecte; e. riscul asociat impactului cu vehicule; f. riscul asociat unor erori de montaj; g. riscul asociat unor greșeli de operare; h. riscul asociat unor acțiuni teroriste sau sabotaje; i. riscul la incendiu sau explozie. 3.69. Mașinile trebuie certificate conform legislației în vigoare și trebuie să fie însoțite de declarația de conformitate. 3.70. Mașinile trebuie să poarte vizibil și durabil cel puțin următoarele informații: a. numele și adresa producătorului; b. marcajul CE; c. indicarea seriei și a tipului: d. numărul seriei de fabricație, dacă exista; e. anul de fabricație; f. informații privind utilizarea în atmosfera potențial exploziva. Sistemul de control 3.71. Simbolurile, culorile și grafica utilizate în tabloul de comanda trebuie să fie în conformitate cu standardele specifice în vigoare. 3.72. Sistemele de control din tabloul de comanda pot fi: electrice, electronice sau programabile electronic și trebuie să îndeplinească următoarele funcțiuni: a. monitorizarea, înregistrarea și organizarea unei baze de date privind starea instalației și parametrilor procesului; b. furnizarea către operator de informații, care să nu afecteze starea sistemului; c. controlul în timpul rodajului, al pornirii, al operarii normale, al opririi și al deranjamentelor (controlul cu operare în limitele de securitate); d. detectarea depășirii parametrilor normali de lucru și revenirea la normal; 3.73. Aceste funcții trebuie asigurate prin alarme, protecții și sisteme de control a procesului. 3.74. Interfata de comunicare trebuie să cuprindă un număr de componente de intrare/ieșire precum: tablou de comanda, dispozitive periferice, indicatoare, semnalizatoare, terminale grafice, scheme sinoptice, diagrame și alarme sonore. 3.75. Interfata sistemului trebuie să includă intrari (senzori), iesiri (acționari) și comunicări (prin cablu, fibra optica, semnale analog/digitale, pneumatice), transmisii, bariere de semnal, amplificatoare etc. 3.76. Integritatea sistemului trebuie să fie o funcție de performanță și disponibilitate care să asigure condiția de securitate cerută și reducerea nivelului de risc. 3.77. Prin proiectare trebuie avute în vedere următoarele aspecte privind securitatea sistemului: 1. prevenirea, limitarea și/sau reducerea escaladarii evenimentelor adiacente (efecte Domino); 2. asigurarea securității construcțiilor ocupate din șantier și de pe locația sistemului; 3. controlul accesului personalului neautorizat; 4. facilitarea accesului pentru serviciile pentru situații de urgenta; 5. facilități de comunicare rapida cu serviciile pentru situații de urgenta; 6. evaluarea condițiilor de securitate intrinseca. 3.78. Principiul major al securității intrinseci trebuie să fie reducerea și limitarea la maxim a pericolelor prin următoarele mijloace: 1. utilizând tehnicile precizate la art. 3.4: 2. evaluarea indicilor de pericol (Dow/Mond) - care se utilizează pentru evaluarea proceselor sau proiectelor, ierarhizandu-i în funcție de facilitățile existente și repartizandu-i în funcție de clasificarea accidentelor; 3. evaluarea condițiilor de explozie, pentru care metodele de securitate intrinseca/proprie trebuie să fie: a. stabilirea distantelor de securitate astfel încât instalațiile adiacente nu vor fi afectate în situația cea mai rea; b. prevederea de bariere, panouri de dispersie, pereți rezistenti la foc, construcții/clădiri rezistente; c. prevederea de canale, diguri, taluzuri, teren în panta care să retina și sa colecteze scaparile și sa limiteze efectele asupra mediului înconjurător; d. dirijarea colectoarelor de evacuare, în caz de explozie, departe de zonele vulnerabile, clădiri sau cai de comunicație, lângă granitele locatiei; e. depozitarea separată a materialelor și substanțelor combustibile și/sau explozive în afară zonei de procesare; f. localizarea instalațiilor periculoase astfel încât sa nu fie afectate cele mai importante cai de acces ale locatiei; g. pozitionarea armaturilor (mecanismelor de actionare) de siguranță în afară locatiilor vulnerabile; h. amplasarea sistemelor în aer liber pentru a se asigura dispersia rapida a scurgerilor minore de GPL, astfel încât să se prevină concentrarea de-a lungul construcțiilor care pot provoca incendii sau explozii; i. clasificarea zonelor periculoase de GPL astfel încât să se indice zonele unde sursele de aprindere creează pericole; j. stabilirea distantelor de securitate față de clădirile de locuit astfel încât să fie reduse pericolele de explozie, incendii și emisii noxe; k. evitarea blocarii sau intersectarii traseelor de evacuare; l. alte măsuri specifice spațiilor cu pericol de explozie, inclusiv protecția construcțiilor împotriva trasnetului. Protecția activa și pasiva împotriva incendiilor 3.79. Sarcina sistemelor de protecție la incendii trebuie să fie stingerea și controlul incendiului sau furnizarea protecției în cazul expunerii, pentru prevenirea efectelor Domino. 3.80. Prin proiectare măsurile care trebuie luate pentru protecția activa și pasiva împotriva incendiilor, trebuie să aibă în vedere: a. potențialul de incendiu al substanței; b. toxicitatea substanței și fumul degajat; c. volumul substanței depozitate; d. frecventa operațiilor periculoase; e. distanta față de alte instalații periculoase; f. posibilitatea de acces la locul incendiului; g. capacitatea de stingere a incendiului în amplasamentul sistemului; h. timpul de răspuns și intervenție al serviciului de pompieri; i. resursele disponibile ale serviciului de pompieri. 3.81. Substanțe de stingere recomandate în funcție de natura incendiului sunt: a. apa; b. gazele inerte; c. pulberile. 3.82. Mijloacele de protecție pasiva la incendii, recomandate pentru recipientele și conductele sub presiune în cazul expunerii la incendiu sunt: a. acoperirea de protecție a construcției metalice cu mortar, beton sau pământ; b. acoperirea cu spume speciale intumescente; c. acoperirea de substanțe de sublimare; d. matisarea cu fibre minerale; 3.83. Prin proiectare, sistemele de alarma trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: a. fiabilitate maxima; b. independenta față de sistemul de control al procesului și față de sistemele de alarmare ale acestuia; c. asigurarea procedurii de răspuns la alarma; d. prezentarea într-o maniera inconfundabila și distinctă față de alte sisteme; e. posibilitate de verificare și operare imediata. 3.84. La proiectarea sistemelor de detectare a scurgerilor de GPL, în vederea asigurării unei supravegheri și detectari eficiente, se vor lua considerare următoarele aspecte; 1. perceperea de către factorul uman a semnalelor emise; 2. obiectivele sistemului de detectare; 3. tipurile detectoarelor; 4. întreținerea detectoarelor; 5. managementul sistemului de detectie și implicit identificarea altor surse care pot contribui la producerea unor accidente majore sau la apariția unor pericole, respectiv: a. necunoașterea zonelor de risc maxim, unde detectoarele trebuie să fie instalate; b. lipsa detectoarelor sau existenta unor detectoare neadecvate în zonele de risc maxim; c. detectoare incorect pozitionate sau instalate pe amplasamentul sistemului; d. nivel scăzut de întreținere și control a sistemului de detectie; e. încredere prea mare în detectoarele ineficiente; f. detectoare incapabile sa revină la zero în vederea reluării procesului de detectie; g. alarme, dispozitive de siguranță și protecție incapabile sa opereze la comanda; h. scurgere care să nu poată fi detectata; i. procedeuri de întreținere neurmarite; j. creșterea riscului de funcționare incorectă a sistemului de detectie sau a sistemului de transmitere. 3.85. La detectarea scurgerilor de GPL trebuie avute în vedere datele de baza din tabelul 4. Tabelul 4. Date de baza pentru detectarea scurgerilor de GPL

Formula

GN

Propan

Propan/Aer

40%/60%

Butan

amestec

C(3)H(8)

C(3)H(8)/aer

C(4)H(10

Starea normală la presiunea

atmosferica

gaz

gaz

gaz

gaz

Greutatea specifică față de aer

(aer=1)

0,6

1,6

1,2

2

Limite explozive:

- inferioară % gaz în aer-LEL

- superioară % gaz în aer-UEL

5

15

2,2

10

*

*

1,8

9

* limitele se referă la % de gaz în

aer și sunt aceleași ca pentru propan

3.86. Detectarea scurgerilor de GPL și metodele de detectare recomandate care trebuie aplicate în conformitate cu proceduri scrise sunt: a. controlul cu detector de profunzime capabil sa detecteze un procent de 10% din LIE dintr-o proba prelevata într-un punct de control; b. aplicarea unei soluții de apa cu sapun sau alta soluție care formează bule în cazul existenței scurgerilor; c. verificarea prin determinarea caderii de presiune la capetele unui segment izolat din conducta; d. verificarea ultrasonica printr-un sistem care detecteaza energia ultrasonica generata de o esapare de gaz. Detectorul trebuie calibrat pentru presiunea sistemului. 3.87. Scurgerile de GPL și criteriile de actionare în cazul apariției acestora sunt prezentate în tabelul 5. Tabelul 5. Încadrarea scurgerilor de GPL și modalități de actionare *Font 8*

Gradul de scurgere

Criterii de actionare

GRAD 1:

Scurgere care este reprezentată de

existenta sau probabilitatea pericolului

pentru persoane și proprietate și care

necesita reparare imediata sau o acțiune

continua în condițiile existenței

pericolelor de scurta durata

- implementarea planului de urgenta al sistemului;

- premizele posibilei evacuari de persoane și

bunuri;

- interzicerea accesului în zona limitată;

- redirectionarea traficului;

- eliminarea surselor de aprindere;

- ventilarea zonei;

- oprirea debitului de gaz prin închiderea

armaturilor sau a celorlalte dispozitive;

- anunțarea organelor abilitate de intervenție

pentru situații de urgenta

GRAD 2:

Scurgere care este recunoscută ca fiind

nepericuloasa la momentul detectiei, însă

necesita un program de reparatie bazat pe

probabilitatea unui viitor pericol

potențial

- amortizarea și migratia gazului,

- evitarea apropierii gazului de clădiri și

elemente sub nivelul solului;

- existenta pavajului/asfaltului;

- tipul de sol și condițiile solului permit

inghetarea superficiala, umezeala și ventilatia

naturala

GRAD 3:

Scurgere care este nepericuloasa la

momentul detectiei și poate fi rezonabil

presupusa sa rămână nepericuloasa

Aceste pierderi trebuie să fie reevaluate periodic

până la prima intervenție sau până când gradul de

scurgere este reevaluat

3.88. Pentru toate sistemele care se încadrează în prevederile Hotărârea Guvernului nr. 95/2003, este obligatorie întocmirea, conform prevederilor acestui act normativ și a ghidului de aplicare aferent, raportului de securitate și a planurilor de acțiune de urgenta (art. 3.103). 3.89. Capitolele principale prevăzute a fi tratate în ceea ce privește un minim de date și informații specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea raportului de securitate sunt: A. Descrierea obiectivului sau locatiei; B. Nivelul și organizarea obiectivului; C. Mediul înconjurător și împrejurimile obiectivului (efectul Domino) cu o descriere detaliată; D. Date meteorologice; E. Date geologice, hidrologice și hidrografice; F. Descrierea detaliată a caracteristicilor substanțelor periculoase specifice obiectivului; G. Descrierea instalațiilor și operațiilor periculoase; H. Date detaliate privind caracterizarea procesului tehnologic; I. Date detaliate privind proiectarea obiectivului; J. Date privind serviciile auxiliare; K. Identificarea riscurilor de accident și intervenția în vederea limitării consecințelor accidentului; L. Măsurile de protecție și intervenție pentru limitarea consecințelor unui accident. Clasificarea zonelor de pericol 3.90. Clasificarea zonelor de pericol pentru infrastructura în domeniul GPL se face în conformitate cu prevederile: a. Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind echipamentele și sistemele utilizate în atmosfera potențial exploziva; b. Ordinul MMSSF nr. 476/2004 privind standardele armonizate aferente Hotărârea Guvernului nr. 752/2004; c. Ordinul nr. 176/2005 al MTCT privind aprobarea reglementărilor tehnice NP 099-04 pentru proiectarea, execuția, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol exploziv. 3.91. Zonele de pericol exploziv sunt: a. Zona 0 care corespunde unei arii în care atmosfera exploziva gazoasa este prezenta permanent sau pe perioade lungi de timp, în condiții normale de funcționare a sistemului (peste 1000 ore/an). b. Zona 1 care corespunde unei arii în care este probabila apariția atmosferei explozive gazoase în condiții normale de funcționare a sistemului (între 10

1000 ore/an). c. Zona 2 care corespunde unei arii în care nu este posibila apariția unei atmosferei explozive gazoase în condiții normale de funcționare a sistemului, iar dacă totuși apare, este posibil ca aceasta să se intample doar pentru o perioadă scurta de timp (mai puțin de 10 ore/an). 3.92. Delimitarea zonelor de pericol (Anexa nr. 6) pentru activitățile desfășurate în domeniul GPL este în strânsă legătură cu gradul de degajare și debitul de degajare generat de sursa de degajare, în condiții de funcționare normală. 3.93. Gradele de degajare pot fi: a. continuu, care se produce permanent sau care este de asteptat să se producă pentru perioade lungi de timp; o degajare de grad continuu caracterizează zona 0; b. primar, care este de asteptat să se producă periodic sau ocazional; o degajare de grad primar caracterizează zona 1; c. secundar, care nu este de asteptat să se producă și care, dacă totuși se produce, este de asteptat să se producă rareori și pentru perioade scurte de timp; degajarea de grad secundar caracterizează zona 2; 3.94. Condiția esențială în controlul dispersiei degajarilor de GPL o constituie ventilatia naturala a tipului de zona cu pericol exploziv. 3.95. Ventilatia naturala depinde de amplasamentul sursei de degajare, este caracterizată de condițiile geografice și meteorologice specifice locatiei și este suficienta pentru a asigura dispersia întregii atmosfere explozive care ar aparea în zona. 3.96. În cazul ventilatiei naturale este important să se cunoască direcția predominanta a vantului care trebuie marcată vizibil. 3.97. Eficienta ventilatiei în controlul dispersiei și persistentei atmosferei explozive, caracterizată de gradul de ventilare (puternica, medie sau slabă), poate, în condiții specifice, sa modifice nivelul de încadrare a zonelor periculoase; 3.98. Concentrația GPL în amestec cu aerul defineste limita inferioară și superioară de explozie. 3.99. Clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităților în domeniul GPL se va realiza în conformitate cu schema prezentată în fig. 2. ┌───────────────┐ │1. Incinta │ │

conținând │ │

fluide │ │ inflamabile │ ┌──┐ └────────┬──────┘ ────>│Nu├─────────> │ ^ └──┘ │

v │ │ ┌──────────────────────┴────┐ │ │2.Cantitatea de fluid │ │ │inflamabil continuta este │ │ │capabilă sa producă un │

v │volum periculos, de │ ┌───────┐ │atmosfera exploziva gazoasa│ ──────>│4.Arie │ └───────────┬───────────────┘ ^ ^│neperi-│<──

v │ ││culoasa│ ^ ┌──┐ │ │└───────┘ │ │Da│ │ │ │ └──┘ │ │ │ │ │ │ ┌──────────────────┐ │ │ │ │ 3.Exista surse │ ┌──┐ │ │ │

de degajare │─────────>│Nu│ │ │ └────────┬─────────┘ └──┘ │ │

v │ │ ┌──┐ │ │ │Da│ │ │ └┬─┘ │ │

v │ │ ┌─────────────────┐ ┌──┐ │ │ │5.Se pot elimina │─────────> │Da├─>│ │ │

sursele de │ └──┘ │ │

degajare │ │ └────────┬────────┘ │

V │ ┌──┐ │ │Nu│ │ └┬─┘ │ │ │

v │ ┌──────────────────────┐ │ │6.Se determina │ │ ┌──────────────┐ │ gradul fiecărei │ │ │7.Degajari de │ │ degajari, se │ │ │grad continuu │<───┤ evalueaza para- │ │ └─────┬────────┘ │ metrii care │ │

v │ afectează tipul și │ │ ┌──────────────┐ │ întindere a zonelor,│ │ │8.Poate fi │ │ debitul degajarii, │ ┌────────────┐ │ │transformata │ │ viteza etc. │ ──>│11.Degajare │ │ │în degajare de│ └──────────────────────┘ ^ │ de grad │ │ │grad primar │ ┌──┐ ┌─────────────┐ │ │ secundar │ │ └─────┬────────┴──> │Da├─>│9.Degajare de│ │ └─────┬──────┘ ┌┴─┐ │ └──┘ │grad primar │ │ │ │Da│ │ └─────┬───────┘ │ │ └──┘ │

v │

v ^ │ ┌────────────┐ │ ┌───────────────┴─┐ │ │10.Poate fi │ │ │12. Poate fi │

v │transformata│ ┌─┴┐ │

eliminata │ ┌──┐ │în degajare │────────>│Da│ └─────┬───────────┘ │Nu│ │ de grad │ └──┘ │ └┬─┘ │ secundar │ │ │ └─────┬──────┘ │ │

v

v │ ┌──┐ ┌──┐ │ │Nu│ │Nu│ │ └┬─┘ └┬─┘ │ │ │

v

v

v ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │13. Se evalueaza parametrii care afectează tipul și întinderea zonelor │ └────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┘ │

v ┌────────────────────────────────────────┐ │ 14. Se determina condițiile atmosferice│ │și de clima, inclusiv viteza și direcția│ │

vantului │ └─────────────────┬──────────────────────┘ │

v ┌────────────────────────────────────────┐ │ 15. Se determina gradul de ventilare │ └─────────────────┬──────────────────────┘ │

v ┌───────────────────────┼──────────────────────────────────────┐

v │

v ┌────────────┐

v ┌────────┐ │16. Puternic│ ┌─────────┐ │19. Slab│ │

VP │ │17. Mediu│ │

VS │ └───┬────────┘ │

VM │<───────────────────── └────────┘ │ ^ └───┬─────┘ ^ │ │ │ │ │ │ │ ┌┴─┐ │ │ │ │Da│ │ │ │ └──┘ │ │ │ ^ │ │

v │ │ │ ┌───────────────────────┐ ┌┴────────────────┐ │ ┌┴─┐ │18. Gradul de ventilare│ │20. Gradul de │ │ │Da│<───────┤ poate fi schimbat în │ │ventilare poate │ │ └──┘ │

puternic │ │fi schimbat în │ │ └────────┬──────────────┘ │

mediu │ │ │ └──────┬──────────┘ │

v

v │ ┌──┐ ┌──┐ │ │Nu│ │Nu│ │ └┬─┘ └┬─┘ │ │ │

v

v

v ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │

21. Se determină tipul de zona │ └──┬──────────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────┘ │ │ │

v

v

v ┌──────────┐ ┌──┐ ┌──────────┐ ┌──┐ ┌─────────────┐ │22. Zona 0├────>│Da├────────>│23. Zona 1├─────>│Da├─────> │24. Zona 2 │ │în Zona 1 │ └──┘ │în Zona 2 │ └──┘ └────┬────────┘ └───┬──────┘ └────┬─────┘ │ │ │ │

v

v

v ┌──┐ ┌──┐ ┌──┐ │Nu│ │Nu│ │Nu│ └┬─┘ └┬─┘ └┬─┘ │ │ │ │ │ │

v

v

v ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ 25. Se determina întinderea zonei prin intermediul unui cod │ │

adecvat sau prin calcule │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Fig. 2 Schema simplificata recomandată de clasificare a zonelor

cu pericol exploziv specifică activităților din domeniul GPL 3.100. La clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităților în domeniul GPL se vor întocmi: lista fluidelor inflamabile, caracteristicile lor și lista surselor de degajare. 3.101. Lista fluidelor inflamabile și caracteristicile lor trebuie să conțină: a. denumirea fluidului inflamabil; b. compozitia; c. punctul de inflamabilitate; d. LEL - limita inferioară exploziva; e. date despre volatilitatea fluidului: presiunea vaporilor la 20°C și punctul de fierbere; f. densitatea relativă a fazei gaz în raport cu aerul; g. temperatura de aprindere a atmosferei explozive gazoase; h. grupa și clasa de temperatura; i. alte informații relevante și observații. 3.102. Lista surselor de degajare trebuie să conțină: a. descrierea, amplasarea și gradul de degajare al sursei de degajare; b. fluidul inflamabil: tip, temperatura și presiunea de lucru, starea/faza - lichid sau gaz; c. ventilatia: tipul, gradul, disponibilitatea; d. aria periculoasa: tipul zonei, întinderea zonei pe verticala și orizontala, în metri; e. alte informații relevante și observații. 3.103. Inițiatorii posibili ai evenimentelor pot fi: A. Inițiatorii din afară locatiei; a. impactul cu aeronave; b. eveniment seismic; c. prabusire; d. condiții extreme de vreme: 1. ploaie excesiva; 2. zapada excesiva; 3. temperatura foarte scăzută; 4. temperatura ridicată; 5. inundații; 6. furtuna, uragan, vartejuri instantanee; 7. descărcări electrice; e. alunecare de teren; B. Erori de operare: a. sistem neprotejat; b. umplerea unui sistem deschis; c. sistem supraalimentat; d. sarcini excesive; e. conținut degradat; f. distrugere produsă de răspuns incorect la alarma; g. actionare gresita a armaturilor de izolare; C. Sarcini anormale: a. impact cu un vehicul; b. impact cu un proiectil/rachete militare; c. impact cu o sarcina în cadere; d. temperatura sau presiune în afară limitelor de operare proiectate; e. temperatura/presiune exterioară în afară limitelor din proiect; f. ruperea recipientului sau conductei; g. vacuum. D. Acțiuni ostile/sabotaj: a. incendiu; b. explozie; c. sistem de securitate degradat/deteriorat; d. contaminare; e. sistem de control deteriorat; f. sistem contaminat/virusat; E. Defectari și management defectuos: a. coroziune/eroziune; b. sarcini ciclice; c. specificății de materiale neadecvate; d. atac chimic; e. defecte ascunse; f. defectiuni în detectarea sistemelor periculoase; g. defectiuni ale proceselor de control; h. acumulari de sarcini electrostatice; i. echipament de lucru și scule neadecvate condițiilor de lucru; j. căderea tensiunii de alimentare a sistemului/lipsa electricitatii; k. lipsa apei de răcire; l. lipsa azotului/gazului inert; m. lipsa aerului tehnologic și/sau instrumental; n. lipsa de abur. 3.104. În cazul producerii de evenimente, în urma unor procese psihologice, naturale pentru om în aceste condiții, pot aparea schimbări neașteptate de comportament, care creează în final condiții de criza. 3.105. În condiții de criza, o analiza lucida și experimentata trebuie să cuprindă: a. configurarea situației; b. evaluarea situației de criza; c. configurarea căilor alternative de acțiune de urgenta; d. dezvoltarea și finalizarea planului de acțiune de urgenta; e. implementarea planului de acțiune de urgenta. 3.106. Planul de acțiune de urgenta trebuie să cuprindă: a. limitarea și controlarea incidentelor pentru a se minimaliza/reduce efectele și limita pericolul asupra persoanelor, mediului înconjurător și proprietății; b. implementarea măsurilor necesare pentru protecția persoanelor, mediului și proprietății; c. descrierea activităților care trebuie realizate pentru a se controla evenimentele în vederea limitării consecințelor, inclusiv descrierea echipamentelor de siguranță și a resurselor disponibile; d. informarea autorităților locale și serviciile pentru situații de urgenta; e. furnizarea de asistența în vederea acțiunii de atenuare/reducere a consecințelor incidentelor. Izolarea de urgenta a sistemului 3.107. Izolarea de urgenta a sistemului trebuie să se realizeze în situația iminentei sau producerii unui eveniment și cuprinde: sistemul, conductele tehnologice, sistemul de control și sistemul electric. Întotdeauna recipientele sub presiune trebuie izolate de restul sistemului cu doua armături de izolare. 3.108. Factorii care trebuie avuti în vedere la luarea deciziei privind izolarea de urgenta a sistemului sunt: a. pericolul principal al substanței (toxicitate, inflamabilitate, corozivitate, oxidare); b. nivelul pericolului (de ex. foarte inflamabil, puțin, slab, deloc); c. caracteristicile fizice ale substanței (volatilitate, punct de inflamare etc.); d. dacă produsul care este evacuat/purjat poate forma acumulari sau fluxuri periculoase; e. dacă personalul de operare poate fi expus riscului până la efectuarea izolarii sistemului; f. dacă exista sisteme de securitate/protecție secundară; g. natura factorilor care influențează mărimea evacuarii (presiune înaltă a sistemului, cantități mari deversate sau depozitate, conducte lungi, reflux/curgeri în sens invers, recipiente interconectate, efect Domino pentru sistemele invecinate); h. cauzele potențiale ale evacuarii: conducte vulnerabile, defectari ale echipamentelor, incidente datorită sistemelor invecinate (efect Domino) și/sau greșeli de operare; i. modalitatea de detectare a scurgerii/evacuarii și intervalul de timp; j. potențialul escaladarii periculoase a evenimentului; k. caracteristica populației expuse riscului; 3.109. Scenariilor posibile care pot conduce la accidente majore în domeniul GPL: a. Defectarea/ruperea recipientului sub presiune; b. Deversarea de GPL în faza lichid; c. Defectarea/ruperea unei conducte de GPL; d. Defectarea/ruperea vaporizatorului; e. Defectare/rupere în instalatia de imbuteliere GPL în recipiente - butelii; f. Defectiuni în timpul operațiilor de umplere/golire ale cisternelor de transport rutier și/sau feroviar; g. Localizare de defectiune deasupra nivelului de GPL lichid din recipient; h. Localizare de defectiune sub nivelul de GPL lichid din recipient; i. Supraincarcare; j. BLEVE (explozia vaporilor produși de expansiunea lichidului la fierbere); k. Descărcarea supapei de siguranță în condiții de descărcări electrice; l. Defectare/rupere la sistemul de vaporizare; m. Deversare de GPL în faza lichid la și din cosul de dispersie gaze; n. Absorbtia flacarii la foc și producere de BLEVE; o. Ruperea furtunului cisternei de transport feroviar și; sau rutier; p. Soc termic produs de jetul de flacara; q. Suprapresiune produsă de explozie; r. Flux de vapori produs de radiatia termica; s. Explozia vaporilor dintr-un spațiu deschis UVCE și/sau închis - VCE; t. Distrugere/rupere provocată de aschii/schije din explozii; u. Dispersia unei flacari intinse. Metodologia de evaluare a riscului 3.110. Analiza de risc trebuie să permită producătorului și utilizatorului sa identifice și sa determine modurile posibile de defectare datorate încărcării aferente sistemelor infrastructurii din domeniul GPL, care pot surveni când acestea sunt instalate, puse în funcțiune și utilizate în condiții de operare rezonabile anticipate. 3.111. Metodologia de evaluare a riscului (Anexa nr. 5: Tabelul A5.2) trebuie să răspundă următoarelor întrebări: a. La ce sistem ne referim? b. Care sunt riscurile legate de execuția și exploatarea sistemului? c. Dacă exista evenimente care ne asteptam să se producă? d. Care este cel mai periculos? e. Care sunt consecințele posibile? f. Care este probabilitatea de producere? g. Care este lantul de evenimente care ar produce pagube? h. Pot fi tolerate consecințele potențiale estimate ca fiind probabile? i. Care sunt avantajele și costurile unei tehnologii alternative? 3.112. Criteriile de evaluare a riscului sunt definite de următoarele elemente: 1. Elemente statice: calea de acces, incrucisari în substructura de transport, șosele și cai ferate, semnalizari, unități de transmiterea semnalelor și detectoare de avarie, poduri, tunele, ziduri de protecție, linii și stâlpi de înaltă tensiune, elemente de construcție necesare accesului la sistem și ale infrastructurii - clădiri de gări, cabine, depouri etc; 2. Elemente dinamice: întreținere, nivel de pregătire a personalului, module de instruire, planificarea procesului de transport, logistica, procese previzionale și proceduri de control; 3. Elemente externe: densitatea populației de-a lungul locatiei, prezenta zonelor industriale de depozitare și potențialul de risc al substanțelor periculoase depozitate, poziția instalațiilor de putere, incrucisari ale traseelor de conducte (de apa, gaz, energie), zone de conflict între doua sisteme de transport (sisteme paralele de cale ferată și sosea, incrucisari și treceri la nivel, poduri, tunele), influența vremii (zone cu ceata, intensitatea ploii, condițiile de zapada, polei, durata perioadei cu lumina naturala, direcția și intensitatea vantului etc.). 3.113. Evaluarea riscului (Anexa 5) este recomandabil sa ia în considerare și următoarele principii: 1. Determinarea intențiilor de utilizare; 2. Identificarea pericolelor, situațiilor periculoase și evenimentelor periculoase; 3. Evaluarea consecințelor/probabilitatii riscului; 4. Estimarea riscului rezidual; 5. Evaluarea riscului; 6. Analiza optiunilor de reducere a riscului. 4. CERINȚE PRIVIND EXECUȚIA LUCRĂRILOR ÎN DOMENIUL GPL 4.1. Execuția trebuie să fie realizată cu materiale corect alese și cu tehnici adecvate pentru a nu produce defecte și deteriorări în sistem. 4.2. Punerea în funcțiune a sistemelor din infrastructura domeniului GPL trebuie să fie însoțită de o evaluare prin care să evidențieze: 1. certificarea îndeplinirii cerințelor esențiale prevăzute în: a. Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind introducerea pe piața a echipamentului sub presiune; b. Hotărârea Guvernului nr. 941/2004 privind echipamentele sub presiune transportabile; c. Hotărârea Guvernului nr. 115/2004 privind cerințele esențiale de securitate a echipamentelor individuale de protecție și condițiile privind introducerea lor pe piața; d. Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind compatibilitatea electromagnetica; e. Hotărârea Guvernului nr. 497/2003 privind electrosecuritatea; f. Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind echipamentele și sistemele de protecție utilizate în atmosfere potențial explozive; g. Hotărârea Guvernului nr. 749/2001 privind aparatele de cantarit cu funcționare neautomata; h. Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004 privind introducerea pe piața a ambarcatiunilor de agrement; i. Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind activitățile care prezintă pericole majore: j. Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase și conformitatea cu recomandările liniilor orientative din ghidurile de aplicare ale hotărârilor Guvernului României menționate mai sus și cu Ghidul pentru implementarea directivelor bazate pe Noua Abordare și Abordarea Globală; 2. efectuarea testelor de performanță ale sistemului și acceptarea performantelor sistemului, acolo unde este cazul; 3. instruirea, notificarea și împuternicirea scrisă a personalului operator umplere recipiente GPL (cod 932009 din Nomenclatorul clasificarii ocupatiilor) conform Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 republicată, privind formarea profesională, în baza unor programe aprobate de ANRGN; 4. verificarea prin simulare a sistemelor de protecție la supraumplere, 5. calibrarea recipientului pentru conformitatea cu indicațiile măsurătorilor de nivel, inclusiv cu efectuarea corectiilor de densitate în funcție de temperatura (Anexa nr. 4); 6. curatarea și pregătirea sistemului în vederea umplerii cu GPL; 7. simularea și încercarea sistemelor de utilități; 8. simularea și încercarea instrumentatiei; 9. încercărilor mașinilor rotative și alternative, inclusiv verificările de sens de rotație ale echipamentului rotativ și alternativ, rodaje; 10. simulari ale calculatorului de proces; 11. verificarea instrumentatiei și simulari pe buclele de reglare; 12. verificările și simularile instalației electrice; 13. verificarea sistemului de siguranță și de urgenta; 14. verificarea și simulari ale echipamentului de semnalizare și alarmare; 15. eliminarea aerului și inertizarea sistemului; 16. umplerea cu fluidul de lucru și verificarea etanseitatii sistemului; 17. lista de observații privind finalizarea execuției, cu termenele controalelor finale; 4.3. Echipamentul sub presiune din cadrul infrastructurii GPL poate fi recertificat în conformitate cu schema recomandată în fig. 3. Efectuarea lucrărilor în sisteme cu GPL 4.4. Efectuarea lucrărilor în sistemele în funcțiune din infrastructura GPL trebuie să se realizeze numai în baza unei aprobări atestate prin permisul special de lucru în sisteme, întocmit și eliberat de beneficiarul lucrării. 4.5. La eliberarea permisului de lucru trebuie considerate următoarele aspecte: a. factorii umani; b. managementul lucrărilor în sisteme; c. nivelul de calificare a forței de muncă; d. competența forței de muncă recunoscută și nerecunoscuta; e. tipul de permis de lucru solicitat în funcție de natura lucrărilor; f. conținutul permisului de lucru. 4.6. La eliberarea permisului de lucru trebuie avut în vedere faptul ca următoarele aspecte pot contribui la producere unor evenimente majore sau pericole: a. greșeli în managementul de securitate al sistemului; b. greșeli în identificarea pericolului înainte și pe durata lucrărilor; c. greșeli în ceea ce privește permiterea lucrului în situații periculoase; d. comunicare defectuoasă în timpul efectuării lucrărilor. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ ┌────────────────────────┐ │ │ │Definirea echipamentului│ │ │ │

sub presiune │ │ │ └──────────┬─────────────┘ │ │ │ │ │

v │ │ ┌──────────────────────────┐ │ │ │Identificarea categoriilor│ │ │ │

echipamentului sub │ │ │ │

presiune │ │ │ └───────────┬──────────────┘ │ │ │ │ │

v │ │ ┌───────────────────────────┐ │ │ │Verificarea înregistrărilor│ │ │ │documentelor de certificare│ │ │ └───────────┬───────────────┘ │ │ │Documentație ┌────────────────────┐│ │ │incompleta │ ┌───────────────┐ ││ │ ├──────────────────┼─>│Obținerea docu-│ ││ │ │ │ │mentelor omise │ ││ │ │ │ └──────────┬────┘ ││ │

Documentație │ │

v ││ │

completa

v │ ┌───────────────┐ ││ │ ┌───────────────────────────┐ │ │Procurarea/ │ ││ │ │Precizarea verificărilor și│<─┼──┤elaborarea │ ││ │ │încercărilor componentelor │ │ │documentelor │ ││ │ └───────────┬───────────────┘ │ │echivalente │ ││ │ │ │ └───────────────┘ ││ │ │ └────────────────────┘│ │ │ │ │ │ │ │ ┌────────────────────────┐

v │ │ │┌──────────────┐ │ ┌────────────────────────┐ │ │ ││Expertizarea │ <─┬────┼──┤Efectuarea verificărilor│ │ │ ││performantelor│ │ │ │

și încercărilor │ │ │ │└──────────────┘ │ │ └───────┬────────────────┘ │ │ │

v │ │ │ │ │ ┌───────────┐ │

v │ │ │ │Neprevăzute│ │ ┌──────────────────────────┐ │ │ │ └────────┬──┘ │ │ Întocmirea documentului │ │ │ │ │ │ │final privind verificările│ │ │ │

v │ │

și încercările │ │ │ │┌─────────────────────┐ │ └───────┬──────────────────┘ │ │ ││

Deprecierea │ │ │ │ │ ││

condițiilor de │ │

v │ │ ││

funcționare │ │ ┌──────────────────────────┐ │ │ │└─────────────────────┴─┼─>│Completarea documentului │ │ │ │ │ │

de certificare │ │ │ └────────────────────────┘ └───────┬──────────────────┘ │ │ │ │ │

v │ │ ┌────────────────────────┐ │ │ │Stabilirea verificărilor│ │ │ │periodice și programului│ │ │ │

de recertificare │ │ │ └────────────────────────┘ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Fig. 3 Schema recomandată privind recertificarea echipamentelor sub presiune 4.7. Evaluarea condițiilor privind eliberarea permisului de lucru: a. dacă personalul de execuție a fost suficient informat, instruit, antrenat și supravegheat sa reducă potentialele erori umane pe durata valabilității permisului de lucru; b. dacă sunt oferite personalului de execuție informații suficiente privind securitatea, instrucțiunile de întreținere, dotare tehnica și echipament de protecție; c. dacă sunt oferite personalului de execuție informații suficiente despre tipul operațiilor solicitate (de ex. înlocuiri de echipamente, escavatii, lucrări în zone fierbinti sau foarte reci, reparari de etansari, intrari în recipiente, evacuari de deșeuri, izolații, operații de sudare, cu foc etc.); d. dacă lucrarea este suficient pregatita astfel încât să fie îndeplinite cerințele prevăzute în permisul de lucru; e. dacă angajatul cu responsabilități de control a lucrărilor de întreținere a identificat lucrarea pentru care s-a eliberat permisul de lucru și dacă este autorizat ca responsabil sa supravegheze lucrarea; f. dacă lucrarea permisă este coordonata, inspectata periodic și analizata pe parcursul desfășurării; g. dacă toate lucrările permise sunt menționate în documentul eliberat; h. natura factorilor umani (sănătatea fizica, stres, oboseala etc.); i. dacă au fost luate suficiente precautii înaintea eliberării permisului de lucru (izolare, blindare, scurgere, aerisire, monitorizarea mediului înconjurător, evaluarea riscului, nivelul de comunicare, timpul afectat lucrării etc.); j. dacă personalul este informat de tipul mediului în care se desfășoară lucrarea permisă (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, tipul zonei periculoase, alimentarea cu electricitate etc.); k. dacă persoana responsabilă cu operarea sistemului este informată de tipul operațiilor de întreținere, de durata operațiilor și ce trebuie să facă în acest timp; l. dacă lucrarea permisă necesita o procedură specială pentru ca să se poată trece la operarea viitoare; 4.8. Activitatea de identificare a pericolelor majore care pot apare pe parcursul desfășurării lucrărilor pentru care s-a eliberat permisul de lucru trebuie să aibă în vedere următoarele: a. dacă se utilizează un permis de lucru întocmit greșit; b. dacă informația privind lucrarea cerută este gresita; c. identificarea eronată a pericolelor posibile; d. introducerea de surse de aprindere în zone cu pericol de explozie; e. durata de lucru necorespunzătoare lucrării permise; f. greșeli în manevrarea sistemului în ceea ce privește asigurarea condițiilor necesare lucrării permise g. personal neautorizat pentru lucrarea permisă; h. management defectuos în coordonarea și monitorizarea lucrării permise; Punerea în funcțiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL 4.9. Punerea în funcțiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL cuprinde următoarele etape: 1. verificarea configurației sistemului (integritatea traseelor, legăturilor, controlul vizual al echipamentelor etc.); 2. verificarea sistemului de instrumentatie (simularea alarmelor și decuplarilor/declansarilor); 3. curatarea, spalarea circuitelor/liniilor și recipientelor cu apa și suflarea acestora cu aer; 4. efectuarea rodajelor echipamentului auxiliar și întocmirea protocolului de rodaje; 5. calibrarea recipientelor și verificarea metrologica a instrumentatiei; 6. receptionarea substanțelor chimice de proces; 7. elaborarea documentului final care atesta efectuarea verificărilor. 4.10. Orice potențiala abatere de la condițiile normale de operare trebuie acoperită prin proceduri de urgenta. 4.11. Trebuie procedat la instruirea personalului de exploatare prin următoarele tipuri de proceduri: a. proceduri care să furnizeze îndrumarea generală de operare; b. proceduri care să furnizeze operațiile ajutatoare în vederea atingerii scopului; c. proceduri care să furnizeze împuterniciri și sa prescrie comportarile operatorilor; d. proceduri care să furnizeze suportul instruirii. 4.12. Procedurile trebuie să fie elaborate cat mai simplu posibil, cu denumiri clare și familiare pentru personalul de exploatare. 4.13. Terminologia utilizata trebuie să fie identică cu cea din tabloul de comanda. 5. CERINȚE PRIVIND EXPLOATAREA INFRASTRUCTURII DIN DOMENIUL GPL Exploatarea sistemului 5.1. Procedurile de operare reprezintă stabilirea celor mai bune practici de exploatare pentru asigurarea cerințelor esențiale de securitate și trebuie să cuprindă: a. proceduri de operare; b. proceduri de operare temporare; c. proceduri de operare de urgenta; d. proceduri de operare la punerea în funcțiune; e. proceduri de operare la pornirea sistemului; f. proceduri de operare la oprirea sistemului; g. proceduri de operare la încărcare și descărcarea în vrac; h. proceduri de operare la schimbări de proces; i. proceduri de operare la schimbări în sistem; j. proceduri speciale de scurgere a apei din recipientele sub presiune. 5.2. Aceste proceduri trebuie să fie însoțite de următoarele documente: a. fișa cu date de securitate a materialului - MSDS; b. fișa cu măsuri de control și cu echipamentul de protecție a personalului de exploatare; c. privind localizarea în instalatie a proceselor care urmează să fie întreprinse; d. fișa cu responsabilitățile celor implicați individual în operarea sistemelor; e. fișa cu pregătirea sistemului pentru scopul propus în ceea ce privește condițiile pentru asigurarea proceselor principale, respectiv condițiile de desfășurare a proceselor secundare; f. privind monitorizarea proceselor și înregistrările aferente; g. privind probleme de calitate/preluare de mostre în vederea analizelor; h. privind condițiile de ambalare ale produsului final. 5.3. Procedurile de operare trebuie însoțite de documente de control întocmite în conformitate cu cerințele managementul de calitate. 5.4. Procedurile de operare trebuie revizuite în următoarele situații: a. introducerea de echipamente noi și schimbări în structura echipamentelor menționate în vechea procedura: b. introducerea unor substanțe noi în proces; c. schimbări semnificative în proces; d. atribuții noi pentru personal; e. încercări suplimentare ale sistemului care trebuie efectuate și care trebuie să fie incluse în procedurile standard de operare. 5.5. Prin procedurile de operare trebuie demarcate clar: a. limitele unde intervenția încetează și unde încrederea în sistemul de control devine critica; b. limitele unde se justifica încrederea în operarea umană până la restabilirea operarii prin sistemele automate. 5.6. Aceste probleme trebuie luate în considerare în evaluarea ulterioară de risc. 5.7. Procedurile de operare realizate cu ocazia punerii în funcțiune trebuie să constituie un test practic în vederea pregătirilor prioritare în ceea ce privește instruirea personalului de operare și instruirea specifică în vederea operarii corespunzătoare. Scurgerea apei din recipientele sub presiune de GPL 5.8. Unde este cazul, este obligatorie scurgerea apei din recipientele sub presiune aferente sistemelor GFL numai prin intermediul unor recipiente speciale de scurgere a apei, instalate compact în aval de armaturile de scurgere ale recipientelor în cauza. 5.9. Recipientele de scurgere a apei sunt recipiente sub presiune și sunt echipate cu dispozitive de siguranță la creșterea presiunii. 5.10. Descărcarea acestor recipiente se va face numai după izolarea lor față de recipientul sub presiune implicat. 5.11. Se admite ca scurgerea apei să se facă prin intermediul unui singur recipient de scurgere, comun pentru mai multe recipiente de depozitare, legate printr-un colector izolat corespunzător din punct de vedere termic și operational. Inertizarea sistemelor de GPL 5.12. Atmosfera inerta reprezintă un amestec gazos cu un conținut scăzut de oxigen având în componenta gaze nereactive sau gaze cu o mare stabilitate înaintea reacției. 5.13. Utilizarile gazelor inerte, respectiv inertizarea trebuie efectuată în scopul: a. reducerii riscurilor de ardere și/sau explozie; b. reducerii reactiilor de oxidare; c. accelerarii altor reactii fără oxigen; d. purjarii și protejării unor sisteme de depozitare; e. controlului oxidarii în timpul sudarii electrice; f. transferului substanțelor chimice inflamabile; Operații în caz de scurgeri accidentale de GPL 5.14. În stații și depozite, scurgerile de GPL trebuie să fie detectate de aparatura de detectie fixa sau portabila reglata ca la 10% din limita minima exploziva - LEL sa declanseze alarma vizuala, iar la 20% din LEL sa declanseze alarma sonora. 5.15. La declanșarea alarmei sonore, se inchid toate armaturile de izolare și se întrerup toate operațiile. 5.16. Se informează imediat șeful ierarhic și se alarmeaza poliția și pompierii, ambulanta (dacă este nevoie). 5.17. Se iau măsuri pentru limitarea imprastierii scurgerilor. Prioritatea imediata în astfel de situații este salvarea vietilor omenești. 5.18. Se monteaza plăcuțe avertizoare pentru interzicerea accesului persoanelor în zona (se evacueaza toate persoanele într-o zona opusă direcției vantului) și se interzic sursele de flacara. 5.19. Se interzice accesul în zona afectată a tuturor vehiculelor, cu excepția celor chemate la intervenție. 5.20. Se întrerupe alimentarea zonei cu energie electrica. 5.21. Dacă s-a produs un incendiu care nu poate fi stins se iau imediat măsuri pentru a fi pus sub control. 5.22. În cazul unor scapari de GPL fără producerea incendiului, se vor lua măsuri imediate de întrerupere a tuturor surselor de aprindere. 5.23. În toate situațiile, acolo unde exista, se pornește imediat instalatia de răcire cu apa (prin jet continuu, care se va aplica la sursa de scurgere sau prin pulverizare). 5.24. Creșterea rapida a presiunii și a nivelului de zgomot ca urmare a declanșării supapelor de siguranță nu trebuie să producă panica, fiind un efect normal în astfel de situații. Elaborarea procedurilor de întreținere 5.25. Măsurile tehnice care se referă la procedurile de întreținere trebuie să aibă la baza necesitatea de atenuare a accidentelor majore sau a pericolelor. 5.26. La procedurile de întreținere trebuie luate în considerare următoarele aspecte: a. factorul uman; b. nivelul de calificare a forței de muncă; c. principiile unei bune mentenabilitati; d. înțelegerea ratei defectării și mentenabilitatii; e. criteriile de recunoaștere a greșelilor și performantei efective. 5.27. Pentru evaluarea procedurilor de întreținere trebuie apreciati următorii factori: a. dacă agentul economic are regim de întreținere (planificata, bazată pe risc, fiabilitate, condiții de baza sau de cadere) adecvat pentru fiecare sistem cu funcție de securitate; b. dacă procedurile asigura menținerea perioadelor de timp necesare pentru realizarea încercărilor de siguranță; c. dacă sistemul managerial de securitate al agentului economic include un plan de întreținere a sistemului adecvat; d. dacă personalul de întreținere este suficient instruit pentru a recunoaște în timpul controalelor de întreținere echipamentul defect; e. dacă personalul de coordonare a întreținerii este suficient de bine pregătit profesional sa supravegheze operațiile de întreținere; f. dacă programele de întreținere sunt controlate, verificate și revizuite; g. dacă personalul de întreținere îndeplinește cerințele pentru a efectua aceste operații (starea fizica, stres, oboseala, atitudine față de muncă, schimbarea condițiilor de lucru); h. dacă sunt luate suficiente precautii privind întreținerea sistemelor cu pericol potențial (izolare, golire, aerisire, inertizare, monitorizarea mediului, evaluarea riscului, permisul de lucrări, comunicare, timpul alocat lucrării); i. dacă personalul de întreținere este informat de natura condițiilor în care își desfășoară activitatea (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, zonele cu pericol de explozie); j. dacă personalul de întreținere utilizează echipament de lucru, unelte și scule adaptate locului de muncă în timpul reconditionarii, înlocuirii și redarii în exploatare a sistemului (electricitatea statica, siguranța intrinseca, antideflagranta, potențial antiEx); k. dacă procesul de întreținere oferă suficienta instruire de operare detaliată pentru repararea în funcțiune a sistemului după întreținere și care trebuie să constituie subiectul unor evaluări de risc; l. dacă exista suficiente condiții pentru care întreținerea corectiva poate fi aplicată în vederea reducerii efectelor accidentelor majore și pericolelor. 5.28. Planul efectiv de întreținere trebuie să cuprindă următoarele etape: 1. elaborarea politicii de întreținere care reprezintă documentul de cel mai înalt nivel care se aplică asupra sistemului și care conține cerințele esențiale de întreținere pentru asigurarea securității sistemului; 2. stabilirea strategiei de întreținere care reprezintă documentul urmatorului nivel ierarhic și care trebuie revizuită și reactualizata la fiecare 1 până la 2 ani; 3. întocmirea programului de întreținere care se aplică sistemului și care descrie pachetul integral al cerințelor de întreținere care trebuie asigurate sistemului; 4. întocmirea listei lucrărilor de întreținere preventivă sau predictiva derivate din analiza generata în mod automat, ca obiect de lucru la intervalul de timp stabilit; 5. întreținerea pe termen scurt care reprezintă lista de lucrări selectate ad-hoc pentru a asigura întreținerea pentru o perioadă scurta. Analiza defectarilor 5.29. Analiza defectarilor trebuie să fie efectuată de personal specializat și trebuie să includă toate disciplinele care pot contribui la o expertiza completa a evenimentului și anume: mecanică, electrica, electronică, structurală, chimica și metalurgica. 5.30. Analiza trebuie să includă: a. modul în care s-a produs defectarea; b. efectele oboselii, ruperii, coroziunii, eroziunii, uzurii, calității imbinarilor sudate, materiale improprii utilizării; c. efectele defectelor de execuție; d. greșelile umane; e. riscul locului de muncă f. cauze externe. Scoaterea din uz și distrugerea echipamentului sub presiune 5.31. Scoaterea din uz și distrugerea echipamentului trebuie efectuate numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare și asigurarea unei atmosfere interioare inerte și nepericuloase, obținute după aburire și umplere/golire cu apa. 5.32. Operațiile se vor desfășura în baza unor proceduri elaborate conform normativelor pentru activitatea specificată, numai cu personal calificat și sub supraveghere. 5.33. Recipientele-butelii se pot scoate din uz după operațiile de pregătire și se vor distruge prin: - gaurire cu un dorn cu diametru de cel puțin 15 mm în cordonul de sudura dintre calote; - prin deformare peste limita admisă; - prin turtire cu prese de puteri mari; - prin tăiere cu flacara sau cu polizorul cu disc pe o porțiune suficient de mare perpendicular pe cordonul de sudura. 5.34. Pot fi utilizate și alte procedee de distrugere, cu condiția ca după distrugere recipientul-butelie sa nu mai poată fi reconditionat. Sistemul de Management pentru condiții de Securitate 5.35. Sistemul de Management pentru condiții de Securitate - SMS (Safety Management System) considerat pentru limitarea consecințelor accidentelor majore trebuie să aibă în vedere optional indicatorii de performanță enumerati în tabelul 6. Tabelul 6. Indicatorii sistemului managementului pentru condiții de securitate ┌──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │Numărul notificărilor și raportarilor accidentelor posibile │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul proiectelor relevante privind acțiunile de prevenire a │ │ │accidentelor │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul inspecțiilor și evaluărilor │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Indicatori│Numărul instruirilor pentru situații de urgenta │ │de sistem ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul intalnirilor și auditarilor │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul persoanelor cu responsabilități în domeniul securității, │ │ │raportat la numărul total al persoanelor cu responsabilități de │ │ │conducere │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Opririle producției │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul orelor de instruire și simulare pentru condiții de │ │ │securitate │ ├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Probabilitatea producerii accidentelor │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul componentelor detectabile │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul greșelilor de operare │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul scurgerilor de GPL │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul orelor de întreținere/Numărul orelor de producție globală │ │Indicatori│intretinerile amânate (în ore) │ │de proces ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul amanarilor/intarzierilor în întreținerea componentelor │ │ │critice de testare │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul orelor de instruire de siguranță pentru o instalatie │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul anilor de funcționare normata │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Numărul operatorilor avertizati │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Frecventa revizuirii procedurilor │ ├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Limitele Q(max)/Q(legal) (conform HG nr. 95/2003 Anexa 2) │ │Indicatori├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │de produse│Stocul Q(m) de substanțe periculoase │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Cantitatea de substanțe periculoase Q(m) în punctele de comanda │ ├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Cheltuielile directe de siguranță/Cheltuielile totale directe │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Indicatori│Cheltuielile anuale totale pentru asigurări │ │economici ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Cheltuielile totale pentru repornirea producției │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Creșterea investițiilor anuale în domeniul măsurilor preventive │ └──────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 5.36. Raportarea și înregistrarea scurgerilor se realizează în registrul de rapoarte, care trebuie să conțină următoarele date: a. data descoperirii, gradul scurgerii, timpul raportarii, durata investigarii și numele operatorului; b. valoarea indicatiei detectorului de scurgeri și tipul acestuia; c. localizarea scurgerii (circuitul și materialul acestuia, echipamentul, configurația locatiei); d. cauza scurgerii, modalitatea de producere; e. detalii privind istoricul elementului unde s-a produs scurgerea: data punerii în funcțiune, nivelul de protecție anticoroziva etc.; f. metoda de detectare a scurgerii; g. data remedierii, tipul intervenției, timpul/durata remedierii și numele celui care a efectuat remedierea; h. data reverificării programate după intervenție; i. dacă gradul scurgerii a necesitat raportarea către organele abilitate pentru situații de urgenta; Instruirea personalului 5.37. Instruirea personalului în vederea reducerii riscului de producere a accidentelor majore trebuie să considere următoarele aspecte: a. factorul uman; b. nivelul de calificare al forței de muncă; c. competența scăzută în transmiterea informațiilor; 5.38. Cauzele care pot conduce la producerea accidentelor majore și pericolelor sunt: a. scheme insuficiente de instruire acolo unde se impune instruirea personalului; b. operarea sistemului comandata incorect; c. întreținerea sistemului comandata și coordonata incorect; d. întreținerea neautorizata comandata de persoane neautorizate; e. incompetenta în recunoașterea situațiilor periculoase; f. neintelegerea utilizării tehnologiilor la locul de control a operațiilor periculoase; g. permiterea efectuării lucrărilor în sistem fără înțelegerea situației concrete; h. operarea proceselor periculoase de către angajați incompetenti; i. necunoașterea procedurilor de securitate referitoare la incidentele care pot produce accidente majore și periculoase (alarmare sonora, rute de acces, proceduri de evacuare de urgenta etc.). 5.39. Agentul economic trebuie să aibă în vedere următoarele principale considerente în stabilirea aspectelor privind instruirea: a. perceptia instruirii de către agentul economic (investiții și costuri); b. abilitatea agentului economic de a analiza necesitatea de instruire și prioritățile de instruire; c. strategiile, planul, politicile, obiectivele și schemele de instruire ale agentului economic; d. resursele disponibile de instruire; e. revizuirea necesităților de instruire ale agentului economic; f. competența instructorilor; g. tematica corespunzătoare a instruirii; h. evaluarea însușirii tematicii instruirii. 5.40. Instruirea se impune în mod special atunci când nivelul pericolelor este ridicat și trebuie să aibă în vedere evitarea următoarelor situații:

a) incompetenta managerială în conducerea în siguranța a procesului;

b) personal neautorizat care se confrunta cu situații periculoase;

c) procese periculoase conduse de operatori de proces incompetenti;

d) neconformități între condițiile de calitate și proceduri.

5.41. Instruirea trebuie să includă următoarele: a. calificare academica și experienta recunoscută; b. instruire specifică profilului agentului economic; c. protecție împotriva incendiului; d. tehnologia informatiei; e. identificarea pericolelor; f. măsuri de prim ajutor; g. metode de prevenire a riscurilor și echipament integrat: h. sisteme de siguranță; i. tehnici de ridicare și manipulare manuală; j. logistica de urgenta (alarmare, recunoașterea semnalelor, rute de evacuare etc.); k. tehnici de recunoaștere a pericolelor implicate de operații periculoase; l. proceduri de rodaj, pornire și repornire după operații de întreținere, opriri și caderi accidentale; m. proceduri de izolare în caz de pericole;

Anexa 1 ──────── la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL) ────────────────────────────────────────────────────── Terminologie relevanta în domeniul GPL Accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depășirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind: - dispozitive de limitare directa a presiunii, cum ar fi: armături de siguranță, sigurante cu elemente de rupere, tije de flambaj, sisteme de sigurante comandate; - dispozitive de limitare a presiunii, temperaturii și a nivelului de fluid, care fie ca determina acțiuni de corectare, fie ca inchid sau inchid și blocheaza, cum ar fi: presostate, termostate cu nivostate, precum și dispozitive de măsura și control cu funcție de securitate; Accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol funcțional, care au o incinta pentru suprapresiune; Accident major - orice eveniment survenit, ce poate fi o emisie de substanțe periculoase, un incendiu sau o explozie, rezultate din evolutii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv, care conduce la apariția imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra populației și/sau asupra mediului, în interiorul sau exteriorul obiectivului și în care sunt implicate una sau mai multe substanțe periculoase; Acoperire anticoroziva - material aplicat pe suprafața exterioară a unei conducte sau a unui recipient de depozitare care să le protejeze împotriva coroziunii; Acord european privind evaluarea conformitatii - înțelegere care se încheie între Uniunea Europeană și fiecare dintre țările asociate și care prevede recunoașterea reciprocă a rezultatelor aplicării procedurilor de evaluare a conformitatii; Acreditare - procedura prin care organismul național de acreditare, recunoscut conform legii, atesta ca un organism sau un laborator este competent să efectueze activități specifice; Aerosol - recipient nereincarcabil din metal, sticlă sau material plastic care conține un gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat sub presiune și/sau un lichid, pasta sau pulbere, care sunt introduse printr-un dispozitiv, pentru ca să fie evacuate/ejectate ca particule lichide, spuma, suspensie, pasta sau pulbere sau în stare lichidă sau gazoasa; Ambarcatiune de agrement - orice ambarcatiune, indiferent de tip și de modul de propulsie, de dimensiuni stabilite, care este destinată utilizării în scopuri sportive și recreative; Amestec GPL - amestec de propan și butan, asa cum este definit în Regulamentele de transport a substanțelor periculoase ADR și RID; Amestec GPL-aer - gaz petrolier lichefiat, de regula propan, la presiune relativ scăzută și temperatura atmosferica normală, care ar fi diluat cu aer pentru a produce o putere calorifica și caracteristici de utilizare; Analiza GPL - utilizarea metodelor de încercare și a altor tehnici pentru determinarea compoziției explicate în standardele de produs; Ansamblu - grup de echipamente sub presiune, pe care executantul le asambleaza pentru a constitui o instalatie sau un sistem integrat și funcțional; Aparat cu gaz - aparat care arde GPL; Aprobare/aprobare europeană de material - document tehnic care se emite pentru materialele care nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile materialelor destinate utilizării repetate pentru execuția echipamentului sub presiune; Arie nepericuloasa - arie în care nu exista sau nu este de asteptat să fie prezenta o atmosfera gazoasa în cantitate suficienta încât sa necesite precautii speciale pentru execuția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice și de automatizare; Arie periculoasa - arie în care exista sau ar putea să fie prezenta o atmosfera exploziva gazoasa în asemenea cantități încât sa necesite precautii speciale pentru execuția, instalarea și utilizarea aparaturii electrice și de automatizare; Armatura de control - armatura care regleaza debitul sau presiunea unui mediu care afectează un proces controlat; Asamblare nedemontabila - asamblare care poate fi demontata numai prin metode distructive; Atmosfera potențial exploziva - o atmosfera care poate deveni exploziva datorită condițiilor locale și operationale; Autocisterna - Autovehicul echipat corespunzător și autorizat pentru transportul autogazului de la furnizor la sistemul de depozitare și distribuție sau la un consumator/beneficiar; Autogaz/GPL auto, GPLc - gaz petrolier lichefiat care poate fi depozitat și/sau manipulat în faza lichidă în condiții de presiune moderata și la temperatura ambianta. Acesta se compune în principal din propan și butani, cu proporții reduse de propilenă; Autoritate competența - organ al administrației publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniu; Autoritate - organism care are statut legal de control într-un domeniu; Avarie - eveniment sau incident care nu generează efecte majore asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, dar care are potențial sa producă un accident major; Butelie tip CEE - recipient sub presiune transportabil executat în conformitate cu prevederile Directivei CEE privind echipamentul sub presiune transportabil; By-pass - trecere peste sau în jurul unei conexiuni de reglare; Calibrare - set de operații care stabilesc, în condiții specifice de operare, relații între valori și cantități indicate de un instrument de măsura sau un sistem de măsurare, sau valoarea reprezentată de măsura unui material și corespondenta valorii obținută utilizând standarde de lucru. Calibrarea include și ajustarea și/sau corectarea instrumentului utilizat în timpul masurarii în limitele acceptate; Calificare - ansamblu de competente profesionale care permit unei persoane sa desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; Calitatea GPL - atribut al gazului petrolier lichefiat definit de compoziție și proprietățile sale fizice; Capacitate de depozitare - volumul net al unui recipient, umplut până la nivelul maxim admis de reglementări pentru depozitarea sub presiune a autogazului; Casare - scoatere din uz; Catod - terminal negativ al unui dispozitiv electric; Cavitatie - instalarea unei condiții de aparitie a fazei gazoase la pomparea unui debit de lichid; Cazan - ansamblul corp cazan-arzator, destinat sa transmită apei căldură degajata la arderea combustibilului; sunt definite cazane standard, cazane recuperatoare; cazane cu condensare, cazane de joasa presiune, cazane ce urmează a fi instalate într-un spațiu de locuit; Cerința esențială - cerința care are în vedere, în special, protecția sănătății, încrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; Certificarea conformitatii - acțiune a unei terțe părți care dovedește existenta încrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; Certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare și care indica existenta încrederii adecvate ca un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; Certificat de examinare CE - document prin care un organism desemnat certifica conform prevederilor unei hotărâri faptul ca produsul examinat îndeplinește prevederile aplicabile hotărârii; Ciclu - serie de evenimente sau operații care au tendinta să se repete în aceeași ordine; Clădire 1 - structura, de obicei încadrată de pereți și un acoperis, construită să asigure sau sa adaposteasca o activitate intenționată sau să fie locuita; Clădire 2 - orice structura/construcție ocupată temporar sau permanent de oameni, animale, mașini sau bunuri mobiliare/personale etc.; Clădire particulară - o clădire sau o porțiune dintr-o clădire care în mod normal nu este frecventata sau nu este deschisă publicului; Clădire publică/clădire specială pentru distracții - o clădire sau o parte dintr-o clădire care nu este clădire privată sau este folosită pentru un scop intentionat; Clasa conductei - categoria în care sunt încadrate conductele după Hotărârea Guvernului nr. 584/2004; Clasa locatiei - este utilizata sa indice densitatea generală a populației în punctul de amplasament al sistemului de GPL; Cod de practica - orice document apărut sau aprobat în conformitate cu cerințele de realizare a activităților în domeniul reglementat; Compatibilitate electromagnetica - proprietatea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funcționa satisfăcător în mediul sau electromagnetic, fără a introduce el însuși perturbatii electromagnetice intolerabile pentru orice aparat ce se găsește în acest mediu; Competența profesională - capacitatea de a realiza activitățile la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupational. Competentele se dobândesc prin inițiere, calificare, perfecționare, specializare, recalificare; Componenta - orice piesa esențială pentru funcționarea în condiții de securitate a echipamentelor și sistemelor protectoare, dar care nu are o funcție autonomă; Componenta de securitate - componenta care, cu condiția sa nu fie un echipament interschimbabil, este introdusă pe piața de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, pentru a îndeplini o funcție de securitate atunci când este utilizata și a carei defectare sau funcționare necorespunzătoare periclitează securitatea sau sănătatea persoanelor expuse; Compoziție - concentratiile componentilor majori și minori și a urmelor de constituenti din gazul petrolier lichefiat analizat; Condensare - lichid sau picaturi care se formează când un gaz este racit sub punctul sau de roua; Condensat - produsul/rezultatul condensarii; Condiții normale de referința - condiții de referința ale presiunii, temperaturii și umiditatii (stare de saturatie) egale cu 10,325 kPa și 273,15 K; Condiții standard de referința - condiții de referința ale presiunii, temperaturii și umiditatii (stare de saturatie) egale cu 101,325 kPa și 288,15 K; Conducte - elemente tubulare destinate pentru transportul fluidelor, atunci când sunt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind țevi, sisteme de țevi, tubulatura, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri și alte componente sub presiune după caz. Schimbatoarele de căldură (în cazul de fața vaporizatoarele) cu țevi destinate încălzirii sau racirii sunt considerate conducte; Conexiune de umplere - racord/stut realizat pe recipientul de depozitare în vederea asigurării operației de umplere a acestuia (vezi Punct de transfer); Congelare - temperatura la care orice căldură este utilizata pentru solidificare; Construcție - lucrare sau operații necesare sau incidentale de curatare/eliberare, nivelare, excavare și umplere sau montaj, demolare, asamblare, instalare sau echipare a unor clădiri sau structuri sau modificări incidentale, respectiv finalizarea efectuării unor operații de construcții; Consumator - orice persoană sau persoane care utilizează sau intenționează sa utilizeze și în final sa cumpere GPL; Container - recipient sau structura, fixa sau mobila, în care pot fi conținute, ambalate, incluse substanțe periculoase (autogaz); Contor - un dispozitiv utilizat sa masoare în amonte volumul de gaz care trece prin el; Control operational - adoptarea și punerea în aplicare a unor proceduri și instrucțiuni pentru funcționarea în condiții de siguranță, inclusiv întreținerea instalației, a proceselor tehnologice, a echipamentului și întreruperile temporare în funcționare; Debitul de degajare - cantitatea de gaz inflamabil emisă pe unitatea de timp de sursa de degajare; Declarație de conformitate - procedura prin care un producător sau un reprezentant autorizat al producătorului da o asigurare scrisă ca un produs este conform condițiilor specificate; Defect - discontinuitate care reduce integritatea unui material într-o maniera neacceptabila în raport cu nivelul de acceptare; Densitate - raportul dintre masa GPL și volumul acestuia în condiții specificate de presiune și temperatura; Densitate relativă - masa pe unitatea de volum a GPL, uscat sau umed, raportată la masa unui volum egal de aer uscat, în condiții de presiune și temperatura specificate; Depozit - orice construcție, loc sau recipient, asa cum a fost proiectat și licențiat de ANRGN pentru depozitarea GPL; Depozitare - prezenta unei cantități de substanțe periculoase/GPL în scop de păstrare în condiții de securitate; Desemnare - procedura prin care o autoritate competentă confirma ca un laborator, un organism de certificare sau de inspecție satisface condițiile pentru a efectua o procedură de evaluare a conformitatii, prevăzută de o reglementare tehnica; Detector electronic de scurgeri - instrument electronic care măsoară electronic debitul în jurul unei scurgeri de gaz petrolier lichefiat; Dispozitiv de descărcare - dispozitiv proiectat să se deschidă la o presiune înaltă; Distanta de securitate - separarea minima dintre o sursa de pericol și un obiect (uman, echipament sau mediul înconjurător) care să reducă efectul unui incident probabil neprevăzut și sa prevină transformarea unui incident ușor într-un incident de proporții; Distanta de protecție - distanta recomandată de separare a persoanelor pentru diferite cazuri de pericol în care s-au produs scurgeri de autogaz; Distribuitor - dispozitiv/aparat prevăzut cu contor pentru distribuția gazului petrolier lichefiat (= dispenser); Distrugere - activitate necesară pentru a face sa nu mai existe unele bunuri, echipamente etc.; Domeniu exploziv - domeniu de concentrație de gaz sau vapori care va arde sau exploda dacă este introdusă o sursa de aprindere; Domeniu reglementat - ansamblul activităților economice și al produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condițiile de introducere pe piața și de utilizare; Echipamente - mașini, aparatura, dispozitive fixe sau mobile, componente de control și instrumentatia acestora și sisteme de detectare sau prevenire care, separat sau împreună, sunt destinate generarii, transferului, depozitarii, masurarii, controlului și transformarii energiei și/sau prelucrării materialelor și care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potențiale de aprindere; Echipament individual de protecție - EIP - dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori ținute cu mana de către o persoană pentru a asigura protecție împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate și securitate; Efect Domino - efect cumulativ care rezultă atunci când un eveniment inițiază o serie de evenimente asemănătoare; Energia de rupere la impact - energia absorbită de o epruveta de material supusă la încercare cu ciocanul Charpy în concordanta cu SR EN 10045-1; Etalonare - ansamblu de operații care definesc, în condiții specificate, relația existenta între valorile marimilor indicate de un instrument sau un sistem de măsurare sau valorile reprezentate de o mărime materializata sau un material de referința și valorile corespondente obținute pe etaloane; Etichetare - marcare; Evaluarea conformitatii - activitatea al carei obiect este determinarea în mod direct sau indirect a faptului ca sunt îndeplinite condițiile specificate; Evaporare - schimbarea de stare din faza lichidă în vapori; Examinare - evaluare efectuată pentru determinarea sau verificarea acceptabilitatii unui component, a sistemului sau a unui document; Execuție - ansamblul de operații necesare pentru realizarea unui produs; Factor de securitate/siguranța - raportul dintre presiunea de distrugere/rupere și presiunea maxima admisibilă de operare/lucru; Feedback - informația asupra operarii curente a unui sistem sau dispozitiv utilizat de sistemul de control care să modifice operatia viitoare; Fluide - gaze, lichide și/sau vapori în stare pura, precum și amestecuri ale acestora; un fluid poate conține și o suspensie de substanțe solide; Fraza de risc - o fraza care exprima o descriere concisă a riscului prezentat de substantele și preparatele chimice periculoase pentru om și mediul înconjurător (după SR EN 13253:1996); Funcționare normală - vezi operare normală; Furnizori de formare profesională - persoane fizice sau juridice care poseda capacitatea de a presta servicii de formare profesională și de a îndeplini standardele de pregătire profesională; Furtun flexibil - un tub sau teava flexibile prevăzute cu capete de cuplare; Garnitura - un material utilizat pentru asigurarea etansarii între doua părți; Gaz inflamabil - gaz care în amestec cu aerul în anumite proporții, va forma o atmosfera exploziva gazoasa (vezi vapori inflamabili); Gaz petrolier lichefiat - amestec de hidrocarburi ușoare în faza gazoasa în condiții standard de presiune și temperatura, care pot fi lichefiate prin creșterea presiunii sau scăderea temperaturii; Gaz cromatograf - cromatograf care separa fizic componentele unui amestec pe care îl măsoară separat cu ajutorul unui detector al cărui semnal îl proceseaza; Gaz purtător - gaz pur utilizat pentru a vehicula un esantion prin dispozitivul de separare al unui cromatograf în scopul analizarii acestuia; Grad de ventilare - eficienta ventilatiei în controlul dispersiei și persistentei atmosferei explozive; Grad masic de umplere - raportul dintre cea mai mare masa permisă de GPL într-un recipient și masa de apa la 15°C care ar umple complet recipientul; Imperfectiune - discontinuitate relevanta prin controale și inspecție, care necesita o evaluare în raport cu criteriile de acceptare; Împuternicire - autorizarea unei persoane de a efectua anumite operații specifice domeniului pentru care a obținut agrementare sau a fost instruita; Imunitate - aptitudinea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funcționa fără degradarea calității în prezenta unei perturbatii electromagnetice; Încercare - operațiune fizica (distructiva sau nedistructiva) efectuată în conformitate cu o procedură care defineste permanent evaluarea obiectivă a caracteristicilor unui component sau a sistemului; Indice Wobbe - măsura aportului de energie în instalatia de GPL și reprezintă raportul dintre puterea calorifica specificată, în condiții volumetrice de baza, raportată la radacina patrata a densitatii relative în aceleași condiții specifice de referința; Inflamabilitate - temperatura la care un lichid inflamabil produce o cantitate suficienta de vapori încât să permită apariția unei flacari, dar la care nu este posibila continuarea arderii; Infrastructura - ansamblul tuturor sistemelor, instalațiilor, echipamentelor, utilajelor, dispozitivelor, aparatelor, sistemelor de conducte, accesoriilor, sistemelor de deservire etc. care se referă sau compun un domeniu reglementat; Inspecție - evaluare a conformitatii prin observare și rationament, însoțite, după caz, de măsurare, încercare sau comparare; Instalatie - o entitate tehnica din cadrul unui obiectiv, unde sunt produse, utilizate, manipulate și/sau depozitate GPL. Instalatia cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemului de conducte, utilajelor, dispozitivelor, căilor ferate interne, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalatia, a debarcaderelor, a depozitelor și a altor structuri similare, plutitoare sau de alta natura, necesare pentru exploatarea instalației; Instalatie de stropire - ansamblu format dintr-un colector prevăzut cu duze de stropire executate pentru a efectua pulverizarea cu apa; Întreținere - toate acțiunile necesare pentru menținerea în stare de operare normală a sistemului de GPL, însă exclude reabilitarea sau înlocuirea; Introducere pe piața - acțiunea de a face disponibil un produs pentru prima data, contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii și/sau utilizării; Licenta ANRGN - document eliberat de ANRGN prin care deținătorul este autorizat să efectueze activitățile în domeniul GPL specificate; Licenta - documentul prin care o persoană fizica sau juridică este autorizata să execute anumite tipuri de activități: de transport, de execuție, de distribuție; Limita exploziva/de inflamabilitate - volumul procentual la care amestecul autogaz-aer poate să explodeze/să se aprinda; Limita inferioară exploziva (LEL) - concentrația în aer de gaze inflamabile sau vapori inflamabili sub care atmosfera gazoasa nu este exploziva; Limita superioară exploziva (UEL) - concentrația în aer de gaze inflamabile sau vapori inflamabili peste care atmosfera gazoasa nu este exploziva; Locatie - locul unde este amplasat sistemul de GPL sau locul unde urmează să fie amplasat (≡ amplasament); Loc public - loc care este în general deschis tuturor persoanelor dintr-o comunitate ca opus aceluia de a limita existenta anumitor persoane. Bisericile, școlile și clădirile comerciale, precum și orice loc public recunoscut sau care are prioritate de trecere, care este frecventat de persoane, sunt locuri publice; Marca - denumire comercială a executantului care apare în declarația de conformitate și în documentele de omologare; Marcaj - simbol stantat pe un produs care atesta îndeplinirea condițiilor specifice; Marcaj de conformitate - simbol care se aplică de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piața și/sau de utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia și/sau pe documentele insotitoare și care are semnificatia conformitatii produsului cu toate cerințele aplicabile, prevăzute în reglementările tehnice: CE - marcaj european de conformitate; CS - marcaj național de conformitate; Master-meter - dispozitiv volumetric de calibrare utilizat pentru sau în operatia de calibrare a distribuitoarelor în timpul verificărilor metrologice; Masina - un ansamblu de părți sau componente legate între ele, dintre care cel puțin una este în mișcare, cu sisteme de actionare, circuite de comanda și putere adecvate și altele asemenea, reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea unui material; Măsurare absolută - măsurarea unei proprietăți plecand de la marimi fundamentale; Măsurare directa - măsurarea unei proprietăți plecand de la marimi care, în principiu, definesc aceasta proprietate; Mediu înconjurător - ansamblu format din ecosisteme și părțile lor constituente, resursele naturale și fizice, condițiile sociale, economice, estetice și culturale; Metanol - alcool lichid ușor, volatil, inflamabil și toxic [CH(3)OH] utilizat la prevenirea formării hidratilor în conductele de transport și la eliminarea umiditatii din recipientele de depozitare; Motor de propulsie - orice motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie sau prin compresie, utilizat în scop de propulsie, inclusiv motoarele interioare (inboard), motoarele interioare cu propulsor orientabil, cu sau fără evacuare integrată, și motoarele exterioare (outboard), în 2 și 4 timpi; Notificare - acordarea unei atribuții specifice, ca urmare a instruirii sau a unei decizii, unei persoane sau organism într-un domeniu reglementat; Obiectiv - spațiul care se afla sub controlul titularului activității, unde sunt prezente substanțe periculoase în una sau mai multe instalații, inclusiv infrastructurile sau activitățile comune sau conexe; Odorant - substanța chimica introdusă în gazul petrolier lichefiat pentru a produce la o concentrație scăzută un miros neplacut sesizabil care să indice prezenta unei scurgeri de GPL; Odorizare - operatia de introducere a odorizantului în gazul petrolier lichefiat din motive de securitate; Operare normală - situație în care sistemul funcționează la parametri normali; Operare - utilizarea unui proces activ care va consuma resurse precum putere fizica, energie, chimicale și materiale; Organism aprobat - organism de inspecție desemnat de Ministerul Economiei și Comerțului conform cu prevederile legislației europene în domeniul specific sau de o autoritate naționala competența dintr-un stat membru al Uniunii Europene; Organism competent - orice organism care îndeplinește condițiile prevăzute în standardele de competența și este desemnat ca atare; Organism de certificare - organism independent față de clientul lui și alte părți interesate, care aplica regulile unui sistem de certificare în scopul evaluării, certificării și supravegherii conformitatilor; Organism notificat - organism care a fost desemnat de o autoritate competentă să efectueze evaluarea conformitatii într-un domeniu reglementat și care este înscris în Registrul organismelor notificate; Panou dispersie gaze - panou construit din materiale rezistente la foc care are rol de imprastiere - dispersie a gazului petrolier lichefiat în cazul scurgerilor în atmosfera din zona locatiei (≡ zid dispersie); Perfecționare - dezvoltarea competentelor profesionale în cadrul aceleiași calificări; Perete rezistent la foc - un perete care separa clădirile sau subdivide/împarte o clădire pentru ca sa prevină răspândirea focului și căruia să-i corespundă o valoare nominală a rezistentei la foc; Pericol - proprietate intrinseca a unei substanțe, respectiv GPL, cu potențial de a induce efecte negative asupra sănătății populației și/sau asupra mediului; Perturbatie electromagnetica - orice fenomen electromagnetic care poate degrada performanțele unui dispozitiv, echipament sau sistem; o perturbatie electromagnetica poate fi un zgomot electromagnetic, un semnal nedorit sau o schimbare în însuși mediul de propagare; Placa de identificare - o placa metalică montata pe un echipament sub presiune care da informații privind producătorul, numărul de fabricație și date specifice recipientului (≡ placa de timbru); Practici inginerești - ansamblu de activități, de la proiectarea recipientelor până la recepția produsului finit, incluzând activități de control și verificare, desfășurate și consemnate în documentele firmei producătoare; Presiune - presiune relativă la presiune atmosferica, de 1,013 bar, respectiv presiunea masurata; o presiune în domeniul vacuumului se exprima printr-o valoare negativa; Presiune maxima admisibilă de lucru/operare - presiunea maxima la care recipientul este proiectat sa funcționeze în condiții de securitate; Presiune statica - presiune independenta de condițiile de debit; Presiunea vaporilor/presiunea de vapori - presiunea exercitată când un solid sau lichid este în echilibru cu proprii săi vapori; este în funcție de substanța și de temperatura; Producător - persoana responsabilă pentru proiectarea și realizarea unui produs, în scopul introducerii pe piața, în numele sau; responsabilitățile producătorului se aplică oricărei persoane fizice sau juridice care asambleaza, ambaleaza sau eticheteaza produse în vederea introducerii pe piața sub nume propriu; Produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, în condiții previzibile, să fie utilizat de consumatori chiar dacă nu le este destinat și care este furnizat sau pus la dispoziție în cadrul unei activități comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie ca este în stare noua, folosit sau reconditionat; Produse de ardere - constituenti care rezultă din arderea GPL cu aer, oxigen sau amestec al acestora, inclusiv cu gaze inerte asociate cu combustibilul și aerul, însă excluzând orice diluant sau contaminant; Produs sigur - orice produs care, în condiții normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata și, după caz, de punere în funcțiune, de instalare și de necesitați de întreținere, nu prezintă nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului și considerate ca acceptabile și corespunzătoare unui nivel ridicat de protecție a sănătății și securității consumatorilor; Produs periculos - orice produs care nu îndeplinește condițiile "produsului sigur"; Protecție la suprapresiune - un dispozitiv sau sistem pentru prevenirea presiunii în echipamentul sub presiune pentru a nu depăși o valoare predeterminata (≡ dispozitiv pentru limitarea presiunii); Punct de roua al hidrocarburilor - temperatura peste care condensarea hidrocarburilor nu se produce la o presiune specificată; Punct de transfer - locul (poziția fixa) unde gazul petrolier lichefiat - GPL este transferat din recipientul de transport în recipientul de depozitare al sistemului de depozitare și distribuție; este punctul față de care se raportează distanțele de securitate; Purja - o deschidere temporară care face ca fluidul sa esapeze în atmosfera (purjare); Putere calorifica - cantitate de energie eliberata sub forma de căldură prin arderea completa în aer a unei cantități specificate de GPL; Recalificare - obținerea competentelor specifice unei alte ocupații sau profesii, diferita de cele dobândite anterior; în situația echipamentelor se referă la obținerea caracteristicilor functionale anterioare în urma unor operații specifice; Recipient (sub presiune) - o incinta închisă, proiectata și fabricata pentru a conține fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente. Un recipient poate fi compus din două sau mai multe incinte; Recipient de depozitare - o incinta închisă, proiectata și fabricata pentru a conține fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente, care este utilizata pentru depozitarea la suprafața (suprateran) sau ingropata (acoperită, subterana) a autogazului; Recipient de depozitare acoperit sau îngropat (subteran) - un recipient de depozitare care este instalat cu 10% sau mai mult din volumul sau sub nivelul suprafatei solului, care include recipientul instalat pe o fundație într-o cavitate sau într-o cuva; Recipient de depozitare semiingropat (semi-suprafața) - un recipient de depozitare care este instalat cu cel puțin 40% sau mai mult din volumul sau sub nivelul solului și care include recipientul instalat pe o fundație într-o cavitate sau într-o cuva; Recipient de depozitare suprateran (suprafața) - un recipient de depozitare care este instalat cu 90% sau mai mult din volumul sau la suprafața solului sau deasupra nivelului unei clădiri și care include recipientul instalat pe o fundație; Recipient sub presiune transportabil - toate recipientele sub presiune (cum ar fi buteliile, tuburile, recipientele-butoi, recipientele criogenice, bateriile de recipiente-butelii, definite în ADR, precum și toate cisternele, inclusiv cisternele demontabile, cisternele container, cum ar fi cisternele mobile, cisternele vagoanelor feroviare, cisternele sau recipientele montate în baterie pe vagoane feroviare sau pe sasiuri auto) care sunt utilizate pentru transportul GPL, inclusiv armaturile și alte accesorii ale acestora utilizate în transport; Regulator de presiune - aparat utilizat pentru menținerea unei presiuni prestabilite într-un circuit din care gazul este evacuat la o presiune inferioară; Reparatie - procedeu de corectare a unui defect în materialul de baza sau în sudura unui echipament sub presiune; Reprezentant autorizat al producătorului - persoana juridică imputernicita de producător sa acționeze în numele acestuia; Rezidential - utilizat în sensul de utilizare la domiciliu (≡ domestic); Rezistenta la foc - durata de timp, masurata în minute sau ore, pentru care rezista materialele sau ansamblurile expuse la foc, care este determinata prin încercări sau metode bazate pe încercări; Risc 1 - probabilitate ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioada de timp și/sau în anumite circumstanțe; Risc 2 - funcție a severitatii și probabilitatii de producere a unui eveniment; Risc grav - orice risc semnificativ ce necesita o intervenție rapida din partea autorităților publice, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sunt imediate; Risc rezidual - nivelul de risc care rămâne după ce au fost luate măsurile de reducere a probabilitatii și consecințelor unui pericol; Robinet de izolare - robinet instalat pe un sistem de conducta cu rol de izolare a alimentarii cu GPL (≡ robinet de siguranță sau robinet antiincendiu); Roua - amestec de condensat atmosferic depozitat sub forma de mici picaturi pe suprafețe reci; Scoatere din uz - vezi casare; Securitate - stare a unui produs, proces sau serviciu în care riscul de a pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului și/sau proprietății este limitat la un nivel acceptabil (≡ siguranța); Sistem al calității - structuri organizatorice, proceduri, procese și resurse, necesare pentru implementarea managementului calității; Sistem de control - toate componentele necesare (cerute) pentru controlul automat al unui proces variabil; Sistem de depozitare și distribuție - ansamblu de echipamente sub presiune și echipamente de distribuție cu rol de depozitare și livrare la clienți a GPL; punctul sau locul de la care este posibil să se degaje în atmosfera faza gaz inflamabila, vapori inflamabili sau lichid inflamabil, astfel încât să se poată forma o atmosfera exploziva gazoasa; Sistem de distribuție la presiune joasa - sistem de distribuție în care presiunea gazului este menținută în general la aceeași presiune cu cea de consum; este restrictionata în special numai pentru alimentarile de uz casnic și ale micilor servicii comerciale; Sisteme protectoare - dispozitive, altele decât componentele echipamentului, care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente și/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii și care sunt introduse pe piața separat pentru utilizare ca sisteme autonome; Specializare - forma specifică de formare profesională care urmărește obținerea de cunoștințe și deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupații; Standard european armonizat - standard european adoptat sub incidența unui mandat al Comisiei Europene și care transforma cerințele esențiale de securitate în specificății tehnice pentru produsele din domeniul reglementat; Substanța periculoasa - orice substanța chimica pura, amestec de substanțe sau preparate care îndeplinește diverse criterii și care exista sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substanțe despre care exista presupunerea rezonabila ca vor fi generate în cazul producerii unui accident; Supapa de exces de debit - armatura deschisă în condiții normale de operare care închide automat când a fost depășit debitul maxim normal prescris; Supapa de siguranță - dispozitiv proiectat sa deschidă (sa declanseze) la presiune înaltă; Supravegherea pieței - ansamblul măsurilor, resurselor și structurilor instituționale adecvate prin care autoritățile competente asigura și garantează în mod impartial ca sunt îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, indiferent de originea produselor introduse pe piața și cu respectarea principiului liberei concurente; Sursa de aprindere - o sursa cu energie suficienta sa producă aprinderea unui amestec inflamabil; Temperatura maxima admisibilă de lucru/operare - temperatura maxima la care recipientul este proiectat sa funcționeze în siguranța; Temperatura incercarii la impact - temperatura la care rezistenta la energia de rupere la impact este asigurata; Temperatura mediului înconjurător - temperatura atmosferei din imediata vecinătate a echipamentului sub presiune; Timp de purjare - intervalul de timp necesar să se purjeze o parte sau întregul echipament înaintea evacuarii aerului sau resturilor de GPL; Trasabilitate - proprietate a rezultatului unei măsurători sau a valorii unui etalon care tine seama de etaloane standard de referința, de obicei naționale sau internaționale, printr-un lant neintrerupt de comparatii având atribuite incertitudini date; Unitate de depozitare - orice spațiu în care sunt depozitate substanțe periculoase; Urgenta - totalitatea măsurilor necesare a fi luate în cadrul obiectivului în vederea limitării și inlaturarii consecințelor în orice situație care conduce la evolutii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor, ce pun în pericol sănătatea populației și/sau calitatea mediului în cadrul amplasamentului și în care sunt implicate una sau mai multe substanțe periculoase; Utilizare destinată - folosirea echipamentelor, sistemelor protectoare și dispozitivelor în conformitate cu grupa și categoria echipamentelor și cu toate informațiile furnizate de producător, care sunt necesare pentru funcționarea în condiții de siguranță a echipamentelor, sistemelor protectoare și dispozitivelor; Vapori inflamabili - vezi gaz inflamabil; Ventilație medie (VM) - grad de ventilare care poate să controleze concentrația, ceea ce conduce la o situație stabilă, în care concentrația, în limitele zonei, este inferioară față de LEL în timpul degajarii și în care atmosfera exploziva nu persista în mod neobisnuit după oprirea degajarii; Ventilație puternica (VP) - grad de ventilare care poate să reducă concentrația la sursa de degajare practic instantaneu, ceea ce conduce la o concentrație inferioară LEL, rezultând o zona de mica întindere, dacă nu chiar de întindere neglijabila; Ventilație slabă (VS) - grad de ventilare care poate să controleze concentrația pe parcursul degajarii și/sau nu poate împiedica persistenta atmosferei explozive în mod neobisnuit după oprirea degajarii; Ventilație - mișcare a aerului și înlocuirea acestuia cu aer proaspăt sub acțiunea vantului, a gradientilor de temperatura sau a mijloacelor artificiale (ventilatoare, exhaustoare etc.); Verificarea etanseitatii - încercare specifică care să determine locul posibilelor evacuari accidentale de GPL; Volumul recipientului - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul stuturilor până la prima legătură sau sudura, exclusiv volumul componentelor interioare fixe; Zona/aria clădirii - suprafața care include zona determinata de pereții exteriori și curți; Zona de confort - arie în care condițiile de temperatura și umiditate sunt confortabile pentru populație; Zona de escavare - aria lucrărilor necesare pentru montarea subterana a echipamentelor;

Anexa 2 ──────── la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL) ────────────────────────────────────────────────────── Legislație relevanta în domeniul GPL

a) Legislație primara

Legi 1. Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor; 2. Legea nr. 351/2004, cu modificările ulterioare, a gazelor; 3. Legea nr. 90/1996, cu modificările din 2005, privind protecția muncii; 4. Legea nr. 41/2004 privind activitatea de metrologie; 5. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor; 6. Legea nr. 122/2002 pentru aprobarea Ordonanța Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase; 7. Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului; 8. Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; 9. Legea nr. 230/2003 pentru aprobarea Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere și elaborarea cărții de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România; 10. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor; 11. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; 12. Legea nr. 460/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente; 13. Legea nr. 110/2002 privind ratificarea Acordului dintre România și CE instituind anumite condiții pentru transportul rutier de mărfuri și promovarea transportului combinat; 14. Legea nr. 235/2002 privind aprobarea Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 182/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 12/1998 pentru transportul pe căile ferate române și reorganizarea SNCFR; 15. Legea nr. 105/2000 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase; 16. Legea nr. 71/2003 pentru acceptarea Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, adoptat de Organizația Maritima Internationala; 17. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național; 18. Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; 19. Legea nr. 159/2005 privind tariful vamal integrat român; 20. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții; 21. Legea nr. 107/1996 a apelor. Hotărâri și ordonanțe ale Guvernului României 1. Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind introducerea pe piața a echipamentului sub presiune; 2. Ordonanța Guvernului nr. 69/2001 privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenției privind transporturile interne feroviare (COTIF); 3. Ordonanța Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002; 4. Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 și Ordonanța Guvernului nr. 21/2005 privind regimul drumurilor; 5. Hotărârea Guvernului nr. 454/2003, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.242/2004 privind echipamentele simple sub presiune; 6. Hotărârea Guvernului nr. 941/2003, modificată de Hotărârea Guvernului nr. 1.941/2004 privind echipamentul transportabil sub presiune; 7. Hotărârea Guvernului nr. 761/2001 cu modificările ulterioare ( Hotărârea Guvernului nr. 453/2003 ) privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi; 8. Ordonanța Guvernului nr. 17/2002 privind perioada de conducere și de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale; 9. Ordonanța Guvernului nr. 44/1997; 10. Ordonanța Guvernului nr. 46/2004; 11. Ordonanța Guvernului nr. 48/1999 pentru acordul privind transportul internațional rutier al substanțelor periculoase pe drumurile publice, Regulamentul ADR editia în vigoare; 12. Ordonanța Guvernului nr. 62/2003 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente; 13. Hotărârea Guvernului nr. 71/2002 privind evaluarea conformitatii și marcajul național de conformitate CS; 14. Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind activitățile care prezintă pericole majore; 15. Hotărârea Guvernului nr. 102/2003 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piața a materialelor pentru construcții; 16. Hotărârea Guvernului nr. 115/2004 privind cerințele esențiale de securitate a echipamentelor individuale de protecție și condițiile pentru introducerea lor pe piața; 17. Hotărârea Guvernului nr. 119/2004 referitoare la mașinile industriale; 18. Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 republicată privind formarea profesională a adulților, în baza unor programe elaborate conform Hotărârea Guvernului nr. 522/2003; 19. Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 170/2002 privind transporturile rutiere în România; 20. Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; 21. Hotărârea Guvernului nr. 270/2002 privind cazanele noi pentru apa calda pe combustibil lichid sau gazos; 22. Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental; 23. Hotărârea Guvernului nr. 322/2005 privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniți din instalații de ardere; 24. Hotărârea Guvernului nr. 343/2004 privind informațiile referitoare la consumul de carburant și emisii de dioxid de carbon; 25. Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind compatibilitatea electromagnetica; 26. Hotărârea Guvernului nr. 487/2002 privind normele de desemnare și notificare naționala a laboratoarelor de încercări: 27. Hotărârea Guvernului nr. 497/2003 privind electrosecuritatea; 28. Hotărârea Guvernului nr. 539/2004 privind nivelul de zgomot produs de echipamentele destinate a lucra în exteriorul clădirilor; 29. Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind introducerea pe piața a produselor pentru construcții; 30. Hotărârea Guvernului nr. 650/2001 privind Regulamentul de elaborare a reglementărilor tehnice în construcții; 31. Hotărârea Guvernului nr. 697/2004 privind exportul și importul de produse periculoase; 32. Hotărârea Guvernului nr. 749/2001 privind aparatele de cantarit cu funcționare neautomata; 33. Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind echipamentele și sistemele de protecție utilizate în atmosfere potențial explozive; 34. Hotărârea Guvernului nr. 755/2004 privind unitățile de măsura legale; 35. Hotărârea Guvernului nr. 941/2003 privind echipamentele sub presiune transportabile; 36. Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind asigurarea protecției utilizatorilor, mediului înconjurător și proprietății; 37. Hotărârea Guvernului nr. 2.167/2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om și mediu ale substanțelor notificate; 38. Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004 privind condițiile de introducere pe piața a ambarcatiunilor de agrement; 39. Hotărârea Guvernului nr. 2.427/2004 privind evaluarea și controlul riscului substanțelor existente;

b) Legislație secundară

Ordine ale ministrilor 1. Ordinul nr. 924/2000 al ministrului transporturilor pentru aprobarea regulamentului RNTR 6 de modificare a motoarelor autovehiculelor pentru funcționare cu GPL; 2. Ordinul nr. 88/2001 al ministrului de interne pentru aprobarea Dispozițiilor generale DGPSI-003 de echipare și dotare a construcțiilor, instalațiilor tehnologice și platformelor cu mijloace tehnice de PSI; 3. Ordinul MI nr. 87/2001 privind aprobarea metodologiei de identificare, evaluare și controlul a riscurilor de incendiu; 4. Ordinul MEC nr. 338/2005 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind echipamentul sub presiune; 5. Ordinul MMSSF nr. 476/2004 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 752/2004; 6. Ordinul nr. 384/2004 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind electrosecuritatea; 7. Ordinul MEC și MTI nr. 381/2004 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 497/2003 privind compatibilitatea electromagnetica; 8. Ordinul nr. 615/2004 al MS privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 119/2004 privind mașinile industriale; 9. Ordinul MEC nr. 85/2004 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 761/2001 privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi; 10. Ordinul MIR nr. 226/2003 privind tipurile de gaze și presiunile de alimentare; 11. Ordinul MTCT nr. 1.027/2003 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004; 12. Ordinul MTCT nr. 2.190/2004 de aprobare a Regulamentului privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcții; 13. Ordinul MTCT nr. 2132/2004 privind standardele armonizate la Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind introducerea pe piața a produselor pentru construcții; 14. Ordinul MTCT 644/2005 privind stabilirea unor reguli referitoare la transportul mărfurilor periculoase pe cale ferată; 15. Ordinul MMSSP nr. 9/2005 privind completarea clasificarii ocupatiilor în România; 16. Ordinul MTCT nr. 620/2005 privind implementarea și utilizarea Eurocodurilor pentru construcții; 17. Ordinul MTCT nr. 607/2005 de aprobare a Metodologiei de control privind supravegherea pieței produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerințelor de securitate la incendii; 18. Ordinul MTCT nr. 1.889/2004 privind agrementul tehnic în construcții; 19. Decizia nr. 61/1999 ANRE de aprobare a Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță ale capacităților energetice. Norme și reglementări tehnice 1. NFPA 5000: Editia 2006 - Building Construction and Safety Code, Internațional Code &amp; Standard Organizațion: 2. Determination of Safety Distances, European Industrial Gases Association-EIGA Document IGC Doc 75/01/E/rev, 2001; 3. HS(G) 34 Depozitarea GPL în instalații fixe; 4. NFPA 58: Codul tehnic al GPL; 5. CEN/TC 114 N 481 - Securitatea mașinilor - Ghid și recomandări pentru evitarea pericolelor datorită electricitatii statice; 6. C 2072 - Comparatie între reglementările din țările CE și reglementările din SUA în domeniul GPL; 7. I 13 și I 13/1-2002 privind proiectarea și execuția instalațiilor de încălzire centrala; 8. MP 008-2000 și P118-1999 privind siguranța la foc a construcțiilor; 9. NP 068-2002 și NC 001-1999 privind cerințele de aplicare a Legii nr. 10/1995; 10. NP 112-2004 privind proiectarea structurilor de fundare directa; 11. NP 004-2004 privind proiectarea, execuția, exploatarea și postutilizarea statiilor de distribuție a carburantilor pentru asigurarea siguranței la foc; 12. ME 003-1999 privind investigarea de urgenta post seism și stabilirea soluțiilor cadru pentru punerea în siguranța provizorie; 13. MP 004-1999 privind proiectarea antiseismica prin metoda de calcul dinamic; 14. ST 009-2004 Specificație tehnica privind produsele din oțel utilizate ca armături (în construcții): Cerințe și criterii de performanță 15. I 5-1998 privind proiectarea și execuția instalațiilor de ventilare și climatizare; 16. P100-1992 privind proiectarea antiseismica a construcțiilor; 17. NE 013-2002 Cod de practica pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat; 18. NE 012-1999 privind executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat; 19. GP 014-1997 Ghid de proiectare privind calculul terenului de fundare la acțiuni seismice în cazul fundarii directe; 20. NP 014-1996 privind izolarea fonica; 21. NP 018-1997 privind proiectarea, execuția, exploatarea și post utilizarea punctelor de desfacere a buteliilor de GPL; 22. MP 027-2003 privind evaluarea caracteristicilor fizico-mecanice reziduale ale betonului armat supus la incendii; 23. ST 023-1999 Specificație de control a calității tevilor din polietilena de mare densitate pentru gaze naturale; 24. ST 024-2000 Tehnologie pentru execuția și procedee de verificare a sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu țevi din polietilena; 25. GE 022-1997 privind execuția lucrărilor de demolare a elementelor de construcții din beton și beton armat; 26. MP 031-2003 program de urmărire în timp a comportării construcțiilor de punct de vedere al cerințelor functionale; 27. GE 026-1997 Ghid pentru execuția compactarii în plan orizontal și înclinat a terasamentelor; 28. MP 037-2004 privind determinări termografice în construcții; 29. GE 032-1997 privind executarea lucrărilor de întreținere și reparații la clădiri și construcții speciale; 30. I 27-1982 privind stabilirea clasei de calitate a imbinarilor sudate; 31. GE 053-2004 Ghid de execuție privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel; 32. NP 055-2001 privind proiectarea antiseismica a construcțiilor; 33. GP 055-2000 Ghid privind verificarea la foc a elementelor structurale ale construcțiilor metalice; 34. GT 058-2003 privind criterii de performanță ale cerințelor de calitate privind calitatea în construcții pentru instalații de ventilare-climatizare; 35. GT 063-2004 criterii de performanță a cerințelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții pentru instalații sanitare în clădiri; 36. GP 069-2002 Ghid pentru instalații de stingere cu ceata de apa; 37. GP 070-2002 Ghid de proiectare, execuție și exploatare a protecției anticorozive pentru rezervoarele din oțel ingropate; 38. NP 071-2002 privind proiectarea construcțiilor și instalațiilor specifice PSI; 39. NP 072-2002 privind exploatarea sistemelor și instalațiilor specifice PSI; 40. NP 074-2002 privind principiile, exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare; 41. NP 082-2004 Codul de proiectare privind bazele proiectării și acțiuni asupra construcțiilor; 42. P 100/1-2004 Cod proiectare seismică. Partea I-a: Prevederi de proiectare pentru clădiri; 43. GP 111-2004 Ghid de proiectare privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor metalice; 44. NP 114-2004 pentru proiectarea și execuția ancorajelor; 45. P 130-1999 privind comportarea în timp a construcțiilor; 46. C 169-1988 privind executarea terasamentului pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale; 47. C 204-1980 privind verificarea calității lucrărilor de montaj a utilajelor și instalațiilor tehnologice pentru obiectivele de investiții; 48. C 241-1992 privind determinarea caracteristicilor dinamice ale terenurilor de fundare la solicitări seismice; 49. Regulamentul OIML-R-117: Sisteme de măsurare pentru lichide, altele decât apa; 50. NML 007-05 Sisteme de măsurare continua și dinamica a cantităților de lichide altele decât apa; 51. NML 017-05: Rezervoare de stocare pentru lichide; 52. OIML R 120: Măsuri etalon de capacitate pentru ansambluri de măsurare a lichidelor altele decât apa; 53. NML 047-05: Cisterne; 54. TC286WG3 WI:033: Proiect de standard CEN pentru centrele de reumplere a buteliilor de GPL; 55. Regulamentul 67-1 de prevederi uniforme referitoare la avizarea echipamentelor specifice ale autovehiculelor cu motor care utilizează GPL în sistemul de propulsie; 56. Buletinul NPGA 113-a al - Național Propan Gas Association, USA pentru neutralizarea amestecului aer/apa din recipientele de depozitare a GPL; 57. Prescripții tehnice PT C8 colecția ISCIR Cerințe privind amplasarea-instalarea, asamblarea, exploatarea, repararea, distribuția și verificarea instalațiilor de gaze petroliere lichefiate; 58. NP 099-04 Normativ pentru proiectarea, execuția, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol exploziv; 59. Fire protection Handbook, ed. 18,

NFPA SUA; 60. Leak Detection Systems, US Environmental Protection Agency august, 2000, SUA; 61. Nomenclator în evaluarea riscurilor instalațiilor industriale, CEFIC, 1988; 62. Normativ C 244 privind inspectarea și diagnosticarea durabilitatii construcțiilor din beton armat și precomprimat; 63. Norme generale de protecția muncii - editia 2002; 64. API Std. 2510: Proiectarea și construcția instalațiilor de gaz petrolier lichefiat (GPL); 65. API Recommended Practice 1632: Cathodic Protection of Underground Petroleum Storage Tanks and Piping Systems; 66. Hazard Analysis and the Critical Control Point System, US Dept. of Agriculture, Food safety and Inspecțion Service; 67. European Model Code of Safe Practice în the Storage and Handling of Petroleum Products, The Institute of Petroleum (IP), London; 68. Reglementări 6020/3:1995 Depozitarea și utilizarea gazelor inflamabile; 69. NACE RP 0169 Standard Recomended Practice: Control of External Corrosion on Underground or Submerged Metalic Piping Systems; 70. NACE RP 0285 Standard Recomended Practice: Corrosion Control of Underground Storage Tank Systems by Cathodic Protection; 71. CRC 1152: Reglementări privind depozitarea în vrac a GPL, Canada; 72. OC 286/104 Operational Circular HSE (UK): Pipilines for Conveying LPG Liquid and Vapour; 73. Piping Systems Manual (Version 1.0): Interactive CD-ROM to ASME/ANSI, API and Other Applicable Codes; 74. Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță ale capacităților energetice aprobate prin Decizia nr. 61 a Președintelui ANRE. 75. Development Near Lines (Planning &amp; amenity aspects of high voltage transmission lines and substations), normativ ed. 2001 al Național Grid Offices, UK, 76. NP 086:2005 Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor.

Anexa 3 ──────── la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL) ────────────────────────────────────────────────────── Lista standardelor utilizate în domeniul GPL

a) Lista standardelor obligatorii în domeniul GPL

1. SR EN 10002-1, 5:2002; 1995 Materiale metalice, încercarea la tracțiune; 2. SR EN 1089-1:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 1: Marcare; 3. SR EN 1089-2:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 2: Etichete de avertizare; 4. SR EN 1089-3:2003 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz. Partea 3: Codul culorilor; 5. SR EN 12245:2002 Butelii de gaz transportabile. Butelii infasurate complet din material compozit; 6. SR EN 1439:2003 Butelii sudate din oțel, transportabile și reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proceduri de verificare înainte, în timpul și după umplere; 7. SR EN 1440:2003 Butelii sudate din oțel, transportabile și reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Recalificarea periodică; 8. SR EN 1442

AC:2001 Butelii sudate din oțel, transportabile și reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare și construcție; 9. SR EN ISO 11114-1:2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conținut și materialul buteliilor și robinetelor. Partea 1: materiale metalice 10. SR EN ISO 11114-2:2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conținut și materialul buteliilor și robinetelor. Partea 2: Materiale nemetalice; 11. SR EN ISO 11114-3:2003 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conținut și materialul buteliilor și robinetelor. Partea 3: Încercare de autoaprindere în atmosfera de oxigen; 12. SR EN ISO 11114-4:2006 Butelii de gaz. Compatibilitatea între gazul conținut și materialul buteliilor și robinetelor. Partea 4: Metode de încercare pentru alegerea materialelor metalice rezistente la fragilizare prin hidrogen;

b) Lista standardelor neobligatorii în domeniul GPL

13. SR CEI 60050 (161):1997 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 161: Compatibilitatea electromagnetica; 14. SR GEI 60050 (411):1997 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 411: Mașini electrice rotative; 15. SR CEI 60050 (426):1997 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 426: Aparatura electrica pentru atmosfere explozive; 16. SR CEI 60050 (461):1997 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 461: Cabluri electrice; 17. SR CEI 60050 (466):1997 Vocabular electrotehnic internațional. Capitolul 466: Linii electrice aeriene; 18. SR CEI 61024-1:1999 Protecția structurilor împotriva traznetului. Partea 1: Principii generale; 19. SR CEI 61025:1999 Analiza pe baza arborelui de defecte (FTA); 20. SR EN 10020:2003 Definirea și clasificarea marcilor de oțel; 21. SR EN 10025-2, 3:2004 Produse laminate la cald din oteluri pentru construcții; 22. SR EN 10027:1996 Sisteme de simbolizare pentru oteluri; 23. SR EN 10028-1:2002 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 1; Condiții tehnice generale; 24. SR EN 10028-2:2004 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 2: Oteluri nealiate și aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate; 25. SR EN 10028-3:2004 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 3: Oteluri sudabile cu granulatie fina, normalizate; 26. SR EN 10028-4:2004 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 4: Oteluri aliate cu nichel cu caracteristici specificate la temperaturi scăzute; 27. SR EN 10028-5:2004 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 5: Oteluri sudabile cu granulatie fina laminate termomecanic; 28. SR EN 10028-6:2004 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 6: Oteluri sudabile cu granulatie fina, calite și revenite; 29. SR EN 10028-7:2002 Produse plate din oțel pentru recipiente sub presiune. Partea 7: Oteluri inoxidabile; 30. SR EN 10045-1, 2:1993;1994 Materiale metalice, încercarea de incovoiere la soc pe epruvete Charpy; 31. SR EN 10052:1996 Vocabular de tratament termic al produselor feroase; 32. SR EN 10088-1:1997 Oteluri inoxidabile - Partea 1 lista otelurilor inoxidabile; 33. SR EN 10120:2001 Table și benzi de oțel pentru butelii de gaz sudate; 34. SR EN 10204:1994 Produse metalice. Tipuri de documente de inspecție: 35. SR EN 10213-1

4:1996 Condiții tehnice de livrare pentru piese turnate din oțel utilizate la presiune; 36. SR EN 10216-1

4:2002/2003/A1 2004 Țevi din oțel fără sudura utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare; 37. SR EN 10216-1

6:2002/2003/Țevi din oțel sudate utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare; 38. SR EN 10217-1

4:2002/2003/A1 2004 Țevi din oțel fără sudura utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare; 39. SR EN 10222-1

5:2001/2002 Piese forjate din oțel pentru recipiente sub presiune; 40. SR EN 10253-1:2002 Racorduri pentru sudare cap la cap. Partea 1: Oțel carbon forjabil pentru utilizări generale și fără condiții de inspecție specifică; 41. SR EN 10269:2002 Oțel și aliaje cu nichel pentru elemente de fixare cu caracteristici specifice la temperatura ridicată și/sau scăzută; 42. SR EN 10272:2002 Bare din oțel inoxidabil pentru recipiente sub presiune; 43. SR EN 1050:2000 Securitatea mașinilor. Principii pentru aprecierea riscului; 44. SR EN 1092-1:2002 Planșe și imbinarile lor. Planșe rotunde pentru conducte, robinete și accesorii desemnate prin PN. Partea 1: Planșe din oțel; 45. SR EN 1127-1:2003 Atmosfere explozive. Prevenirea și protecția la explozii - Partea 1: Concepte fundamentale și metodologie; 46. SR EN 1160:2002 Instalații și echipamente pentru gaz natural lichefiat. Caracteristicile generale ale gazului natural lichefiat; 47. SR EN 12067-1, 2:2004 Dispozitive de reglare a raportului aer/gaz pentru arzatoarele de gaz și aparatele cu gaz; 48. SR EN 12078:2002 Regulatoare de presiune pentru arzatoare cu gaz și aparate cu gaz; 49. SR EN 12084:2002 Examinari nedistructive. Examinarea cu curenți turbionari. Principii generale și ghid de baza; 50. SR EN 12094-1, 10, 11, 12, 13, 16:2004 Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor; Componente pentru sisteme de stingere cu gaz; 51. SR EN 12164: Cupru și aliaje din cupru. Semifabricate pentru prelucrare mecanică simpla; 52. SR EN 12205:2003 Butelii transportabile de gaz: Butelii metalice de gaz nereincarcabile; 53. SR EN 12257:2002 Butelii de gaz transportabile, Butelii fără sudura, cu invelis inelar, de material compozit; 54. SR EN 12259-1

5:2002 Protecția împotriva incendiilor. Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor; 55. SR EN 12266-1:2004 Robinetarie industriala, încercările aparatelor de robinetarie. Partea 1: Încercarea la presiune, proceduri de încercare și criterii de acceptare. Prescripții obligatorii; 56. SR EN 12266-2:2004 Robinetarie industriala, încercările aparatelor de robinetarie. Partea 2: Încercări, proceduri de încercare și criterii de acceptare. Prescripții suplimentare; 57. SR EN 12416-1, 2:2002 Protecția împotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere; 58. SR EN 12420:2002 Cupru și aliaje din cupru. Piese forjate; 59. SR EN 12493:2003 Recipiente sudate din oțel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL); 60. SR EN 12499:2002 Protecția catodica a structurilor metalice; 61. SR EN 12542:2003 Recipiente cilindrice stationare, sudate, din oțel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc și pentru instalare la suprafața. Proiectare și execuție; 62. SR EN 12805:2003 Componente de autovehicule pentru gaz petrolier lichefiat (GPL); 63. SR EN 12806:2003 Componente pentru autovehicule cu gaz petrolier lichefiat. Componente, altele decât rezervoarele; 64. SR EN 12807:2003 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) transportabile și reincarcabile din oțel, lipite cu alama. Proiectare și execuție; 65. SR EN 12816 Butelii de GPL din oțel și aluminiu, transportabile și reincarcabile. Distrugere; 66. SR EN 12817:2003 - Verificarea și recalificarea recipientelor de suprafața pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc; 67. SR EN 12818:2003 Butelii din oțel și aluminiu, transportabile și reincarcabile pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Distrugere; 68. SR EN 12818:2003 - Verificarea și recalificarea recipientelor subterane pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc; 69. SR EN 12819:2003 - Verificarea și recalificarea recipientelor de suprafața pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mare de 13 mc; 70. SR EN 12820:2003 - Verificarea și recalificarea recipientelor de suprafața pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai mare de 13 mc; 71. SR EN 12862:2003 Butelii transportabile de gaz. Specificație pentru proiectarea și construcția buteliilor de gaz transportabile și reincarcabile, sudate, din aliaj de aluminiu; 72. SR EN 12954:2002 Protecția catodica a structurilor ingropate sau imersate. Principii generale și aplicatia la conducte; 73. SR EN 12972:2002 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Încercare, inspecție și încercare pentru cisterne metalice; 74. SR EN 12979:2003 Sisteme GPL pentru autovehicule. Cerințe de instalare; 75. SR EN 13012:2003 Stații de carburant. Construcția și performanțele pistoalelor automate de umplere utilizate la distribuitoarele de carburant; 76. SR EN 13018:2002 Examinari nedistructive. Examinarea vizuala. Principii generale; 77. SR EN 13044:2002 Containere. Codificare, identificare și marcare; 78. SR EN 13109:2003 Recipiente pentru gaz petrolier lichefiat - GPL Distrugere; 79. SR EN 13110:2003 Butelii transportabile, reincarcabile din aluminiu, sudate, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare și construcție; 80. SR EN 13152:2003 Specificații și încercări pentru armături de butelii cu gaz petrolier lichefiat. Supape cu auto-închidere; 81. SR EN 13153:2003 Specificații și încercări pentru armături de butelii cu gaz petrolier lichefiat. Robinete cu actionare manuală; 82. SR EN 13175:2003 Specificații pentru echipamente și accesorii ale rezervoarelor de gaz petrolier lichefiat (GPL); 83. SR EN 13177:2003 Produse chimice utilizate pentru tratarea apei destinată consumului uman. Metanol; 84. SR EN 13192:2002 Examinari nedistructive, încercarea de etanseitate. Etalonarea pierderilor de referința pentru gaze; 85. SR EN 1321:2000 Încercări nedistructive ale imbinarilor sudate din materiale metalice. Examinarea macroscopica și microscopica a imbinarilor sudate; 86. SR EN 1330-1:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 1: Lista termenilor generali; 87. SR EN 1330-10:2001 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 10: Termeni utilizați la examinarea vizuala: 88. SR EN 1330-2:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 2: Termeni comuni pentru metodele de examinare nedistructive; 89. SR EN 1330-3:2001 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 3: Termeni utilizați la examinarea radiografica industriala; 90. SR EN 1330-4:2003 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 4: Termeni utilizați la examinarea cu ultrasunete; 91. SR EN 1330-5:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 5: Termeni utilizați la examinarea cu curenți turbionari; 92. SR EN 1330-8:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 8: Termeni utilizați la încercarea de etanseitate; 93. SR EN 1330-9:2002 Examinari nedistructive. Terminologie. Partea 9: Termeni utilizați la examinarea prin emisie acustica; 94. SR EN 13322-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reincarcabile, sudate, din oțel. Proiectare și construcție. Partea 1: Oțel carbon; 95. SR EN 13322-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reincarcabile, sudate, din oțel. Proiectare și construcție. Partea 2: Oțel inoxidabil; 96. SR EN 13365:2003 Butelii transportabile de gaz. Grupuri de butelii pentru gaze permanente și lichefiate (cu excepția acetilenei) - Verificare în timpul umplerii; 97. SR EN 1337-1:2003 Reazeme pentru structuri. Partea 1: Reguli generale de proiectare; 98. SR EN 13385:2003 Butelii transportabile de gaz. Baterii de butelii pentru gaze permanente și lichefiate (cu excepția acetilenei) instalate pe vehicule - Verificare în timpul umplerii; 99. SR EN 13445-2:2003 - Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 2. Materiale; 100. SR EN 13445-3:2003 - Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 3: Proiectare; 101. SR EN 13445-4:2003 Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 4: Execuție; 102. SR EN 13445-5:2003 Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Partea 5: Verificare și încercare; 103. SR EN 13554:2003 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Principii generale; 104. SR EN 13463-1:2003 Echipamente neelectrice pentru atmosfere potențial explozive. Partea 1: Metode și cerințe de baza; 105. SR EN 13477-1:2003 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Caracterizarea echipamentului. Partea 1: Descrierea echipamentului; 106. SR EN 13477-2:2003 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Caracterizarea echipamentului. Partea 2: Verificarea caracteristicilor de funcționare; 107. SR EN 13480-2:2003 - Conducte metalice industriale - Partea 2: Materiale; 108. SR EN 13480-3:2003 - Conducte metalice industriale - Partea 3: Proiectare și calcul; 109. SR EN 13480-4:2003 Conducte metalice industriale - Partea 4: Execuție și instalare; 110. SR EN 13480-5:2003 Conducte metalice industriale - Partea 5: Verificare și încercare; 111. SR EN 13480-6:2004 Conducte metalice industriale - Partea 6: Cerințe suplimentare pentru conducte ingropate; 112. SR EN 13523-0

23:2002/2003 Vopsirea continua în banda a metalelor. Metode de încercare; 113. SR EN 13554:2003/A1:2004 Examinari nedistructive. Emisie acustica. Principii generale; 114. SR EN 13565-1

4:2004 Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor. Sisteme cu emulsii; 115. SR EN 1360:2002 Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru dozarea carburantilor la distribuție. Specificație; 116. SR EN 13617-1:2004 Stații de carburant. Partea 1: Condiții referitoare la construcția și performanțele de securitate pentru distribuitoarele de pompa imersate, distribuitoarele de carburant și instalațiile de pompare la distanta; 117. SR EN 13636:2002 Protecția catodica a rezervoarelor metalice ingropate și a conductelor aferente; 118. SR EN 1366-1:2002 Încercări de rezistenta la foc pentru instalații tehnice. Partea 1: Conducte; 119. SR EN 1366-5:2002 Încercări de rezistenta la foc pentru instalații tehnice. Partea 5: Canale pentru instalații termice; 120. SR EN 1366-7:2004 Încercări de rezistenta la foc pentru instalații tehnice. Partea 7: Inchideri de trecere pentru conveiere și benzi transportoare; 121. SR EN 1366-8:2004 Încercări de rezistenta la foc pentru instalații tehnice. Partea 8: Conducte pentru evacuarea fumului; 122. SR EN 13760:2004 - Dispozitiv de încărcare cu GPL a vehiculelor de sarcini ușoare și grele. Dispozitiv de încărcare: Condiții de încercare și dimensiuni; 123. SR EN 13776:2003 Proceduri de umplere și descărcare pentru autocisterne cu gaz petrolier lichefiat; 124. SR EN 13799:2003 Indicatoare de nivel pentru recipiente de gaz petrolier lichefiat; 125. SR EN 13856:2003 Cerințe minime pentru conținutul manualului utilizatorului pentru sisteme de gaz petrolier lichefiat pe autovehicule; 126. SR EN 13906:2003 Arcuri elicoidale cilindrice executate din sarme rotunde și bare. Calcul și proiectare; 127. SR EN 13942:2004 Industria petrolului și gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru conducte; 128. SR EN 13952:2003 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat - GPL. Proceduri de umplere; 129. SR EN 13953:2004 Supape de siguranță pentru butelii transportabile și reincarcabile de gaz petrolier lichefiat (GPL); 130. SR EN 14071:2005 Supape de siguranță pentru recipiente de GPL. Echipamente auxiliare; 131. SR EN 14075:2003 Recipiente cilindrice stationare, sudate, din oțel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 mc și pentru instalare subterana. Proiectare și execuție; 132. SR EN 14129:2005 Supape de siguranță pentru recipiente de GPL; 133. SR EN 14140:2004 Butelii transportabile și reincarcabile, sudate, din oțel pentru GPL. Soluții alternative de proiectare; 134. SR EN 14427:2004 Butelii transportabile și reincarcabile complet infasurate din materiale compozite pentru GPL. Proiectare și construcție; 135. SR EN 1473:2002 Instalații și echipamente pentru gaz natural lichefiat. Proiectarea instalațiilor terestre; 136. SR EN 1515-1:2002 Planșe și imbinarile lor. Prezoane și piulite. Partea 1: Alegerea prezoanelor și piulitelor; 137. SR EN 1515-2:2002 Flanse și imbinarile lor. Prezoane și piulite. Partea 2; Clasificarea materialelor pentru prezoane și piulite pentru flansele de oțel, desemnate prin PN; 138. SR EN 1555-1

5:2004 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru distribuția combustibililor gazosi. Polietilena (PE); 139. SR EN 1591-1:2002 Planșe și imbinarea lor. Reguli de calcul ale imbinarilor în flanse circulare cu garnitura de etansare. Partea 1: Metoda de calcul: 140. SR EN 1593:2002/A1:2004 Examinari nedistructive. Încercarea de etanseitate. Tehnica prin emisie de bule; 141. SR EN 1596:2002 Specificații pentru aparatele care funcționează exclusiv cu GPL. Generatoare mobile și portabile de aer cald cu gaz, care nu se utilizează pentru uz casnic, cu încălzire directa și convectie forțată; 142. SR EN 1762:2004 Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru gaz petrolier lichefiat (în faza lichidă sau gazoasa) și gaz natural până la 25 bar (2,5 MPa). Specificație; 143. SR EN 1779:2002/A1:2004 Examinarea nedistructiva, încercarea de etanseitate. Criterii de alegere a metodei și tehnici; 144. SR EN 1802:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Verificarea periodică și încercarea pentru butelii de gaz nesudate din aliaj de aluminiu; 145. SR EN 1839:2004 Determinarea limitelor de explozie pentru gaze și vapori; 146. SR EN 1854:2002 Dispozitive de supraveghere a flacarii pentru arzatoare cu gaz și aparate cu gaz; 147. SR EN 1975:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Specificații pentru proiectarea și construcția buteliilor de gaz transportabile și reincarcabile, nesudate, din aluminiu și aliaje de aluminiu, cu capacitatea de la 0,5 l până la 150 l inclusiv; 148. SR EN 286-1

4:2001 Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacara, destinate sa conțină aer sau azot; 149. SR EN 291:2002 Garnituri de cauciuc. Garnituri de etansare statice destinate aparatelor casnice care utilizează combustibili gazosi până la 200 mbar. Specificație pentru material; 150. SR EN 303-1

6:2003 Cazane de încălzit; 151. SR EN 417:2003 Cartus metalic pentru gaz petrolier lichefiat, nereincarcabil, cu sau fără robinet, destinat alimentarii dispozitivelor portabile. Construcție, inspecție, încercări și marcare; 152. SR EN 437:2004 Gaze de încercare. Presiuni de încercare. Categorii de aparate; 153. SR EN 462-1, 2:1996 Examinarea nedistructiva a imbinarilor sudate. Calitatea imaginii radiografiilor; 154. SR EN 493:2003 Elemente de asamblare. Discontinuitati ale suprafețelor. Piulite; 155. SR EN 50014:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potențial explozive. Cerințe generale; 156. SR EN 50016:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere potențial explozive. Aparatura presurizata &lt;&lt;p&gt;&gt;; 157. SR EN 50018:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere potențial explozive. Capsulare antideflagranta &lt;&lt;d&gt;&gt;; 158. SR EN 50020:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potențial explozive. Securitatea intrinseca "i"; 159. SR EN 549:1999 Materiale pe bază de cauciuc pentru garnituri și membrane destinate aparatelor cu gaz și instalațiilor pentru gaz; 160. SR EN 583-1:2001 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 1: Principii generale; 161. SR EN 583-3:2001 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 3: Tehnica prin transmisie; 162. SR EN 583-4:2003/A1:2004 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 4: Examinarea prin discontinuitati perpendiculare pe suprafața; 163. SR EN 583-5:2002/A1:2004 Examinari nedistructive. Examinarea cu ultrasunete - Partea 5: Caracterizarea și dimensiunile discontinuitatilor; 164. SR EN 589:2004 - Carburanți pentru automobile - GPL. Cerințe și metode de analiza; 165. SR EN 60079-10:2002 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase - Partea 10. Clasificarea ariilor periculoase; 166. SR EN 60079-14:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase - Partea 14: Instalații electrice utilizate în atmosfere periculoase (altele decât minele); 167. SR EN 60079-17:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase - Partea 17: Inspecția și întreținerea instalațiilor electrice în arii periculoase (altele decât minele); 168. SR EN 62079:2004 Elaborarea instrucțiunilor, structura, conținut și prezentare; 169. SR EN 624:2002 Specificație pentru aparate care funcționează exclusiv cu GPL. Aparate de încălzit cu circuit etans care funcționează cu GPL instalate pe vehicule și nave; 170. SR EN 629-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 25^E pentru racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 1: Specificații; 171. SR EN 629-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 25^E pentru racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 2: Inspecție și calibre; 172. SR EN 671-1

3:2002 Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor. Sisteme echipate cu furtun; 173. SR EN 720-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze și amestecuri de gaze. Partea 1: Proprietățile gazelor pure; 174. SR EN 720-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze și amestecuri de gaze. Partea 2: Determinarea inflamabilitatii și capacității de oxidare pentru gaze și amestecuri de gaze; 175. SR EN 732:2002 Specificații pentru aparatele care funcționează exclusiv cu GPL. Refrigeratoare cu absorbție; 176. SR EN 736-1:2002 Aparate de robinetarie. Terminologie. Partea 1: Definirea tipurilor de aparate; 177. SR EN 736-2:2003 Aparate de robinetarie. Terminologie. Partea 2: Definirea componentelor aparatelor de robinetarie; 178. SR EN 736-3:2002 Robinetarie. Terminologie. Partea 3: Definirea termenilor; 179. SR EN 751-1

3:2002 Materiale de etansare pentru racorduri filetate în contact cu gaze din familia 1, 2 și 3 de gaze și cu apa calda; 180. SR EN 764-1:2004 Echipamente sub presiune - Partea 1: Terminologie, presiune, temperatura, volum, dimensiuni nominale; 181. SR EN 764-2:2004 Echipamente sub presiune - Partea 2: Marimi, simboluri și unități de măsura; 182. SR EN 764-3:2004 Echipamente sub presiune - Partea 3: Definirea părților implicate; 183. SR EN 764-4:2004 Echipamente sub presiune - Partea 4: Stabilirea condițiilor tehnice de livrare ale materialelor metalice; 184. SR EN 764-5:2004 Echipamente sub presiune - Partea 5: Documente de conformitate și de inspecție ale materialelor metalice; 185. SR EN 764-7:2004 Echipamente sub presiune - Partea 7: Sisteme de securitate pentru echipamentul sub presiune nesupuse la flacara; 186. SR EN 80416-1:2003 Principii de bază pentru simboluri utilizate pe echipament. Partea 1: Crearea simbolurilor originale; 187. SR EN 80416-2:2003 Principii de bază pentru simboluri grafice utilizate pe echipament. Partea 2: Utilizarea sagetilor; 188. SR EN 80416-3:2003 Principii de bază pentru simboluri utilizate pe echipament. Partea 3: Ghid pentru utilizarea simbolurilor grafice; 189. SR EN 82054:2004 Gestionarea documentelor. Principii și metode; 190. SR EN 88

A1:1998 Regulatoare de presiune pentru aparate care utilizează combustibili gazosi pentru presiuni în amonte mai mici sau egale cu 200 mbar; 191. SR EN 895:1997 Încercări distructive ale imbinarilor sudate. Încercarea la tracțiune transversala; 192. SR EN 910:1997 Încercări distructive ale imbinarilor sudate. Încercări la indoire; 193. SR EN 962:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Capace de protecție închise sau deschise pentru robinetele buteliilor de gaz industrial și medical. Proiectare, construcție și încercări; 194. SR ENV 1991-2-4:2004 Eurocod 1: Bazele proiectării și acțiuni asupra structurilor. Partea 2-4: Acțiuni ale vantului; 195. SR ENV 1992-1-1:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri; 196. SR ENV 1992-1-2:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-2: Reguli generale. Proiectarea la foc a structurilor; 197. SR ENV 1992-3:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 3: Fundații de beton; 198. SR ENV 1992-4:2004 Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 4: Structuri pentru reținerea lichidelor și rezervoare; 199. SR ENV 1993-1-1:2004 Eurocod 3 Proiectarea structurilor din oțel. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri; 200. SR ENV 1993-1-2:2004 Eurocod 3 Proiectarea structurilor din oțel. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportării la foc; 201. SR ENV 1994-1-2:2004 Eurocod 4: Calculul structurilor mixte din oțel beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportării la foc; 202. SR ENV 1998-1-1: Eurocod 8 - Reguli generale - Acțiuni seismice și exigente generale pentru structuri; 203. SR EN ISO 10380:2004 Conducte. Țevi și racorduri metalice flexibile ondulate; 204. SR EN ISO 10806:2004 Conducte. Racorduri pentru țevi metalice flexibile ondulate; 205. SR EN ISO 11116-1:2003 Butelii de gaz. Filet conic 17^E pentru racordarea robinetelor la buteliile de gaz. Partea 1: Specificații; 206. SR EN ISO 11116-2:2003 Butelii de gaz. Filet conic 17^E pentru racordarea robinetelor la buteliile de gaz. Partea 2: Calibre pentru inspecție; 207. SR EN ISO 11439:2003 Butelii pentru gaz. Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor: 208. SR EN ISO 11623:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificarea periodică și încercări pentru butelii de gaz din materiale compozite; 209. SR EN ISO 11922:1998 Țevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor Dimensiuni și tolerante; 210. SR EN ISO 13341:2001 Butelii de gaz transportabile. Montarea robinetelor la buteliile de gaz; 211. SR EN ISO 13943:2002 Siguranța la foc. Vocabular; 212. SR EN ISO 1402:2002 Etichete și declarații de mediu; 213. SR EN ISO 1402:2002 Furtunuri și furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc și materiale plastice, încercări hidrostatice; 214. SR EN ISO 15613:2004 Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificare bazată pe o încercare de sudare înainte de începerea fabricației; 215. SR EN ISO 2566-1, 2:2003 Oțel. Conversia valorilor de alungire; 216. SR EN ISO 4126-1:2004 Dispozitive de securitate pentru protecție împotriva suprapresiunilor - Partea 1: Supape de siguranță; 217. SR EN ISO 4126-2:2004 Dispozitive de securitate pentru protecție împotriva suprapresiunilor - Partea 2: Dispozitive de securitate cu disc de rupere; 218. SR EN ISO 4126-4:2004 Dispozitive de securitate pentru protecție împotriva suprapresiunilor - Partea 4: Supape de siguranță regulator; 219. SR EN ISO 4126-5:2004 Dispozitive de securitate pentru protecție împotriva suprapresiunilor - Partea 5: Dispozitive de siguranță pentru descărcare controlată împotriva suprapresiunii; 220. SR EN ISO 4126-6:2004 Dispozitive de securitate pentru protecție împotriva suprapresiunilor - Partea 6: Alegerea, instalarea și utilizarea discurilor de rupere a dispozitivelor de siguranță; 221. SR EN ISO 4126-7:2004 Dispozitive de securitate pentru protecție împotriva suprapresiunilor - Partea 7: Date comune; 222. SR EN ISO 4602:2002 Furtunuri de cauciuc și materiale plastice, încercări de flexibilitate la temperaturi mai scăzute decât temperatura ambianta; 223. SR EN ISO 472:2003 Materiale plastice. Vocabular; 224. SR EN ISO 5199:2003 Specificație tehnica pentru pompe centrifuge - Clasa II (ISO 5199:2002); 225. SR EN ISO 5817:2004 Sudare, imbinari sudate prin topire din oțel, nichel, titan și aliajele acestora (cu excepția sudarii cu fascicol de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfectiuni; 226. SR EN ISO 643:2003 Oteluri. Determinarea micrografica a mărimii grauntelui aparent; 227. SR EN ISO 9606-3

5:2001/2002 Calificarea sudorilor; 228. SR EN ISO 9934-1:2002 Examinarea nedistructiva. Examinarea cu pulberi magnetice - Partea 1: Principii generale; 229. SR EN ISO 9934-2:2003 Examinarea nedistructiva. Examinarea cu pulberi magnetice - Partea 2: Medii de detectare; 230. SR EN ISO 9934-3:2002 Examinari nedistructive. Examinarea cu pulberi magnetice - Partea 3: Aparatura; 231. SR ISO 14163:2004 Sisteme de transport prin conducte. Sudarea conductelor; 232. SR ISO 14313:1998 Industriile petrolului și gazelor naturale. Robinete cu sfera, cu sertar, cu cep și de reținere. Condiții tehnice; 233. SR ISO 4706:1998 Butelii pentru gaze, sudate, din oțel, reincarcabile; 234. ISO 14224:1999 Industriile de petrol și gaze naturale. Colectarea și înlocuirea datelor privind fiabilitatea și întreținerea echipamentelor; 235. SRV EN 10222-1

5:2002 Piese forjate din oțel pentru recipiente sub presiune; 236. SR CR ISO 15608:2002 Sudare. Ghid pentru un sistem de grupare a materialelor pentru sudare; 237. SR CR ISO 17663:2002 Sudare. Ghid pentru condițiile de calitate referitoare la tratament termic utilizat la sudare și procedee conexe; 238. CEI IEC 300-3-9:1995 Managementul siguranței în funcționare. Partea 3: Ghid de aplicare. Secțiunea 9: Analiza de risc a sistemelor tehnologice; 239. CEI IEC 605-2:1994 Încercări de fiabilitate a echipamentelor. Partea 2: Conceptia ciclurilor de încercare; 240. CEI IEC 812:1985 Tehnici de analiza a fiabilitatii. Procedura de analiza a modelelor de defectare și efectele lor; 241. CEI IEC 1025:1990 Analiza arborelui defectelor; 242. CEI IEC 1078:1991 Tehnici de analiza a siguranței în funcționare. Metoda graficului fiabilitatii; 243. CEI IEC 61882:2001 Studii de pericol și operabilitate (studii HAZOP). Ghid de aplicare:

Anexa 4 ──────── la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL) ────────────────────────────────────────────────────── Cerințe de calitate și de securitate pentru GPL

a) Cerințe de calitate pentru GPL

Tabelul A4.1. Cerințe de calitate pentru GPL*)

Caracteristica

Butan

comercial

Propan

comercial

Observații

Denumirea chimica

Butan

Propan

Numărul ONU/UN

1011

1978

Formula chimica

C(4)H(10)

C(3)H(8)

Compozitia substanței, în %

C = 83, H = 17

C = 82; H = 18

Densitatea (masa volumica medie) la 15°C:

- în faza lichid, în kg/mc

- în faza gaz, în kg/mc la 0,1013 MPa

(1,013 bar)

582

2,44

504

1,87

Densitatea în raport cu aerul

2,07

1,56

Punctul inițial de fierbere la 0,1013 MPa

(1,013 bar), în °C

-0,5

-42

Vascozitatea fazei gaz,

- în cP la -10°C;

- în cP la 0°C;

- în cP la

10°C;

- în cP la

20°C;

0,22

0,20

0,18

0,16

0,14

0,13

0,12

0,11

Parametri critici:

- temperatura critica, în °C;

- presiunea critica,în bar;

- volumul critic, în cmc/mol;

152

36,71

250

96,80

44,25

190

Sub punctul

critic starea

gazoasa se poate

schimba în stare

lichidă; peste

acest punct

starea gazoasa nu

se poate modifica

Presiunea de vapori relativă, în KPa la:

-10°C;

0°C;

10°C;

20°C;

30°C;

4

40

95

172

266

256

388

552

757

1004

Diagrame PT

pentru propan,

butan și

amestecuri

Căldură latenta de vaporizare la 15°C,

- în kJ/kg;

- în Wh/kg;

- în kcal/kg;

362

100,5

86,5

356

98,8

85

Puterea calorifica superioară,

- în MJ/kg;

- în kWh/kg;

- în MJ/mc la 15°C și 0,1013 MPa (1,013 bar);

- în kWh/mc la 15°C și 0,101 3MPa

(1,013 bar);

49,4

13,7

120,5

33,5

49,8

13,8

93,3

25,9

Puterea calorifica inferioară,

- în MJ/kg;

- în kWh/kg;

- în MJ/mc la 15°C și 0,1013 MPa (1,013 bar);

- în kWh/mc la 15°C și 0,1013 MPa

(1,013 bar);

45,6

12,66

111,3

30,89

46,1

12,78

86

23,9

Puterea comburivora,

în mc aer/mc GPL faza gaz

29,5

31,03

23,87

24,8

Indicele Wobbe, în MJ/mc

85,48

74,54

Compozitia teoretică a produselor arderii

neutre în aer (apa condensata),

- în % CO(2), respectiv Nmc/kg;

- în % N(2), respectiv Nmc/kg;

14/4

86/23

13,7/3

86,3/18,5

Temperatura de autoaprindere, în °C

477

549

490

582

Temperatura de descompunere, în °C

400

435

425

460

Temperatura maxima a flacarii în °C pentru:

- oxigen;

- aer;

2820

1895

2850

1925

Viteza de ardere, în m/sec

2600

2350

Limita de inflamabilitate,

în % volum GPL în amestec aer:

- inferioară;

- superioară;

1,5

1,9

5,7

8,8

2.0

2,4

7,0

9,5

Sub limita

inferioară și

peste limita

superioară GPL

nu ard

Capacitatea totală de vaporizare:

- în kJ/mc vapori la 15°C,

- în kJ/kg

- în kJ/l

12165

49635

28705

9387

50449

25444

___________

Notă

*) conform Ordinului MIR nr. 226/2003 gazele petroliere lichefiate (GPL) cuprind: ● Subgrupa propan comercial cu puterea calorifica inferioară de minim 92,22 MJ/mc, la densitatea determinata în condiții normale (273,15 K și presiunea de 0,1013 MPa) de 2,018 kg/mc; ● Subgrupa amestecuri propan-butan, cu puterea calorifica inferioară de minim 112,86 MJ/mc, la densitatea determinata în condiții normale (273,15 K și presiunea de 0,1013 MPa) de 2,55 kg/mc; ● Presiunile de alimentare pentru amestecuri propan-butan, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 453/2003, se clasifica astfel: minima 20 mbar, maxima 35 mbar și normală 29 mbar Tabelul A4.2. Numerele de identificare a principalelor gaze petroliere lichefiate

Numărul/Denumirea

substanței

ONU/UN

CAS

EINECS

EC

HG nr. 200/2000

(Directiva 67/S48/EC

Anexa 1)

ICSC

Butan

1011

106-97-8

200-448-7

601-004-00-0

0232

Propan

1978

74-98-6

200-827-9

601-003-00-5

0319

Amestec *C(3)=C(4)

(GPL, LPG)

1965

68512-91-4*

68606-26-8*

68476-85-7

271-094-00-0

- -

GPL auto/AUTOGAZ

GPLc

1965

73-98-6

270-990-9

- -

Nomograma presiune - temperatura PT pentru amestecuri propan - butan

Tabelul A4.3. Corecția de densitate la 15°C, în kg/mc, în funcție de temperatura masurata în °C (după ASTM tabelul 53)

Densitatea, în kg/mc

Tem- pera-

tura

în °C 480 485 490 495 500 505 510 515 520 525 530 535 540 545 550 555 560 565 570 575 580 585 590 595

-10

477

482

488

493

499

505

510

516

522

527

533

538

544

550

555

561

567

-9,5

478

483

489

494

500

506

511

517

523

528

534

539

545

551

556

562

568

-9

479

484

490

495

501

506

512

517

523

528

534

539

545

551

556

562

568

-8,5

479

484

490

495

501

507

512

518

524

529

535

540

546

552

557

563

569

-8

480

485

491

496

502

508

513

519

525

530

536

541

547

552

557

563

569

-7,5

481

486

492

497

503

509

514

520

526

531

537

542

548

553

558

564

570

-7

482

487

493

498

504

509

515

520

526

531

537

542

548

554

559

565

571

-6,5

483

488

494

499

505

510

516

521

527

533

539

544

550

565

560

566

572

-6

483

488

494

499

505

511

516

522

528

533

539

544

550

565

560

566

572

-5,5

484

489

495

500

506

511

517

522

528

533

539

544

550

565

560

566

572

-5

479

485

490

496

501

507

512

518

523

529

534

540

545

551

556

561

567

573

-4,5

479

486

491

497

502

508

513

519

524

530

535

541

546

552

557

562

568

574

-4

480

486

492

497

503

508

514

519

525

530

535

541

546

552

567

562

568

574

-3,5

481

487

492

498

503

509

514

520

525

531

536

542

547

553

558

563

569

575

-3

482

488

493

499

504

510

515

521

526

532

537

543

548

553

558

564

569

575

-2,5

483

489

494

500

505

511

516

522

527

533

538

544

549

554

559

565

570

576

-2

484

489

495

500

506

511

517

522

528

533

538

544

549

555

560

565

571

577

-1,5

484

490

496

501

507

512

518

523

529

534

539

545

550

555

560

566

571

577

-1

485

491

496

502

507

513

518

524

529

535

540

546

551

556

561

567

572

578

-0,5

486

491

497

502

508

513

519

524

530

535

540

546

551

556

561

567

572

578

0

487

492

498

503

509

514

520

525

531

536

541

547

552

557

562

566

573

579

0,5

488

493

499

504

510

515

521

526

532

537

542

548

553

558

563

569

574

580

1

489

494

500

505

510

515

521

526

532

537

542

548

553

558

563

569

574

580

1,5

489

494

500

505

511

516

522

527

533

538

543

549

554

559

564

570

575

581

2

490

495

501

506

512

517

523

528

533

538

543

549

554

559

564

570

575

581

2,5

491

496

502

507

513

518

524

529

534

539

544

550

555

560

565

571

576

582

3

492

497

503

508

513

518

524

529

535

540

545

551

556

561

566

572

577

582

3,5

493

498

504

509

514

519

525

530

535

540

545

551

556

561

566

572

577

583

4

493

498

504

509

515

520

526

531

536

541

546

552

557

562

567

573

578

583

4,5

494

499

505

510

515

520

526

531

536

541

546

552

562

567

567

573

578

584

5

485

490

495

500

506

511

516

521

527

532

537

542

547

553

558

563

568

574

579

585

5,5

486

491

496

501

507

512

517

522

528

533

538

543

548

554

559

564

569

575

580

585

6

486

491

497

502

507

512

517

522

528

533

538

543

548

554

559

564

569

575

580

585

6,5

487

492

497

502

508

513

518

523

529

534

539

544

549

555

560

565

570

576

581

586

7

488

493

498

503

509

514

519

524

529

534

540

545

550

555

560

565

571

576

581

586

7,5

489

494

499

504

510

515

520

525

530

535

541

546

551

558

561

566

572

577

582

587

8

489

494

500

505

510

515

520

525

531

536

541

546

551

557

562

567

572

578

583

588

8,5

490

495

501

506

511

516

521

526

531

536

542

547

552

557

562

567

573

578

583

588

9

491

496

501

508

512

517

522

527

532

537

543

548

553

558

563

568

574

579

584

589

9,5

491

496

502

507

512

517

522

527

532

537

543

548

553

558

563

568

574

579

584

590

10

481

486

492

497

503

508

513

518

523

528

533

538

544

549

554

559

564

569

575

580

585

590

10,5

482

487

493

498

504

509

514

519

524

529

534

539

545

550

555

560

565

570

576

581

586

591

11

483

488

494

499

504

509

514

519

524

529

534

539

545

550

555

560

565

570

576

581

586

591

11,5

484

489

494

499

505

510

515

520

525

530

535

540

546

551

556

561

566

571

577

582

587

592

12

485

490

495

500

506

511

516

521

526

531

536

541

546

551

556

561

566

571

577

582

587

592

12,5

486

491

496

501

507

512

517

522

527

532

537

542

547

552

557

562

567

572

578

583

588

593

13

486

491

497

502

507

512

517

522

527

532

537

542

548

553

558

563

568

573

578

583

588

593

13,5

487

492

498

503

508

513

518

523

528

633

538

543

548

553

558

563

568

573

579

584

589

594

14

488

493

498

503

509

514

519

524

529

534

539

544

549

554

559

564

569

574

579

584

589

594

14,5

489

494

499

504

509

514

519

524

529

534

539

544

549

554

559

564

569

574

580

585

590

595

15

480

485

490

495

500

505

510

515

520

525

530

535

540

545

550

555

560

565

570

575

580

585

590

595

15,5

481

486

491

496

501

506

511

516

521

526

531

536

541

546

551

556

561

566

571

576

581

586

591

596

16

482

487

492

497

502

507

512

516

521

526

531

536

541

546

551

556

561

566

571

576

581

586

591

596

16,5

482

487

492

497

502

507

512

517

522

527

532

537

542

547

552

557

562

567

572

577

582

587

592

597

17

483

488

493

498

503

508

513

518

523

528

533

538

543

548

553

557

562

567

572

577

582

587

592

597

17,5

484

498

494

499

504

509

514

519

524

529

534

539

544

549

554

558

563

568

573

578

583

588

593

598

18

485

490

495

500

505

510

515

519

524

529

534

539

544

549

554

559

564

569

574

579

584

588

594

598

18,5

486

491

496

501

506

511

516

520

525

530

535

540

545

550

555

559

564

569

574

579

584

589

594

599

19

486

491

496

501

506

511

516

521

526

531

536

541

546

551

556

560

565

570

575

580

585

590

595

599

19,5

487

492

497

502

507

512

517

521

526

531

536

541

546

551

556

560

565

570

575

580

585

590

595

600

20

488

493

498

503

508

513

518

522

527

532

537

542

547

552

557

561

565

571

576

581

586

591

596

600

20,5

489

494

499

504

509

514

519

523

528

533

538

543

548

553

558

562

567

572

577

582

587

592

597

601

21

490

495

499

504

509

514

519

523

528

533

538

543

548

553

558

562

567

572

577

582

587

592

597

601

21,5

490

495

500

505

510

515

520

524

529

534

539

544

549

554

559

563

568

573

578

583

588

593

598

602

22

491

496

501

506

511

516

520

525

530

535

540

544

549

554

559

563

568

573

578

583

588

593

598

602

22,5

492

497

502

507

512

517

521

526

531

536

541

545

550

555

560

564

569

574

579

584

589

594

599

603

23

493

498

502

507

512

517

522

526

531

536

541

546

551

556

561

565

570

575

580

585

590

594

599

603

23,5

494

499

503

508

513

518

522

527

532

537

542

546

551

556

561

565

570

575

580

585

590

595

600

604

24

494

499

504

509

514

519

523

528

533

538

543

547

552

557

562

566

571

576

581

586

591

595

600

604

24,5

495

500

504

509

514

519

523

528

533

538

543

547

552

557

562

566

571

576

581

588

591

596

601

605

25

496

501

505

510

515

520

524

529

534

539

544

548

553

558

563

567

572

577

582

587

592

596

601

605

25,5

497

502

506

511

516

521

525

530

535

540

545

549

554

559

564

568

573

578

583

588

593

597

602

606

26

498

502

507

511

516

521

525

530

535

540

545

549

554

559

564

568

573

578

583

588

593

597

602

606

26,5

498

503

507

512

517

522

526

531

536

541

546

550

555

560

565

569

579

579

584

589

594

598

603

607

27

499

504

508

513

518

523

527

532

537

541

546

550

555

560

565

569

574

579

584

589

594

598

603

607

27,5

500

505

509

514

519

524

528

533

538

542

547

551

556

561

566

570

575

580

585

590

595

599

604

608

28

501

505

510

514

519

524

528

533

538

543

548

552

557

562

567

571

576

581

585

590

595

600

604

609

28,5

502

506

511

515

520

525

529

534

539

543

548

552

557

562

567

571

576

581

586

591

596

600

605

609

29

502

507

511

516

521

526

530

535

540

544

549

553

558

563

568

572

577

582

586

591

596

601

605

610

29,5

503

507

512

516

521

526

530

535

540

544

549

553

558

563

568

572

577

582

587

592

597

601

606

610

30

504

508

513

517

522

527

531

536

541

545

550

554

559

564

569

573

578

583

587

592

597

602

606

611

30,5

505

509

514

518

523

528

532

537

542

546

551

555

560

565

570

574

579

584

588

593

598

603

606

611

31

505

509

514

518

523

528

532

537

542

546

551

555

560

565

570

574

579

584

588

593

598

603

607

612

31,5

506

510

515

519

524

529

533

538

543

547

552

556

561

566

571

575

580

585

589

594

599

604

607

612

32

507

511

516

520

525

529

534

538

543

547

552

557

561

566

571

575

580

585

589

594

599

604

608

613

32,5

508

512

517

521

526

530

535

539

544

548

553

558

562

567

572

576

581

586

590

595

600

605

608

613

33

508

512

517

521

526

531

535

540

545

549

554

558

563

567

572

577

582

586

591

595

600

605

608

613

33,5

509

513

518

522

527

531

536

540

545

549

554

559

563

568

573

577

582

587

591

596

601

606

609

614

34

510

514

519

523

528

532

537

541

546

550

555

560

564

568

573

578

583

587

592

596

601

605

609

614

34,5

510

514

519

523

528

532

537

541

546

550

555

560

564

569

574

578

583

588

592

597

602

607

610

615

35

511

515

520

524

529

533

538

542

547

551

556

561

565

569

574

579

584

588

593

597

602

607

610

615

35,5

512

516

521

525

530

534

539

543

548

552

557

562

566

570

575

580

585

589

594

598

603

608

611

E16

36

512

516

521

525

530

534

539

543

548

552

557

562

566

570

575

580

585

589

594

598

603

608

611

616

36,5

513

517

522

526

531

535

540

544

549

553

558

563

567

571

576

581

596

590

595

599

604

609

612

617

37

514

518

523

527

531

536

540

544

549

553

558

563

567

571

576

581

586

590

595

599

604

609

612

617

37,5

515

519

524

528

532

537

541

545

550

554

559

564

568

572

577

582

587

591

596

600

605

610

613

618

38

515

519

524

528

533

537

542

546

551

555

560

564

569

573

578

582

587

591

596

601

605

610

614

619

38,5

516

520

525

529

533

538

542

546

551

555

560

565

569

573

578

583

588

592

597

601

606

611

614

619

39

517

521

526

530

534

539

543

547

552

556

561

565

570

574

579

583

588

592

597

602

606

611

615

620

39,5

517

521

526

530

534

539

543

547

552

556

561

566

570

574

579

584

589

593

598

602

607

612

615

620

40

518

522

527

531

535

540

544

648

553

557

562

566

571

575

580

584

589

593

598

603

607

612

616

621

40,5

519

523

528

532

536

541

545

549

554

558

563

567

572

576

581

585

590

594

41

519

523

528

532

536

541

545

549

554

558

563

567

572

576

581

585

590

594

41,5

520

524

529

533

537

542

546

550

555

559

564

568

573

577

582

586

591

595

42

521

525

529

533

538

542

546

550

555

559

564

568

573

577

582

586

591

595

42,5

522

526

530

534

539

543

547

551

556

560

565

569

574

578

583

587

592

596

43

522

526

531

535

539

544

548

552

557

561

565

570

574

579

583

587

592

596

43,5

523

527

531

535

540

544

548

552

557

561

566

570

575

579

584

588

593

597

44

524

526

432

536

541

545

549

553

558

562

566

571

575

580

584

588

593

597

44,5

524

528

532

536

541

545

549

553

558

562

567

571

576

580

585

589

594

598

45

525

529

533

537

542

546

550

554

559

563

567

572

576

581

585

589

594

598

45,5

526

530

534

538

543

547

551

555

560

564

568

573

577

582

586

590

595

599

46

526

530

534

538

543

547

551

555

560

564

568

573

577

582

586

590

595

599

46,5

527

531

535

539

544

548

552

556

561

565

569

574

578

583

587

591

596

600

47

527

532

536

540

544

548

552

557

561

565

569

574

578

583

587

591

596

601

47,5

528

533

537

541

545

549

553

558

562

566

570

575

579

584

586

592

597

602

48

529

533

537

541

546

550

554

558

563

567

571

576

530

585

589

593

598

602

48,5

529

534

538

542

546

550

554

559

563

567

571

576

580

585

589

593

598

603

49

530

535

539

543

547

551

555

560

564

568

572

577

581

586

590

594

599

604

49,5

530

535

539

543

547

551

555

560

564

568

572

577

581

586

590

594

599

604

Tabelul A4.5. Factorii de compresibilitate la diferența de presiune, în kPa, în funcție de densitatea la 15°C ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 10°C │ ├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Diferența de │

Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │ │ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤ │

KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 100 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0003 │ 1.0003 │ 1.0003 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 200 │ 1.0008 │ 1.0008 │ 1.0007 │ 1.0007 │ 1.0006 │ 1.0006 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 300 │ 1.0013 │ 1.0012 │ 1.0011 │ 1 001 │ 1.0009 │ 1.0008 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 400 │ 1.0017 │ 1.0015 │ 1.0015 │ 1.0013 │ 1.0012 │ 1.0011 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 500 │ 1.0021 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0016 │ 1.0015 │ 1.0014 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 600 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0017 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 700 │ 1.0029 │ 1.0027 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 800 │ 1.0033 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0026 │ 1.0024 │ 1.0022 │ ├──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┤ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 20°C │ ├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Diferența de │

Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │ │ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤ │

KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 100 │ 1.0005 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0004 │ 1.0003 │ 1.0003 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 200 │ 1.001 │ 1.0009 │ 1.0008 │ 1.0008 │ 1.0007 │ 1.0007 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 300 │ 1.0015 │ 1.0014 │ 1.0013 │ 1 0012 │ 1.0011 │ 1.001 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 400 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0017 │ 1.0015 │ 1.0014 │ 1.0013 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 500 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │ 1.0017 │ 1.0016 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 600 │ 1.003 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 700 │ 1.0035 │ 1.0032 │ 1.0029 │ 1.0027 │ 1.0025 │ 1.0023 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 800 │ 1.004 │ 1.0037 │ 1.0033 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0026 │ ├──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┤ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 30°C │ ├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Diferența de │

Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │ │ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤ │

KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 100 │ 1.0006 │ 1.0006 │ 1.0005 │ 1.0005 │ 1.0004 │ 1.0004 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 200 │ 1.0013 │ 1.0011 │ 1.001 │ 1.0009 │ 1.0008 │ 1.0008 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 300 │ 1.0019 │ 1.0017 │ 1.0015 │ 1 0014 │ 1.0013 │ 1.0011 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 400 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.002 │ 1.0018 │ 1.0017 │ 1.0015 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 500 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.0021 │ 1.0019 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 600 │ 1.0037 │ 1.0034 │ 1.003 │ 1.0027 │ 1.0025 │ 1.0023 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 700 │ 1.0043 │ 1.0039 │ 1.0035 │ 1.0032 │ 1.0029 │ 1.0027 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 800 │ 1.0049 │ 1.0045 │ 1.004 │ 1.0037 │ 1.0033 │ 1.003 │ ├──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┤ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │

Conversia factorilor de compresibilitate pentru GPL de la 0°C la 40°C │ ├──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Diferența de │

Densitatea GPL, în kg/mc la 15°C │ │ presiune, în ├──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────┤ │

KPa │ 510 │ 520 │ 530 │ 540 │ 550 │ 560 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 100 │ 1.0008 │ 1.0007 │ 1.0006 │ 1.0006 │ 1.0005 │ 1.0005 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 200 │ 1.0016 │ 1.0014 │ 1.0013 │ 1.0011 │ 1.001 │ 1.0009 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 300 │ 1.0024 │ 1.0021 │ 1.0019 │ 1 0017 │ 1.0015 │ 1.0014 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 400 │ 1.0032 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ 1.002 │ 1.0018 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 500 │ 1.0039 │ 1.0035 │ 1.0031 │ 1.0028 │ 1.0025 │ 1.0023 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 600 │ 1.0047 │ 1.0042 │ 1.0037 │ 1.0034 │ 1.003 │ 1.0027 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 700 │ 1.0055 │ 1.0049 │ 1.0044 │ 1.0039 │ 1.0035 │ 1.0032 │ ├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────┤ │ 800 │ 1.0062 │ 1.0055 │ 1.005 │ 1.0045 │ 1.004 │ 1.0036 │ └──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────┘

b) Cerințe de securitate pentru GPL

A4.1. Etichetele de identificare a pericolelor, pentru amestec GPL, utilizate în domeniul GPL:

A4.2. Fișa de securitate a gazelor petroliere lichefiate (MSDS-Material Safety Data Sheet) conform Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000

Data:

Data editiei precedente:

Versiunea/revizia:

PROPAN

BUTAN

1. IDENTIFICAREA SUBSTANȚEI ȘI DENUMIREA PRODUCĂTORULUI

Numele produsului

Propan, LPG

n-butan;

methylethylethane, diethyl, LPG

Formula chimica

C(3)H(8)

C(4)H(10)

Date de identificare ale producătorului

Număr de telefon de urgenta

2. COMPOZITIA/INFORMAȚII ASUPRA COMPONENTELOR

Substanța/preparat

Substanța

Substanța

Componente/impuritati

Nu conține alți componenți nici

impuritati care ar putea modifica

clasificarea produsului

Nu conține alți componenți, nici

impuritati care ar putea modifica

clasificarea produsului

Nr. CAS

74-98-6

106-97-8

Nr. CEE (EINECS)

200-827-9

203-448-7

3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR

Gaz lichefiat. Extrem de inflamabil

Gaz lichefiat. Extrem de inflamabil

4. MĂSURI DE PRIM AJUTOR

5. MĂSURI DE LUPTA CONTRA FOCULUI

Riscuri specifice

Produse de ardere periculoase

Agenți specifici de stingere

Metode specifice

Echipamentul de protecție special al

pompierilor

Extrem de inflamabil. Vaporii sunt mai grei decât aerul și se

raspandesc la sol putându-se aprinde de la distanta. Expunerea

prelungită la foc poate antrena ruperea sau explozia recipientelor.

La o ardere incompleta se formează monoxid de carbon, oxid de azot,

oxid de sulf, hidrocarburi nearse.

Pot fi utilizați toți agenții de stingere cunoscuți.

Opriti debitul de gaz dacă este posibil. Îndepărtați recipientul și

raciti-l cu apa pentru a-l proteja.

Nu stingeti nicio esapare aprinsa de gaz decât dacă este absolut

necesară. Se poate produce reaprinderea spontana și exploziva.

Stingeti alte incendii.

În spațiile invecinate incendiului se utilizează aparate de respiratie

autonomă.

6. MĂSURI ÎN CAZ DE DISPERSIE ACCIDENTALA

Precautii individuale

Protecția mediului înconjurător

Metode de curatare

Purtati aparatul de respiratie autonomă la intrarea în zona, după ce ați

verificat siguranța acesteia.

Evacuati zona. Asigurați o ventilare de aer adaptată situației.

Eliminati sursele de aprindere.

Incercati sa opriti scurgerile de gaz.

Împiedicați pătrunderea produsului în canale, subsoluri, fose sau în

toate locurile unde acumularile pot fi periculoase.

Ventilarea zonei.

7. MANIPULARE ȘI DEPOZITARE

Asigurați-va ca echipamentul este convenabil legat la pământ.

Împiedicați pătrunderea apei în recipient. Purjati aerul din instalatie.

Înainte de a introduce gazul interziceti reintoarcerea produsului în

recipient. Utilizați numai echipament specific adaptat produsului și la

presiunea și temperatura folosită. Contactati furnizorul de gaz în caz

că nu sunteți siguri. Mentineti la distanta toate sursele de aprindere

(inclusiv pe cele producătoare de sarcini electrostatice). Tineti la

distanta toate gazele oxidante și alți oxidanti. Respectati

instrucțiunile furnizorului pentru manipularea recipientului.

Mentineti recipientul într-un spațiu bine ventilat, la temperatura mai

mica de 50°C.

8. CONTROLUL NIVELULUI DE EXPUNERE/PROTECȚIE INDIVIDUALĂ

Limita de expunere TLV (ACGIH)/2000

Protecția personalului

800 ppm

Asigurați ventilarea adecvată. Nu

fumati în timpul manipulării

produsului

2500 ppm

Asigurați ventilarea adecvată. Nu

fumati în timpul manipulării

produsului

9. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE

Greutatea moleculara

Punct de topire

Punct de fierbere

Temperatura critica

Densitatea relativă a gazului (aer=1)

Densitatea relativă a lichidului (apa=1)

Presiunea de vapori la 20°C

Solubilitatea în apa

Aspect/culoare

Miros

Temperatura de autoaprindere

Domeniul de inflamabilitate

Alte date

44

-188°C

-42°C

96, 80°C

1,5

0,504

8,3 bar

75 mg/l

Gaz incolor

Dulceag. Greu de detectat la

concentratii reduse. Produsul este

odorizat

490° C

2,0

9,5

Gaz sau vapori mai grei decât

aerul; se poate acumula în locurile

joase, în special în canale,

subsoluri, gropi

58

-138°C

-0,5°C

152°C

2,1

0,582

2 bar

88 mg/l

Gaz incolor

Dulceag. Greu de detectat la

concentratii reduse. Produsul este

odorizat

510° C

1,5

8,5

Gaz sau vapori mai grei decât

aerul; se poate acumula în

locurile joase, în special în

canale, subsoluri, gropi

10. STABILITATE ȘI REACTIVITATE

Poate forma un amestec exploziv cu aerul; poate reactiona violent cu

oxidantii

11. INFORMAȚII TOXICOLOGICE

Produsul nu are efecte toxicologice cunoscute.

12. INFORMAȚII ECOLOGICE

Nu este cunoscut niciun efect ecologic cauzat de acest produs.

13. CONSIDERATII RELATIVE LA ELIMINARE

Nu se evacueaza în locuri unde exista riscul formării de amestecuri

explozive cu aerul.

Alimentarea cu gaz a unui arzator trebuie să fie prevăzută cu opritor de

flacari.

Nu va fi esapat în locuri unde exista pericolul acumularilor periculoase

14. INFORMAȚII RELATIVE LA TRANSPORT

Denumirea oficială la transport

Numărul ONU/UN

Clasa/Diviziunea

Cod clasificare ADR/RID

Nr. de pericol ADR/RID

Eticheta ADR

Propan

1978

2.1

2F

23

Eticheta 2.1: gaz inflamabil

Butan

1011

2.1

2F

23

Eticheta 2.1: gaz inflamabil

Alte informații privind transportul

Evitati transportul în vehicule la care compartimentul de transport nu

este despărțit de cabina soferului. Asigurați-va ca soferul cunoaște

potentialele pericole și măsurile de urgenta în caz de accident. Înainte

de transport asigurați recipientele împotriva rasturnarii și

asigurați-va ca robinetele sunt perfect închise și fără scurgeri,

dispozitivul de protecție a robinetului este montat corect, capacul de

protecție este montat la ieșirea robinetului. Asigurați ventilatia

corespunzătoare.

Conformati-va reglementărilor în vigoare referitoare la acest

transport.

15. INFORMAȚII PRIVIND REGLEMENTĂRILE ÎN VIGOARE

Nr. index conform Directivei 67/548CEE

Anexa 1;

Clasificarea CE

Simboluri

Fraze de risc

Fraze de securitate

601-003-00-5

F

; R12

F

: Extrem de inflamabil

R12

S9 Conservati recipientul în locuri

convenabil ventilate

S16 Feriti locul de surse de

aprindere sau scantei. Nu fumati

601-004-00-0

F

; R12

F

: Extrem de inflamabil

R12

S9 Conservati recipientul în locuri

convenabil ventilate

S16 Feriti locul de surse de

aprindere sau scantei. Nu fumati

16. ALTE INFORMAȚII

Asigurați-va ca:

- sunt respectate toate reglementările naționale sau locale în vigoare;

- operatorii cunosc bine riscurile de incendiu;

- sunt cunoscute riscurile privind asfixierea la manipularea acestor produse;

- la utilizarea acestui produs exista o experienta privind compatibilitatea și securitatea materialelor la punerea

în opera;

- informațiile date în acest document sunt considerate exacte odată cu publicarea lor.

În caz de inhalare

Contactul cu pielea și cu ochii

Ingerare

Poate produce asfixiere la concentratii ridicate. Simptomele constau în

pierderea cunostintei sau motricitatii. Victima poate să nu fie

prevenita asupra asfixierii. Poate avea efecte narcotice la

concentratii scăzute.

Simptomele constau în ameteala, dureri de cap, greata și pierderea

coordonării. Se deplaseaza victima într-o zona necontaminata, se

utilizează echipament respiratoriu autonom. Se lasă victima într-un loc

cald și în repaus. Solicitati asistența medicală. Practicati respiratia

artificiala dacă victima nu mai respira.

În cazul deversarii de produs lichid clatiti cu apa curata ce puțin 15

minute

Ingerarea nu este considerată ca un mod posibil de expunere.

A4.3. Transportul rutier al GPL trebuie însoțit de "Fișa de urgenta pentru transportul rutier (TEC-Transport Emergency Card)" conform O.U.G. nr. 200/2000 și elaborata în conformitate cu prevederile Regulamentului de transport ADR (pentru propan exista TEC (R)-27A, iar pentru butan -TEC(R)-27b). Fișa de urgenta pentru transportul rutier al gazelor petroliere lichefiate *Font 7*

IMAGINE*)

Amestec tip A/A0/A1/B/C

hidrocarburi lichefiate (propan/butan)

UN 1965

Clasa (eticheta) 2.1 - gaz inflamabil

Cod ADR: 2F

Nr. pericol ADR: 23

Incarcatura

Gaz petrolier lichefiat fără culoare,

odorizat, cu miros specific, insolubil în

apa, mai greu decât aerul

Măsuri generale luate de conducătorul auto/soferul

autocisternei:

Se scoate pe cat posibil vehiculul din zona;

Se oprește motorul și se întrerupe curentul prin

scoaterea bornelor de la baterie;

Nu trebuie să existe nici o sursa de foc deschis, se

interzice fumatul;

Se anunta pompierii, poliția, serviciul de ambulanta;

Se plaseaza semne de avertisment și se anunta trecatorii

ocazionali; se evacueaza la distanta de protecție;

Se evita contactul cu faza lichidă;

Se schimba îmbrăcămintea contaminata;

Se interzice accesul în gropi, cămine, pivnite,

subsoluri, se evacueaza eventualele persoane la

distanta de protecție;

Natura pericolului

Foarte inflamabil, poate forma amestec

exploziv cu aerul;

Încălzirea poate provoca creșterea

presiunii, prezintă risc serios de

spargere a recipientelor și ulterior

explozie;

Gazul este mai greu decât aerul și se

imprastie la nivelul solului;

Scaparile de gaz petrolier lichefiat produc

degeraturi

Informații privind măsurile în cazul unui incendiu

Nu se recomanda stingerea incendiilor inițiate, este

posibila reaprinderea gazului cu producere de explozie

ulterioară;

Se informează publicul pentru a staționa numai pe

partea opusă direcției vantului;

Se raceste continuu cu apa recipientul autocisternei

pentru a preveni creșterea temperaturii și implicit a

presiunii:

Echipamentul de protecție individuală

În conformitate cu normativele în vigoare:

- ochelari de protecție;

- îmbrăcăminte din fibre care nu produc

electricitate statica

- încălțăminte din piele fără accesorii

metalice;

- vesta de siguranță fluorescenta;

- lanterna antiex

Informații privind măsurile de prim ajutor

Dacă produsul atinge ochii, se va efectua spalarea

abundenta cu apa curata;

Se iau de către medic măsuri specifice în caz de

degeraturi, arsuri;

În caz de inhalare se scoate persoana afectată

într-o zona ventilata și cu aer curat;

Informații suplimentare

Numerele de telefon în caz de urgente:

Telefonul și adresa proprietarului autocisternei:

_________ *) Imaginea se regaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Nr. 744 din 31.VIII.2006 la

pagina 81, a se vedea imaginea asociata

Anexa 5 ──────── la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL) ─────────────────────────────────────────────────────── Tabelul A5.1. Evaluarea grupelor de risc pentru principalele sisteme din domeniul GPL

Tipul sistemului Domeniul și nivelul riscului Grupa de risc

Populația Mediul înconjurător Proprietate

Înalt Mediu Scăzut Înalt Mediu Scăzut Înalt Mediu Scăzut

Rafinăria

X

Terminal

Instalația de amestec autogaz- instalația de îmbuteliere GPL

Y

Sistem mixt de autogaz

Sistem independent de autogaz

Z

Sistem mic vrac

Încadrarea în grupele de risc este următoarea: Grupa X atunci când unul dintre domeniile și nivelele de risc sunt considerate a fi înalte; Grupa Y atunci când unul sau mai multe dintre domeniile și nivelele de risc sunt considerate a fi medii sau înalte; Grupa Z atunci când unul dintre domeniile și nivelele de risc sunt considerate a fi scăzute sau medii. Tabelul A5.2. Matricea recomandată de evaluare a riscului

Matricea riscului pentru Es Scenarii Valorile riscului referitoare la obiective

S1

Sj

Sm

p1

pj

pm

Obiectivul O1

O(i) aij = Ω(tij) kij = pjaij dij = Φi(Iij)

m

kis = \ / kij

j = 1

m

dij = \ / kij dij

j = 1

O(n)

Valorile riscului referitoare la scenarii

n

n

kj = \ / kij

Ks = \ / kis

i = 1

i = 1

n

n

dj = \ / kij dij

Ds = \ / dis

i = 1

i = 1

În matricea de evaluare a riscului fiecare obiectiv este reprezentat de un rând, iar scenariile sunt reprezentate de coloane. Ultimul rând conține caracteristicile riscului referitoare la scenarii, iar ultima coloana conține caracteristicile riscului referitoare la obiective. Semnificatia simbolurilor este următoarea: E(s) este situația în care este efectuată analiza de risc; S(j) scenariul definit pe baza evenimentelor posibile; O(i) obiectivul/elementul în discuție; p(j) probabilitatea condiționată ca scenariul j să se producă la situația data s; t(ij) timpul producerii evenimentului pentru obiectul i, la scenariul dat j; omega funcția de transformare a timpului de producere a evenimentului în probabilitate; a(ij) probabilitatea condiționată ca obiectul i să fie afectat de scenariul dat j; k(ij) probabilitatea ca obiectul i să fie afectat de scenariul j; I(ij) intensitatea impactului de producere asupra obiectului i, presupunand ca evenimentul s-a produs ca urmare a scenariului dat j; f2'd6(i) funcția care estimeaza distrugerile suferite de obiectul i; d(ij) distrugerea produsă asupra obiectului i, presupunand ca evenimentul s-a produs ca urmare a scenariului dat j; k(is) probabilitatea ca obiectul i să fie afectat de scenariul dat s, este data de relația:

m

k(is) = PI [1 - k(ij)];

j=1 (dacă probabilitatile p(j) ale scenariilor individuale sunt foarte mici, se poate utiliza formula din matrice); d(is) distrugerea asteptata produsă asupra obiectului i, pentru situația data j; k(j) numărul asteptat de obiecte care vor fi afectate de scenariul j; d(j) numărul asteptat de distrugeri produse de scenariul j; K(s) numărul total asteptat de obiecte afectate de situația data s; D(s) numărul total asteptat de distrugeri produse pentru situația data s. Interpretarea valorii riscului, R, calculat după matricea recomandată în tabelul A5.1. se face conform criteriilor din tabelului A5.2. Tabelul A5.3. Criteriile de evaluare a riscului ┌────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┬──────────┐ │Risc foarte │Risc │Risc │Risc │Risc │ │înalt │substanțial │posibil │acceptabil │indoielnic│ ├────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────┤ │

R >= 8.0 │R = 6.0

7.99│R = 4.0

5.99│R = 2.0

3.99│ R < 2.0 │ └────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┴──────────┘

Tabelul A5.4.Metode și tehnici recomandate de evaluare a riscului*

Nr.

crt.

Denumirea

Scopul metodei sau tehnicii

1

HAZard and OPerability Study- HAZOP

Metoda de identificare a pericolelor

2

Fault Tree Analysis-FTA

Metoda de identificare a evenimentelor individuale și ordonarea

după logica de aparitie a pericolului (evenimentul de vârf)

3

What-If? Analysis

Tehnica de prezicere a erorilor umane bazată pe o lista de

evenimente estimate

4

Failure Mode and Effect

Analysis-FMEA

Tehnica sistemica și cuprinzatoare de identificare a

pericolului și prezicerea consecințelor

5

Delphi Techniques

Tehnica de prezicere a frecvenței evenimentelor periculoase pe

baza experienței anterioare

6

Method Organised Systematic

Analysis of Risk-MOSAR

Metoda de abordare sistemica de analiza a riscului

utilizând treptele de siguranță ale sistemului

7

Preliminary Hazard and

Consequence Analisis-PHA

Tehnica de identificare a cauzelor fundamentale ale

evenimentului de vârf/top

8

Event Tree Analysis-ETA

Metoda de evaluare a consecințelor și prezicerea frecvenței

evenimentelor

9

Qualified Risk Assessment-QRA

Metoda de predictie a frecvenței și consecințelor evenimentului

10

Short Cut Risk Assessment

Metoda de estimare a frecvenței și consecințelor

evenimentului

11

Concept Safety Review

Tehnica de identificare a pericolelor

12

Concept Hazard Analysis

Tehnica de identificare a pericolelor majore

13

Critical EXamination of System

Safety-CEX

Metoda de identificare calitativă a pericolului

14

Check-List

Tehnica prin care se stabilește o lista a pericolelor

posibile ce trebuie analizate pentru predictia pericolului

de vârf (top)

15

Standard (comparison of design

with known safety standards)

Tehnica de utilizare a standardelor referitoare la

evaluarea pericolelor

16

Sneak Analysis

Tehnica pentru stabilirea calitativă a pericolelor asociate

topografiei locului

17

Task Analysis

Metoda de identificare a pericolului datorat numai erorilor umane

18

Hazardous Human Error

Analysis-HHEA

Metoda de identificare a pericolului asociat interactiunii

erorilor umane asupra echipamentului

19

Human Reliability Analysis-HRA

Tehnica de prezicere a frecvenței erorilor umane

20

Reliability Block Diagram

Tehnica de identificare a pericolelor prin exceptarea

banalitatilor

21

Failure Mode and Effect

Criticality Analysis-FMECA

Metoda de evaluare cantitativă a riscului prin identificarea

pericolului, a consecințelor acestuia și prezicerea frecvenței de

producere

22

Maintenance Analysis-Risk

Based Inspecțion-RBI

Tehnica de identificare a pericolelor și frecvenței de

producere a pericolelor pe baza activității de întreținere

23

Structural Reliability Analysis- SRA

Metoda de evaluare a consecințelor unui pericol estimat

pe baza structurării evenimentelor marginale

24

Techniques based on Fuzzy

Sets and Fuzzy Logic

Tehnica de cuantificare a frecvenței și consecințelor

evenimentului

25

DEFI Method

Metoda de utilizare a introducerii defectelor în sistem

computerizat pentru determinarea ratei pericolului

26

Goal Oriented Failure

Analysis-GOFA

Tehnica de predictie a factorilor care pot contribui la

producerea unui pericol; tehnica dificila, bazată pe

experienta operatorului

__________ * Metodele și tehnicile de la punctele 1

6 sunt cuprinse în standardul SR EN 1050:2002

Anexa B privind principiile de evaluare a riscului pentru siguranța mașinilor.

Anexa 6 ──────── la Codul tehnic al gazelor petroliere lichefiate (GPL) ──────────────────────────────────────────────────────── Tabelul A6.1.Recomandări privind clasificarea zonelor cu pericol exploziv

ACTIVITATEA

LOCAȚIA

ZONA CLASIFICATA

Deconectarea furtunului de

descărcare sau a pistolului

de descărcare a GPL în

recipientul de depozitare din

cisterna auto

Depozit

Terminal

Instalatie

Incinte

comerciale

Temporar Zona 1: pe o raza de 0,5 m în

jurul punctului de transfer sau

punctului de contact la produsul

transferat

Deconectarea furtunului de

descărcare sau pistolului de

descărcare a GPL în

recipientul de depozitare din

cisterna de cale ferată

Depozit

Terminal

Instalatie

Incinte

comerciale

Temporar Zona 1: pe o raza de 0,5 m în

jurul punctului de transfer sau

punctului de contact la produsul

transferat

Deconectarea furtunului de

descărcare sau pistolului de

descărcare a GPL în

recipientul de depozitare din

nava sau barja fluviala

Debarcader

Temporar Zona 1: pe o raza de 2,5 m în

jurul punctului de transfer sau

punctului de contact la produsul

transferat

Deconectarea furtunului de

încărcare sau pistolului de

încărcare a GPL în cisterna auto

Depozit

Terminal

Instalatie

Temporar Zona 1: pe o raza de 0,5 m în

jurul punctului de transfer sau

punctului de contact la produsul

transferat

Deconectarea furtunului de

încărcare sau pistolului de

încărcare a GPL în cisterna

de cale ferată

Depozit

Terminal

Instalatie

Rafinarie

Temporar Zona 1: pe o raza de 0,5 m în

jurul punctului de transfer produsul

transferat

Deconectarea furtunului de

încărcare sau pistolului de

încărcare a GPL în nava sau

barja fluviala

Debarcader

Temporar Zona 1: pe o raza de 2,5 m în

jurul punctului de transfer sau

punctului de contact la produsul

transferat

Pompe și compresoare de GPL

Instalații

Terminale

Depozite

Incinte

comerciale

Zona 1: pe o raza de 0,5 m în jurul

zonei umede a GPL a etansarii arborelui.

Zona neclasificata pentru pompe

capsulate sau cu cuplaje magnetice

Activități de injecție a

aditivilor, metanolului și

odorizantilor specifice în

terminalele și depozitele de GPL

Terminale

Depozite

Instalații

Posibilități

de transfer

Zona 1: pe o raza de 0,5 m în jurul zonei

umede a GPL a etansarii arborelui

Zona neclasificata pentru pompe capsulate

sau cu cuplaje magnetice

Depozitarea supraterana,

acoperită sau ingropata/

subterana a GPL în vrac în

depozite, terminale și incinte

comerciale

Depozite

Instalații

Incinte

comerciale

Zona 1: pe o raza de 0,5 m în jurul

punctului de contact al indicatorului

fix sau rotativ de nivel

Umplerea GPL în recipiente- butelii în clădirile

instalațiilor de imbuteliere

Instalații de

imbuteliere

GPL

Zona 1: în limita unei raze cuprinse

între 0,5 și 1,5 m în jurul masinii de

umplere/cantarului în funcție de volumul

de GPL care se scurge la cuplarea și

decuplarea capului de încărcare la

recipientul-butelie;

Zona 2: pentru restul clădirii

instalației de imbuteliere

Umplerea GPL în

recipiente-butelii în aer liber

pe platforma instalațiilor de

imbuteliere

Instalații

de imbuteliere

GPL

Zona 1: în limita unei raze cuprinse

între 0,5 și 1,5 m în jurul masinii

de umplere/cantarului în funcție de

volumul de GPL care se scurge la

cuplarea și decuplarea capului de

încărcare la recipientul-butelie

Depozitarea GPL în

recipiente-butelii în arii de

depozitare

Instalații de

imbuteliere

GPL

Nu prezintă zona periculoasa

Încărcarea și descărcarea

recipientelor-butelii din

mijloacele de transport

Instalații

Distribuitori

Vânzători

Engros-isti

Nu prezintă zona periculoasa

Transportul rutier și parcarile

Sunt acoperite de Regulamentul ADR, în afară prevederilor

Directivei 1999/92/EC -ATEX

Depozitarea temporară a

recipientelor-butelii de GPL în

interiorul clădirilor

Distribuitori

Vânzători

Engros-isti

Evaluarea riscului trebuie facuta

separat pentru incinte individuale sau

comune conform reglementărilor oficiale

în vigoare

Depozitarea temporară a

recipientelor-butelii de GPL

în aer liber, inclusiv la

clienți

Incinte

comerciale

Nu prezintă zona periculoasa

Utilizarea recipientelor-butelii

de GPL în aer liber, inclusiv

la clienți

Incinte

comerciale

Nu prezintă zona periculoasa

NOTĂ: conform documentului AEGPL "Ghid referitor la Directiva 1999/92/EC -ATEX" __________