CONVENȚIE nr. 0/2006

------- Notă

*) Traducere.

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenții, luând în considerare faptul că obiectivul Consiliului Europei este atingerea unei mai strânse unități între membrii săi cu scopul de a proteja și de a realiza idealurile și principiile care alcătuiesc moștenirea lor comună, cunoscând că fiecare persoană are obligația morală de a respecta animalele și de a da considerația cuvenită sensibilității lor la suferință, motivate de dorința de a proteja bunăstarea animalelor în timpul transportului, având convingerea că transportul internațional este compatibil cu bunăstarea animalelor, cu condiția să îndeplinească cerințele bunăstării, luând în considerare, așadar, că, atunci când cerințele de bunăstare nu pot fi îndeplinite, trebuie să se pună în aplicare o alternativă la transportul de animale vii, luând în considerare că, în general, perioada de transport al animalelor, inclusiv al animalelor pentru abator, trebuie redusă cât mai mult din motive de bunăstare a animalelor, luând în considerare faptul că încărcarea și descărcarea sunt activități în care este foarte probabil să se producă răniri și stres, luând în considerare faptul că progresul în această privință poate fi atins prin adoptarea unor prevederi comune referitoare la transportul de animale, au convenit următoarele: Principii generale

Articolul 1 — Definiții

(1) Transport internațional are înțelesul de orice mișcare dintr-o țară în alta, însă exclude călătoriile mai scurte de 50 km și mișcările între statele membre ale Comunității Europene.

(2) Medic veterinar autorizat are înțelesul de medic veterinar desemnat de autoritatea competentă.

(3) Persoană responsabilă de transportul animalelor are înțelesul de persoană care deține controlul de ansamblu asupra organizării, efectuării și încheierii întregii călătorii, indiferent dacă anumite responsabilități sunt subcontractate altor părți pe durata transportului. O astfel de persoană este de obicei aceea care planifică, face aranjamentele și definește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească alte părți.

(4) Persoană responsabilă de bunăstarea animalelor are înțelesul de persoană care are răspunderea fizică directă pentru îngrijirea animalelor în timpul transportului. O astfel de persoană poate fi însoțitorul sau conducătorul vehiculului, dacă îndeplinește același rol.

(5) Container are înțelesul de orice ladă, cutie, recipient sau altă structură rigidă folosită pentru transportul animalelor, care nu este autopropulsată și care nu face parte (detașabilă sau nu) din mijlocul de transport.

(6) Transportator are înțelesul de persoană fizică sau juridică ce transportă animale fie pe cont propriu, fie pentru o terță parte.

Articolul 2 — Specii

(1) Prezenta convenție se aplică transportului internațional al tuturor animalelor vertebrate.

(2) Cu excepția art. 4 alin. (1) și a art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și c), prevederile prezentei convenții nu se aplică:

a) dacă un singur animal este însoțit de persoana care este responsabilă de acesta pe timpul transportului;

b) pentru transportul animalelor de companie însoțite de proprietarii lor în scopuri necomerciale.

Articolul 3 — Aplicarea convenției

(1) Fiecare parte trebuie să aplice prevederile ce reglementează transportul internațional al animalelor, stipulate în prezenta convenție, și trebuie să fie responsabilă de controlul și supravegherea eficiente.

(2) Fiecare parte trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura un sistem eficient de instruire, ținând cont de prevederile prezentei convenții.

(3) Fiecare parte trebuie să se străduiască să aplice prevederile relevante ale prezentei convenții la animalele care sunt transportate în interiorul teritoriului său.

(4) Părțile trebuie să furnizeze asistență mutuală pentru aplicarea prevederilor prezentei convenții, în special prin schimbul de informații, discutarea interpretării și notificarea problemelor.

Articolul 4 — Principiile fundamentale ale convenției

(1) Animalele trebuie transportate într-un mod care să le asigure bunăstarea, inclusiv sănătatea lor.

(2) Pe cât posibil, animalele trebuie transportate fără întârziere la locul de destinație.

(3) La punctele de control trebuie să se dea prioritate transporturilor de animale.

(4) Animalele vor fi reținute numai dacă este strict necesar pentru sănătatea acestora sau pentru scopuri de control al bolilor. Dacă animalele sunt reținute, trebuie să se facă aranjamente corespunzătoare pentru îngrijirea lor și, dacă este necesar, pentru descărcarea și adăpostirea lor.

(5) Fiecare parte, pe teritoriul său, trebuie să ia măsurile necesare pentru a se evita sau a se reduce la minimum suferința animalelor în cazul în care grevele sau alte împrejurări imprevizibile împiedică aplicarea strictă a prevederilor prezentei convenții. În acest scop fiecare parte se va ghida după principiile stabilite în prezenta convenție.

(6) Prevederile prezentei convenții nu trebuie să afecteze punerea în aplicare a altor instrumente referitoare la controlul sanitar și veterinar.

(7) Prevederile prezentei convenții nu trebuie să aducă atingere libertății părților de a adopta măsuri mai stricte pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional.

Articolul 5 — Autorizarea transportatorilor

(1) Fiecare parte trebuie să se asigure că transportatorii care transportă animale în scopuri comerciale:

a) sunt înregistrați într-un mod ce permite autorității competente să îi poată identifica rapid în caz de nerespectare a cerințelor prezentei convenții;

b) posedă o autorizație valabilă pentru transport internațional, acordată de autoritatea competentă a părții în care aceștia sunt stabiliți.

(2) Fiecare parte trebuie să se asigure că autorizația este acordată transportatorilor care încredințează transportul animalelor numai persoanelor care au primit o instruire corespunzătoare în legătură cu prevederile prezentei convenții.

(3) Fiecare parte trebuie să se asigure că autorizația menționată anterior poate fi suspendată sau retrasă atunci când autoritățile competente care au acordat autorizarea sunt informate că transportatorul a încălcat în mod repetat sau grav prevederile prezentei convenții.

(4) Atunci când o parte a observat o încălcare a prezentei convenții de către un transportator înregistrat la o altă parte a prezentei convenții, prima parte trebuie să comunice celei din urmă detalii asupra contravenției observate.

Proiect și construcție

Articolul 6 — Proiectare și construcție

(1) Mijloacele de transport, containerele și dotările acestora trebuie construite, întreținute și operate astfel încât să se evite rănirea și suferința animalelor și să se asigure siguranța acestora în timpul transportului.

(2) Mijlocul de transport sau containerul trebuie construit astfel încât să ofere animalelor spațiul adecvat pentru a sta în poziție naturală, cu excepția păsărilor, altele decât puii de o zi.

(3) Mijloacele de transport sau containerele trebuie proiectate și construite astfel încât să asigure:

a) suficient de mult spațiu liber deasupra animalelor stând în poziție naturală, pentru circulația eficientă a aerului;

b) menținerea calității și cantității de aer corespunzătoare speciei transportate, în special atunci când animalele sunt transportate într-un spațiu în întregime închis.

(4) Mijloacele de transport, containerele, dotările etc. trebuie să fie suficient de solide pentru a suporta greutatea animalelor, să le împiedice pe acestea să scape sau să cadă, să reziste la stresul datorat mișcării și, atunci când este necesar, să conțină despărțituri care să protejeze animalele de mișcările mijlocului de transport. Dotările trebuie proiectate pentru a permite operarea rapidă și ușoară.

(5) Despărțiturile trebuie să fie rigide și suficient de solide pentru a rezista la greutatea animalelor care sunt împinse în acestea și să fie astfel proiectate încât să nu împiedice circulația aerului.

(6) Mijloacele de transport sau containerele trebuie să fie construite și operate astfel încât să protejeze animalele împotriva intemperiilor și schimbărilor meteorologice nefavorabile. În special acoperișul exterior, situat exact deasupra animalelor, trebuie să limiteze la maximum absorbția și conducția de căldură solară.

(7) Planșeul mijloacelor de transport sau al containerului trebuie să fie antiderapant. Planșeele trebuie să fie proiectate, construite și întreținute pentru a se evita disconfortul, extenuarea și rănirea animalelor și a se reduce la minimum scurgerea de urină și fecale. Materialele alese pentru construcția planșeului trebuie selectate astfel încât să fie redusă la minimum coroziunea.

(8) Mijloacele de transport trebuie astfel proiectate și construite pentru a permite accesul la animale, inspecția animalelor și, dacă este necesar, adăparea, hrănirea și îngrijirea acestora.

(9) Atunci când este necesară legarea animalelor trebuie prevăzut un echipament adecvat în mijlocul de transport.

(10) Containerele în care se transportă animale trebuie marcate clar și vizibil, pentru a indica prezența animalelor vii, cu un semn care să arate partea superioară a containerului.

(11) Mijloacele de transport, containerele și dotările acestora trebuie proiectate și construite pentru a permite o curățare și dezinfecție ușoară.

Pregătirea pentru transport

Articolul 7 — Planificarea

(1) Pentru fiecare călătorie persoana responsabilă de transportul animalelor trebuie astfel identificată încât să se poată obține în orice moment al transportului informații despre organizarea, efectuarea și încheierea transportului.

(2) Când călătoria planificată depășește 8 ore pentru transportul intern al solipedelor domestice și al animalelor domestice din speciile bovine, ovine, caprine și porcine, persoana responsabilă pentru transport trebuie să întocmească un document în care să specifice aranjamentele stabilite pentru călătorie și mai ales următoarele informații:

a) identificarea transportatorului și a mijloacelor de transport;

b) identificarea lotului și documentele însoțitoare (specia, numărul de animale, certificate veterinare);

c) locul și țara de plecare, locurile de transfer, locurile în care animalele trebuie descărcate și puse la odihnă și locul și țara de destinație.

(3) Persoana responsabilă de transport trebuie să asigure că, în fapt, călătoria preconizată respectă regulile respective ale țărilor de plecare, tranzit și destinație.

(4) Persoana responsabilă de bunăstarea animalelor trebuie să consemneze imediat în documentul menționat la alin. (2) orele și locurile la care animalele transportate au fost hrănite, adăpate și puse la odihnă pe durata călătoriei. Acest document trebuie pus la dispoziție autorității competente la cerere.

(5) Nici un animal nu va fi transportat dacă persoana responsabilă de transport nu ia măsurile necesare pentru asigurarea bunăstării acestora de-a lungul călătoriei, înaintea efectuării acesteia. Dacă este cazul, se vor face aranjamente pentru a se asigura apa, hrana, odihna și îngrijirea necesară în timpul călătoriei și la sosirea la locul de destinație, iar pentru acest scop trebuie să se facă în avans notificările corespunzătoare.

(6) Pentru a se evita orice întârziere, loturile de animale trebuie să fie însoțite de documentație adecvată, iar la posturile unde se efectuează formalități de import și tranzit trebuie notificată în cel mai scurt timp o persoană competentă.

(7) Persoana responsabilă de transport trebuie să se asigure că responsabilitatea pentru bunăstarea animalelor în timpul transportului este definită clar, de la momentul plecării la momentul sosirii la punctul de destinație, inclusiv încărcarea și descărcarea.

Articolul 8 — Însoțitori

(1) Pentru a se asigura îngrijirea necesară a animalelor în timpul transportului loturile de animale vor fi însoțite de un însoțitor care este responsabil de bunăstarea animalelor. Conducătorul vehiculului poate îndeplini funcțiile însoțitorului.

(2) Însoțitorul trebuie să fi primit instruire specifică și adecvată sau să aibă experiența practică echivalentă care să îl califice pentru a manipula, a transporta și a îngriji animale, inclusiv în cazuri de urgență.

(3) Se pot face excepții de la prevederile alin. (1) în următoarele cazuri:

a) atunci când persoana responsabilă de transportul animalelor a desemnat un agent care să se îngrijească de animale la punctele adecvate pentru odihnă, adăpare și hrănire;

b) atunci când animalele sunt transportate în containere cu închidere sigură, ventilație adecvată și care, atunci când este cazul, conțin suficientă apă și hrană, în distribuitoare care nu pot fi răsturnate, pentru o călătorie de două ori mai lungă decât durata anticipată.

Articolul 9 — Aptitudine pentru transport

(1) Nici un animal nu trebuie transportat dacă nu este apt pentru călătorie.

(2) Animalele bolnave sau rănite nu trebuie considerate apte pentru transport. Totuși, această prevedere nu este aplicabilă:

a) animalelor ușor rănite sau bolnave, a căror transportare nu le va cauza suferință suplimentară;

b) animalelor transportate pentru scopuri experimentale sau alte scopuri științifice aprobate de autoritatea competentă în materie, dacă boala sau rănirea face parte din programul de cercetare;

c) transportului animalelor sub supraveghere veterinară pentru sau ca urmare a unui tratament de urgență.

(3) Trebuie să se acorde o grijă specială transportului animalelor în stare avansată de gestație, celor care au fătat recent și celor foarte tinere:

- femelele gestante de mamifere nu trebuie transportate înainte de parturiție cel puțin o perioadă egală cu 10% din durata gestației și nici cel puțin o săptămână după parturiție; - mamiferele foarte tinere nu trebuie transportate înainte de vindecarea completă a cicatricei ombilicale. Dacă s-au luat toate precauțiile necesare, cu aviz veterinar și în funcție de caz, autoritatea competentă poate face excepție pentru iepele înregistrate însoțite de mânz, care merg la armăsar după fătare.

(4) Nu se vor folosi sedative decât dacă este strict necesar pentru a se asigura bunăstarea animalelor și numai în urma avizului veterinar, conform legislației naționale.

Articolul 10 — Inspecție/Certificat

(1) Înainte de încărcarea animalelor pentru un transport internațional, acestea vor fi inspectate de către un medic veterinar autorizat din țara în care începe călătoria, care să asigure că acestea sunt apte de transport.

(2) Medicul veterinar autorizat trebuie să elibereze un certificat în care se identifică animalele, se declară că acestea sunt apte pentru călătoria propusă și, dacă este posibil, se consemnează numărul de înregistrare sau, dacă este cazul, numele ori alte căi de a identifica mijlocul de transport și tipul de transport folosit.

(3) În anumite cazuri hotărâte prin înțelegere între părțile implicate nu este necesar să se aplice prevederile prezentului articol.

Articolul 11 — Odihna, adăparea și hrănirea înainte de încărcare

(1) Animalele trebuie să fie pregătite pentru călătoria prevăzută, să se obișnuiască cu hrana furnizată și să poată folosi sistemele de distribuire a apei și hranei. Trebuie să li se asigure apă, hrană și o perioadă de odihnă corespunzătoare.

(2) Pentru a se reduce stresul datorat transportului trebuie să se acorde considerația cuvenită necesității anumitor categorii de animale, precum animalele sălbatice, de a se obișnui cu modul de transport înainte de călătoria propusă.

(3) Amestecarea animalelor care nu au fost crescute împreună sau care nu sunt obișnuite una cu alta trebuie evitată cât mai mult posibil.

Încărcare și descărcare

Articolul 12 — Principii

(1) Animalele trebuie încărcate și descărcate astfel încât să se garanteze că nu li se va cauza rănire sau suferință.

(2) Animalele trebuie încărcate astfel încât să se asigure că spațiile disponibile (suprafața de podea și înălțimea) și cerințele de separare sunt îndeplinite conform art. 17.

(3) Animalele trebuie încărcate cât mai aproape posibil de ora plecării de la locul de expediere.

(4) La sosirea la destinație animalele trebuie să fie descărcate cât mai curând posibil, să primească o cantitate adecvată de apă și, dacă este necesar, de hrană și să se poată odihni.

Articolul 13 — Echipamente și proceduri

(1) Încărcarea și descărcarea trebuie să aibă loc folosindu-se o rampă, un ascensor sau o boxă de încărcare proiectată și construită adecvat, cu excepția cazului în care animalele trebuie transportate în containere construite special. Ridicarea manuală a animalelor este permisă dacă animalele sunt de talie destul de mică și este chiar de dorit în cazul animalelor tinere care pot avea dificultăți la urcarea rampei. Toate echipamentele de încărcare și descărcare trebuie să fie adaptate acestui scop, stabile și întreținute în bună stare.

(2) Toate rampele și suprafețele pe care merg animalele trebuie proiectate și întreținute pentru a se preveni alunecarea, iar panta acestora trebuie redusă cât mai mult posibil. Dacă panta este mai înclinată de 10°, acestea trebuie prevăzute cu un sistem, precum șipci transversale, care să asigure că animalele urcă sau coboară fără risc ori dificultate. Echipamentul trebuie prevăzut cu bariere laterale, dacă este necesar.

(3) Interiorul mijlocului de transport trebuie bine iluminat la încărcare pentru ca animalele să poată vedea pe unde merg, în funcție de cerințele specifice pe specii.

(4) Animalele trebuie încărcate numai în mijloace de transport care au fost curățate cu atenție și, atunci când este necesar, dezinfectate.

(5) Bunurile care sunt transportate în același mijloc de transport cu animalele trebuie plasate astfel încât să nu producă animalelor rănire, suferință sau extenuare.

(6) Când containerele încărcate cu animale sunt plasate unul deasupra altuia în mijlocul de transport, trebuie să se ia precauțiile necesare pentru a se evita ca urina și fecalele să cadă pe animalele plasate dedesubt.

Articolul 14 — Manipularea

(1) Animalele trebuie mânuite calm și cu blândețe pentru a le reduce neliniștea și agitația la minimum și pentru a le feri de durere, suferință și răniri care pot fi evitate.

(2) Gălăgia, hărțuiala și folosirea forței excesive în timpul încărcării și descărcării trebuie evitate. Animalele nu trebuie lovite și nici nu trebuie să se aplice presiune într-o parte a corpului sensibilă în mod deosebit. În special, cozile animalelor nu trebuie strivite, răsucite sau rupte, iar ochii acestora nu trebuie să fie presați. Animalele nu trebuie lovite cu pumnii sau cu picioarele.

(3) Animalele nu trebuie suspendate cu mijloace mecanice, ridicate sau târâte de cap, urechi, coarne, picioare, coadă, lână sau în alt mod dureros.

(4) Instrumentele destinate ghidării animalelor trebuie folosite numai în acest scop. Folosirea instrumentelor care administrează șocuri electrice trebuie evitată cât mai mult posibil. În orice caz, aceste instrumente trebuie folosite numai pentru bovinele adulte sau porcii adulți care refuză să se deplaseze și numai când au în fața lor loc să se deplaseze. Șocurile nu trebuie să dureze mai mult de o secundă, trebuie să fie distanțate adecvat și să fie aplicate numai pe mușchii trenului posterior. Șocurile nu trebuie folosite repetat dacă animalele nu reacționează.

(5) Persoanele care mânuiesc animalele nu trebuie să folosească vergeaua sau alte instrumente ascuțite. Bastoanele sau alte instrumente destinate mânării animalelor trebuie folosite numai dacă pot fi aplicate pe corpul unui animal fără să producă rănire sau suferință.

Articolul 15 — Separare

(1) Animalele trebuie separate în timpul transportului când este probabil să se producă răniri sau suferință dacă sunt transportate împreună. Această măsură se aplică în special:

a) animalelor din specii diferite;

b) animalelor care sunt ostile unele față de altele;

c) animalelor de talii și vârste semnificativ diferite;

d) masculilor adulți necastrați;

e) animalelor legate și celor nelegate.

(2) Prevederile alin. (1) nu se vor aplica în cazul în care animalele au fost crescute în grupuri compatibile, sunt obișnuite unele cu altele, separarea ar produce suferință sau femelele sunt însoțite de tineret dependent.

Practici de transport

Articolul 16

Planșeul și așternutul Suprafața planșeului mijloacelor de transport trebuie întreținută astfel încât să se reducă riscul de alunecare sau de scurgere a urinei și a fecalelor. Planșeul mijloacelor de transport și al containerelor trebuie să fie acoperit de un așternut adecvat care să absoarbă urina și fecalele și care să ofere un material potrivit pentru odihnă, în afară de cazul în care se folosește o metodă alternativă care să ofere animalelor cel puțin aceleași avantaje.

Articolul 17 — Spațiu disponibil (suprafața pardoselii și înălțimea)

(1) Animalelor trebuie să li se ofere spațiul adecvat pentru a sta în picioare, în poziția lor naturală, în mijloacele de transport sau în container. Totodată trebuie să se prevadă spațiu pentru culcare, în afară de cazul în care protocolul tehnic sau condiții speciale de protecție a animalelor cer altceva. Un protocol tehnic întocmit conform art. 34 trebuie să stabilească spațiul minim disponibil pentru animale.

(2) Pentru a se preveni rănirea datorată mișcărilor excesive trebuie să se folosească paravane pentru a se separa grupe numeroase de animale sau incinta care conține mai puține animale decât capacitatea sa normală, care altfel ar avea prea mult spațiu.

(3) Paravanele trebuie să fie adecvate speciei și taliei animalelor și trebuie poziționate, securizate și întreținute astfel încât să prevină rănirea sau suferința acestora.

Articolul 18

Legarea animalelor Atunci când animalele sunt legate, sforile, pripoanele sau alte mijloace folosite trebuie să fie destul de rezistente pentru a nu se rupe în condiții normale de transport și să fie suficient de lungi pentru a permite animalelor să se culce sau să mănânce și să bea. Trebuie astfel proiectate pentru a elimina orice pericol de strangulare sau de rănire. Animalele nu trebuie legate de coarne, picioare, inele nazale și nici nu trebuie transportate cu picioarele legate împreună. Animalele trebuie legate numai cu dispozitive care să permită să fie dezlegate rapid.

Articolul 19 — Ventilare și temperatură

(1) Trebuie să se prevadă suficientă ventilație pentru a se asigura respectarea în întregime a nevoilor animalelor, luându-se în considerație în special numărul și tipul de animale ce trebuie transportate și condițiile meteorologice preconizate pe durata călătoriei.

(2) Containerele trebuie stivuite astfel încât ventilarea lor să nu fie împiedicată.

(3) Când animalele trebuie transportate în condiții necorespunzătoare de temperatură și umiditate, trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura bunăstarea acestora.

Articolul 20 — Apă, hrană și odihnă

(1) Animalelor trebuie să li se ofere apă, hrană și posibilitatea de a se odihni conform speciei și vârstei, la intervale adecvate.

(2) Un protocol tehnic, întocmit conform art. 34, va determina perioadele maxime de călătorie, intervalele minime de adăpare și hrănire și perioadele de odihnă.

(3) Apa și hrana trebuie să fie de calitate bună și să fie prezentate animalelor într-un mod care să reducă contaminarea.

Articolul 21

Femele în lactație Femelele în lactație care nu sunt însoțite de progenituri nu trebuie transportate perioade îndelungate. Cu toate acestea, dacă este inevitabil, acestea trebuie mulse cu puțin timp înainte de încărcare și la intervale de nu mai mult de 12 ore pe parcursul călătoriei.

Articolul 22

Iluminarea Mijloacele de transport trebuie echipate cu mijloace de iluminare, fixe sau portabile, suficiente pentru inspecția generală a animalelor, iar când este necesar, în timpul transportului, precum și pentru adăpare și hrănire.

Articolul 23

Containere În timpul transportului și al manipulării containerele trebuie ținute în poziție verticală și trebuie reduse izbiturile și scuturăturile puternice.

Articolul 24

Îngrijirea în timpul transportului Persoana responsabilă de bunăstarea animalelor trebuie să folosească fiecare ocazie de a le controla și, dacă este necesar, de a le administra îngrijirea adecvată.

Articolul 25 — Urgențe și accidente în timpul transportului Animalele care se îmbolnăvesc sau sunt rănite în timpul transportului trebuie să primească asistență de prim ajutor cât mai curând posibil. Dacă este necesar trebuie să li se administreze tratament veterinar corespunzător sau să fie ucise într-un mod care să nu le producă suferință suplimentară. Prevederi speciale

Articolul 26 — Prevederi speciale pentru transportul feroviar

(1) Orice vagon de cale ferată folosit pentru transportul animalelor trebuie să fie marcat pentru a indica prezența animalelor

vii. În afara cazului în care animalele sunt transportate în containere, pereții interiori ai vagonului feroviar trebuie să fie din material corespunzător, perfect neted și echipat cu inele sau bare, la o înălțime adecvată, de care să se lege animalele.

(2) Atunci când nu sunt transportate în boxe individuale, solipedele trebuie să fie legate astfel încât să stea cu fața spre același perete al vagonului sau să stea față în față. Cu toate acestea, mânjii și animalele retive nu trebuie legați.

(3) Animalele de talie mare trebuie încărcate astfel încât să permită unui însoțitor să se deplaseze printre acestea.

(4) La asamblarea trenurilor și în timpul altor mișcări a vagoanelor de cale ferată trebuie să se ia toate precauțiile pentru a se evita izbirea vagoanelor care conțin animale.

(5) Trebuie să se folosească orice ocazie de a controla animalele, după cum se prevede la art. 24, la fiecare oprire a vagonului feroviar sau la schimbarea condițiilor meteorologice.

Articolul 27 — Prevederi speciale pentru transportul rutier

(1) Vehiculele în care animalele sunt transportate trebuie marcate clar și vizibil pentru a se indica prezența animalelor vii.

(2) Vehiculele trebuie conduse astfel încât să se asigure accelerarea, încetinirea și virarea lină.

(3) Vehiculele trebuie să aibă suficient echipament pentru încărcare și descărcare, conform art. 13.

(4) Trebuie să se folosească orice ocazie de a controla animalele din vehicul, după cum se prevede la art. 24, la fiecare oprire a vehiculului sau la schimbarea condițiilor meteorologice.

Articolul 28 — Prevederi speciale pentru transportul naval (cu excepția navelor roll-on/roll-off)

(1) Înainte de a se permite încărcarea, pentru a se asigura respectarea cerințelor privind bunăstarea animalelor, autoritatea competentă a țării în care are loc încărcarea trebuie să inspecteze:

a) navele construite special pentru transportul de animale sau navele transformate pentru acest scop;

b) amenajările de pe alte nave pe care sunt transportate animalele.

(2) Trebuie să se instaleze o alarmă care să detecteze orice pană de curent la sistemul de ventilație forțată.

Trebuie să se prevadă o sursă de energie secundară adecvată, separată de sursa primară, pentru a se asigura menținerea unei ventilații forțate corespunzătoare.

(3) Animalele nu trebuie transportate pe punți deschise, în afara cazului în care există containere și alte structuri care să le ofere o protecție corespunzătoare pentru apa de mare.

(4) Când animalele sunt încărcate și descărcate din navă trebuie să se prevadă pasarele, rampe și culoare adecvate între dana de acostare și puntea pentru animale.

(5) Încărcarea și descărcarea animalelor pe și din navele pentru animale trebuie să fie supravegheate de un medic veterinar autorizat.

(6) La încărcare și descărcare, adăposturile pentru animale, rampele și pasajele trebuie să fie iluminate adecvat pentru ca animalele să poată vedea unde merg, în funcție de cerințele minime ale speciei.

(7) Toate țarcurile, boxele și containerele trebuie să fie accesibile direct atât pentru animale, cât și pentru însoțitori.

(8) Pasajele de trecere pentru animale trebuie să fie adecvate speciei care este transportată, în special nu trebuie să aibă margini și colțuri ascuțite, iar proeminențele trebuie să fie reduse.

(9) Toate părțile navei în care sunt adăpostite animale trebuie prevăzute cu instalații care să asigure o drenare eficientă și care să fie menținute în condiții sanitare bune.

(10) Pe navă trebuie să se transporte rezerve de apă curată și proaspătă, hrană și așternut corespunzător, suficiente pentru nevoile animalelor și ținându-se cont de durata călătoriei.

(11) Trebuie să se transporte rezerve suplimentare de apă și, în cazul călătoriilor de lungă durată, hrană și așternut pentru cazurile de întârzieri neprevăzute.

(12) Rezervele de hrană și așternut trebuie depozitate astfel încât să se asigure menținerea lor în stare uscată, ferite de apa de mare și de intemperii. Depozitarea hranei și a așternutului nu trebuie să împiedice funcționarea sistemelor de ventilare, iluminare și drenare și nici să blocheze pasajele de trecere.

(13) Trebuie să se prevadă echipament pentru adăpare și hrănire corespunzător numărului, taliei și speciei de animale care vor fi transportate.

(14) Trebuie să se prevadă izolarea animalelor care se îmbolnăvesc sau se rănesc în timpul călătoriei.

(15) În caz de urgență trebuie să fie posibil să se ucidă un animal conform prevederilor art. 25. Pentru acest scop trebuie să existe la dispoziție mijloace pentru sacrificare adecvate speciei.

Articolul 29 — Prevederi speciale pentru transportul cu vehicule rutiere sau vagoane de cale ferată pe nave roll-on/roll-off

(1) Atunci când animalele sunt transportate cu vehicule rutiere sau cu vagoane de cale ferată pe nave roll-on/ roll-off, în special pe punți închise, trebuie să existe o grijă deosebită pentru a se asigura că animalelor li se furnizează ventilație suficientă în timpul călătoriei. Vehiculele rutiere și vagoanele de cale ferată trebuie arimate astfel încât animalele să beneficieze de o admisie maximă de aer proaspăt.

(2) Persoana responsabilă de bunăstarea animalelor trebuie să aibă acces la acestea pentru a putea fi inspectate și, dacă este necesar, îngrijite, adăpate și hrănite în timpul călătoriei.

(3) Vehiculele rutiere, vagoanele feroviare și containerele trebuie să fie echipate cu un număr suficient de puncte de siguranță proiectate, poziționate și întreținute corespunzător, care să le permită să fie prinse în siguranță de navă. Vehiculele rutiere, vagoanele de cale ferată și containerele trebuie fixate solid de navă înaintea începerii călătoriei pe mare pentru a împiedica dislocarea lor prin mișcările navei.

(4) Vehiculele rutiere și vagoanele de cale ferată vor fi transportate pe puntea deschisă a unei nave numai într-o poziție ce oferă o protecție adecvată față de apa de mare, luând în considerare protecția pe care o oferă însuși vehiculul rutier sau vagonul feroviar.

(5) Trebuie să se instaleze o alarmă pentru a detecta orice defecțiune electrică a sistemului de ventilație al navei. O sursă secundară de energie trebuie prevăzută pentru a se asigura menținerea ventilației forțate adecvate.

(6) Trebuie să se facă aranjamente pentru aprovizionarea animalelor cu apă proaspătă și hrană în cazul unor întârzieri neprevăzute sau, dacă este necesar, în alt mod.

(7) În caz de urgență, dacă transportul durează mai mult de două ore, este posibil să se ucidă un animal conform prevederilor stabilite la art. 25. Pentru acest scop trebuie să fie disponibile mijloace de sacrificare adecvate speciilor.

Articolul 30 — Prevederi speciale pentru transportul aerian

(1) Nici un animal nu trebuie transportat în condițiile în care calitatea aerului, temperatura și presiunea nu se pot menține în limite corespunzătoare în timpul întregii călătorii.

(2) Comandantul de zbor va fi informat asupra speciilor, locației, cantității de animale vii la bordul aeronavei, precum și asupra oricărei acțiuni solicitate. Pentru animalele aflate în compartimentele de marfă accesibile, comandantul trebuie anunțat asupra oricărei neregularități referitoare la animale, cât mai curând posibil.

(3) Animalele trebuie încărcate în aeronavă cât mai aproape de ora de plecare planificată.

(4) Nu trebuie să se folosească medicamentele decât dacă există o problemă specifică, iar acestea trebuie administrate de un medic veterinar sau de o altă persoană instruită asupra modului lor de folosire. Comandantul va fi informat cât mai curând posibil asupra folosirii oricăror medicamente în timpul zborului.

(5) Mijloace de sedare și/sau de eutanasiere adecvate speciei trebuie să fie disponibile și folosite numai cu acordul comandantului, în caz de urgență și când însoțitorul are acces la animale, conform art. 25.

(6) Însoțitorul trebuie informat înainte de decolare asupra procedurii de comunicare în timpul zborului și trebuie să fie capabil să comunice eficient cu echipajul.

Consultări multilaterale

Articolul 31 — Consultări multilaterale

(1) Părțile trebuie să țină consultări multilaterale în cadrul Consiliului Europei, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții și, după aceea, la fiecare 5 ani sau mai frecvent dacă majoritatea părților solicită astfel.

(2) Aceste consultări trebuie să aibă loc la reuniuni convocate de secretarul general al Consiliului Europei.

(3) Fiecare parte are dreptul să numească unul sau mai mulți reprezentanți pentru a participa la aceste consultări. Părțile trebuie să comunice numele reprezentantului/ reprezentanților lor secretarului general al Consiliului Europei cu cel puțin o lună înainte de fiecare reuniune. Fiecare parte trebuie să aibă drept de vot. Fiecare stat care este parte a convenției va avea un vot.

(4) Comunitatea Europeană, devenind parte a prezentei convenții, în limitele domeniului său de competență, își va exercita dreptul de vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor membre ale sale care sunt părți ale prezentei convenții. Comunitatea Europeană nu își va exercita dreptul de vot în cazurile în care statele membre respective își exercită acest drept, și invers.

(5) Părțile pot cere avizul experților. Acestea pot, la inițiativa lor sau la solicitarea organismului implicat, să invite orice organism, internațional sau național, guvernamental ori neguvernamental, care este calificat tehnic în domeniile acoperite de prezenta convenție, pentru a fi reprezentat de un observator la o consultare sau la o parte a unei consultări. Hotărârea de a invita astfel de experți sau organisme trebuie luată cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor exprimate.

(6) După fiecare consultare părțile trebuie să supună Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei un raport asupra consultării și asupra aplicării prezentei convenții.

(7) Sub rezerva prevederilor prezentei convenții, părțile trebuie să întocmească reguli de procedură pentru consultări.

Articolul 32

Rolul consultărilor multilaterale În cadrul consultărilor multilaterale părțile sunt responsabile de urmărirea aplicării prezentei convenții. Acestea pot, în mod special:

a) să pregătească protocoalele tehnice conform art. 34;

b) să sugereze orice modificare necesară la prezenta convenție și să examineze cele propuse conform prevederilor art. 35;

c) să examineze, la cererea uneia sau mai multor părți, chestiuni privitoare la interpretarea prezentei convenții;

d) să facă recomandări Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la statele care trebuie invitate să adere la prezenta convenție.

Protocoale tehnice

Articolul 33

Obiect Părțile trebuie să adopte protocoale tehnice la prezenta convenție, referitoare la facilitățile de spațiu (art. 17) și la adăpare, hrănire și odihnă (art. 20). Acestea pot, de asemenea, să adopte alte protocoale tehnice în vederea stabilirii normelor tehnice de implementare a prevederilor prezentei convenții.

Articolul 34 — Adoptare și intrare în vigoare

(1) Trebuie să se adopte un protocol tehnic, cu majoritate de două treimi din numărul voturilor exprimate, pe care apoi să îl transmită pentru aprobare Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. După aprobare, acest text trebuie transmis părților pentru acceptare.

(2) Trebuie să între în vigoare un protocol tehnic, referitor la părțile care l-au acceptat, în prima zi a lunii următoare expirării perioadei de o lună după data la care trei părți, inclusiv cel puțin două state membre ale Consiliului Europei, l-au informat pe secretarul general al Consiliului Europei că îl acceptă. În ceea ce privește fiecare parte care îl acceptă ulterior, protocolul trebuie să între în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de o lună după data la care partea l-a informat pe secretarul general al Consiliului Europei asupra acceptării protocolului.

(3) Pentru pregătirea protocoalelor tehnice părțile trebuie să urmeze evoluțiile cercetării științifice și metodele noi de transport al animalelor.

Articolul 35 — Amendamente

(1) Fiecare amendament la un protocol tehnic la prezenta convenție, propus de o parte sau de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, trebuie comunicat secretarului general al Consiliului Europei și transmis de către acesta statelor membre ale Consiliului Europei, Comunității Europene și fiecărui stat nemembru care a aderat la prezenta convenție sau a fost invitat să adere la aceasta conform prevederilor art. 38.

(2) Orice amendament propus conform prevederilor alin. (1) trebuie examinat la nu mai puțin de 6 luni de la data transmiterii sale de către secretarul general al Consiliului Europei la o consultare multilaterală, unde poate fi adoptat cu o majoritate de două treimi din numărul părților. Textul adoptat trebuie transmis părților.

(3) În prima zi a lunii următoare expirării perioadei de 18 luni după adoptarea acestuia prin consultare multilaterală, în afara cazului în care mai mult de o treime din numărul părților au exprimat obiecții, fiecare amendament trebuie să între în vigoare pentru acele părți care nu au prezentat obiecții.

Reglementarea diferendelor

Articolul 36 — Reglementarea diferendelor

(1) În cazul unui diferend privitor la interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentei convenții, autoritățile competente ale părților implicate trebuie să se consulte între ele. Fiecare parte trebuie să comunice secretarului general al Consiliului Europei denumirile și adresele autorităților lor competente.

(2) Dacă diferendul nu a fost reglementat în acest mod, trebuie, la cererea uneia sau alteia dintre părți, să fie supus arbitrării. Fiecare parte trebuie să numească un arbitru și cei 2 arbitri trebuie să numească un supraarbitru. Dacă una dintre părțile diferendului nu a numit un arbitru în termen de 3 luni de la cererea de arbitraj, acesta va fi numit la cererea altei părți a diferendului de către președintele Curții Europene a Drepturilor Omului. Dacă acesta din urmă este conaționalul uneia dintre părțile diferendului, această datorie trebuie îndeplinită de către vicepreședintele Curții Europene a Dreptului Omului sau, dacă vicepreședintele este conaționalul uneia dintre părțile diferendului, de către judecătorul cu vechimea cea mai mare de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care nu este conaționalul vreuneia dintre părțile diferendului. Aceeași procedură trebuie respectată dacă arbitrii nu pot cădea de acord asupra alegerii supraarbitrului.

În cazul unui diferend între două părți, dintre care una este membră a Comunității Europene, aceasta din urmă fiind ea însăși o parte, cealaltă parte trebuie să adreseze cererea de arbitraj atât statului membru, cât și Comunității Europene, care o vor notifica în comun, în termen de 3 luni de la recepționarea cererii, fie că statul membru sau Comunitatea Europeană sau statul membru și Comunitatea Europeană împreună se constituie în părți ale diferendului. În absența unei notificări în numitul termen limită, statul membru și Comunitatea Europeană trebuie considerate ca fiind una și aceeași parte în diferend pentru scopurile aplicării prevederilor ce reglementează constituirea și procedura unui tribunal de arbitraj. Se procedează la fel atunci când statul membru și Comunitatea Europeană se prezintă împreună ca parte a unui diferend.

(3) Tribunalul de arbitraj trebuie să își stabilească propria procedură. Hotărârile sale trebuie luate cu majoritate de voturi și sunt definitive. Hotărârea sa, ce trebuie luată pe baza prezentei convenții, este finală.

(4) Procedura pentru reglementarea diferendelor nu este aplicabilă diferendelor legate de chestiuni care țin de competența Comunității Europene sau de definirea sferei acestei competențe între părți care sunt membre ale Comunității Europene sau între astfel de membri și Comunitatea Europeană.

Clauze finale

Articolul 37 — Semnătură, ratificare, acceptare, aprobare

(1) Prezenta convenție este deschisă pentru a fi semnată de statele membre ale Consiliului Europei și Comunității Europene. Este supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.

(2) Nici un stat care este parte a Convenției europene pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional, deschisă spre semnare la Paris la 13 decembrie 1968, nu poate să depună instrumentul său de ratificare, de acceptare sau de aprobare fără să fi denunțat numita convenție sau să o denunțe simultan.

(3) Prezenta convenție va intra în vigoare la 6 luni după data la care patru state și-au exprimat consimțământul de a fi legate prin aceasta.

(4) Ori de câte ori, prin aplicarea alineatelor precedente, denunțarea Convenției din 13 decembrie 1968 nu produce efecte simultan cu intrarea în vigoare a prezentei convenții, un stat contractant sau Comunitatea Europeană poate, atunci când depune instrumentul de ratificare, de acceptare sau de aprobare, să declare că va continua să aplice Convenția din 13 decembrie 1968 până la intrarea în vigoare a prezentei convenții.

(5) Prezenta convenție va intra în vigoare la 6 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare cu privire la fiecare stat semnatar ori la Comunitatea Europeană care își exprimă ulterior consimțământul de a fi legată prin aceasta.

Articolul 38 — Aderarea statelor nemembre

(1) După intrarea în vigoare a prezentei convenții, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei poate invita orice alt stat nemembru al Consiliului Europei să adere la prezenta convenție printr-o hotărâre adoptată cu majoritatea de voturi prevăzută la art. 20 lit. d) din Statutul Consiliului Europei și prin vot unanim al reprezentanților statelor contractante cu drept de a fi reprezentate în Comitetul de Miniștri.

(2) Referitor la oricare stat care va adera, prezenta convenție intră în vigoare la 6 luni după data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 39 — Clauze teritoriale

(1) Oricare stat sau Comunitatea Europeană poate, la momentul semnării sau când depune instrumentul său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile în care se aplică prezenta convenție.

(2) Oricare stat sau Comunitatea Europeană poate, la orice dată ulterioară, printr-o declarație adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei convenții la oricare alt teritoriu specificat în această declarație. Referitor la un astfel de teritoriu, prezenta convenție intră în vigoare la 6 luni de la data primirii respectivei declarații de către secretarul general al Consiliului Europei.

(3) Orice declarație făcută sub incidența alin. (1) și (2), referitoare la orice teritoriu specificat într-o astfel de declarație, poate fi retrasă printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea intră în vigoare la 6 luni după data primirii respectivei notificări de către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 40 — Denunțare

(1) Orice parte poate în orice moment să denunțe prezenta convenție prin intermediul unei notificări adresate secretarului general al Consiliului Europei.

(2) O asemenea denunțare va produce efecte la 6 luni după data primirii respectivei notificări de către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 41

Notificări Secretarul general al Consiliului Europei trebuie să notifice statelor membre ale Consiliului Europei, Comunității Europene și statelor care au aderat sau au fost invitate să adere la prezenta convenție asupra:

a) oricărei semnături;

b) depunerii oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c) oricărei date de intrare în vigoare a prezentei convenții conform art. 37 și 38;

d) oricărui alt act, oricărei notificări sau comunicări legate de prezenta convenție.

Semnatarii, fiind împuterniciți în mod corespunzător, au semnat prezenta convenție. Încheiată la Chișinău la 6 noiembrie 2003, în limbile engleză și franceză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va trimite copii certificate fiecărui stat membru al Consiliului Europei, Comunității Europene și fiecărui stat invitat să adere la prezenta convenție.