Calitatea procesuala pasiva a MECT, a ISJ, a CJ, a P si a CL in cazul litigiilor avand ca obiect plata drepturilor salariale catre personalul didactic si didactic auxiliar.

Prin cererea inregistrata la nr. 3635/91/2007 SL, in numele membrilor sai,  a chemat in judecata pe paratii MECT, ISV, SJV, CLV, CJV, solicitand ca acestia sa fie obligati la plata drepturilor salariale neacordate reprezentand contravaloarea  transelor suplimentare ce li se cuveneau potrivit art.50 al.1 si 2 din Legea nr.128/1997, pe ultimii trei ani.
In motivarea cererii sale reclamantul a aratat ca potrivit dispozitiilor art.50 al.1 si 2 personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de transele la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in invatamant si pentru fiecare din transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime. Cum paratii nu au respectat aceste prevederi si nu au achitat reclamantilor drepturile salariale stabilite de aceste dispozitii legale solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata si obligarea paratilor la plata acestor drepturi.
Prin sentinta civila nr. 31/16.01.2008 a Tribunalului Vrancea, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de PM, IJSV, MECT si CJV.
S-a admis actiunea formulata de reclamantii, in contradictoriu cu paratii MECT,  ISJV si altii .
Au fost obligati paratii sa acorde reclamantilor transele suplimentare de vechime prevazute de art. 50 alin. 1 si 2 din Legea nr. 128/1997 si sa plateasca acestora diferentele salariale aferente activitatii prestate in perioada 23.11.2004-23.11.2007, reactualizate in raport de rata inflatiei la data platii efective.
Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs parata MECT, considerand-o nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive.
In mod neintemeiat prima instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MECT.
MECT nu a platit si nici nu a asigurat plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice intrucat nu are aceste atributii. Instanta de fond a interpretat eronat prev. art. 4 din H.G. nr. 366/2007 si nu s-a raportat la intreg cadrul legislativ.
Cheltuielile cu salariile cadrelor didactice nu se regasesc in bugetul MECT.
Pe fond, a criticat solutia primei instante aratand ca prev. art. 50 alin. 1 si 2 din Legea nr. 128/1997 fac dovada ca reclamantii au primit coeficientul de 1/25 iar reclamantii au solicitat si primit in mod nelegal prin admiterea actiunii, o plata dubla.
Datorita indexarilor succesive pe parcursul anilor s-a ajuns in prezent la cresteri ale coeficientilor de multiplicare pentru cele trei transe suplimentare de peste 1/25 fata de coeficientul de multiplicare al transei anterioare.
In consecinta, a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a MECT  iar pe fondul cauzei, respingerea actiunii.
In drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9 C.pr. civila, Legea nr. 128/1997, H.G. nr. 366/2007.
Impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs si parata CJV, in temeiul art. 304 indice 1 C.pr. civila, solicitand admiterea acestuia, modificare sentintei civile in sensul respingerii actiunii, pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond in mod gresit a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CJ pentru motivul ca intimatii reclamanti nu au raporturi de serviciu cu aceasta institutie.
CJV nu are competenta de a stabili drepturile salariale pentru angajatii centrelor scolare chiar daca finantarea este asigurata de la bugetele judetelor/consiliilor locale, deoarece aceasta finantare se face numai in baza documentelor justificative inaintate in acest sens.
  A mai declarat recurs si parata ISJV, considerand-o nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive.
Plata retroactiva a drepturilor salariale solicitate ca urmare a neacordarii transelor de vechime suplimentare corespunzatoare vechimii in invatamant nu se poate realiza motivat de faptul ca, in bugetul pentru anul 2007 nu au fost prevazute sume care sa fie alocate in acest sens si nu au fost elaborate norme metodologice  sau precizari referitoare la plata acestor drepturi si stabilirea sursei de finantare de catre M.E.C.T .
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar Judetean Vrancea este intemeiata si pentru faptul ca personalul didactic si didactic auxiliar au raporturi de munca directe cu unitatea de invatamant unde functioneaza.
In drept, a intemeiat recursul pe disp. art. 304 C.pr. civila.
Paratii PM si CLM au declarat recurs, in conformitate cu prev. art. 304 pct. 8 si 10 C.pr. civila pentru urmatoarele motive.
In mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor recurente iar instanta de fond nu a tinut cont de faptul ca, pentru institutiile de invatamant, finantarea cheltuielilor de personal si asigurarea sumelor necesare acestor cheltuieli se efectueaza din sume defalcate din TVA de la bugetul de stat, iar PCL nu au competenta legala in ce priveste plata drepturilor salariale.
Au solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei civile recurate in sensul respingerii actiunii ca nefondata.
Intimata parata CLF a formulat intampinare prin care a solicitat admiterea recursului declarat de parata MECT si respingerea actiunii ca nefondata.
Desi nu a formulat recurs, intimata a intemeiat intampinarea pe disp. art. 304 pct. 9 C. pr. civila, Legea nr. 128/1997, H.G. nr. 366/2007.
Intimatii reclamanti prin reprezentant legal au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursurilor si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei civile recurate.
Prin decizia civila nr. 555/08.09.2008 a Curtii de Apel Galati, pronuntata in
dosarul nr. 3635/91/2007, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de paratii MECT, CJV, ISJV, PM si CLM, impotriva sentintei civile nr. 31/16.01.2008 a Tribunalului Vrancea .
Au fost avute in vedere urmatoarele  considerente:  
Referitor la recursul declarat de parata MECT, instanta a apreciat ca este neintemeiat.
Astfel, cu privire la exceptia lipsei calitatii  procesuale pasive, s-a apreciat ca in mod corect prima instanta a respins aceasta exceptie.
In sustinerea acestui argument, Curtea a avut in vedere urmatoarele prevederi legale: contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura-invatamant, inregistrat cu nr. 5521/09.01.2004 care a intervenit intre MECT si FS reprezentative din invatamant.
Potrivit art. 1 din acest contract, partile contractante se obliga sa respecte in totalitate prevederile acestuia. Prin termenul de angajator a fost desemnat inclusiv MECT, reprezentat prin ministru (art. 2).
Conform disp. art. 5, prezentul contract colectiv de munca produce efecte pentru toti salariatii din invatamant, potrivit art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996.
Desi afirma recurenta ca nu are nici o atributie in asigurarea platii drepturilor salariale catre cadrele didactice, sustinerile acesteia sunt infirmate prin disp. art. 33 din Contract, care prevad ca, in scopul salarizarii si acordarii celorlalte drepturi banesti prevazute de legislatia in vigoare si de prezentul contract colectiv de munca, partile contractante vor stabili fondurile si vor identifica sursele de finantare.
Ministerul se obliga sa depuna toate diligentele necesare pentru plata la timp a salariilor si va urmari modul in care se efectueaza  plata salariilor (art. 38 alin. 5).
Fata de aceste dispozitii legale, s-a retinut calitatea procesuala pasiva a recurentei parate MECT in a asigura plata drepturilor salariale solicitate.
Pe fondul cauzei, instanta nu a retinut critica adusa sentintei primei instante.
Desi afirma ca reclamantii intimati au primit drepturile solicitate si s-ar acorda astfel o plata dubla, recurenta nu face nici o dovada in acest sens, desi sarcina probei in revine, in calitate de angajator.
Disp. art. 50 alin.  1 si 2 din Legea nr. 128/1997 prevad ca  personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in invatamant.
Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.
Recurenta nu a probat ca a respectat aceste prevederi legale si ca a achitat reclamantilor intimati drepturile salariale prevazute de lege.
Indexarile succesive nu au legatura cu cresterea coeficientului de ierarhizare pentru fiecare dintre transele suplimentare.
Fata de aceste considerente, solutia data de prima instanta este legala si temeinica, nefiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr. civila.
In ceea ce priveste recursul declarat de parata recurenta CJV, s-a apreciat ca este nefondat pentru urmatoarele motive:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentei nu poate fi retinuta fata de disp. art. 1 din H.G. NR. 538/2001 care prevad ca, incepand cu anul 2001, cheltuielile privind finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza acestea isi desfasoara activitatea.
Conform disp. art. 17, dupa aprobarea legii bugetului de stat, CJ are datoria sa repartizeze sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unitatilor administrativ-teritoriale si, in cadrul acestora, pe fiecare institutie de invatamant preuniversitar de stat.
In consecinta, recurenta parata CJV are calitate procesuala, avand atributii legale in repartizarea sumelor destinate institutiilor preuniversitare de stat.
Faptul ca nu au existat solicitari si documente justificative nu poate fi retinut ca argument pentru respingerea actiunii, acest fapt nefiind culpa reclamantilor intimati care au solicitat in instanta drepturi salariale neacordate.
In conditiile in care dreptul in sine nu era recunoscut reclamantilor, nu se puteau intocmi documente justificative, acestia fiind nevoiti sa apeleze la justitie.
In concluzie, recursul declarat de parata CJV este nefondat.
Referitor la recursul declarat de recurenta parata ISV, s-a apreciat ca neintemeiat.
Recurenta parata are calitate procesuala pasiva in cauza, asa cum corect a retinut prima instanta.
Astfel, statului ii revine obligatia asigurarii conditiilor  optime necesare            asigurarii si desfasurarii in bune conditii a activitatii de invatamant, inclusiv prin alocarea fondurilor  nominalizate distinct in bugetul de stat si bugetele locale.
Conform  art.140 din lege, MECT ca organ de specialitate are raspunderea de a elabora si de a aplica politica educationala, are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si a resurselor  umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere in dezvoltarea invatamantului.
In realizarea acestor atributii sunt organizate si functioneaza inspectoratele scolare ca organe descentralizate de specialitate, subordonate MECT, si raspund inclusiv de modul de organizare si de functionare a retelei de invatamant preuniversitar, asigura aplicarea legislatiei in asigurarea, coordonarea si desfasurarea procesului de invatamant, coordoneaza incadrarea unitatilor de invatamant  cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
   In asigurarea descentralizarii fondurilor necesare la nivelul unitatilor de invatamant, prin Hotararea Guvernului nr. 538/2001 au fost prevazute atributiile specifice ce revin inspectoratelor scolare judetene pentru ca masurile  necesare finantarii cheltuielilor cu pregatirea scolara in cursul unui exercitiu financiar sa se efectueze potrivit dispozitiilor legale in materie prin asistenta tehnica acordata in vederea repartizarii sumelor defalcate din unele  venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unitatilor administrativ-teritoriale si, in cadrul acestora, pe fiecare institutie de invatamant preuniversitar de stat.
Inspectoratele  scolare judetene prin compartimentele de contabilitate si informatizare centralizeaza situatiile  privind executia bugetara pe institutii de invatamant si transmit CNFIPS situatia trimestriala/anuala privind executia bugetara din institutiile de invatamant preuniversitar de stat.
Astfel de atributii in domeniul resurselor umane si salarizarii personalului in baza executiei bugetare unitatilor invatamantului preuniversitar de stat au fost prevazute in sarcina inspectoratelor scolare judetene prin normele metodologice din 20.11.2004 privind finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
Ca atare rezulta ca obligatiile din speta in cauza revin paratului ISJV, astfel ca exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive a fost corect respinsa ca nefondata de catre prima instanta.
Faptul ca nu au fost prevazute sume in bugetul anului 2007 nu absolva pe parata de raspundere, aceasta fiind o problema legala de executare si nu recunoasterea dreptului in sine.
Nici neelaborarea unor norme metodologice sau a unor precizari nu poate fi retinuta ca argument in favoarea recurentei intrucat legea prevede clar acordarea transelor suplimentare de vechime iar legea trebuie respectata intocmai, fara a se astepta elaborarea unor eventuale instructiuni.
Acordarea unor drepturi salariale prevazute de lege si aplicarea unui act normativ in vigoare nu pot fi conditionate, asa cum sustine recurenta, de stabilirea surselor de finantare, aceasta nefiind o culpa a reclamantilor.
In ceea ce priveste recursul declarat de paratele recurente  PM si CLM, s-a apreciat ca nefondat.
Nu se poate retine lipsa calitatii procesuale pasive a paratelor iar solutia primei instante ca fiind legala pentru urmatoarele motive:
 Potrivit OUG nr. 23/2001, incepand cu anul 2001, finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale pe a caror raza acestea isi desfasoara activitatea.
In baza HG nr. 538/2001, data in aplicarea OUG nr. 32/2001, au fost aprobate Normele metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat care au prevazut ca bugetele institutiei de invatamant preuniversitar se aproba de catre consiliul local, conform art. 16 din HG nr. 538/2001 si OUG nr. 45/2003.
De asemenea, potrivit aceleiasi hotarari de guvern, executia bugetelor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, respectiv deschiderea creditelor bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se face de catre ordonatorul principal de credite, care este primarul unitatii administrativ teritoriale, careia ii este arondata institutia de invatamant preuniversitar.
Este adevarat, ca, dupa aprobarea legilor bugetului de stat, unele din venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unitatilor administrativ teritoriale sunt repartizate de CJ, dar in final, derularea tuturor fondurilor pentru cheltuielile pentru salarii ale unitatilor de invatamant preuniversitar se face prin paratii CL si P.
De altfel, prin Protocolul anexa la contractul colectiv de munca pentru anii 2003-2004 la nivel judetean, ramura de invatamant, semnat de CL, acesta si-a asumat responsabilitatea asigurarii tuturor drepturilor salariale care se cuvin personalului din invatamant conform legislatiei in vigoare si contractului colectiv de munca la nivel de ramura iar comisa care urmareste modul de finantare al unitatilor de invatamant este condusa de primar in calitate de presedinte.
Deci, avand in vedere actele normative mai sus mentionate, instanta a apreciat ca paratii recurentii au calitate procesuala pasiva in prezenta cauza intrucat acestia au rolul de a asigura fondurile necesare platii salariului reclamantilor.
In consecinta, nu este incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 C.pr.civila iar art. 304 pct. 10 C.pr. civila a fost abrogat prin art. I pct. 111 indice 1 din O.U.G. nr. 138/2000.