Rolurile datei de referinta reglementata de prevederile art. 123 alineatele 2 si 3 din Legea nr. 31/1990 republicata. Dispozitiile derogatorii de la dreptul comun, cuprinse in art. 238 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 In ce consta aprobarea prealabila...

Prin actiunea inregistrata sub nr. 4699/121/2007 pe rolul Tribunalului Galati, reclamanta S.C. B.I.L. Nicosia, Cipru, a solicitat, in contradictoriu cu parata S.C. C. S.A. Galati, anularea hotararilor nr. 1,2 si 3 ale adunarilor generale ordinara si extraordinara ale actionarilor S.C. C. S.A. din 25.04.2007.
In motivarea actiunii, a aratat ca hotararile adunarilor generale ale actionarilor societatii parate din 25 aprilie 2007 au fost adoptate cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legii.
Astfel, aprobarea situatiilor financiare pentru exercitiul anului 2006 este ilegala, intrucat nu reflecta situatia reala a societatii.
Situatiile financiare ale societatii parate, aferente exercitiului financiar 2004, au fost anulate printr-o decizie a Curtii de Apel Galati. Aceste rezultate financiare, desi anulate, au constituit fundamentul situatiei financiare pentru anii 2005 si, ulterior 2006, aprobate prin hotararea contestata in prezenta cauza. Ca atare, soldurile preluate in conturile anului 2006 sunt incerte si nu pot constitui o baza pentru evaluarea corecta a situatiei intreprinderii, fiind astfel incalcate disp. art. 10 alin. 1 din Legea 82/1991.
A mai aratat reclamanta ca, prin hotararea nr. 2 a adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie a fost imputernicit sa incheie contracte de vanzare-cumparare de active sau constituire de garantii asupra activelor, acte vizate de art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004.
Imputernicirea generica a administratorului unic sa incheie astfel de acte reprezinta in opinia reclamantei, o incalcare a limitelor legale ale mandatului administratorului, intrucat textul art. 241 alin. 1 conditioneaza incheierea lor de aprobarea prealabila a insusi actului juridic concret, a carui valoare depaseste individual sau cumulat 20 % din totalul activelor imobilizate.
Ca atare, aprobarea incheierii actelor juridice concrete este atributul exclusiv al adunarii generale extraordinare a actionarilor, imputernicirea cu titlu general a administratorilor pentru incheierea unor asemenea acte echivaland cu acordarea unor puteri exorbitante administratorilor, in scopul lipsirii de eficienta a textelor legale ce vizeaza protectia investitorilor.
Reclamanta a aratat ca mandatarea directorului general sa semneze contracte comerciale in valoare individuala de pana la 50.000.000 Euro, in conditiile in care capitalul social este de cca 0,5 milioane Euro si fara individualizarea obiectului acestor contracte reprezinta, pentru motivele aratate anterior, o incalcare a disp. art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004.
Reclamanta a sustinut, de asemenea, ca auditarea societatii parate este ilegala, intrucat auditorul nu a fost desemnat de catre adunarea generala a actionarilor, fiind incalcate disp. art. 111 alin. 2 lit. b indice 1 din Legea 31/1990.
In fine, reclamanta a invederat faptul ca hotararile au fost adoptate cu incalcarea disp. art. 238 alin. 1 din Legea 297/2004, intrucat textul hotararii publicate in Monitorul Oficial, Partea a- IV- a, nr. 1574/ 21.05. 2007 nu a stabilit data de inregistrare.
In drept, a invocat disp. art. 111, 132 din Legea 31/1990 republicata, art. 238 alin. 1, art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004 si art. 10 alin. 1 din Legea 81/1991.
Prin intampinare, parata S.C. C. S.A. Galati a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata, aratand, in esenta, urmatoarele:
Situatiile financiare pentru exercitiul anului 2004 nu au fost anulate prin hotarare judecatoreasca, iar cele aferente anului 2006 sunt intocmite conform dispozitiilor legale, fapt confirmat de auditorul extern prin raportul anual.
Mai mult, s-au facut raportari periodice catre C.N.V.M., situatiile financiare au fost verificate de institutiile cu atributii de control, au fost depuse la Ministerul de Finante, fara a se constata vreo neregula.
Cat priveste criticile referitoare la imputernicirea generica a administratorului unic sa incheie anumite acte de instrainare active si de constituire garantii, a aratat ca societatea parata este condusa de un consiliu de administratie, iar nu de un administrator unic, iar hotararea se bazeaza pe disp. art. 114 si 150 din Legea 31/1990, care permite delegarea de atributii catre consiliul de administratie.
Cum activitatea principala a societatii parate este cea de constructii, aceasta presupune constituirea de garantii de buna executie pentru lucrarile efectuate, pe baza unor scrisori de garantie bancara ce sunt garantate prin grevarea de active, fara a se incalca in acest mod, drepturile actionarilor.
Cat priveste mandatarea directorului general sa semneze contracte comerciale in valoare individuala de pana la 50.000.000 Euro, a sustinut ca nu s-a incalcat nici o dispozitie legala.
In fapt, aceasta reprezinta o necesitate a mediului de afaceri, intrucat parata incheie contracte de antrepriza cu valori foarte mari, cu o durata de executie de 5 ani (exemple: contractul incheiat cu Primaria Galati pentru evacuare ape menajare, contracte incheiate cu A.N.L. etc). Totodata, prezinta importanta cifra de afaceri a societatii parate( in anul 2006, de 25.700.000 RON) si nu capitalul social.
Referitor la critica potrivit careia auditorul nu a fost desemnat de A.G.A., a sustinut ca este o afirmatie nereala, acesta fiind numit prin hotararea A.G.A. ordinara nr. 2/ 19 aprilie 2006.
Cat priveste incalcarea disp. art. 238 alin. 1 din Legea 297/2004, nici aceasta sustinere nu corespunde realitatii, intrucat in procesul-verbal de sedinta s-a stabilit data de 15 mai 2007.
Tribunalul Galati, prin sentinta nr. 14/ 19.09.2007, a admis actiunea si a dispus anularea hotararilor nr. 1,2 si 3 din 25.04.2007, adoptate de adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor S.C. C. S.A. Galati.
A dispus mentionarea hotararii, dupa ramanerea irevocabila, in registrul comertului si publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a-IV-a, pe cheltuiala reclamantei.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat apel parata S.C. C. S.A. Galati, inregistrat sub nr. 4699/121/2007 pe rolul Curtii de Apel Galati- sectia comerciala, maritima si fluviala.
Sentinta apelata a fost criticata sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei, pentru urmatoarele motive:
Instanta de fond a facut confuzie intre data de referinta si data de inregistrare. Dispozitiile art. 243 din Legea 297/2004 reglementeaza data de referinta pentru participarea la sedintele A.G.A., ce trebuie publicata in convocator, iar societatea parata a respectat obligatia de publicare a datei de referinta ( 16 aprilie 2007), in convocatorul publicat in Monitorul Oficial nr.100/ 26.03.2007.
In ce priveste data de inregistrare, reglementata de disp. art. 238 alin. 1 din Legea 297/2004, aceasta a fost stabilita de adunarea generala a actionarilor la 15 mai 2007 si a fost adusa la cunostinta actionarilor prin raportul curent emis conform art. 226 din Legea 297/2004 si art. 113 din Regulamentul C.N.V.M. 1/2006, raport transmis catre C.N.V.M., catre piata reglementata - RASDAQ si publicat intr-un ziar de circulatie nationala ( "Bursa" , nr. 84/ 3.05.2007).
Considera apelanta-parata ca legiuitorul nu a obligat emitentul la stipularea datei de inregistrare in hotararea A.G.A. si la publicarea implicita a acesteia in Monitorul Oficial.
Un alt motiv de apel vizeaza fundamentarea sentintei apelate pe prevederi legale abrogate. Astfel, Instructiunile C.N.V.M. nr. 8/1996 au fost abrogate prin Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 care, la randul sau, a fost abrogat prin Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006.
Chiar si in aceste conditii, societatea parata a precizat in convocatorul publicat in Monitorul Oficial 1000/ 26 martie 2007, ca documentele si materialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi se pot consulta la sediul societatii.
In mod gresit a retinut instanta de fond ca au fost incalcate prevederile art. 184 din Legea 31/1990, intrucat pe de o parte, acest text de lege face referire numai la depunerea raportului auditorului financiar la sediul societatii, in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale (obligatie respectata, in speta), iar, pe de alta parte, obligatia de informare a actionarilor a fost respectata, potrivit celor mai sus aratate.
Totodata, legea nu prevede obligatia comunicarii situatiilor financiare catre actionari,cum gresit a retinut instanta de fond, ci doar dreptul actionarilor de a obtine aceste documente la cerere, contra cost (art. 136 din Regulamentul nr. 1/2006). Concret, chiar reclamantei i-au fost eliberate aceste materiale la cerere, conform adresei nr. 4070/ 16.04.2007.
Apelanta a reiterat, prin motivele de apel, apararile formulate prin intampinare, in sensul ca situatiile financiare pentru exercitiul anului 2006 reflecta situatia financiara reala a societatii si nu au fost vreodata anulate, ca hotararea nr. 2 emisa de A.G.E.A. a fost data cu respectarea prevederilor art. 114 si art. 150 din Legea 31/1990 republicata si ca mandatarea consiliului de administratie sa incheie anumite acte de instrainare sau constituire de garantii nu contravine intereselor societatii comerciale ci, dimpotriva, este impusa de natura activitatii curente a acesteia (participarea la licitatii organizate in temeiul O.U.G. 34/2006).
Cat priveste mandatarea directorului general sa semneze contracte comerciale pana la o anumita valoare, aceasta este, de asemenea, impusa de natura activitatii curente a societatii si nu contravine vreunei dispozitii legale.
Ca atare, a solicitat admiterea apelului si schimbarea sentintei apelate, in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta B.I.L., ca nefondata.
Curtea de Apel Galati a admis apelul si a schimbat in tot sentinta apelata, in sensul respingerii actiunii, ca nefondata.
Pentru a hotari astfel, a retinut urmatoarele:
Prima critica formulata, referitoare la confuzia pe care instanta de fond o face intre data de referinta si data de inregistrare este intemeiata.
Astfel, data de referinta reglementata de prevederile art. 123 alineatele 2 si 3 din Legea 31/1990 republicata are doua roluri, si anume: permite identificarea actionarilor care au dreptul de a participa la adunarea generala (ordinara sau extraordinara) si de a vota in cadrul acesteia - alineatul 2, in raport de o data unica stabilita pentru toti actionarii de catre consiliul de administratie, pe de o parte, iar, pe de alta parte, faciliteaza societatii si actionarilor calculul dividendelor, in ipoteza in care adunarea generala decide in sensul acordarii de dividende - alineatul 2. Cu alte cuvinte, potrivit dreptului comun in materia societatilor comerciale (Legea 31/1990 republicata), actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzator datei de referinta, data unica fixata de consiliul de administratie, ulterioara publicarii convocatorului si anterioara datei la care adunarea generala este convocata pentru prima oara.
Insa societatea comerciala apelanta, S.C. C. S.A. Galati este o entitate ale carei valori mobiliare( actiunile) sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata, astfel ca este supusa normelor Legii 297/2004, privind piata de capital, care deroga de la dreptul comun in aceasta materie.
Astfel, potrivit art. 238 alin. 1 din Legea 297/2004, prin derogare de la prevederile Legii 31/1990 republicata, identificarea actionarilor care urmeaza a beneficia de dividende sau alte drepturi se stabilesc de adunarea generala a actionarilor (si nu de consiliul de administratie, potrivit dreptului comun), iar aceasta data este ulterioara cu cel putin 10 zile lucratoare datei adunarii generale.
Pentru punerea in aplicare a acestei dispozitii legale, Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 a definit data de inregistrare ca fiind acea data calendaristica stabilita de A.G.A. care serveste la identificarea actionarilor ce urmeaza a beneficia de dividende sau alte drepturi si asupra carora se rasfrang efectele hotararilor A.G.A. (art. 2 lit. d).
In mod asemanator, data de referinta a fost definita ca acea data calendaristica stabilita de consiliul de administratie al societatii, care serveste la identificarea actionarilor care participa la A.G.A. si voteaza in cadrul acesteia, data ulterioara publicarii convocarii A.G.A. si anterioara sedintei A.G.A.
Dupa efectuarea acestor precizari terminologice, instanta de apel constata ca, cu respectarea prevederilor art. 135 alin. 1 pct. 5 si 11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, convocatorul intocmit de societatea parata, pentru sedintele A.G.A. si A.G.E.A. din 25.04.2007 cuprinde atat data de referinta - 16 aprilie 2007, cat si propunerea privind data de inregistrare - 15 mai 2007, si au fost publicate in Monitorul Oficial,Partea a- IV-a nr. 1000/ 26 martie 2007 si in ziarul "Viata Libera" din 26 martie 2007 (filele 91-92 dosar).
Ulterior, data de inregistrare a fost facuta publica, in conditiile art. 112 alin. 1 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, prin publicarea raportului curent din 25.04.2007 pe website-ul C.N.V.M., precum si intr-un ziar de circulatie nationala "Bursa" nr. 84/ 3.05.2007 (fila 65 dosar fond). Cum fixarea datei de inregistrare a fost stabilita in sarcina societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, printr-o lege speciala (Legea 297/2004), derogatorie de la dreptul comun (Legea 31/1990 republicata), iar legea speciala nu prevede obligatia emitentului de a face publica aceasta informatie in Monitorul Oficial al Romaniei - Partea a-IV-a , consideram ca societatea parata nu a incalcat nici o obligatie legala prin neincluderea datei in discutie in hotararea nr. 1/ 25.04.2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.
De altfel, data de inregistrare serveste la identificarea actionarilor ce urmeaza a beneficia de dividende sau alte drepturi, iar neaducerea acesteia la cunostinta actionarilor le poate crea o vatamare a drepturilor si intereselor lor legitime, numai in situatia in care adunarea generala decide in sensul acordarii acestor dividende. Or, din cuprinsul hotararii nr. 1/ 25.04.2007 ( art. 4 ) rezulta ca s-a dispus reinvestirea in societate a intregii sume provenite din profitul net realizat pe anul 2006 si, pe cale de consecinta, nu s-a aprobat plata dividendului. Asa fiind, consideram ca reclamanta nu a facut dovada vreunei vatamari, ca publicarea datei de inregistrare in Monitorul Oficial - Partea a-IV-a nu este reglementata prin norme imperative si ca, prin urmare, nu poate solicita anularea hotararii A.G.A. nr. 1/ 2007 pentru acest temei.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel, constand in nelegalitatea considerentului instantei de fond, potrivit caruia s-ar fi incalcat dreptul la informare al actionarilor, se cuvine a face mai multe precizari:
In primul rand reclamanta, prin cererea introductiva de instanta, nu a invocat incalcarea, de catre societatea parata, a dreptului la informare al actionarului.
In al doilea rand, chiar daca instanta de fond ar fi apreciat ca este indreptatita, in exercitarea rolului sau activ, sa se pronunte asupra acestor imprejurari de fapt ori de drept, nementionate in cerere sau in intampinare, avea obligatia, in conditiile art. 129 alin. 4 C. pr. civ., sa le puna in dezbaterea partilor, ceea ce nu a facut. Asa fiind, intemeindu-si hotararea pe pretinsa incalcare, de catre societatea parata, a prevederilor art. 184 din Legea 31/1990 si a Instructiunilor C.N.V.M. nr. 8/1996, instanta de fond a incalcat principiile contradictorialitatii si dreptului la aparare al partilor.
In al treilea rand, instanta de fond si-a fundamentat acest considerent pe norme legale abrogate, intrucat Instructiunea C.N.V.M. nr. 8/1996 a fost, intr-adevar, abrogata prin Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/ 2004 care, la randul sau, a fost abrogat prin Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, precum si pe gresita interpretare a disp. art. 184 din Legea 31/1990 republicata, care nu prevede obligatia comunicarii raportului auditorului catre actionari, ci pastrarea la sediul societatii, in vederea consultarii  de cei interesati.
Asa cum rezulta din prevederile art. 117 indice 2 din Legea 31/1190 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din dispozitiile art. 136 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, documentele, materialele informative, situatiile financiare anuale, rapoartele anuale s.a.m.d. se pun la dispozitia actionarilor, la sediul societatii si li se elibereaza copii, la cerere, contra cost. Concret, reclamanta a si uzat de acest drept, potrivit adresei nr. 4070/ 16.04.2007.
Instanta de apel constata, de asemenea, ca judecatorul fondului a anulat hotararea nr. 1/ 25 aprilie 2007 a adunarii generale ordinare a actionarilor, prin care s-au aprobat raportul anual al consiliului de administratie, raportul anual al auditorului extern, bilantul contabil pe anul 2006, fara a analiza insa, in considerente, criticile formulate prin cererea reclamantei, referitoare la aprobarea unor situatii financiare pentru exercitiul anului 2006, care nu reflecta situatia reala a societatii.
Concret, reclamanta a sustinut ca situatiile financiare ale societatii parate, aferente anului 2004, au fost anulate prin decizia nr. 51/A/ 27 martie 2006 a Curtii de Apel Galati si, ca atare, nu pot constitui fundamentul situatiei financiare pe 2005 si, mai apoi, pe 2006.
Instanta de apel constata insa ca nu situatiile financiare aferente anului 2004 au fost anulate, ci hotararea adunarii generale a actionarilor prin care s-au aprobat situatiile financiare in discutie. Mai mult, din cuprinsul acestei hotarari nu rezulta ca s-ar fi invocat sau retinut de catre instanta de apel incalcarea vreunei reglementari contabile la intocmirea acestor situatii.
Totodata, soldurile preluate in conturile anului 2006 sunt cele de la finele exercitiului financiar 2005, iar nu cele de la finele exercitiului financiar 2004. Or, nu exista nici o dovada ca bilantul contabil si contul de profit si pierderi aferente exercitiului financiar al anului 2005 nu ar fi fost aprobate cu respectarea disp. art. 111 alin. 2 lit. a din Legea 31/1990 republicata.
Asa fiind, nu exista nici o dovada ca situatiile financiare aferente anului 2006, aprobate prin hotararea A.G.A. nr. 1/ 25.04.2007, nu ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata de societatea parata, aceasta critica fiind vadit nefondata.
Instanta de apel constata, de asemenea, ca gresit s-a retinut, prin sentinta apelata ca au fost incalcate prevederile art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004 la emiterea hotararii nr. 2/ 25.04.2007.
Astfel, potrivit art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004, actele de dobandire, instrainare, schimb sau de constituire in garantie a unor active din categoria activelor imobilizate ale societatii, a caror valoare depaseste, individual sau cumulat, pe durata unui exercitiu financiar, 20 % din totalul activelor imobilizate mai putin creantele, vor fi incheiate de catre administratorii sau directorii societatii numai dupa aprobarea prealabila de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor.
In opinia reclamantei intimate, adunarea generala extraordinara a societatii ar trebui sa aprobe insusi actul juridic concret, opinie cu care nu suntem de acord.
Este adevarat ca mandatul dat administratorilor unei societati comerciale nu este exclusiv contractual, intrucat reglementarea continutului sau este completata de dispozitiile legale referitoare la obligatiile imperative stabilite in sarcina administratorului precum si la limita mandatului acestuia.
Astfel, in temeiul puterilor conferite administratorilor de reprezentanti legali ai societatii, acestia pot efectua acte de dispozitie asupra bunurilor societatii, insa, asa cum rezulta din prevederile legale suscitate ( art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004), pentru bunurile de o anumita valoare, mandatul lor este limitat. Cu alte cuvinte, un alt organ statutar al societatii, respectiv adunarea generala extraordinara a actionarilor, are dreptul sa aprobe un atare act de dispozitie.
Insa, aprobarea prealabila nu poate sa se raporteze la actul juridic concret, intrucat, anterior perfectarii unui atare act, administratorul trebuie sa aiba un mandat valabil in baza caruia sa poata savarsi acele operatiuni materiale care sunt strict legate de incheierea actului ( de exemplu negocierea, redactarea unui plan de afaceri, negocieri pentru obtinerea unui credit, redactarea actului etc.). Pe cale de consecinta, aprobarea prealabila a A.G.A.E. trebuie acordata anterior efectuarii tuturor acestor operatiuni prealabile, neputandu-se individualiza in continutul hotararii A.G.A.E. "actul juridic concret".
In speta, prin hotararea nr. 2/ 2007 nu s-a acordat un "mandat general", ci au fost individualizate, in mod punctual, activele imobilizate ce urmeaza a fi instrainate sau grevate (Statia de Betoane Barbosi, Atelier fasonat armaturi, Parc Rece- Pallas s.a.m.d.) astfel ca sunt pe deplin respectate prevederile art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004.
Instanta de apel apreciaza, de asemenea, ca prin art. 3 din hotararea A.G.A.E. nr. 3/ 25 aprilie 2007, nu au fost incalcate prevederile art. 241 alin. 1 din Legea 297/2004. Astfel, prin hotararea in discutie a fost mandatat directorul general sa semneze contracte comerciale in valoare individuala de pana la 50.000.000 Euro.
Prin hotararea in discutie, organul deliberativ al societatii parate (A.G.A.E.) a limitat puterea de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii, putere ce apartine directorului general in temeiul legii.
Astfel, potrivit art. 143 indice 2 alin. 4 din Legea 31/1990 republicata, in cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii conform art. 143, cum este cazul de fata, puterea de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii apartine directorului general. Cu alte cuvinte, directorul general semneaza contractele comerciale ale societatii, indiferent de valoarea si obiectul acestora.
Insa, prin hotararea nr. 3/ 25 aprilie 2007, adunarea generala extraordinara a actionarilor a dispus limitarea puterii de reprezentare ce apartine directorului general ( care este si membru al consiliului de administratie, insa nu este presedinte al acestuia - fila 64), pentru actele pana la o anumita valoare. Cum legea nu contine nici o dispozitie care sa interzica limitarea dreptului de reprezentare conferit de lege directorului general, apreciem ca hotararea A.G.A.E. criticata nu contine nici o dispozitie contrara legii sau actului constitutiv.