Anulare act administrativ-fiscal. Decizie de suspendare a solu?ionarii contesta?iei
(Sentinta civila nr. 5 din data de 10.01.2014 pronuntata de Curtea de Apel Targu-Mures)Anulare act administrativ-fiscal. Decizie de suspendare a solu?ionarii contesta?iei. Analizarea, in mod concret, a existen?ei interdependen?ei intre faptele pentru care organul fiscal a sesizat organele de cercetare penala ?i obliga?iile fiscale stabilite in sarcina reclamantei. Scopul suspendarii. Lipsa relevan?ei neinceperii urmaririi penale pentru aprecierea legalita?ii masurii suspendarii.
- O.G. nr. 92/2003, art. 214 alin. 1 lit. a, art. 108 alin. 1, 2
Numai in functie de stabilirea faptelor de catre organele de cercetare penala se poate asigura solutionarea legala si temeinica a contestatiei, deoarece solutionarea laturii penale a cauzei poate determina adoptarea unor solutii diferite in ceea ce priveste mentinerea sau anularea obligatiilor fiscale stabilite prin decizia de impunere.
Scopul suspendarii solutionarii contestatiei este acela de a clarifica si elimina toate banuielile, respectiv indiciile privind savarsirea faptei penale a carei constatare ar avea o directa influenta asupra solutiei date in procedura administrativa, prealabil emiterii deciziei administrativ-fiscale. Legiuitorul acorda prioritate organului de cercetare penala, in cazul existentei unei legaturi dintre potentialul caracter penal al faptei si solutia organului administrativ, potrivit principiului "penalul tine in loc civilul".
Neinceperea urmaririi penale nu constituie un aspect care sa intereseze legalitatea masurii suspendarii, in condi?iile in care art. 214 Cod procedura fiscala impune, cu titlu de condi?ii necesare pentru a se putea dispune suspendarea, existen?a unei sesizari a organelor de cercetare penala, din partea organului care a efectuat activitatea de control, cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa, fara a se condi?iona dispunerea suspendarii de inceperea urmarii penale.
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante in data de 8.7.2013, reclamanta SC F. I. SRL a solicitat in contradictoriu cu parata MFP-ANAF (1) anularea Deciziei nr. 195/28.6.2013 prin care s-a dispus suspendarea solu?ionarii contesta?iei pentru suma de 21.244.017 lei stabilita in baza Deciziei de impunere privind obligatii fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 287/17.4.2013 ?i a Raportului de Inspectie Fiscala nr. 237/17.4.2013, ca fiind nelegala si netemeinica; (2) anularea masurii suspendarii solutionarii contestatiei pentru suma de 21.244.017 lei; (3) trimiterea cauzei la parata pentru solutionarea contestatiei ?i pentru aceste debite fiscale; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea ac?iunii s-a argumentat ca decizia de suspendare a solutionarii contestatiei este nelegala, in speta nefiind indeplinite conditiile reglementate de art. 214 Cod procedura fiscala, din moment ce este obligatoriu ca, anterior, organele de inspectie fiscala sa fi intocmit procesul verbal reglementat de art. 108 alin. 2 Cod procedura fiscala ?i sa se comunice acest fapt organelor competente in solutionarea contestatiei, la intocmirea referatului cu propunerile de solutionare a contestatiei. S-a opinat ca la aceste inscrisuri nu s-a facut nicio trimitere in Decizia atacata, lucru care confirma faptul ca nu exista aceste doua acte.
S-a apreciat ca nu este indeplinita niciuna dintre conditiile sine qua non necesare pentru suspendarea solutionarii contestatiei, in sensul ca: nu exista la dosar nicio dovada ca s-a dispus inceperea urmaririi penale; urmarirea penala nici nu s-a dispus deoarece administratorul statutar al subscrisei nu a fost audiat niciodata cu privire la savarsirea infractiunii de evaziune - de?i audierea este o conditie obligatorie, fara de care nu poate fi dispusa inceperea urmaririi penale; presupusa infractiune de evaziune fiscala nu are nicio inraurire hotaratoare asupra solutionarii contestatiei, deoarece neregularita?ile facturilor fiscale emise de diferite societati nu sunt imputabile reclamantei.
Reclamanta a subliniat ca poate justifica primirea bunurilor achizitionate in baza facturilor fiscale intrucat acele bunuri reprezentau marfa achizitionata care a intrat pe stoc de marfa, astfel cum rezulta din copiile facturilor de achizitie a acestor marfuri (facturi pe care organele de control le-au eliminat valoric ca fiind cheltuieli nedeductibile fiscal). S-a aratat ca la fiecare factura s-a atasat nota de receptie care este document contabil justificativ intocmit cu ocazia fiecarei achizitii si care dovedeste irefutabil intrarea bunului facturat in patrimoniu, in timp ce din jurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari aferente perioade verificate reiese ca ceea s-a achizi?ionat s-a ?i vandut, fiind incasate venituri, la care s-a platit impozit pe profit.
Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei in data de 9.8.2013 (f. 24-28), parata Agen?ia Na?ionala de Administrare Fiscala a solicitat respingerea ac?iunii ca neintemeiata, aratand ca intre obliga?iile stabilite prin decizia de angajare a raspunderii solidare a reclamantei ?i cauza ce face obiectul dosarului penal deschis la sesizarea organelor de inspec?ia fiscala exista o stransa interdependen?a de care depinde solu?ionarea cauzei in procedura administrativa, astfel ca s-a dat o corecta aplicare art. 214 alin. 1 lit. a din Codul de procedura fiscala.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut ca prin Decizia nr. 195/28.6.2013, emisa de parata, s-a dispus suspendarea solutionarii contestatiei formulate de reclamanta S.C. F. I. S.R.L., in ceea ce priveste obligatiile fiscale stabilite prin Decizia de impunere nr. F-MS 287/17.4.2013 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata in suma totala de 21.244.017 lei, reprezentand impozit pe profit, taxa pe valoarea adaugata ?i accesorii, pana la pronuntarea unei solutii definitive pe latura penala, respectiv in dosarul penal instrumentat de Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie - Serviciul Teritorial Targu Mure?, in baza procesului verbal nr. 212/17.4.2013, procedura administrativa urmand a fi reluata la incetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea, in conditiile legii.
La pronun?area solu?iei de suspendare a solu?ionarii contesta?iei, organul fiscal a ?inut cont de dispozi?iile art. 214 alin. 1 lit. a Cod procedura fiscala, potrivit carora "Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa."
Primul aspect de nelegalitate al Deciziei atacate, adus in discu?ie de reclamanta, vizeaza nesocotirea prevederilor art. 108 alin. 1-2 Cod procedura fiscala, potrivit carora "Organele fiscale vor sesiza organele de urmarire penala in legatura cu constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni, in conditiile prevazute de legea penala. In situatiile prevazute la alin. (1) organele de inspectie au obligatia de a intocmi proces-verbal semnat de organul de inspectie si de catre contribuabilul supus inspectiei, cu sau fara explicatii ori obiectiuni din partea contribuabilului. In cazul in care cel supus controlului refuza sa semneze procesul-verbal, organul de inspectie fiscala va consemna despre aceasta in procesul-verbal. In toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat contribuabilului."
Curtea a re?inut ca sus?inerea reclamantei este contrazisa de men?iunile din cuprinsul Deciziei nr. 195/28.6.2013, din moment ce la filele 5-6, 8 ale actului in discu?ie se arata expres ca in urma constatarilor consemnate in Raportul de inspectie fiscala contestat, s-au stabilit diferen?e suplimentare de plata in sarcina reclamantei reprezentand impozit pe profit ?i TVA, rezultate ca urmare a neadmiterii la deducere a cheltuielilor pentru care documentele de?inute de societate, respectiv facturile ?i avizele de inso?ire a marfii, nu au fost in masura sa justifice realitatea tranzac?iilor, iar faptele ar putea intruni elementele constitutive ale infractiunii prevazute la art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, astfel ca a fost intocmit Procesul verbal nr.212/17.4.2013 (f. 145-167) si prin adresa nr. 670/18.4.2013 (f. 177) organele de inspectie fiscala din cadrul D.G.F.P. Mures - Activitatea de inspectie fiscala au sesizat Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie - Serviciul Teritorial Targu Mure? in vederea efectuarii cercetarilor ce se impun pentru constatarea existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii mentionate.
Legat de lipsa de interdependen?a dintre faptele banuite de organele de inspec?ia fiscala ?i obliga?iile fiscale stabilite in sarcina reclamantei, Curtea a observat ca prin Decizia analizata s-a motivat existen?a unei stranse legaturi, argumentare a carei pertinen?a este primita de aceasta instan?a. Astfel, in cauza se impune stabilirea realita?ii opera?iunilor de achizi?ie a de?eurilor feroase ?i neferoase efectuate de reclamanta, in condi?iile in care societa?ile furnizoare nu au putut verificate, pentru ca nu au func?ionat la sediul declarat sau au fost declarate inactive, iar o parte dintre acestea nu au depus declara?ii informative privind taxele ?i impozitele, respectiv nu au declarat sau au declarat par?ial livrarile efectuate. Cum de realitatea tranzac?iilor efectuate de reclamanta, aspect care formeaza obiectul cercetarilor penale, depinde legalitatea deciziei de impunere contestate, trebuie re?inut ca numai in functie de stabilirea faptelor de catre organele de cercetare penala se poate asigura solutionarea legala si temeinica a contestatiei, solutionarea cauzei pe latura penala putand determina adoptarea unor solutii diferite in ceea ce priveste mentinerea sau anularea obligatiilor fiscale stabilite prin Decizia de impunere nr. 287/17.4.2013.
Curtea a mai re?inut ca scopul suspendarii este acela de a clarifica si elimina toate banuielile, respectiv indiciile privind savarsirea unei fapte penale a carei constatare ar avea o directa influenta asupra solutiei date in procedura administrativa, prealabil emiterii deciziei administrativ fiscale. In cazul existen?ei unei legaturi dintre potentialul caracter penal al faptei si solutia organului administrativ, legiuitorul a inteles sa acorde prioritate organului de cercetare penala, dispozi?ie apreciata in mai multe randuri de Curtea Constitu?ionala (spre exemplu, prin Decizia nr. 56 din 12 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 189 din 2 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010, ?i Decizia nr. 63 din 2 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006) ca fiind o consacrare in materie fiscala a principiului "penalul ?ine in loc civilul", solutie legislativa in acord cu garantiile constitutionale, inclusiv cu dreptul de acces la justi?ie.
Nu are relevan?a din perspectiva textului art. 214 alin. 1 Cod procedura fiscala nici imprejurarea daca cercetarile penale privesc partenerii societatii reclamante, cata vreme legatura stransa dintre posibilul caracter infractional al faptelor si solutionarea contestatiei administrative a reclamantei consta in necesitatea de a determina realitatea operatiunilor comerciale inregistrate in contabilitatea reclamantei, cu efect direct asupra cuantumului obligatiilor bugetare.
In fine, neinceperea urmaririi penale nu constituie un aspect care sa intereseze legalitatea masurii suspendarii, in condi?iile in care art. 214 Cod procedura fiscala impune cu titlu de condi?ii necesare pentru a se putea dispune suspendarea existen?a unei sesizari a organelor de cercetare penala, din partea organului care a efectuat activitatea de control, cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa, fara a se condi?iona dispunerea suspendarii de inceperea urmarii penale. In acela?i timp, dupa cum reiese din adresa din 9.1.2014 (f. 207), emisa de Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie - Serviciul Teritorial Targu Mure?, in cauza, pin Rezolu?ia din data de 8.10.2012 s-a confirmat inceperea urmaririi penale fa?a de invinuitul F. I., administrator ?i asociat al societa?ii reclamante, sub aspectul infrac?iunii de evaziune fiscala in forma continuata, incriminata de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In concluzie, avand in vedere ca solu?ia suspendarii contesta?iei este motivata si se inscrie in limitele legale trasate de prevederile art. 214 alin. 1 lit. a Cod procedura fiscala si, observand legatura dintre actul de crean?a fiscala emis de parat ?i faptele care formeaza obiectul cauzei penale, precum ?i intaietatea rezolvarii cauzei penale, ac?iunea reclamantei este gasita neintemeiata, urmand sa fie respinsa ca atare.
- O.G. nr. 92/2003, art. 214 alin. 1 lit. a, art. 108 alin. 1, 2
Numai in functie de stabilirea faptelor de catre organele de cercetare penala se poate asigura solutionarea legala si temeinica a contestatiei, deoarece solutionarea laturii penale a cauzei poate determina adoptarea unor solutii diferite in ceea ce priveste mentinerea sau anularea obligatiilor fiscale stabilite prin decizia de impunere.
Scopul suspendarii solutionarii contestatiei este acela de a clarifica si elimina toate banuielile, respectiv indiciile privind savarsirea faptei penale a carei constatare ar avea o directa influenta asupra solutiei date in procedura administrativa, prealabil emiterii deciziei administrativ-fiscale. Legiuitorul acorda prioritate organului de cercetare penala, in cazul existentei unei legaturi dintre potentialul caracter penal al faptei si solutia organului administrativ, potrivit principiului "penalul tine in loc civilul".
Neinceperea urmaririi penale nu constituie un aspect care sa intereseze legalitatea masurii suspendarii, in condi?iile in care art. 214 Cod procedura fiscala impune, cu titlu de condi?ii necesare pentru a se putea dispune suspendarea, existen?a unei sesizari a organelor de cercetare penala, din partea organului care a efectuat activitatea de control, cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa, fara a se condi?iona dispunerea suspendarii de inceperea urmarii penale.
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante in data de 8.7.2013, reclamanta SC F. I. SRL a solicitat in contradictoriu cu parata MFP-ANAF (1) anularea Deciziei nr. 195/28.6.2013 prin care s-a dispus suspendarea solu?ionarii contesta?iei pentru suma de 21.244.017 lei stabilita in baza Deciziei de impunere privind obligatii fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr. 287/17.4.2013 ?i a Raportului de Inspectie Fiscala nr. 237/17.4.2013, ca fiind nelegala si netemeinica; (2) anularea masurii suspendarii solutionarii contestatiei pentru suma de 21.244.017 lei; (3) trimiterea cauzei la parata pentru solutionarea contestatiei ?i pentru aceste debite fiscale; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea ac?iunii s-a argumentat ca decizia de suspendare a solutionarii contestatiei este nelegala, in speta nefiind indeplinite conditiile reglementate de art. 214 Cod procedura fiscala, din moment ce este obligatoriu ca, anterior, organele de inspectie fiscala sa fi intocmit procesul verbal reglementat de art. 108 alin. 2 Cod procedura fiscala ?i sa se comunice acest fapt organelor competente in solutionarea contestatiei, la intocmirea referatului cu propunerile de solutionare a contestatiei. S-a opinat ca la aceste inscrisuri nu s-a facut nicio trimitere in Decizia atacata, lucru care confirma faptul ca nu exista aceste doua acte.
S-a apreciat ca nu este indeplinita niciuna dintre conditiile sine qua non necesare pentru suspendarea solutionarii contestatiei, in sensul ca: nu exista la dosar nicio dovada ca s-a dispus inceperea urmaririi penale; urmarirea penala nici nu s-a dispus deoarece administratorul statutar al subscrisei nu a fost audiat niciodata cu privire la savarsirea infractiunii de evaziune - de?i audierea este o conditie obligatorie, fara de care nu poate fi dispusa inceperea urmaririi penale; presupusa infractiune de evaziune fiscala nu are nicio inraurire hotaratoare asupra solutionarii contestatiei, deoarece neregularita?ile facturilor fiscale emise de diferite societati nu sunt imputabile reclamantei.
Reclamanta a subliniat ca poate justifica primirea bunurilor achizitionate in baza facturilor fiscale intrucat acele bunuri reprezentau marfa achizitionata care a intrat pe stoc de marfa, astfel cum rezulta din copiile facturilor de achizitie a acestor marfuri (facturi pe care organele de control le-au eliminat valoric ca fiind cheltuieli nedeductibile fiscal). S-a aratat ca la fiecare factura s-a atasat nota de receptie care este document contabil justificativ intocmit cu ocazia fiecarei achizitii si care dovedeste irefutabil intrarea bunului facturat in patrimoniu, in timp ce din jurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari aferente perioade verificate reiese ca ceea s-a achizi?ionat s-a ?i vandut, fiind incasate venituri, la care s-a platit impozit pe profit.
Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei in data de 9.8.2013 (f. 24-28), parata Agen?ia Na?ionala de Administrare Fiscala a solicitat respingerea ac?iunii ca neintemeiata, aratand ca intre obliga?iile stabilite prin decizia de angajare a raspunderii solidare a reclamantei ?i cauza ce face obiectul dosarului penal deschis la sesizarea organelor de inspec?ia fiscala exista o stransa interdependen?a de care depinde solu?ionarea cauzei in procedura administrativa, astfel ca s-a dat o corecta aplicare art. 214 alin. 1 lit. a din Codul de procedura fiscala.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut ca prin Decizia nr. 195/28.6.2013, emisa de parata, s-a dispus suspendarea solutionarii contestatiei formulate de reclamanta S.C. F. I. S.R.L., in ceea ce priveste obligatiile fiscale stabilite prin Decizia de impunere nr. F-MS 287/17.4.2013 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata in suma totala de 21.244.017 lei, reprezentand impozit pe profit, taxa pe valoarea adaugata ?i accesorii, pana la pronuntarea unei solutii definitive pe latura penala, respectiv in dosarul penal instrumentat de Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie - Serviciul Teritorial Targu Mure?, in baza procesului verbal nr. 212/17.4.2013, procedura administrativa urmand a fi reluata la incetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea, in conditiile legii.
La pronun?area solu?iei de suspendare a solu?ionarii contesta?iei, organul fiscal a ?inut cont de dispozi?iile art. 214 alin. 1 lit. a Cod procedura fiscala, potrivit carora "Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa."
Primul aspect de nelegalitate al Deciziei atacate, adus in discu?ie de reclamanta, vizeaza nesocotirea prevederilor art. 108 alin. 1-2 Cod procedura fiscala, potrivit carora "Organele fiscale vor sesiza organele de urmarire penala in legatura cu constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni, in conditiile prevazute de legea penala. In situatiile prevazute la alin. (1) organele de inspectie au obligatia de a intocmi proces-verbal semnat de organul de inspectie si de catre contribuabilul supus inspectiei, cu sau fara explicatii ori obiectiuni din partea contribuabilului. In cazul in care cel supus controlului refuza sa semneze procesul-verbal, organul de inspectie fiscala va consemna despre aceasta in procesul-verbal. In toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat contribuabilului."
Curtea a re?inut ca sus?inerea reclamantei este contrazisa de men?iunile din cuprinsul Deciziei nr. 195/28.6.2013, din moment ce la filele 5-6, 8 ale actului in discu?ie se arata expres ca in urma constatarilor consemnate in Raportul de inspectie fiscala contestat, s-au stabilit diferen?e suplimentare de plata in sarcina reclamantei reprezentand impozit pe profit ?i TVA, rezultate ca urmare a neadmiterii la deducere a cheltuielilor pentru care documentele de?inute de societate, respectiv facturile ?i avizele de inso?ire a marfii, nu au fost in masura sa justifice realitatea tranzac?iilor, iar faptele ar putea intruni elementele constitutive ale infractiunii prevazute la art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, astfel ca a fost intocmit Procesul verbal nr.212/17.4.2013 (f. 145-167) si prin adresa nr. 670/18.4.2013 (f. 177) organele de inspectie fiscala din cadrul D.G.F.P. Mures - Activitatea de inspectie fiscala au sesizat Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie - Serviciul Teritorial Targu Mure? in vederea efectuarii cercetarilor ce se impun pentru constatarea existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii mentionate.
Legat de lipsa de interdependen?a dintre faptele banuite de organele de inspec?ia fiscala ?i obliga?iile fiscale stabilite in sarcina reclamantei, Curtea a observat ca prin Decizia analizata s-a motivat existen?a unei stranse legaturi, argumentare a carei pertinen?a este primita de aceasta instan?a. Astfel, in cauza se impune stabilirea realita?ii opera?iunilor de achizi?ie a de?eurilor feroase ?i neferoase efectuate de reclamanta, in condi?iile in care societa?ile furnizoare nu au putut verificate, pentru ca nu au func?ionat la sediul declarat sau au fost declarate inactive, iar o parte dintre acestea nu au depus declara?ii informative privind taxele ?i impozitele, respectiv nu au declarat sau au declarat par?ial livrarile efectuate. Cum de realitatea tranzac?iilor efectuate de reclamanta, aspect care formeaza obiectul cercetarilor penale, depinde legalitatea deciziei de impunere contestate, trebuie re?inut ca numai in functie de stabilirea faptelor de catre organele de cercetare penala se poate asigura solutionarea legala si temeinica a contestatiei, solutionarea cauzei pe latura penala putand determina adoptarea unor solutii diferite in ceea ce priveste mentinerea sau anularea obligatiilor fiscale stabilite prin Decizia de impunere nr. 287/17.4.2013.
Curtea a mai re?inut ca scopul suspendarii este acela de a clarifica si elimina toate banuielile, respectiv indiciile privind savarsirea unei fapte penale a carei constatare ar avea o directa influenta asupra solutiei date in procedura administrativa, prealabil emiterii deciziei administrativ fiscale. In cazul existen?ei unei legaturi dintre potentialul caracter penal al faptei si solutia organului administrativ, legiuitorul a inteles sa acorde prioritate organului de cercetare penala, dispozi?ie apreciata in mai multe randuri de Curtea Constitu?ionala (spre exemplu, prin Decizia nr. 56 din 12 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 189 din 2 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010, ?i Decizia nr. 63 din 2 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006) ca fiind o consacrare in materie fiscala a principiului "penalul ?ine in loc civilul", solutie legislativa in acord cu garantiile constitutionale, inclusiv cu dreptul de acces la justi?ie.
Nu are relevan?a din perspectiva textului art. 214 alin. 1 Cod procedura fiscala nici imprejurarea daca cercetarile penale privesc partenerii societatii reclamante, cata vreme legatura stransa dintre posibilul caracter infractional al faptelor si solutionarea contestatiei administrative a reclamantei consta in necesitatea de a determina realitatea operatiunilor comerciale inregistrate in contabilitatea reclamantei, cu efect direct asupra cuantumului obligatiilor bugetare.
In fine, neinceperea urmaririi penale nu constituie un aspect care sa intereseze legalitatea masurii suspendarii, in condi?iile in care art. 214 Cod procedura fiscala impune cu titlu de condi?ii necesare pentru a se putea dispune suspendarea existen?a unei sesizari a organelor de cercetare penala, din partea organului care a efectuat activitatea de control, cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa, fara a se condi?iona dispunerea suspendarii de inceperea urmarii penale. In acela?i timp, dupa cum reiese din adresa din 9.1.2014 (f. 207), emisa de Direc?ia Na?ionala Anticorup?ie - Serviciul Teritorial Targu Mure?, in cauza, pin Rezolu?ia din data de 8.10.2012 s-a confirmat inceperea urmaririi penale fa?a de invinuitul F. I., administrator ?i asociat al societa?ii reclamante, sub aspectul infrac?iunii de evaziune fiscala in forma continuata, incriminata de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In concluzie, avand in vedere ca solu?ia suspendarii contesta?iei este motivata si se inscrie in limitele legale trasate de prevederile art. 214 alin. 1 lit. a Cod procedura fiscala si, observand legatura dintre actul de crean?a fiscala emis de parat ?i faptele care formeaza obiectul cauzei penale, precum ?i intaietatea rezolvarii cauzei penale, ac?iunea reclamantei este gasita neintemeiata, urmand sa fie respinsa ca atare.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Societati comerciale; Suspendare a judecatii
Anulare act administrativ. Decizie de imputare - prejudiciu constand in decontarea sumelor cuprinse in prescrip?iile medicale eliberate unor pacien?i interna?i intr-o unitate spitaliceasca militara. - Sentinta civila nr. 102 din data de 26.09.2014Insolven?a. Suspendare provizorie a executarii hotararii prin care s-a dispus intrarea debitoarei in faliment. - Hotarare nr. 34/CC din data de 10.03.2015
Insolven?a. Contesta?ie impotriva hotararii adunarii generale a creditorilor prin care a fost confirmat administratorul judiciar (desemnat provizoriu de judecatorul sindic). - Decizie nr. 396/A din data de 29.09.2014
Insolven?a. Confirmare plan de reorganizare judiciara. - Decizie nr. 606/A din data de 10.11.2014
Anulare act administrativ-fiscal. Contribu?ia la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (F.N.U.A.S.S.). - Decizie nr. 4332/R din data de 10.09.2014
Anulare act administrativ-fiscal. Restituire taxa pe poluare ?i plata dobanda. Decizie de impunere pentru "dobanda necuvenita". - Decizie nr. 5817/R din data de 13.11.2014
Anulare act administrativ. Decizie de excludere la plata emisa de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Decizie nr. 6160/R din data de 17.12.2014
Contencios administrativ. Taxa de poluare - Decizie nr. 7669/R din data de 15.11.2013
Consecintele juridice ale inchiderii procedurii falimentului societatii debitoare asupra cauzelor aflate pe rolul instantelor in care respectiva societate este parte. Lipsa calitatii procesuale - Decizie nr. 8516/R din data de 10.12.2013
Faliment. Contestatie la tabelul preliminar de creante. Creantele supuse procedurii de verificare si exceptiile reglementate de lege - Decizie nr. 8517/R din data de 12.12.2013
Aspecte legate de Legea nr. 85/2006 privind solutionarea contestatiilor formulate impotriva masurilor luate de practicianul in insolventa - Decizie nr. 8521/R din data de 12.12.2013
Faliment. Aspecte legate de solutionarea cererii de angajare a raspunderii personale materiale a persoanelor culpabile de ajungerea societatii debitoare in stare de insolventa. - Decizie nr. 8524/R din data de 12.12.2013
Faliment. Contestatie impotriva tabelului definitiv de creante. Consecinta modificarii tabelului definitiv de creante asupra planului de distribuire - Decizie nr. 7631/R din data de 14.11.2013
Faliment. Notificarea creditorilor. Procedura de notificare. Repunerea creditorului in termenul de depunere a declaratiei de creante. - Decizie nr. 7637/R din data de 14.11.2013
Faliment. Aspecte legate de constituirea cautiunii, ca si forma de reducere a riscurilor la care este supus furnizorul fortat de aplicarea art. 38 din Legea nr. 85/2006. - Decizie nr. 7639/R din data de 14.11.2013
Contencios administrativ. Clauze ale contractului colectiv de munca in care au fost negociate drepturi materiale acordate salariatilor, functionari publici, personal platit din fondurile publice - Decizie nr. 7656/R din data de 15.11.2013
Drepturi acordate salariatilor in baza unui contract colectiv de munca. Limitele negocierii drepturilor materiale in privinta personalului bugetar, platit din fondurile publice - Decizie nr. 6315/R din data de 10.10.2013
Obligatia de plata a contributiei la FNUASS, pentru veniturile suplimentare realizate de pensionari - Decizie nr. 6330/R din data de 10.10.2013
Aspecte legate de procedura de contestare a actelor administrativ fiscale reglementata de O.G. nr. 92/2003 rep - Decizie nr. 6328/R din data de 10.10.2013
Hotararea Consiliului Local - procedura de autorizare a transportului masei lemnoase pe drumurile forestiere aflata in domeniul public al comunei; aprobare formular model al autorizatiei de transport - Decizie nr. 6326/R din data de 10.10.2013