Pericolul social concret al infractiunii. Criterii de determinare

Pericolul social concret al infractiunii. Criterii de determinare.

Codul penal, art. 18 ind. 1

Potrivit art.18 ind. 1 Cod penal, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret,  fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Alin. 2 al art.18 ind. 1 Cod penal prevede ca, la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
Nu sunt aplicabile dispozitiile art.18 ind. 1 Cod penal si nu se poate considera ca fapta inculpatului a adus o atingere minima valorilor aparate de legea penala si prin continutul ei nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, din moment ce acuzatul a atras in campul infractional un minor in varsta de 16 ani, savarsind impreuna  trei spargeri, la trei case de vacanta diferite, de unde au sustras diferite bunuri si alimente. Totodata inculpatul se afla in termenul incercare al suspendarii conditionate a unei pedepse cu inchisoarea aplicate tot pentru fapte de furt calificat.

Prin sentinta penala nr.72/27.01.2010, pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc, in baza art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art.10 lit. b ind. 1 Cod procedura penala coroborat cu art.181 Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatului K.V. de sub acuza comiterii infractiunii de furt calificat prev.de art. 208 alin. 1 209 alin.1 lit. a, i art.41 alin.2 art.75  alin.1lit.c si art.37 lit.a Cod penal;
 In baza art.91 lit.c Cod penal, s-a aplicat inculpatului o amenda administrativa de 500 lei.
In baza art.192 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc, din 07.10 2009, a fost trimis in judecata in stare de libertate  inculpatul K.V., pentru savarsirea infractiunii de furt calificat  prev. de art. 208 alin. 1 art.209 alin.1 lit.a, i  Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1, art.75 alin.1  lit.c si art.37 lit.a Cod penal.
In considerentele actului de sesizare, in fapt s-a aratat ca, la data de 26.03.2009, inculpatul impreuna cu C.F. au ajuns in zona impadurita Cioboteni unde se afla mai multe case de vacanta, aici in timp ce paza era asigurata de C.F., inculpatul a patruns prin fortarea sistemelor de inchidere in trei case de vacanta de unde a sustras bunuri si alimentare apartinand partilor vatamate S.M., F.R. si S.R.
S-a retinut ca partile vatamate nu s-au constituit parti civile prejudiciului  a fost recuperat in cursul urmaririi penale.
Inculpatul in fata instantei s-a prevalat de dreptul de a nu da o declaratie, in cursul urmaririi penale a recunoscut comiterea infractiuni retinute in sarcina sa .
Din actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut ca, la  data de 26.03.2009, inculpatul ajutat de minorul C.F. a patruns prin fortarea sistemelor de inchidere in trei case de vacanta situate in zona impadurita Cioboteni au sustras bunuri si alimentare apartinand partilor vatamate S.M., F.R. si S.R.
In privinta aprecierii gradului de pericol social al faptelor comise de catre inculpat, esential pentru existenta infractiunii si la stabilirea raspunderii sale penale  instanta a retinut urmatoarele:
Art.17 alin 2 Cod penal prevede ca la stabilirea in concret a gradului de  pericol social se tine seama de modul si mijloacele de  savarsire a faptei, de scopul urmarit, imprejurarile in care a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita inculpatului.
Sub aspectul circumstantelor personale trebuie mentionat ca inculpatul a crescut intr-un mediu lipsit de suport afectiv, fiind abandonat de familia sa, mediu care si-a pus amprenta asupra dezvoltarii personalitati sale din care cauza intampina dificultati in privinta integrari sale in societate.
Referatul de evaluare, evidentiaza factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala a inculpatului, printre care implicarea ocazionala in munca inculpatul lucreaza sporadic pentru a se intretine la limita subzistentei pentru ca nu beneficiaza de sprijinul unei familii, la care sa se adauge calificarea in munca de pantofar.
Inculpatul  are antecedente penale, potrivit fisei de cazier judiciar acesta a  fost condamnat la 1 an si 8 luni inchisoare cu suspendare conditionata, condamnare fata de care inculpatul se afla in stare de recidiva postcondamnatorie art.37 lit.a Cod penal.
Mijloacele prin care a fost comisa infractiunea nu depasesc sfera mijloacelor comune, iar urmarile faptei sunt reduse, avand in vedere valoarea bunurilor sustrase, in acest sens instanta a retinut declaratiile celor vatamati.
S-a mai retinut ca prejudiciul cauzat partilor vatamate a fost integral recuperat
Pentru aceste considerente instanta de fond a procedat in modul aratat in dispozitivul sentintei penale descris mai sus.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc care a solicitat admiterea, desfiintarea sentintei si pronuntarea unei sentinte de condamnare, considerand ca sentinta pronuntata de instanta de fond este nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive:
Parchetul a considerat ca in cauza nu sunt incidente prevederile art.181 Cod penal, deoarece prin fapta savarsita si modalitatea de savarsire a faptei inculpatul prezinta un pericol concret pentru siguranta publica, faptele sale prezentand gradul de pericol social al infractiunilor  pentru care a fost trimis in judecata.
Din starea de fapt retinuta in rechizitoriu a reiesit ca inculpatul a savarsit infractiunea de furt in forma calificata - prin efractie, sustragand bunuri si prejudiciind astfel trei parti vatamate. De asemenea s-a constatat ca invinuitul a savarsit fapta impreuna cu un minor, ceea ce denota o periculozitate sporita a caracterului inculpatului.
S-a mai aratat ca la aprecierea gradului de pericol social al inculpatului, instanta de fond trebuia sa aiba in vedere ca inculpatul a mai fost condamnat la 1 an si 8 luni inchisoare tot pentru infractiunea de furt calificat si a beneficiat odata de clementa instantei, dispunandu-se suspendarea conditionata a executarii pedepsei, atragandu-i-se atentia asupra consecintelor savarsirii unei noi infractiuni. De asemenea prin Ordonanta nr.884/P/10.09.2009 inculpatului i s-a aplicat o sanctiune administrativa de 500 lei pentru savarsirea infractiunii de furt.
Prin decizia penala nr.100/07.09.2010, Tribunalul Harghita in baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc.
Analizand sentinta apelata, atat in raport de motivele de apel invocate, cat si sub aspectul legalitatii si temeiniciei, tribunalul constata ca apelul nu este fondat pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca inculpatul a savarsit fapta in forma calificata prin efractie, impreuna cu un minor, in timpul termenului de incercare ca urmare a suspendarii conditionate a unei pedepse anterioare, insa mijloacele prin care fapta a fost savarsita nu depasesc sfera mijloacelor comune, iar urmarile faptei sunt reduse raportat la valoarea bunurilor sustrase.
La acestea s-a mai adaugat si circumstantele personale ale inculpatului, acesta fiind o persoana abandonata de familie, iar lipsa de suport afectiv si-a pus amprenta vizibil asupra posibilitatii sale, astfel scopul educativ al masurii fata de situatia personala a inculpatului, nu se poate realiza prin aplicarea unei pedepse  severe.
In aceste conditii tribunalul a constatat ca instanta de fond, in mod legal, dar si temeinic, a facut aplicarea prevederilor art.18 ind. 1 Cod penal, pronuntand o sentinta atat legala cat si temeinica, motivele de apel nefiind intemeiate.
Impotriva acestei hotarari, in termenul legal prev. de art.385 ind. 3  alin. 1 Cod procedura penala, a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita, care solicita,  admiterea recursului, casarea deciziei atacate, desfiintarea sentintei penale a Judecatoriei Miercurea Ciuc si condamnarea inculpatului.
In motivarea recursului, parchetul arata ca in mod gresit instantele i-au aplicat inculpatului disp. art.18 ind. 1 Cod penal, intrucat aceste dispozitii nu erau aplicabile in cauza, deoarece inculpatul a savarsit infractiunea impreuna cu un minor, fiind condamnat anterior tot pentru infractiuni de furt calificat.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii atacate prin prisma motivelor de recurs si  in conformitate cu disp. art.385 ind. 9 alin.3 Cod procedura penala, Curtea apreciaza ca recursul parchetului este fondat pentru urmatoarele motive:
In mod corect au retinut primele doua instante, avand in vedere probele administrate in cauza, ca inculpatul K.V. impreuna cu minorul Czine Ferenc, in data de 26.03.2009 a patruns prin fortarea sistemelor de inchidere in trei case de vacanta situate in zona impadurita Cioboteni, de unde au sustras bunuri si alimente, astfel ca sub aspectul starii de fapt hotararea atacata nu comporta nicio critica. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea infractiunii, iar in fata instantei de recurs nu a dorit sa dea declaratii invocand dreptul la tacere, reglementat de art.70 alin.2 Cod procedura penala.
Hotararea este criticabila sub aspectul aplicarii dispozitiilor art.18 ind. 1 Cod penal.
Potrivit art.18 ind. 1 Cod penal, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret,  fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Alin. 2 al art.18 ind. 1 Cod penal prevede ca, la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
In cauza, avand in vedere probatoriul administrat, Curtea apreciaza ca nu sunt aplicabile disp. art.18 ind. 1 Cod penal, intrucat inculpatul major K.V. a atras in campul infractional un minor in varsta de 16 ani, savarsind impreuna  trei spargeri, la trei case de vacanta diferite, de unde au sustras diferite bunuri si alimente. Totodata inculpatul se afla in termenul incercare stabilit prin sentinta penala nr.741 din 22.10.2008 a Judecatoriei Miercurea Ciuc, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare, tot pentru fapte de furt calificat, astfel ca nu se poate retine ca fapta inculpatului a adus o atingere minima valorilor aparate de legea penala si prin continutul ei nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, ci dimpotriva.
Fata de considerentele expuse, Curtea in baza  art. 385 ind. 15 pct. 2 lit.d Cod procedura penala, urmeaza sa admita recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita, sa caseze integral decizia atacata si sa desfiinteze in totalitate sentinta Judecatoriei Miercurea Ciuc si rejudecand cauza, in baza art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 alin.1 lit.c si art.37 lit.a Cod penal, sa-l condamne pe inculpatul K.V. la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de furt calificata in forma continuata.
Avand in vedere ca inculpatul a savarsit infractiunea in termenul de incercare stabilit prin sentinta penala nr.741 din 22.10.2008 a Judecatoriei Miercurea Ciuc, instanta in baza art.83 alin.1 Cod penal urmeaza sa revoce suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an si 8 luni inchisoare aplicata prin hotararea atacata mai sus si sa dispuna executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata, inculpatul urmand sa execute  4 ani si 8 luni inchisoare.
Ca modalitate de executare a pedepsei, instanta apreciaza ca se impune executarea acesteia in regim de detentie, in conformitate cu art.71 si art.64 lit.a, b Cod penal.
De asemenea, instanta urmeaza sa constate ca partile vatamate nu s-au constituit parti civile in cauza, intrucat bunurile sustrase au fost recuperate.
In baza art.191 alin.1 Cod procedura penala instanta urmeaza sa oblige inculpatul la plata sumei de 1.620 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului, in toate fazele procesuale.