Actiune in declararea simulatiei

Actiune in declararea simulatiei

Simulatia este o operatiune juridica cu un caracter complex, existenta acesteia presupunand prezenta unor conditii specifice, respectiv: contrainscrisul sa fie un act secret, contrainscrisul sa fie contemporan cu actul public si intentia comuna a partilor de a simula.
Prin caracterul contemporan al actelor se intelege coexistenta in timp a actului secret cu cel public, fiind suficient ca actul secret care exprima realitatea raporturilor juridice dintre parti sa fie incheiat anterior actului public. Faptul ca inscrisul constatator al actului secret  se redacteaza ulterior perfectarii actului public nu are nicio relevanta cu privire la existenta simulatiei, esential fiind ca intre parti sa se fi realizat anterior acordul de vointa cu privire la operatiunea juridica in ansamblul ei.

Prin Decizia civila nr.349 din 09.11.2011 a Tribunalului Mures, pronuntata in dosarul nr.1567/320/2009, s-a respins exceptia puterii de lucru judecat a Sentintei civile nr.2803/14.06.2005 a Judecatoriei Tg Mures, definitiva prin Decizia civila nr. 153/11.04.2006 a Tribunalului Mures, irevocabila prin Decizia  civila nr. 2011/R/7.12.2006 a Curtii de Apel Tg Mures, fata de petitul II al actiunii precizate, s-a admis actiunea formulata de reclamantul E.I., impotriva paratilor S.P.M. si S.M.D., si E.E., si in consecinta, s-a constatat simulat, prin interpunere de persoana, actul juridic denumit promisiune de vanzare cumparare, autentificat prin incheierea de autentificare nr. 806/01.04.1999, a notarului public E.B. din Tg Mures si calitatea reclamantului de promitent  cumparator,  parata E.E. fiind obligata  sa incheie cu reclamantul E.I., act autentic de vanzare cumparare cu privire la imobilul situat in Tg Mures, str. retezatului, nr. 8, inscris in CF 8241/IV Tg Mures, nr. top. 1373/1/2/IV, 1737/2/IV, 1373/2/IV si 1372/2/28/IV, iar in caz de refuz prezenta hotarare urmand a tine locul consimtamantului vanzatoarei la instrainarea imobilului.
Prin aceeasi hotarare s-a dispus radierea din CF: 8241/IV Tg Mures, din foaia de sarcini, de sub C3,4 a mentiunii: "S.P.M. si S.M.D. - Promisiune bilaterala de vanzare cumparare aut. Sub nr. 806/1999, notar public E.B., incheierea nr. 20979/5.11.2002", s-a respins actiunea reconventionala formulata de paratii reclamanti reconventionali, S.P.M. si S.M.D., impotriva paratei E.E., iar  paratii S.P.M.si S.M.D. la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de apel a retinut ca exceptia autoritatii lucrului judecat nu este intemeiata, intrucat intre cele doua cereri nu exista identitate de cauza, acest aspect rezultand in mod foarte clar din continutul Deciziei nr. 153/2006 a Tribunalului Mures si al Deciziei nr. 2011/R/2006 a Curtii de Apel Tg.-Mures.
Pe fond, Tribunalul a retinut ca, din coroborarea declaratiilor martorilor P.I.O. si B.V. din dosarul acvirat nr.2505/2004, cu declaratia olografa a lui S.P.M., rezulta de fapt ca beneficiarul promisiunii de vanzare cumparare este E.I..
S-a aratat ca S.P.M. este doar o persoana interpusa intre E.E. si E.I.. Sustinerea ca E.E. nu cunostea existenta actului secret si a faptului ca adevaratul promitent cumparator este E.I. nu este de esenta simulatiei ci de natura acesteia, aflandu-ne in prezenta unei simulatii relative subiective. Totodata s-a observat ca din faptul intocmirii unei procuri de catre E.E. pentru E.I. in aceeasi zi cu data intocmirii promisiunii bilaterale de vanzare - cumparare aut. sub nr.806/1999 intre E.E. si S.P.M. a rezultat incheierea actului secret, in sensul de acord de vointa in aceeasi zi. Sustinerea lui E.E. ca nu ar fi stiut de actul secret este pusa sub semnul intrebarii in conditiile in care, cu ocazia interogatoriului luat in dosarul acvirat nr.2505/2004, a negat ca l-ar cunoaste pe E.I. dar tot ea il mandateaza in aceeasi zi sa vanda imobilul ce face obiectul promisiunii. In aceste conditii exista o prezumtie simpla in conditiile art.1203 Cod civil ce rezulta din contradictia dintre interogatoriul luat lui E.E. si procura speciala.
De esenta simulatiei este existenta acordului simulatoriu, care exprima conventia reala dintre parti, cu privire la obiectul simulatiei.
In aceasta situatie, asadar, nu exista doua acte distincte (contra-inscrisul si actul aparent), ci un singur act, cel aparent, operatiunea juridica reala existand numai la nivelul intentiei ascunse, oculte a partilor contractante.
In contextul in care s-a dovedit existenta unui contra-inscris, chiar si in conditiile simulatiei prin interpunere de persoane, a rezultat ca s-a precizat in actul secret ca adevaratul beneficiar al contractului este o alta persoana decat cea care apare in actul public si fata de care se doreste  a i se asigura anonimatul.
Cererea reconventionala a paratilor S.P.M. si S.M.D., s-a respins pentru aceleasi motive expuse anterior, nefiind indeplinite prevederile art.27 din Legea nr.7/1996, paratii - reclamanti reconventionali nefiind adevaratii titulari ai dreptului de creanta dobandit in baza promisiunii bilaterale de vanzare cumparare, acesta fiind dobandit de E.I., in baza actului secret.
Impotriva acestei hotarari paratii S.P.M. si S.M.D., au formulat recurs, solicitand modificarea hotararii atacate, in sensul respingerii actiunii, in principal, ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii lucrului judecat, iar in subsidiar, ca nefondat, pe considerentul puterii lucrului judecat al unor hotarari anterioare, precum si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata. De asemenea, recurentii au mai solicitat admiterea cererii reconventionale in contradictoriu cu E.E. si  obligarea promitentei vanzatoare la incheierea unui contract autentic de vanzare-cumparare in favoarea  recurentilor promitenti cumparatori  cu privire la imobilul situat in Tg-Mures, inscris in CF  8241/IV TG.Mures, nr.top.1373/1/2/IV, 1373/2/IV, 1372/2/2/IV iar, in caz de refuz, hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa tina loc de consimtamant al vanzatoarei la instrainarea imobilului.
In motivarea recursului, recurentii au aratat ca decizia atacata este nelegala sub aspectul respingerii exceptiei autoritatii de lucru judecat in privinta petitului 2 al cererii reclamantului, intrucat prin Sentinta civila nr.2803 din 14.06.2005 a Judecatoriei Tg.-Mures, pronuntata in dosarul nr.2505/2004, ramasa irevocabila, instanta s-a pronuntat asupra cererii reclamantului E.I., de constatare a calitatii sale de promitent cumparator asupra aceluiasi imobil si in baza aceluiasi act juridic.
Astfel, prin hotararea mentionata, instanta a stabilit ca in cauza nu au fost dovedite nici conditiile de constare a simulatiei, nici conditiile incheierii actului secret pe baza unui mandat fara reprezentare dat paratului S.P. pentru a incheia aceasta promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. In consecinta, s-a aratat ca pronuntandu-se asupra conditiilor actiunii in constarea simulatiei instanta s-a pronuntat implicit asupra petitului privind constatarea calitatii intimatului E.I. de promitent cumparator in promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare, petit formulat identic in prezenta cauza.
De asemenea, recurentii au aratat ca, desi petitul privind constatarea  simulatiei prin interpunere de persoana in cuprinsul actului juridic numit  promisiune de vanzare-cumparare autentificata sub nr.806/1999 la Biroul Notarilor Publici B./D., nu a fost formulat ca atare in litigiul anterior, dupa cum rezulta in mod explicit din considerentele Sentintei civile nr.2803 din 14 iunie 2005, instanta de fond a analizat si conditiile de admisibilitate ale actiunii in constatarea simulatiei, respingand cererea ca neintemeiata sub toate aspectele avute in vedere.
Asadar, chiar daca un asemenea petit, cum este cel privind constatarea  simulatiei prin interpunere de persoana, nu a fost formulat in mod explicit in cadrul cererii depuse in dosarul civil nr.2505/2005, prin toate demersurile judiciare efectuate in acel dosar, prin cererile de probatiune si, nu in ultimul rand,  prin precizarea naturii juridice a actiunii depuse la termenul de judecata din 07.06.2005 in care reclamantul arata ca este vorba despre existenta unui mandat fara reprezentare, cunoscut sub numele de contract de interpunere (prete-nom, imprumut de nume), fiind un caz particular de simulatie relativa subiectiva, acesta sustine si argumenteaza intervenirea unei simulatii, invocand in mod neechivoc prevederile art.1175 Cod civil.
Recurentii au mai aratat ca, oricum in cauza nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a simulatiei, intrucat in cauza nu a existat acordul simulatoriu intre acele persoane, dupa cum rezulta din interogatoriul luat promitentei vanzatoare E.E., care nu a declarat ca nu il cunoaste pe E.I. (cum retine in mod gresit instanta de judecata, si, de aici concluzia gresita privind  nesinceritatea paratei-intimate), ci ca nu stia ca acordul de vointa in vederea instrainarii imobilului incheiat cu numitul S.P., urma sa se realizeze in favoarea reclamantului. De asemenea, aceasta a declarat ca avea convingerea ca incheie promisiunea cu adevaratul promitent-cumparator.
Mai mult decat atat, aceasta i-a dat o procura reclamantului prin care il mandata sa incheie in numele ei, in calitate de promitent-vanzator, contractul, or, asa cum corect a retinut prima instanta de judecata in dosarul nr.2505/2004, daca s-ar dovedi existenta simulatiei s-ar ajunge ca reclamantul sa aiba dubla calitate, atat de mandatar al vanzatoarei cat si de cumparator, existand contrarietate de interes.
S-a mai aratat ca, dupa cum reiese din continutul procurii speciale nr.809/01.04.1999, mandatara E.E. a dat imputernicire numitului E.I. ca in numele ei si pentru sine sa incheie, in calitate de vanzator, un contract translativ de proprietate a imobilului in discutie in favoarea cumparatorului S.P.M., ceea ce inseamna ca avem de-a face   cu un veritabil mandat cu  reprezentare si nu cu un mandat fara prezentare, cum a sustinut intimatul in dosarul nr.2505/2004, in notele de la termenul de judecata din 07.06.2005.
Recurentii au aratat ca, actul secret-contrainscrisul trebuia sa se fi incheiat concomitent sau, eventual, inainte de incheierea contractului aparent or, asa zisul act secret  s-a incheiat la 5 zile dupa incheierea contractului aparent. De asemenea, din depozitiile martorilor audiati nu rezulta cu exactitate  daca intre parti s-a incheiat un contract simulat si cand a intervenit acordul de vointa in acest sens, inainte sau la 5 zile dupa incheierea contractului aparent.
Efectul principal al actiunii in simulatie este inlaturarea efectelor contractului aparent, singurul contract eficient ramanand contractul secret insa, in aceste conditii, pentru a-si produce efectele acest ultim contract trebuie ca el  insusi sa fie valabil incheiat. Sub acest aspect, in speta nu avem de-a face cu doua acte ce contin  promisiuni bilaterale de vanzare-cumparare, dintre care unul aparent, public iar celalalt real, secret, ci, de o promisiune bilaterala autentica de vanzare-cumparare pe care ambele parti contractante au considerat-o reala si o declaratie facuta la 5 zile dupa incheierea contractului public, pe  verso-ul acestuia, de catre promitentul cumparator.
S-a mai aratat ca este complet gresita sustinerea instantei de apel in sensul ca,  de vreme ce actul ce reflecta vointa partilor este secret, el nu va putea niciodata sa imbrace forma autentica ceruta pentru actul aparent, pentru ca, daca vointa reala a partilor este cea cuprinsa in actul secret, nimic nu le impiedica pe acestea, daca  intr-adevar aceasta este vointa lor sa incheie actul in forma prevazuta de lege pentru a putea produce efecte juridice. Actul juridic incheiat intre adevaratele parti contractante continua sa fie secret, respectiv nepublic,  inopozabil tertilor, chiar daca imbraca forma autentica de redactare.
S-a aratat ca,  pentru acest viciu esential, al lipsei unei forme valabile pentru a produce efecte juridice, contractul secret nu poate fi validat prin hotarare judecatoreasca.
Cu referire la cererea reconventionala, promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare autentificata sub nr.806/1999, indeplineste toate conditiile legale prevazute de art.948 si urm. Cod civil.
Pretul a fost achitat integral la data incheierii conventiei, promitentul cumparator a intrat in folosinta faptica integrala a bunului cumparat permitandu-i-se sa faca renovari, extinderi, restructurari ale imobilului, inclusiv modificarea destinatiei acestuia, partile obligandu-se la ca expirarea  interdictiei de instrainare, 3 martie 2009, sa se prezinte la notariat in vederea incheierii contractului autentic. Dupa expirarea interdictiei de instrainare promitentii cumparatori au notificat-o pe promitenta vanzatoare sa se prezinte la notariat in vederea incheierii contractului autentic, desi aceasta doreste sa clarifice situatia juridica a imobilului, a refuzat sa se prezinte intrucat  anterior primise cererea de chemare in judecata formulata de reclamant si se notare procesul in cartea funciara.
In drept, recurentul a invocat dispozitiile art. 304 pct. 7-9 din Codul de procedura civila.
Examinand decizia atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar a constat urmatoarele:
Cu privire la autoritatea de lucru judecat, Curtea a retinut ca prin cererea de chemare in judecata formulata, reclamantul a solicitat a se constata simulat prin interpunere de persoana, actul juridic numit  promisiune de vanzare-cumparare, autentificat sub nr.806/1999 la Biroul  Notarilor Publici Asociati B.&D., avand ca obiect obligatia de vanzare, respectiv de cumparare a imobilului situat in Tg-Mures, imobil inscris  in CF 8241/IV Tg-Mures, sub nr.top.1373/1/2/IV, 1373/2/IV, 1372/2/2/IV, a se constata calitatea reclamantului de promitent-cumparator, in actul juridic numit promisiune de vanzare-cumparare, autentificat sub nr.806/1999 la Biroul Notarilor Publici Asociati B.&D., avand ca obiect obligatia de vanzare, respectiv de cumparare a imobilului situat in Tg-Mures, imobil inscris in CF 8241/IV Tg-Mures, sub nr.top.1373/1/2/IV, 1373/2/IV, 1372/2/2/IV, a se dispune  radierea din CF 8241/IV Tg-Mures din partea a III-a Sarcini, a inscrierii de sub C3,4 "S.P.M. si sotia S.M.D., promisiunea de vanzare-cumparare aut.sub nr.806/1999 notar public E.B.".
Prin actiunea formulata la data de 25.03.2004, care a facut obiectul dosarului nr.2505/2004, E.I. a solicitat a se constata, in contradictoriu cu paratii S.P.M., S.M.D. si E.E., calitatea sa de promitent-cumparator in actul juridic numit promisiune de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 806/1999 la Biroul Notarilor Publici B.&D..
Prin Sentinta civila nr.2803 din 14.06.2005 a Judecatoriei Tg.-Mures, s-a respins cererea reclamantului, retinandu-se ca, desi acesta sustine ca i-ar fi dat paratului S.P.M. un mandat fara reprezentare, pentru a incheia aceasta promisiune bilaterala de vanzare-cumparare in numele lui, dar in interesul reclamantului, sens in care i-a dat acestuia suma de 180.000.000  lei, pentru a achita integral pretul de vanzare-cumparare a imobilului, convenit cu promitenta-vanzatoare, parata E.E., nu a facut nicio dovada in acest sens,  desi sarcina probei ii  incumba , conform dispozitiilor art.1169 Cod civil.
S-a retinut ca parata E.E., la interogatoriu luat, a declarat ca nu stia ca paratul S.P.M. urma sa incheie conventia in numele lui, dar in interesului reclamantului. Mai mult decat atat, parata E.E. i-a dat reclamantului procura speciala, prin care il mandata sa incheie, in numele ei, contractul de vanzare-cumparare cu privire la imobilul in litigiu. Or, acest lucru ar fi fost imposibil in conditiile in care reclamantul ar fi dat mandat fara reprezentare paratului S.P.M. pentru cumpararea imobilului in litigiu, intr-o astfel de situatie ajungandu-se, practic, ca reclamantul sa aiba calitate dubla in contractul de vanzare-cumparare, atat cea de mandatar al vanzatoarei cat si cea de cumparator, existand contrarietate de interese.
De altfel, nici din dispozitiile martorilor audiati   in cauza nu rezulta ca, in speta,  ar fi incidente dispozitiile mandatului fara reprezentare, acestia declarand ca nu cunosc nimic in legatura cu achizitionarea acestui imobil si nici nu au fost prezenti la discutiile care au avut loc intre reclamanta si paratul S.P.M.. S-a apreciat ca, in cauza nu au fost dovedite nici conditiile actiunii in constatare a simulatiei. Astfel, pentru a se putea constata simulatia, in cauza trebuiau indeplinite doua conditii, existenta, intre aceleasi parti, a doua acte, unul public si altul secret, respectiv conditia anterioritatii sau concomitentei contra inscrisului (respectiv actului secret).
Chiar daca, in speta, reclamantul a facut dovada existentei celor doua acte, instanta a constatat ca actul secret invocat de reclamant si reprezentat de declaratia data de parat pe verso-ul incheierii de autentificare, este ulterior actului public, promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare fiind incheiata la data de 01.04.1999, iar declaratia paratului fiind data la data de 05.04.1999.  
Aceasta hotarare a ramas definitiva si irevocabila prin respingerea cailor de atac promovate de reclamant, prin Deciziile nr.153/2006 a Tribunalului Mures si nr. 2011/R /2006 a Curtii de Apel Tg.-Mures.
Insa, prin Decizia nr.153/2006, Tribunalul la retinut ca reclamantul nu a facut vreo referire la  actiunea in constatarea simulatiei si nu a facut trimitere la prevederile art.1173-1175 Cod civil. Abia dupa ce prin intampinare paratul a sugerat ca ar fi putut sa solicite, pe calea unei actiuni in constatare, intemeiata pe dispozitiile art.1175 si 973 Cod civil,  simulatia intervenita prin interpunerea de persoane, reclamantul, cu ocazia depunerii concluziilor scrise pentru ultimul termen de judecata (07.06.2005), a depus inscris prin care a precizat natura juridica a  actiunii civile, ca fiind un caz particular de simulatie  relativa subiectiva, intemeiata  pe prevederile art.1175 Cod civil.
Aceasta precizare nu a fost comunicata partii adverse, nu a fost supusa discutiilor in contradictoriu, iar la  acordarea cuvantului in fond a pus concluzii relativ la existenta mandatului fara reprezentare. Fiind o precizare tardiva, depusa cu mult dupa prima zi de infatisare, prima instanta nu  trebuia  sa analizeze actiunea reclamantului prin prisma  conditiilor actiunii in constatarea simulatiei cata vreme nu s-a respectat termenul prevazut de art.132 alin.1 C.pr.civ.
Tribunalul a retinut ca, neexistand autoritate de lucru judecat, reclamantul va putea introduce oricand o actiune in  simulatie, prin care sa solicite instantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real. Fiind o actiune in constatare, este imprescriptibila. 
De asemenea, prin Decizia nr.2011/R/2006 Curtea de Apel Tg-Mures a retinut ca reclamantul si-a intemeiat actiunea pe prevederile art. 111 Cod procedura civila, iar actiunea in declararea simulatiei este tot o actiune in constatare, fundamentarea actiunii introductive pe prevederile art. 111 Cod procedura civila, nu poate conduce din start la analizarea acesteia ca o actiune in simulatie, in conditiile in care in actiunea respectiva s-a facut referire doar la mandatul fara reprezentare, insa nu si la operatiunea juridica a simulatiei.
Pe de alta parte, in speta reclamantul a invocat faptul ca intre el si paratul S.P.M. a intervenit un mandat fara reprezentare, paratul fiind imputernicit sa incheie cu parata E.E. o promisiune sinalagmatica de vanzare-cumparare, in numele mandatarului (paratul), dar in interesul mandantului (reclamantul).
Desi atat in apel, cat si in recurs s-a facut referire la simulatie, s-a avut in vedere ca mandatul fara reprezentare nu se confunda cu simulatia prin interpunere de persoane, deoarece in cazul mandatului fara reprezentare, mandatarul lucrand pentru o alta persoana apare in contract in numele sau propriu, identitatea mandantului fiind necunoscuta, pe cand in cazul simulatiei prin interpunere de persoane, ambele parti din contractul aparent urmaresc in mod constient ca efectele sa se produca fata de o terta persoana, careia i se asigura anonimatul.
Fata de cele retinute anterior, rezulta ca este neintemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat, intre cele doua litigii neexistand identitate de cauza, nefiind intrunite, prin urmare, conditiile art. 1201 din Codul civil.
Astfel, este evident ca nu a avut loc o judecata cu privire la constatarea simulatiei in litigiul anterior, referirea primei instante la acest aspect fiind inlaturata de instantele de control judiciar in mod expres prin deciziile pronuntate, astfel ca analiza calitatii de promitent cumparator a reclamantului E.I. s-a facut in acel litigiu prin raportare la un alt temei legal, respectiv mandatul fara reprezentare, iar nu prin raportare la simulatie, care este cauza prezentului litigiu.
Din aceasta perspectiva Curtea a constat ca sunt nefondate criticile recurentilor referitoare la modalitatea de solutionare a exceptiei autoritatii de lucru judecat, precum si cele privind netemeinicia si nelegalitatea hotararii atacate pe temeiul puterii lucrului judecat al hotararii pronuntate anterior.
Pe fond, Curtea a constat ca in mod legal instanta de apel a constatat ca sunt intrunite conditiile simulatiei.
Astfel, in fapt, la data de 01.04.1999 s-a incheiat o promisiune sinalagmatica de vanzare-cumparare autentificata sub nr. 806/01.04.1999, intre E.E., in calitate de promitent - vanzator si S.P.M. in calitate de promitent cumparator, privind imobilul inscris in CF nr. 8241 Tg.-Mures nr. top. 1373/1/2, 1373/2 si 1372/2/2 sub B43, situat administrativ in Tg.-Mures, judetul Mures.
La data de 05 aprilie 1999  promitentul cumparator, S.P.M., intr-o declaratie olografa, a aratat ca a primit suma de 180.000.000 ROL, cu care a cumparat in numele lui E.I. imobilul ce facea obiectul promisiunii, urmand ca la incheierea contractului de vanzare-cumparare, acesta sa fie trecut pe numele reclamantului.
Simulatia este o operatiune juridica cu un caracter complex, existenta acesteia presupunand prezenta unor conditii specifice, respectiv: contrainscrisul sa fie un act secret, contrainscrisul sa fie contemporan cu actul public si intentia comuna a partilor de a simula.
In cauza contrainscrisul indeplineste conditia de a fi secret, intrucat a fost incheiat astfel incat existenta si cuprinsul sau sa nu fie cunoscut tertilor.
Prin caracterul contemporan al actelor se intelege coexistenta in timp a actului secret cu cel public, fiind suficient ca actul secret care exprima realitatea raporturilor juridice dintre parti sa fie incheiat anterior actului public. Faptul ca inscrisul constatator al actului secret  se redacteaza ulterior perfectarii actului public nu are nicio relevanta cu privire la existenta simulatiei, esential fiind ca intre parti sa se fi realizat anterior acordul de vointa cu privire la operatiunea juridica in ansamblul ei. Din aceasta perspectiva nu pot fi primite argumentele recurentilor in sensul ca nu exista simulatie, intrucat actul secret s-a incheiat dupa incheierea actului aparent. In acest sens, instanta subliniaza ca din modul de redactare a actului secret rezulta foarte clar faptul ca acordul de vointa s-a produs anterior, promitentul cumparator S.P.M. mentionand ca a primit suma de 180.000 lei, bani cu care a cumparat in numele d-lui E.I. imobilul. Astfel, rezulta foarte clar existenta acordului de vointe anterior incheierii promisiunii de vanzare-cumparare, cu atat mai mult cu cat din cuprinsul acestuia din urma rezulta ca banii s-au achitat promitentului vanzator la data semnarii actului.
In fine, Curtea a constat ca este indeplinita in cauza si cea de-a treia conditie a simulatiei, existand intentia comuna a partilor de a simula, in sensul ca persoanele care au incheiat actul aparent au prevazut in intelegerea secreta, faptul ca una dintre ele nu are calitatea de parte contractanta si au stabilit cine este adevaratul contractant, in speta E.I., in calitate de promitent-cumparator.
Sustinerile recurentilor in sensul ca nu ar fi indeplinita aceasta conditie urmeaza a fi inlaturate. Astfel, in mod corect instanta a retinut existenta acordului simulator intre cele trei parti din coroborarea probelor testimoniale administrate in dosarul nr. 2505/2004 (declaratiile martorilor P.I.O. si B.V.) cu interogatoriul luat paratei E.E. si cu procura intocmita de aceasta din urma pentru E.I. in aceeasi zi cu data incheierii promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare. Astfel, parata E.E. a aratat, in raspunsul la intrebarea de la pct. 4 din interogatoriul luat in dosarul nr. 2505/2004, ca nu il cunostea pe reclamant la momentul incheierii conventiei. Aceasta sustinere este contrazisa de procura speciala pe care insasi parata E.E. a facut-o reclamantului E.I. la data de 01.04.1999, in aceeasi zi cu data incheierii promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare, autentificata la acelasi Birou Notarial B.&D., prin care il imputernicea pe E.I. sa semneze actul autentic translativ de proprietate asupra imobilul din Tg.Mures, in numele sau.
Sustinerile recurentilor in sensul ca instanta a interpretat gresit raspunsul paratei la interogatoriu, aceasta intelegand sa spuna prin raspunsul dat ca nu stia de acordul de vointa in vederea instrainarii imobilului incheiat cu S.P., nu pot fi primite, intrucat un atare raspuns parata a dat la intrebarea de la punctul 2 din interogatoriu. La intrebarea de la punctul 4 parata a raspuns fara echivoc, nelasand loc interpretarilor, "nu, nu-l cunosteam si nu il cunosc pe reclamant", fapt care in mod evident, nu era adevarat.
Nu pot fi primite nici argumentele recurentilor referitoare la faptul ca actul secret nu poate fi validat prin hotarare judecatoreasca intrucat nu imbraca forma valabila pentru a produce efecte juridice. In acest sens,  instanta retine ca proba simulatiei intre partile contractante se face potrivit normelor de drept comun privitoare la dovada actelor juridice, prin urmare, cand forma ceruta de lege pentru existenta actului real este inscrisul sub semnatura privata sau inscrisul autentic, acesta nu poate fi dovedit in raporturile dintre parti decat printr-un contrainscris care ar modifica sau combate actul aparent. In plus, ori de cate ori actul aparent a fost perfectat in forma scrisa, dovada existentei si cuprinsului actului secret se face numai printr-un inscris. In speta, actul aparent imbraca forma scrisa, conditie indeplinita si de actul secret, astfel cum am aratat anterior. Imprejurarea ca actul aparent imbraca forma autentica nu este de natura a atrage aceeasi cerinta si pentru contrainscris, intrucat forma autentica nu constituie o cerinta ad validitatem pentru promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumparare.
Prin urmare, in mod legal Tribunalul a constatat indeplinite conditiile simulatiei, rezultand fara dubiu ca adevaratul beneficiar al contractului este reclamantul, in calitate de promitent cumparator, acesta fiind adevaratul titular al dreptului de creanta rezultat din promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumparare.
Din aceasta perspectiva, Tribunalul a pronuntat  o solutie legala si in privinta cererii reconventionale formulata de parati.
Fata de cele retinute anterior, Curtea a constat ca decizia ce face obiectul prezentei analize este legala si temeinica, nefiind incidente motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 7-9 din C.pr.civ., astfel ca in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 1 din C.pr.civ., s-a respins ca nefondat recursul promovat de paratii S.P.M. si S.M.D. impotriva Deciziei civile nr. 349 din 09.11.2011 pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr. 1567/320/2009.