Drept de proprietate. Accesiune imobiliara. Imobil construit de soti pe terenul proprietatea parintilor unuia dintre soti.

Potrivit dispozitiilor art. 492 Cod civil, pe calea accesiunii imobiliare proprietarul terenului dobandeste dreptul de  proprietate asupra constructiilor  ridicate de o alta  persoana.
In consecinta, chiar daca se dovedeste ca sotii au construit impreuna un apartament pe terenul in litigiu, proprietarii  terenului sunt cei care dobandesc dreptul de proprietate asupra  constructiei respective.

Prin sentinta civila nr. 3126 din 30.06.2006, Judecatoria Targu Mures a admis exceptia lipsei de interes a reclamantului reconventional B.J.; a admis in parte cererea precizata si formulata de reclamantul B. L. in contradictoriu cu paratii B.I. si B.E.; a respins ca fiind formulata de o persoana lipsita de interes cererea reconventionala formulata de B. I.; a admis cererea reconventionala formulata de B.I.; a constatat ca imobilul situat in localitatea T.M., str. A.I., nr. 42, judetul Mures, inscris in C.F. 1156 Targu Mures, nr. top 1990, 1989/2, cuprinde o constructie formata din trei apartamente distincte si teren aferent in suprafata de 149 mp.; a dispus inscrierea in foaia de proprietate a cartii funciare a imobilului cele trei apartamente in locul constructiei evidentiata formata dintr-o singura incapere; a constatat ca apartamentul situat la etaj, format din 2 camere, 1 antreu, o bucatarie, o camara si o baie, formeaza proprietatea exclusiva a reclamantului, care a construit-o impreuna cu sotia sa B.O.E.; a dispus inscrierea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 2  pe numele reclamantului in cartea funciara; a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 580 de BNP N. G.; a dispus suplimentarea masei succesorale constatate prin certificatul de mostenitor nr. 2159/1994 si nr. 39/2003 cu inca un apartamentul situat in Targu Mures, str. Avram Iancu, nr. 42, judetul Mures; a dispus iesirea din indiviziune asupra celorlalte doua apartamentul: 1 si 3 ale imobilului, asupra carora partile au cate o cota de 1/3 parte fiecare, prin atribuirea apartamentului nr. 3, a terenului aferent a apartamentului 2 si 3 si a anexelor reclamantului iar paratului B.I. a apartamentului nr. 1 si a terenului aferent acestuia; a obligat reclamantul sa plateasca paratului B.E. 857,7 lei sulta, iar pe paratul B.I. in favoarea paratului B.E. a sultei de 36.722,3 lei; a dispus inscrierea in cartea funciara a partajului judiciar si, in fine, a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant, cu compensarea partiala a acestor cheltuieli. Ulterior, prin incheierea civila nr. 3126 din 7 septembrie 2006, Judecatoria Targu Mures a dispus indreptarea din oficiu a erorii materiale din dispozitivul acestei hotarari, in sensul ca la aliniatul 2 al dispozitivului, se va trece ca actiunea civila a fost formulata si precizata de reclamantii B.L. si B. E., iar la aliniatul 8 al aceluiasi dispozitiv se va trece ca dreptul de proprietate asupra apartamentului 2 va fi inscris in cartea funciara pe numele reclamantului si a sotiei sale defuncte.
Apelul declarat de B.I. si B.E., continuat de mostenitorii B.C., B. J., B.A., B.E. si B.E. a fost respins prin decizia civila nr. 201 din 11 iunie 2007 a Tribunalului Mures si, de asemenea, a fost respinsa aderarea la apel declarata de apelantii B. L., B. A. si B. K..
Impotriva acestei decizii B.I. si mostenitorii lui B.E.: B.C., B. J., B.A., B.E. si B.E. au declarat recurs, solicitand casarea celor doua hotarari si, in rejudecare, sa se respinga actiunea formulata de catre reclamantii intimati, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.
In esenta, recurentii invocand dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, au sustinut nelegalitatea deciziei atacate pentru doua motive.
In primul rand, recurentii considera ca cererea reclamantilor nu poate fi primita, atata vreme cat, certificatele de mostenitor eliberate dupa moartea parintilor lor, nu au fost atacate si modificate. In aceste doua certificate de mostenitor intocmite dupa dezbaterea succesorala, se arata fara putinta de tagada ca  masa succesorala o reprezinta casa parinteasca iar cele trei parti, descendenti, au o cota egala de 1/3 parte fiecare.
In al doilea rand, sustin recurentii, actele depuse la dosar nu sunt in masura sa dovedeasca fara putinta de tagada, faptul ca, reclamantul si sotia acestuia sunt cei care au edificat, pe propria cheltuiala, apartamentul nr. 2. La dosarul cauzei exista destule inscrisuri care arata ca aceasta extindere a fost realizata de catre parintii partilor.
B.A.V. si B.E.K. au formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentilor la plata cheltuielilor de judecata.
 Intimatii au sustinut ca recursul partilor adverse nu reprezinta o critica legala a hotararii, motivele invocate neputand fi incadrate in nici unul dintre motivele de nelegalitate, prevazut de art. 304 alin.1 Cod procedura civila. Ceea ce urmaresc de fapt recurentii este sa induca instanta in eroare, in conditiile in care probele aflate la dosar arata fara putinta de tagada, faptul ca parintii partilor au edificat o casa formata dintr-o singura camera iar ulterior, reclamantul si sotia acestuia au edificat extinderea imobilului.
Verificand decizia atacata, prin prisma motivelor invocate de recurenti, Curtea a retinut ca recursul este fondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
1. Curtea a constatat faptul ca intimatii au contestat legalitatea recursului cu care a fost investita, sustinandu-se ca de fapt nu s-au invocat motive de nelegalitate. Cercetand declaratia de recurs, Curtea a  constatat ca in finalul acesteia, recurentii au mentionat temeiul de drept pe care l-au avut in vedere, si anume,  dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Chiar daca declaratia de recurs nu ar cuprinde temeiul de drept, Curtea totusi este obligata sa examineze recursul prin prisma motivelor invocate de recurenti in declaratia de recurs, urmand a verifica daca, astfel, criticile se incadreaza in vreunul dintre motivele de nelegalitate prevazute la art. 304 alin.1 Cod procedura civila.
Din analiza declaratiei de recurs, Curtea a retinut faptul ca recurentii au criticat decizia data de catre instanta de apel pentru ca ar fi aplicat gresit dispozitiile legale, schimband compunerea masei succesorale in conditiile in care s-a emis pentru aceasta un certificat de mostenitor.
In concluzie, Curtea a retinut ca recursul este motivat, in fapt si in drept, expunerea de motive corespunzand cu temeiul de drept invocat.
2. Asupra chestiunilor de fond, Curtea a retinut ca, in fapt, reclamantul si paratii sunt descendenti in gradul 1, dupa defunctii B. K. si B. R., decedati in martie 1992, respectiv in februarie 1994. In urma decesului celor doi, s-a intocmit un certificat de mostenitor cu nr. 2159/1994, din care rezulta ca aveau calitate de mostenitori dupa primul defunct, sotia supravietuitoare si cei patru copii Iosif, Gheorghe, Eugen si Laszlo, iar dupa cea de-a doua defuncta, doar cei patru fii Iosif, Gheorghe, Eugen si Laszlo.
Masa succesorala era compusa din imobilul situat in T.M., str. A.I., nr. 42, cu descrierea casa de locuit si curte in suprafata de 149 mp.
 Ulterior, in anul 2003, moare unul din cei patru frati, si anume B. E., mostenitorii acestuia fiind ceilalti trei frati, partile din prezentul litigiu.
Reclamantul a chemat in judecata pe ceilalti doi frati ai sai sustinand ca, impreuna cu sotia sa, au devenit prin edificare proprietarul unei parti din aceasta constructie, ce a facut obiectul succesiunii, si in consecinta, a cerut ca aceasta parte sa fie recunoscuta ca fiind proprietatea sa, urmand ca restul imobilului sa faca obiectul partajului judiciar.
Pe baza probelor din dosar, atat prima instanta cat si instanta de apel, au primit cererile reclamantului, considerand ca acesta impreuna cu sotia sa, sunt proprietari exclusiv ai apartamentului identificat sub nr. 2, in raportul de expertiza.
Curtea reaminteste faptul ca, daca unul dintre fii construieste un imobil pe terenul proprietatea parintilor sai, sau daca ridica o anexa la constructia parintilor sai, nu dobandeste un drept de proprietate asupra acelui imobil sau anexa, ci eventual doar un drept de creanta.
 Potrivit dispozitiilor art. 492 si urmatoarele Cod civil, pe calea accesiunii imobiliare, proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiilor ridicate de o alta persoana.
In speta, chiar daca s-ar dovedi, in mod indubitabil ca reclamantul impreuna cu sotia sa ar fi construit acest apartament identificat sub nr. 2, parintii reclamantului dar si a paratilor sunt cei care au dobandit dreptul de proprietate asupra acestei anexe.
Diferit de cele mai sus aratate, Curtea a remarcat faptul ca, la momentul dezbaterilor succesorale, reclamantul nu a contestat in niciun fel dreptul de proprietate a parintilor sai asupra intregului imobil, in certificatul de mostenitor nu este descrisa o casa cu o singura incapere ci, este mentionat doar casa de locuit, fara a fi modificat certificatul de mostenitor emis la dezbaterea succesiunii dupa parinti, nu se poate contesta dreptul celorlalti succesori.
Constatand asadar, gresita aplicare a legii de catre celelalte instante, in conformitate cu dispozitiile art. 304 pct.9 raportat la art. 312 alin.1 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul, a  modificat in parte decizia data in apel, a admis apelurile paratilor si a schimbat hotararea primei instante, in ceea ce priveste cererile reclamantilor de a se constata ca ei sunt proprietarii apartamentului nr. 2, aceste cereri au fost respinse ca neintemeiate si, in consecinta, admitandu-se in parte actiunea reclamantilor a dispus iesirea din indiviziune asupra intregului imobil compus din 3 apartamente asa cum va fi de altfel readnotat in cartea funciara si, in conformitate cu art. 673 indice 9 Cod procedura civila, a atribuit reclamantului apartamentele 2 si 3, cu anexe, iar paratului B. I. apartamentul nr. 1.
In privinta terenului, pentru ca este vorba doar de 149 mp., pentru ca suprafata este foarte mica si nu poate fi partajabila comod in natura, pentru ca aproape tot terenul este ocupat cu constructia casa de locuit si anexe, Curtea a dispus ca reclamantul si paratul B. I., sa ramana in indiviziune fortata, cota pe care acestia urmeaza sa o detina asupra imobilului va fi  proportionala cu suprafata apartamentelor detinute, si astfel, reclamantul va avea 2/3 din teren iar paratul B. I. 1/3 din teren.
Pentru ca doar cei doi, adica reclamantul si paratul B. I., au primit in urma partajului parti din imobil, in conformitate cu art. 673 indice 5 Cod procedura civila, au fost acordate pentru defunctul B.E., sulte, proportional cu cota primita, astfel B.L. va plati o sulta de 54.483 lei iar paratul B.I. 9.143 lei.
Cum in cauza partile au facut cheltuieli de judecata, cum actiunea civila a fost admisa doar in parte, Curtea a dispus compensarea tuturor cheltuielilor de judecata facute de parti, atat in fond cat si in apel si in recurs, conform art. 274 - 276 Cod procedura civila.