Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Schimbare temei juridic al solutiei de neincepere a urmaririi penale.

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Schimbare temei juridic al solutiei de neincepere a urmaririi penale.
In cazul in care solutia de neincepere a urmaririi penale adoptata de catre procuror prin rezolutia impotriva careia este formulata plangerea intemeiata pe prevederile art. 2781 C.pr.pen. nu este corect fundamentata juridic, instanta sesizata poate dispune schimbarea acestui temei in cadrul procedurii reglementate de articolul mentionat.

                                                                        Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si
  pentru cauze cu minori si de familie
                                                   Sentinta  penala nr. 103/F din 23 mai 2011 Prin cererea inregistrata sub nr. __/42/2011 petenta I. E. L., a inteles sa formuleze prezenta plangere impotriva Ordonantei nr.   __/II/2/2010 din 17.01.2011 a Procurorului general din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr_../P/2010, apreciind-o ca fiind nelegala si netemeinica.
S-a sustinut de petenta in plangerea aflata la dosar ca s-a adresat cu plangere impotriva rezolutiei din 09.09.2010, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art.246 c.penal si art.289 c.penal, intrucat a fost nemultumita de temeiul juridic al acestei solutii, respectiv art.10 lit.b c.pr.penala, considerand ca in mod eronat s-a apreciat de procuror ca "faptele comise nu sunt prevazute de legea penala".
Considera ca solutia este una gresita intrucat in conformitate cu Decizia nr.1925/24.03.2006 pronuntata de ICCJ s-a stabilit cu putere de lege ca judecatorii ce instrumenteaza cauzele civile sau penale nu pot fi trasi la raspundere penala si nici macar civila pentru interpretarile date legii, chiar daca acestea ar fi gresite, indreptarea oricaror eventuale erori realizandu-se strict in cadrul cailor de atac prevazute de lege.
Aceasta maniera de abordare se regaseste si in rezolutia din 31.08.2010 data in dosarul nr_../P/2010 al Parchetului de pe langa ICCJ, cand s-a dispus neinceperea urmaririi penale in baza dispozitiilor art.10 lit.a c.pr.penala fata de judecatorii G. S., D. S., A. S., I. M., F. E., C. D. din cadrul Tribunalului Dambovita si  M. D. - procurori din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Targoviste.
In final, s-a solicitat admiterea plangerii, desfiintarea celor doua solutii ale procurorilor si schimbarea temeiului juridic al neinceperii urmaririi penale din art.10 lit.b in art.10 lit.a c.pr.penala.
Pentru solutionarea plangerii, Curtea a dispus atasarea dosarului de urmarire penala nr....../P/2010 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, la care se afla atasat si dosarul nr...../42/2010 al Curtii de Apel Ploiesti.
Examinand aceste dosare, in raport de dispozitiile legale incidente in materie - art.278/1 C.pr.penala, de actele premergatoare efectuate in cauza, continute in dosarul nr..../P/2010 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si de sustinerile petentei, Curtea constata ca plangerea este fondata.
Prin Rezolutia nr....../P/2010 din data 09.09.2010 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de magistratul judecator I. E. L., cercetata sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art.246 c.penal, art.289 c.penal, intrucat din actele premergatoare efectuate in cauza a rezultat ca faptele nu sunt prevazute de legea penala, astfel ca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare.
Prin aceeasi rezolutie s-a dispus disjungerea cauzei fata de magistratii judecatori S. G., S. F. D. si S. A. cercetati sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art.246 c.penal si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica.
Pentru a dispune astfel, procurorul a retinut ca M. Gh. I. a adresat Parchetului de pe langa Inalta  Curte de Casatie si Justitie o plangere, in cuprinsul careia solicita efectuarea de cercetari in legatura cu mai multe fapte nelegale comise de reprezentantii autoritatilor judiciare si administrative din judetul Dambovita, fapte prin care i-au fost incalcate drepturile garantate de lege.
In cuprinsul plangerii M. Gh. I. invedera ca, intre parintii sai si reprezentantii comisiilor funciare din localitatea U. si din judetul Dambovita a existat un litigiu de natura civila privind reconstituirea dreptului de proprietate, neintelegerile fiind in legatura cu amplasamentul unor terenuri revendicate de parintii sai. Litigiul a fost dedus judecatii si se reclama ca, in timpul procesului civil, reprezentantii comisiei funciare au eliberat nelegal adeverinta de proprietate si au ascuns undele dovezi instantei de judecata. Procesul civil a fost finalizat definitiv prin decizia nr...../2002 a Curtii de Apel Ploiesti, iar in anul 2003, M. Gh. I. a instrainat un teren mostenit de la parintii sai, teren pentru care a fost intocmita si cartea funciara nr...../2004 si pentru care a fost cercetat penal impreuna cu cumnatul sau B. M. S., pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie.
A mai retinut procurorul ca M. Gh. I. a reclamat ca in dosarul ...../2004 al Judecatoriei Targoviste, avand ca obiect o actiune de revendicare, cu privire la terenul in litigiu, reprezentantii comisiei funciare din municipiul Targoviste si judetul Dambovita, dar si judecatorii au comis abuzuri, prin ascunderea si distrugerea unor dovezi si prin prezentarea eronata a situatiei terenului revendicat, pentru care au fost emise titluri de proprietate nelegal, unor persoane neindreptatite la acestea.
A mai reclamat acesta ca in cursul anilor 2004 - 2006, in cadrul proceselor civile, judecatorii au interpretat eronat dovezile, au valorificat declaratiile mincinoase ale unor martori, validand astfel actele abuzive ale reprezentantilor comisiilor funciare locale, ceea ce, in opinia sa, ar demonstra ca autoritatile din judetul Dambovita ar fi actionat premeditat pentru a incalca legea, pentru a-l prejudicia, fiind lipsit de o judecata dreapta.
In finalul plangerii sale, M. Gh.I. a solicitat "sanctionarea faptuitorilor si a hotararilor nedrepte, restabilirea dreptului de proprietate legitim pe terenul familiei sale, anularea titlurilor de proprietate" emise nelegal, acordarea de daune materiale de 500.000 euro si daune morale de 2 milioane euro.
Intrucat, prin modul de exprimare, plangerea avea un caracter generic, M. Gh. I. a fost citat la unitatea de parchet pentru a-si preciza obiectul plangerii.
La datele de 19.03.2010, 31.03.2010 si 03.09.2010, acesta a precizat ca a inteles sa formuleze plangere impotriva magistratilor judecatori S. G., S. F. D., S. A. de la Tribunalul Dambovita pentru "judecarea cu rea credinta in dosarul de recurs nr...../2005, decizia civila nr...../2007 si pentru faptul ca au urmarit sa dea o hotarare potrivnica care sa le fie opozabila" si I. L. pentru modul in care a efectuat cercetarea judecatoreasca in dosarul nr...../2004 al Judecatoriei Targoviste.
Cu adresa nr...../07.09.2005, Tribunalul Dambovita a comunicat ca magistratii judecatori S. G. si S.D.D, care au facut parte din completul de judecare care a efectuat cercetarea judecatoreasca si au pronuntat solutia in dosarul nr....../2005 al Tribunalului Dambovita au grad profesional de judecatori de curte de apel, motiv pentru care, fata de acestia, avand in vedere prevederile art.29 pct.1 lit.f c.pr.penala, s-a dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica.
In ceea ce o priveste pe magistratul judecator I. E. L. care a efectuat cercetarea judecatoreasca in dosar nr....../2004 al Judecatoriei Targoviste si careia i se imputa, in esenta, pronuntarea unei hotarari netemeinice si nelegale, bazata pe o gresita interpretare a probatoriului administrat in cauza si a dispozitiilor legale incidente, procurorul a constatat ca nu se impune inceperea urmaririi penale.
 A retinut procurorul ca potrivit art.17 din Legea nr.304/2004, hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.
Atat incuviintarea si administrarea probelor din dosar, cat si analiza acestora reprezinta chestiuni de judecata asupra carora numai instanta de judecata se poate pronunta, nicio persoana neputand interveni si face aprecieri cu privire la cele dispuse de instanta. Criticile cu privire la administrarea probatoriului cat si cu privire la solutia pronuntata pot fi formulate numai in caile de atac, urmand a fi analizate de instantele de control judiciar.
A proceda in sens contrar ar insemna a interveni in activitatea de judecata, ceea ce nu este permis, intrucat s-ar incalca principiul independentei justitiei, recunoscut prin art.2 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, in situatia pronuntarii unei hotarari gresite, aceasta se poate corecta in caile de atac ordinare sau extraordinare exercitate de partea interesata, de catre instanta de control judiciar, situatie reglementata de legiuitor prin stabilirea, ca unica modalitate de remediere, a exercitarii caii de atac pusa la indemana partilor.
In ce priveste masurile dispuse pe parcursul procesului, orice apreciere asupra legalitatii si temeinicie masurilor dispuse de completul de judecata sunt contrare independentei judecatorului in solutionarea cauzei.
Trebuie avut in vedere faptul ca afirmatiile facute de o parate din proces cu privire la legalitatea masurilor dispuse de judecator sunt rezultatul aprecierii subiective a acesteia si, in mod frecvent, partea ale caror cereri au fost solutionate intr-un mod apreciat de aceasta ca fiind nefavorabil uzeaza de drepturile procedurale intr-un alt mod decat au fost edictate si adreseaza petitii institutiilor statului exprimandu-si astfel nemultumirile fata de hotararile judecatoresti si in alte modalitati decat prin promovarea cailor de atac prevazute de lege, ca o manifestare a libertatii de exprimare consacrata de prevederile art.30 din Constitutia Romaniei, a exercitarii dreptului procedural, precum si a dreptului la petitie.
A constatat procurorul ca intrucat din cuprinsul precizarilor facute de M. Gh. I. la data de 03.09.2009 a rezultat ca acesta a formulat plangeri penale impotriva comisiei locale si judetene de aplicare a Legii nr.18/1991, plangeri solutionate prin neinceperi de urmarire penala impotriva carora urma sa formuleze plangere potrivit art.278 c.pr.penala, nu se va mai dispune disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare fata de membrii acestor comisii.
Impotriva acestei rezolutii a formulat plangere petenta I. E. L., care prin rezolutia nr....../II/2/2010 din 17.01.2011 a procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a fost respinsa ca inadmisibila.
Pentru a hotari astfel, procurorul general a constatat ca solutia dispusa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de apel Ploiesti este justa si legala.
Analizand rezolutiile atacate, prin prisma dispozitiilor art.2781 C.pr.pen., sub aspectul criticilor formulate, instanta apreciaza ca acestea sunt nelegale sub aspectul temeiului juridic care a determinat solutia pronuntata, aceasta in esenta fiind insa corecta.
Curtea retine ca in mod temeinic prin rezolutiile atacate s-a apreciat ca petenta a respectat obligatiile ce ii reveneau in conformitate cu prevederile legii, pronuntarea unor solutii in litigiile cu judecarea carora a fost investita neputand conduce la retinerea in sarcina sa a comiterii unor fapte penale, neexistand nici un fel de actiune sau inactiune care sa reprezinte elementul material al laturii obiective al infractiunilor prev. de art. art.246 c.penal si art.289 c.penal.
Faptul ca acela care a formulat plangerea penala impotriva petentei judecator este nemultumit de solutia pe care instanta a adoptat-o in cauza ce il viza nu poate constitui un element care sa conduca la aprecierea intrunirii elementelor constitutive ale infractiunilor ce constituie obiectul plangerii penale, aceste elemente putand constitui motive pentru exercitarea cailor legale de atac, atat ordinare, cat si extraordinare, aspecte care in mod just au fost apreciate de catre organul de urmarire penala.
Mai constata Curtea faptul ca din actele si lucrarile dosarului a rezultat indubitabil ca M. Ghe. I. a exercitat toate caile de atac ordinare prevazute de legislatia actuala impotriva sentintei civile nr. ....../2005 pronuntata de catre Judecatoria Targoviste, acestea fiind respinse ca nefondate.
In aceste conditii, solutia atacata apare ca fiind in mod evident nelegala, nefiind acceptabil, intr-un stat de drept, ca masurile dispuse de catre o instanta de judecata, in limitele competentei sale, masuri care au facut si obiectul controlului realizat prin intermediul cailor de atac consacrate de lege, sa poata fi considerate ca fiind fapte care fara avea caracter penal au un caracter disciplinar, contraventional sau de natura civila care sa atraga in vreun mod raspunderea petentei. 
In acelasi sens este si practica judiciara, prin Decizia nr_../24.03.2006 pronuntata de ICCJ stabilindu-se ca judecatorii ce instrumenteaza cauzele civile sau penale nu pot fi trasi la raspundere penala si nici macar civila pentru interpretarile date legii, chiar daca acestea ar fi gresite, indreptarea oricaror eventuale erori realizandu-se strict in cadrul cailor de atac prevazute de lege.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea in temeiul art.2781 alin.8 lit.b Cod procedura penala, vazand si decizia in interesul legii nr. 44/2008 pronuntata de catre ICCJ, va admite plangerea formulata de catre petenta I. E. L. impotriva ordonantei nr. __/P/2010 din 09.09.2010 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si a rezolutiei nr. __/II/2/2010 din 02.11.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si, in consecinta, va schimba temeiul juridic al solutiei de neincepere a urmaririi penale fata de petenta din prevederile art. 10 lit. b C.pr.pen. in prevederile art. 10 lit. a C.pr.pen. pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 246 si art. 289 C.pen., intrucat faptele nu exista.