Functionar public. Evaluarea performantelor profesionale individuale. Acordarea calificativelor - prerogativa a angajatorului

Prin cererea inregistrata initial sub nr.905/2010 pe rolul Tribunalului Buzau, reclamantul I LC a formulat in contradictoriu cu parata Directia Generala a Finantelor Publice Buzau contestatie impotriva Raportului de evaluare  a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici de conducere in perioada 01.01.2009 - 31.12.2009 respectiv 25.05.2009 - 31.12.2009.
Prin sentinta nr. 654/24.02.2011, Tribunalul Buzau - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, a admis contestatia  formulata de  ILC in  contradictoriu cu  parata A.N.A.F - D.G.F.P. B, a dispus anularea raportului de evaluare a performantelor  profesionale individuale pe anul 2009.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata A.N.A.F - D.G.F.P. B, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand ca hotararea pronuntata a fost data cu aplicarea gresita a legii, invoca art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidenta in cauza, precum si sub toate aspectele conform art. 3041 Cod procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.114 din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, procedura evaluarii finale se realizeaza in urmatoarele 3 etape, dupa cum urmeaza: a) completarea raportului de evaluare de catre evaluator; b) interviul; c)contrasemnarea raportului de evaluare.
Articolul 116 din acelasi act normativ prevede ca interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezinta un schimb de informatii care are loc intre evaluator si functionarul public, in cadrul caruia: a) se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute de evaluator in raportul de evaluare; b) se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si de functionarul public evaluat. In cazul in care intre functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra consemnarilor facute, comentariile functionarului public se consemneaza in raportul de evaluare. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare daca se ajunge la un punct de vedere comun.
Din fisa de evaluare a reclamantului intimat rezulta ca etapa interviului nu a fost realizata, nefiind consemnat nici un punct de vedere exprimat de persoana evaluata.
Pe de alta parte, fisa de evaluare a performantelor profesionale trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, motivarea calificativului acordat in baza criteriilor de evaluare din Normele metodologice de evaluare a activitatii profesionale.
Motivarea este necesara din perspectiva posibilitatii de apreciere atat asupra competentei autoritatii publice de a emite actul administrativ, cat si asupra legalitatii si temeiniciei masurii dispuse. In acest sens s-a pronuntat in mod constant si Inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 1580 din 11.04.2008).
Sub aspectul motivarii actului administrativ, Curtea Europeana de Justitie a retinut ca motivarea trebuie sa fie adecvata actului emis si trebuie sa prezinte de o maniera clara si univoca algoritmul urmat de institutia care a adoptat masura atacata, astfel incat sa li se permita persoanelor vizate sa stabileasca motivarea masurilor si, de asemenea, sa permita curtilor comunitare competenta sa efectueze revizuirea actului. Insuficienta motivarii sau nemotivarea atrag nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare.
Cum acordarea calificativelor in cadrul procedurii anuale de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, reprezinta o prerogativa a angajatorului, instanta de judecata investita cu o actiune in  anularea "Fisei de evaluare a activitatii profesionale anuale" are competenta de a exercita controlul de legalitate a procedurii de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, fara a realiza ea insasi evaluarea si de a acorda un alt calificativ.
Pentru aceste considerente si in temeiul art. 312 si 3041 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat, in cauza nefiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.