Cerere de chemare in garantie. Inadmisibilitate.

Cerere de chemare in garantie. Inadmisibilitate.

     Codul muncii: art.282;
     Cod procedura civila: art. 60-63.
     
     In cadrul unui conflict de munca, partile acestuia sunt definite expres de art. 282 Codul muncii, avand in vedere caracterul personal al contractului individual de munca. Ori, admisibilitatea unei cererii de chemare in garantie intr-un atare conflict se impune a fi analizata avand in vedere tocmai specificitatea raportului juridic de munca.
     
     Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 889/02 septembrie 2010.


     Prin actiunea in conflict de drepturi inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub nr.6257/97/2009, precizata ulterior (f.23) S. I. P. Jud. Hunedoara, in numele si pentru membrii sai de sindicat a chemat in judecata pe paratii Gr.Sc. I.M. Lupeni,  I. Sc. al Jud., M. E. C.I si M.F. P. solicitand :
1. obligarea paratei unitatea de invatamant la plata sumelor reprezentand diferenta dintre ajutorul financiar pentru achizitionarea de carti si programe educationale pe suport electronic necesare imbunatatirii calitatii didactice, prevazut de Legea nr. 315/2006, aferent anului 2009 si suma efectiv platita, actualizata in functie de rata inflatiei la data platii,
2. obligarea paratului I.Sc. sa aloce catre unitatea de invatamant sumele necesare platii ajutorului prevazut de Legea nr. 315/2006;
3. obligarea paratului M.E.C.I. sa aloce inspectoratului scolar sumele necesare platii ajutorului prevazut de Legea nr. 315/2006;
4. obligarea paratului M.F.P. sa vireze in bugetul M.E.C.I. sumele necesare platii ajutorului prevazut de Legea nr. 315/2006.
In fapt, reclamantul a aratat, in esenta, ca potrivit Legii nr. 315/2006, incepand cu ianuarie 2007, cadrele didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar beneficiaza de un ajutor financiar in vederea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice (art. 1), ajutor care reprezinta echivalentul in lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. la data platii (art. 2).
Aceste sume se aloca potrivit art. 4 din lege de la bugetul de stat, prin M.E.C.I.
     M.E.C.I a formulat cerere de chemare in garantie a M.F.P. aratand in esenta ca potrivit art. 4 din Legea nr. 315/2006 sumele necesare acordarii ajutorului financiar se asigura de la bugetul de stat, prin M.E.C.I, iar in conformitate cu prev. Legii nr.500/2002 privind finantele publice M.F.P are atributii in ceea ce priveste aprobarea clasificatiilor bugetare, precum si modificarile acestora, pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare,precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie, dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal bugetare.
Prin sentinta civila nr. 370/LM/22.03.2010 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in dosarul nr. 6257/97/2009 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul M.F.P si in consecinta s-a respins actiunea astfel cum a fost formulata si precizata de reclamanti impotriva acestui parat.
S-a admis actiunea in conflict de drepturi formulata si precizata de catre S.I.P. Jud.HD in numele si pentru membrii de sindicat, reclamantii A.E. s.a impotriva  paratilor M.E.C.I. si I.Sc. Jud.HD si Gr.Sc.I.M. Lupeni.
A fost obligata parata Gr.Sc.I.M. Lupeni sa plateasca fiecarui reclamant echivalentul in lei al sumei de 70 Euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. la data platii efective.
Au fost obligati paratii M.E.C.I. si I.Sc. al jud.  HD sa aloce, respectiv sa vireze sumele necesare platii drepturilor solicitate de reclamanti.
     S-a respins cererea de chemare in garantie formulata de paratul M.E.C.I impotriva chematului in garantie M.F.P.
     Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut in esenta, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de M.F.P., ca este intemeiata si in consecinta s-a respins actiunea fata de acest parat, deoarece intre reclamanti si acest minister nu exista raporturi juridice de munca astfel ca prin urmare acesta nu are obligatia de plata efectiva a sumelor pretinse de reclamanti si nu poate fi obligat in solidar cu M.E.C.I.
     Asupra fondului cauzei, s-a retinut ca reclamantii sunt angajati ai unitatii scolare parate, avand calitatea de cadre didactice titulare sau suplinitoare dupa caz, asa cum rezulta din adeverintele emise de catre unitatea scolara parata.
     Potrivit art. 1 din Legea nr. 315/2006, incepand cu ianuarie 2007, cadrele didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar beneficiaza de un ajutor financiar in vederea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice.
     Art. 2 din aceeasi lege prevede ca acest ajutor reprezinta echivalentul in lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. a Romaniei la data platii.
Aceste sume se aloca potrivit art. 4 din lege de la bugetul de stat, prin M.E.C.I.
Potrivit art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, aprobate prin H.G. nr. 453/2007, ajutorul financiar se acorda de unitatea de invatamant preuniversitar la care cadrul didactic isi desfasoara activitatea; in cazul in care cadrul didactic isi desfasoara activitatea in mai multe unitati de invatamant, ajutorul financiar se acorda de catre unitatea de invatamant la care se pastreaza si se completeaza carnetul de munca.
     Art. 2 din Norme prevede ca “ajutorul financiar se acorda anual pe baza de cerere formulata de beneficiar si inregistrata pana la data de 1 noiembrie pentru anul urmator la unitatea de invatamant la care beneficiarul exercita functia de baza, iar platile se efectueaza incepand cu luna ianuarie din anul urmator”.
     Procedura de alocare a sumelor si de acordare a sumelor este detaliata de art. 5 din Norme.
     Art. 6 din Norme prevede ca responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar revine directorului la nivelul institutiei de invatamant, inspectorului scolar general responsabil de curriculum la nivelul inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti si directiilor de specialitate la nivelul M.E.C.I.
     Fata de textele de lege mai sus invocate, instanta a retinut ca atributii si obligatii privind plata ajutorului financiar pentru carti si programe educationale pe suport electronic pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar au: unitatile scolare  - sa plateasca, inspectoratele scolare – sa aloce catre unitatile scolare sumele necesare iar M.E.C.I. – sa aloce sumele respective catre inspectoratele scolare.
     Din circulara M.E.C.I. nr. 128/CB/15.12.2009 rezulta ca s-a alocat pentru fiecare dintre reclamanti suma de 130 lei, fapt recunoscut de catre reclamanti, care si-au mentinut actiunea doar pentru diferenta neachitata.
     Suma de 130 lei alocata la data de 15.12.2009 si platita fiecaruia dintre reclamanti reprezinta echivalentul a 30 de euro, conform dovezii de curs valutar valabil la data de 15.12.2009.
     Prin neplata diferentei privind echivalentul in lei al sumei de 70 Euro au fost incalcate prevederile Legii nr. 315/2006 si dispozitiile art. 40 alineat 2 litera c din Codul muncii, potrivit carora angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractul individual de munca si a produs reclamantilor un prejudiciu material.
     Fata de considerentele de mai sus, instanta a admis cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata.
     Cu privire la cererea de chemare in garantie, instanta a respins-o, deoarece nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 60 – 62 din Codul de procedura civila.
           Impotriva acestei sentinte a formulat recurs in termen legal paratul M.E.C.I. solicitand admiterea acestuia, modificarea sentintei atacate si in consecinta admiterea cererii de chemare in garantie formulata impotriva M.F.P.
In motivare a aratat in esenta ca hotararea atacata nu respecta prevederile art. 261 alin. 5 Cod de procedura civila, in sensul ca nu cuprinde motivele de fapt si de drept pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor, respectiv nu s-a motivat respingerea cererii de chemare in garantie.
Arata ca a intreprins demersurile necesare catre M.F.P. pentru acordarea sumelor necesare conform dispozitiilor Legii. nr. 315/2006, care se asigura de la bugetul de stat, prin M.E.C.I., in calitate de ordonator principal de credite, si a comunicat chematului in garantie proiectul de buget care cuprinde aceste sume, insa prin Legea nr. 18/2009 de aprobare a bugetului s-a aprobat numai o parte din suma solicitata.
     Intrucat M.E.C.I. si-a indeplinit obligatia de a solicita sumele necesare indeplinirii obligatiilor conform Legii nr. 315/2006, chiar daca M.F.P. nu are calitate procesuala fata de reclamanti, cererea de chemare in garantie este admisibila, intrucat s-a solicitat MEF sa vireze sumele necesare indeplinirii acestei obligatii.
     In drept s-au invocat dispozitiile art. 304 pct. 9, art. 304 indice 1, art. 261 (5) Cod de procedura civila,  Legile nr. 351/2006, 500/2002, 18/2009 si OG 19/2009.
     CURTEA, analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu conform cerintelor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, in limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedura civila, a retinut urmatoarele:
     Recursul este nefondat.
     Institutia chemarii in garantie este reglementata de art. 60-63 Cod de procedura civila, si consta in posibilitatea partii de a chema in garantie o persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.
     Asadar, ratiunea formularii cererii a constat in aceea ca, daca paratul M.E.C.T pierde procesul intentat de reclamanti, chematul in garantie sa fie obligat sa ii vireze sumele in discutie. Or, conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, atat M.E.C.I cat si M.F.P. sunt ordonatori principali de credite, si ca atare fiecare are obligatia de a elabora bugetul propriu si pe cel al institutiilor aflate in subordine, fara a putea interveni in elaborarea bugetului altui ordonator principal de credite.
     Faptul ca sumele necesare acordarii ajutorului financiar solicitat de reclamanti se aloca de la bugetul de stat nu are semnificatia ca M.F.P. cade in pretentii alaturi de ordonatorul principal de credite M.E.C.I. Raporturile de munca s-au stabilit exclusiv intre reclamanti si institutii aflate in subordinea paratului, fara implicarea M.F.P.
     In acest sens, este de mentionat ca ne aflam in cadrul unui conflict de munca, partile acestuia fiind definite expres de art. 282 Codul muncii, avand in vedere caracterul personal al contractului individual de munca. Ori, admisibilitatea unei cererii de chemare in garantie intr-un atare conflict se impune a fi analizata avand in vedere tocmai specificitatea raportului juridic de munca. Cum raportul juridic de munca in speta, se deruleaza doar intre reclamanti si parati, raporturile juridice derulate intre cele doua ministere fiind de alta natura (de drept public); excedand astfel cadrului procesual de fata, in mod corect prima instanta a respins o atare cerere de chemare in garantie.
     Totodata, nu se poate retine, asa cum a aratat recurentul, ca instanta de fond nu a motivat respingerea cererii de chemare in garantie, cata vreme, raportat la dispozitiile art. 60 – 62 din Codul de procedura civila, a retinut ca nu sunt indeplinite conditiile pentru admiterea unei astfel de cereri.
Pentru aceste considerente, Curtea constatand ca instanta de fond a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 60-63 Cod de procedura civila cu privire la modul de solutionare a cererii de chemare in garantie, in baza art. 312 alin.(1) cod de procedura civila,  a  respins ca nefondat  recursul cu care a fost investita de catre parat.