Contencios administrativ. Conditiile eliberarii din functie a viceprimarului.

Contencios administrativ. Conditiile eliberarii din functie a viceprimarului.
- art.69 alin.1 lit. d si alin.4 si 5 din Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali;
- art.57 alin.4 din Legea nr.215/2001

De vreme ce pentru sanctiuni mai usoare cum sunt mustrarea si avertismentul este necesara aducerea la cunostinta consilierilor a motivelor de sanctionare cu cel putin 5 zile inaintea sedintei, aceasta conditie se impune cu necesitate si in cazul aplicarii sanctiunii celei mai severe. Aceasta concluzie se desprinde si din interpretarea sistematica a dispozitiilor art.69 din Legea nr.393/2004, dispozitiile alin.4 fiind de natura a adauga cerinte suplimentare de ordin material privind faptele pentru care se poate dispune eliberarea din functie a viceprimarului care se adauga conditiilor de ordin procedural prevazut la alin.2 al art.69 din Legea nr.393/2004.
Eliberarea din functie a viceprimarului se poate realiza conform art.69 alin.4 din Legea nr.393/2004 numai daca se face dovada ca viceprimarul a incalcat Constitutia, celelalte legi ale tarii sau a prejudiciat interesele tarii, ale unitatii administrativ - teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ - teritoriala respectiva. Textul de lege invocat rastoarna asadar sarcina probei si obliga emitentul hotararii de eliberare din functie sa faca aceasta dovada.

Decizia nr. 1797 din 3 noiembrie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal                                                    

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Prahova, sub nr.891/105/2010, reclamantul UGA a solicitat in contradictoriu cu paratii Consiliul Local B si Primaria B prin Primar, anularea HCL nr.4/11.02.2010 prin care s-a decis eliberarea sa din functia de viceprimar, reincadrarea sa in functia detinuta si obligarea Primariei B de a-i plati contravaloarea indemnizatiilor cuvenite ca viceprimar de la data de 11.02.2010 si pana la reincadrarea sa efectiva.
Prin sentinta nr. 316 din 11 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Prahova - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, s-a admis actiunea formulata de reclamantul U G A si a anulat HCL nr.4/11.02.2010 dispunand reincadrarea reclamantului in functia de viceprimar.
Prin aceeasi sentinta a fost obligata parata Primaria prin primar, la plata catre reclamant a contravalorii indemnizatiilor cuvenite ca viceprimar de la data de 11.02.2010 si pana la data reincadrarii efective si obligati paratii  catre reclamant la plata cheltuielilor de judecata in suma de 4,3 lei.
Impotriva sentintei a declarat recurs  parata Primaria, prin Primar si Consiliul Local, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivele de recurs arata ca hotararea face o analiza critica a temeiului de drept invocat in H.C.L. nr.4/11.02.2010, ajungand la concluzia gresita ca dispozitiile art.57, al.4 din legea nr.215/2001 - republicata, nu-si au aplicabilitate in cauza si ca, temeiul de drept corect ar fi dispozitiile art. 69, al. 1, lit. D si al.4 si 5, din legea nr.393/2004 actualizata, care se regaseste si in Regulamentul de Organizare si Functionare al Consiliului Local, respectiv in dispozitiile art. 118, al.4 si 5.
          Or, instanta de fond a omis sa se refere la principiul de drept potrivit caruia legea speciala se completeaza si se coroboreaza cu  legea generala. in speta, legea generala a Administratiei Publice Locale-nr.215/2001 republicata - completeaza legea speciala privind Statutul alesilor locali-nr.393/2004 - in baza careia a fost elaborat si Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Local. in acest sens se exprima si al.5 al art.69, din legea nr.393/2004, care precizeaza ca la eliberarea din functie se aplica in mod corespunzator prevederile legii nr.215/2001.
In consecinta, instanta de fond putea constata ca temeiul de drept este incomplet si avea posibilitatea sa dispuna completarea de rigoare, iar nu anularea H.C.L. nr.4/11.02.2010, pentru ca indicarea unui ternei de drept incomplet nu constituie un motiv de anulare a unui act administrativ.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidenta in cauza, precum si sub toate aspectele conform art. 3041 C.pr. civ., Curtea a retinut urmatoarele:
Prin actiunea introductiva reclamantul UGA a solicitat anularea H.C.L.  nr.4/11.02.2010 prin care s-a dispus eliberarea sa din functia de viceprimar, avandu-se in vedere expunerea de motive nr.3345/9.02.2010 a Primarului com. B si prevederile art.118 alin.1, lit. d, art.118 alin.4 si 5 din HCL B nr.17/2008, art.49 alin.1 si art.57 alin.4 din  Legea nr.215/2001.
Potrivit  art.118 alin.1 lit. d si art.118 alin.4 si 5 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului local al comunei B, pentru abateri grave si repetate, savarsite in exercitarea mandatului de viceprimar, persoanei in cauza i se poate aplica sanctiunea eliberarii din functie.  Aplicarea sanctiunii poate fi facuta numai daca se  face dovada ca viceprimarul a incalcat Constitutia, celelalte legi ale tarii sau a prejudiciat interesele tarii, ale comunei sau ale locuitorilor comunei.
Aceste dispozitii legale se regasesc si in dispozitiile art.69 alin.1 lit. d si alin.4 si 5 din Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali, eliberarea din functia de viceprimar a reclamantului reprezentand o sanctiune, asa cum impun textele legale mai sus-mentionate, nefiind aplicabile dispozitiile art.57 alin.4 din Legea nr.215/2001, privind schimbarea din functie a viceprimarului, asa cum in mod corect a retinut si prima instanta.
Astfel, potrivit art.69 alin.1 din Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali, pentru abateri grave si repetate savarsite in exercitarea mandatului de viceprimar persoanei in cauza i se poate aplica drept sanctiune disciplinara suprema eliberarea din functie, dar aceasta la propunerea motivata a primarului, iar motivele care justifica propunerea de sanctionare vor fi aduse la cunostinta consilierilor cu cel putin 5 zile inaintea sedintei, dispozitii legale care in speta nu au fost respectate intrucat expunerea de motive privind eliberarea din functie a fost inregistrata sub nr.3345/9.02.2010, nefiind astfel indeplinita conditia aducerii la cunostinta consilierilor a motivelor care justificau propunerea de sanctionare cu cel putin 5 zile inaintea sedintei.
Desi aceste dispozitii legale vizeaza cazul aplicarii sanctiunilor prevazute de art.69 alin.1 lit. a) si b) iar nu litera d) instanta de recurs apreciaza ca de vreme ce pentru sanctiuni mai usoare cum sunt mustrarea si avertismentul este necesara aducerea la cunostinta consilierilor a motivelor de sanctionare cu cel putin 5 zile inaintea sedintei, aceasta conditie se impune cu necesitate si in cazul aplicarii sanctiunii celei mai severe. Aceasta concluzie se desprinde si din interpretarea sistematica a dispozitiilor art.69 din Legea nr.393/2004, dispozitiile alin.4 fiind de natura a adauga cerinte suplimentare de ordin material privind faptele pentru care se poate dispune eliberarea din functie a viceprimarului care se adauga conditiilor de ordin procedural prevazut la alin.2 al art.69 din Legea nr.393/2004.
Alaturi de acest motiv de nelegalitate instanta de recurs mai retine si faptul ca eliberarea din functie a viceprimarului se poate realiza conform art.69 alin.4 din Legea nr.393/2004 numai daca se face dovada ca viceprimarul a incalcat Constitutia, celelalte legi ale tarii sau a prejudiciat interesele tarii, ale unitatii administrativ - teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ - teritoriala respectiva. Textul de lege invocat rastoarna asadar sarcina probei si obliga emitentul hotararii de eliberare din functie sa faca aceasta dovada. Or, in cauza de fata depunerea hotararii contestate, a procesului verbal al sedintei din data de 11.02.2010 si a voturilor  consilierilor prezenti nu reprezinta documente suficiente pentru a dovedi un comportament necorespunzator in existenta unor abateri grave care sa justifice eliberarea viceprimarului din functie in temeiul art.118 alin.1 lit.d , art.118 alin.4 si 5 din HCL B nr.17/2000, raportat la art.69 alin.1 lit.d din Legea nr.393/2004 si art.69 alin.4 din Legea nr.393/2004.
Nici declaratiile depuse in fata instantei de recurs nu sunt de natura a retine in sarcina intimatului incalcarea Constitutiei, a legilor tarii sau prejudicierea intereselor tarii, ale unitatii administrativ - teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ - teritoriala respectiva. Din aceste declaratii nu rezulta decat poate un comportament mai autoritar, dar dispozitia legala nu sanctioneaza acest comportament.
Pe de alta parte, din continutul unor declaratii depuse in recurs, se poate deduce ca au fost date dupa pronuntarea hotararii atacate. Astfel, numitul Ionescu-Luca Catalin "declara cateva lucruri privind comportamentul domnului consilier si fost viceprimar UGA" (fila 39).Or, aceste probe trebuiau sa existe la momentul intocmirii referatului privind eliberarea din functie, ceea ce nu s-a intamplat.
In consecinta, instanta de recurs apreciaza ca H.C.L. nr.4/11.02.2010 este nelegala prin nerespectarea dispozitiilor imperative ale art.69 alin.2 din Legea nr.393/2004 si este netemeinica in conditiile in care intimatul Consiliul Local nu a facut dovada indeplinirii cerintelor cuprinse la art.69 alin.4 din Legea nr.393/2004.
Pentru aceste considerente si in temeiul art. 3041  si 312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursurile ca nefondate.