Contencios administrativ. Tardivitatea plangerii prealabile.

Contencios administrativ. Tardivitatea plangerii prealabile.
- art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

Procedura plangerii prealabile trebuie indeplinita in cazul actelor pe care autoritatea publica emitenta le poate revoca in tot sau in parte . Formularea plangerii administrative peste termenul prevazut de lege echivaleaza practic cu neindeplinirea acestei proceduri prealabile obligatorii.

Decizia nr. 753 din data de 3 mai 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal                                              
                                
Prin sentinta nr. 25 din 19.01.2010, Tribunalul Prahova a admis exceptia tardivitatii formularii procedurii prealabile invocata de parata si a respins actiunea formulata de reclamanta DEC,  ca inadmisibila.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a retinut ca  exceptia tardivitatii formularii procedurii prealabile invocata de parata este intemeiata, intrucat reclamanta nu se poate prevala de faptul ca decizia 19899 din 20 august 2007 nu i-a fost comunicata, deoarece potrivit fisei platilor a incasat prima indemnizatie in luna august 2007, iar in termen de 30 de zile din acest moment putea formula contestatie impotriva deciziei.
Imprejurarea ca a solicitat in luna noiembrie 2008 comunicarea deciziei in vederea formularii contestatiei nu constituie o dovada ca de la acest moment este in termenul de a indeplini procedura prealabila, asa cum prevad dispozitiile art. 7 din Legea 554/2004.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs  reclamanta DEC, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea caii de atac, recurenta a  invederat ca in mod gresit instanta de fond a admis exceptia tardivitatii procedurii prealabile, intrucat aceasta exceptie nu a fost invocata de vreuna din partile litigante, iar parata a invocat exceptia introducerii cererii, astfel instanta s-a pronuntat asupra unei exceptii care nu a fost ridicata de nici una dintre parti, insa nu s-a pronuntat cu privire la exceptia invocata de parata.
Mai arata ca instanta de fond in mod neintemeiat a inteles sa admita exceptia tardivitatii procedurii prealabile, considerand ca imprejurarea ca reclamanta a solicitat in luna noiembrie comunicare deciziei in vederea formularii contestatiei nu constituie o dovada ca la acest moment este in termen de a indeplini procedura prealabila, asa cum prevad dispozitiile art. 7 din Legea 554/2004.
Apreciaza recurenta ca termenul de promovare a procedurii prealabile, respectiv a contestatiei impotriva acesteia nu poate curge de la data la care a fost incasata prima indemnizatie, intrucat odata cu ridicarea sumelor de bani, nu avea cunostinta daca acea suma reprezinta indemnizatia pentru un copil sau doi, iar parata nu a procedat la incunostintarea sa. Astfel, termenul in care o persoana se considera neindreptatita printr-un act administrativ curge de la data comunicarii  acestuia, sau de la data la care a luat la cunostinta de continutul acestuia, asa cum prevad dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
 Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate si a temeiurilor prev. de art. 304 Cod procedura civila, precum si sub toate aspectele conform art. 3041 Cod procedura civila, Curtea a constat urmatoarele: Potrivit art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia".
Alineatul 7 al aceluiasi articol prevede ca " plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si  peste termenul prevazut la alin.1, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie".
Din dispozitiile legale mentionate mai sus, rezulta ca procedura plangerii prealabile trebuie indeplinita in cazul actelor pe care autoritatea publica emitenta le poate revoca in tot sau in parte .
Aceasta reglementare este pe deplin justificata, intrucat instituie o cale mai rapida de restabilire a legalitatii, avand ca scop atat protectia autoritatii publice emitente care, prin repararea eventualelor erori savarsite cu ocazia emiterii actului, poate evita chemarea sa in judecata in calitate de parat, suportarea unor cheltuieli suplimentare ori plata unor daune mai mari si chiar lezarea prestigiului sau prin pierderea unui proces public, cat si pe cea a particularului care are posibilitatea de a obtine anularea actului printr-o procedura administrativa mai simpla si scutita de taxa de timbru.
Procedura administrativa prealabila reprezinta o conditie de exercitare a dreptului la actiune, motiv pentru care neindeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea actiunii, potrivit art. 109 alin.2 Cod procedura civila.
Cu alte cuvinte, instanta sesizata cu o cerere in anularea unui act administrativ are obligatia, inainte de a solutiona pe fond cauza, sa examineze efectuarea procedurii prealabile.
Or, din actele si lucrarile dosarului rezulta ca Decizia nr. 19899 a fost emisa la data de 20.08.2007, iar plangerea prealabila a fost formulata la data de 11.11.2008, deci la mai mult de un an de la data emiterii sale. Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei reclamante cum ca aceasta decizie nu i-a fost comunicata pana la data de 31.10.2008, intrucat indemnizatia pentru cresterea copilului stabilita prin decizia contestata in cauza a fost incasata de reclamanta la data de 8.07.2008, astfel ca implicit a luat cunostinta de continutul acestei decizii.
In practica judiciara s-a stabilit ca formularea plangerii administrative peste termenul prevazut de lege echivaleaza practic cu neindeplinirea acestei proceduri prealabile obligatorii (Decizia nr. 789/8.02.2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia nr. 746/26.04.2007 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal).
Pe de alta parte , nefondata este si sustinerea recurentei reclamante cum ca a fost invocata si pusa in discutie o exceptie si a fost admisa o alta exceptie. Astfel, desi prin intampinare parata invoca exceptia tardivitatii formularii actiunii intreaga motivare se refera la exceptia tardivitatii formularii plangerii prealabile. De asemenea, desi instanta a pus in discutia partilor exceptia astfel cum a fost formulata de parata prin intampinare, dezbaterile s-au purtat cu privire la  exceptia tardivitatii formularii plangerii prealabile, astfel cum rezulta din practicaua sentintei.
Fiind vorba doar de o simpla eroare, partile stiind foarte bine ce se invoca, formulandu-si apararile in cunostinta de cauza, Curtea nu poate retine o vatamare adusa recurentei reclamante.
Pentru aceste considerente si in temeiul art.3041 si 312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.