Dreptul de proprietate asupra terenului prin efectul uzucapiunii de lunga durata

Prin sentinta civila nr.964 din 12 iunie 2003 a fost admisa actiunea modificata a reclamantilor si s-a constatat ca acestia sunt proprietari prin uzucapiune asupra terenului de 215 m.p. identificat prin expertiza Nechiti Doru, suprafata pe  care se afla casa de locuit proprietatea acestora si a dispus granituirea pe aliniamentul stabilit prin anexa la raportul de expertiza efectuat.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel paratii, criticand-o pentru nelegalitate si  netemeinicie, aratand ca in mod gresit, instanta de fond a admis actiunea reclamantilor deoarece nu sunt indeplinite conditiile cumulative cerute de art.1846 cod civil privind prescriptia achizitiva de 30  de ani.
Prin decizia civila nr.1829 din21 noiembrie 2003, Tribunalul Prahova a admis apelul, a schimbat in tot sentinta si pe fond a respins actiunea ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul Prahova a retinut ca nu sunt indeplinite conditiile cerute  de art.1846-1847 cod civil pentru ca reclamantii sa prescrie dreptul de proprietate a asupra terenului in litigiu, iar paratii si-au inscris dreptul de proprietate in cartea funciara.
Reclamantii, au declarat recurs impotriva deciziei aratandu-se ca, tribunalul in  mod gresit a  schimbat sentinta instantei de fond, aratandu-se ca acestia au dovedit ca au exercitat o posesie utila, publica si continua asupra terenului  in litigiu inca din anul 1971, si-au inscris rol propriu platind impozitele si taxele legale pentru imobilul teren si constructie.
Prin decizia civila nr.806 din 13 octombrie 2004, Curtea de Apel Ploiesti a  admis recursul reclamantilor, a modificat in tot decizia tribunalului si pe fond a mentinut sentinta civila  nr.964 din 12 iunie 2003 pronuntata de Judecatoria Valenii de Munte.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Ploiesti a retinut ca, potrivit art.1847 cod civil ca sa se poata prescrie se cere o  posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de propreitar, fara ca cel care invoca prescriptia de 30 de  ani sa  fie obligat sa produca vreun titlu si fara sa i se poata opune rea credinta.
In speta, reclamantul T.D. a obtinut in anul 1971 o autorizatie pentru  construirea unei case de locuit pe terenul proprietatea autorilor sai  si a inceput  edificarea acesteia, finalizandu-se in anul 1973, casa si terenul fiind folosite exclusiv de acesta si familia sa.
Caracterul public al posesiei a  fost concretizat prin deschiderea rolului agricol la nivelul Primariei Teisani, reclamantii figurand in registrul agricol, platind impozitele si taxele aferente, exercitarea posesiei a fost continua, acestia comportandu-se tot timpul  ca adevarati proprietari nu numai ai constructiei ci si ai terenului, nefiind tulburati in exercitarea acesteia pana la  data introducerii actiunii de fata.
Chiar daca paratii au inscris in Cartea funciara dreptul de proprietate asupra terenului, dreptul de proprietate al reclamantului este opozabil fata de terti fara inscrierea in cartea funciara, el provenind din uzucapiunea de 30 de ani potrivit art.28 din Legea nr.7/1996, asa incat nici din acest punct de vedere solutia tribunalului nu se justifica.