Omor deosebit de grav. Elemente constitutive
(Sentinta penala nr. 149 din data de 16.07.2013 pronuntata de Tribunalul Botosani)R O M A N I A
TRIBUNALUL BOTOSANI
SECTIA PENALA
Dosar nr. XXXX/40/2012 art. 174, 176 Cod penal
SENTINTA NR. XXX
Sedinta publica din data de xx.xx. 2013
Completul constituit din:
PRESEDINTE
Grefier
Ministerul public, Parchetul de pe langa Tribunalul Botosani reprezentat prin procuror
Pe rol pronuntarea asupra actiunii penale privind pe inculpatul A. A. M. - trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani pentru savarsirea infractiunilor prev. si ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal (prin schimbarea incadrarii juridice din art. 174 Cod penal), art. 266 alin. 2, si art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.
Dezbaterile cauzei in fond au avut loc in sedinta publica din data de xx.xx. 2013, sustinerile orale ale partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, care parte integranta din prezenta hotarare si cand, din lipsa de timp pentru deliberare, instanta a amanat pronuntat pronuntarea pentru astazi, cand:
Deliberand,
T R I B U N A L U L
Asupra actiunii penale de fata:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani din xx.xx. 2012, a fost trimis in judecata inculpatul A. A. M. pentru savarsirea infractiunilor de omor si cercetare abuziva, prev. si ped. de art. 174 Cod penal, art. 266 alin. 2 si art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a si 34 Cod penal.
S-a retinut in sarcina acestuia ca, in calitate de agent de politie judiciara la Sectia nr. 10 de Politie Rurala Stefanesti, judetul Botosani, in exercitarea atributiilor de serviciu privind identificarea autorilor furtului comis in seara de xx.xx.2011, dintr-un chiosc apartinand lui C. C., din satul Nastase, comuna Mihalaseni, inculpatul a exercitat acte de violenta, in scopul obtinerii unor declaratii de recunoastere de la suspectii T. I. C. si I. G. D..
T. I. C. a suferit leziuni vindecabile in 6-7 zile de ingrijiri medicale iar I. G. D. a suferit leziuni in urma carora a decedat.
Sesizata instanta cu rechizitoriul, s-a format dosarul nr. XXXX/40/2012 cu prim termen de judecata la xx.xx.2012, acordandu-se ulterior alte termene de judecata la solicitarea acestuia pentru aparare.
La punerea in discutie a regularitatii actului de sesizare, la termenul de judecata din xx.xx.2012, procurorul a solicitat schimbarea incadrarii juridice a infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, respectiv cea de omor, prev. si ped. de art. 174 Cod penal, in infractiunea de omor deosebit de grav, prev. si ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, data fiind calitatea inculpatului de agent de politie.
Prin incheierea de sedinta de la acest termen, analizand cererea formulata de procuror in raport de calitatea pe care a avut-o inculpatul la data comiterii infractiunii, instanta a apreciat-o ca este intemeiata, motiv pentru care, in temeiul art. 334 Cod procedura penala, a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei de omor, prev. si ped. de art. 174 Cod penal in infractiunea de omor deosebit de grav prev. si ped. de art. 174 raportat la art. 176 lit. g Cod penal.
Urmare a admiterii cererii de schimbare a incadrarii juridice, instanta a respins cererea inculpatului de a beneficia de dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala, respectiv de reducerea pedepsei ca urmare a recunoasterii, motivat de faptul ca, in cauza nu pot fi aplicate dispozitiile alin. 1 - 6 ale acestui text de lege intrucat actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata.
Urmare a schimbarii incadrarii juridice, instanta din oficiu a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice pentru inculpat, expertiza efectuata in cauza si care a concluzionat (fila 166 dosar) ca acesta a comis faptele cu discernamant.
Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, in raport cu probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti, instanta retinut corect dovedita urmatoarea situatie de fapt:
In perioada xx.xx.2007-xx.xx. 2011, inculpatul A. A. M. si-a desfasurat activitatea in cadrul I.P.J. Botosani (fila 165 dosar urmarire penala), initial ca ajutor sef de post in comuna Radauti Prut si apoi ajutor sef de post la Postul de Politie Durnesti, judet Botosani.
Incepand cu data de xx.xx.2011, inculpatul a fost numit agent la sectia nr. 10 Politie Rurala Stefanesti iar la 01 noiembrie 2011 a fost numit agent la Postul de politie Mihalaseni din cadrul sectiei de politie rurala nr. 10 Stefanesti.
In baza ordinului M.A.I. nr. S/II/3140/05 mai 2007 emis ca urmare a avizului procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ nr. 1680/C/2007, inculpatul facea parte din structurile Politiei judiciare (fila 164 dosar urmarire penala).
La data de xx.xx. 2011, la Sectia nr. 10 Politia rurala Stefanesti, din cadrul I.P.J. Botosani a fost inregistrata plangerea formulata de numitul C. C. P. din comuna Mihalaseni, sat Nastase, judet Botosani, cu privire la faptul ca, in noaptea de xx.xx.2011, persoane necunoscute au patruns prin fortarea unui geam in magazinul I.F. C. C. Petru iar, din interior, au sustras mai multe bunuri in valoare de aproximativ 70 lei, solicitand efectuarea de cercetari pentru identificarea autorilor si recuperarea prejudiciului.
Seful sectiei de Politie Rurala nr. 10 Stefanesti, inspectorul P. D. N. a constituit echipa operativa formata din agent principal A.M.si agent A. A. M., care faceau parte din structurile Politiei Judiciare insotiti de agent principal N. P. C. - tehnician criminalist, care s-au deplasat la fata locului in vederea efectuarii de cercetari si identificarea autorilor faptei.
Dupa ce au ajuns la fata locului, lucratorii de politie au raportat ca cele sesizate se confirma iar din efectuarea cercetarii la fata locului s-a constatat ca autorii faptei au patruns in bar prin fortarea gratiilor si a sistemului de inchidere a unui geam, sustragand de pe un raft circa 10 pungi de seminte de floarea soarelui marca Family, 5 ciocolate marca Laura, suma de 250 lei in monede de 50 bani.
Lucratorii echipei operative au raportat continuarea cercetarilor. In satul Nastase, comuna Mihalaseni, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul proprietate personala iar agentii de politie N. si A. M. s-au deplasat cu un autoturism din dotarea Sectiei de Politie Rurala nr. 10 Stefanesti. Inculpatul a audiat pe numitul C. C. Petru iar tehnicianul criminalist a procedat la efectuarea cercetarii la fata locului. Ulterior, cei doi agenti de politie, A. M si A. A. M. au efectuat investigatii pentru a stabili cercul persoanelor banuite, care puteau fi autorii infractiunii de furt.
Printre persoanele care au fost incluse in cercul de banuiti au fost T. I. C. si I. G. D..
Din investigatii a rezultat ca, I. G. D. se afla la sora sa I. G. P., care locuia in sat Stanca, oras Stefanesti, cu concubinul ei T. L.. In jurul orelor 1030, cei doi agenti de politie au ajuns in localitatea Stanca, oras Stefanesti, unde l-au gasit pe I. G. D. in stare de ebrietate la sora acesteia. Acestia au invitat-o pe victima la Postul de Politie Mihalaseni. Cei trei s-au urcat in autoturismul din dotarea unitatii si-au deplasat in apropierea satului Nastase in tarlaua numita "La Livada", unde l-au gasit pe numitul T. I. C., care pasuna oile lui C. C. I.. L-au luat si pe acesta in autoturism, moment in care I. G. D. a inceput sa se impotriveasca activitatii de conducere afirmand ca refuza sa-i mai insoteasca pe cei doi agenti de politie.
In aceste imprejurari, A.M. a procedat la incatusarea victimei, aceasta fiind dusa la politie cu autoturismul din dotarea Sectiei de Politie Rurala nr. 10 Stefanesti, condus de catre agentul A. M, acesta fiind insotit si de agentul de politie N. P. C..
Inculpatul a facut deplasarea la postul de politie cu autoturismul proprietate impreuna cu T. I. C..
In jurul pranzului, cele doua echipaje au ajuns la postul de politie Mihalaseni. I. G. D. a fost introdus in camera sefului de post in care a intrat si inculpatul, care avea asupra sa bastonul din dotare. Agentul de politie A.M.C. a procedat la desfacerea catuselor de la mainile lui I. G. D. dupa care a intrat in anticamera unde se afla T. I. C., incepand sa-l audieze pe acesta in legatura cu furtul comis in seara precedenta.
In camera unde se afla A.M. cu T. I. C., se aflau doua birouri la celalalt birou tehnicianul criminalist N. P. C. intocmea procesul verbal de cercetare la fata locului.
Avand in vedere ca I. G. D. nu recunostea fapta savarsita, inculpatul a inceput sa-l loveasca cu bastonul peste cap, corp, membre superioare si membre inferioare.
In acest timp, A.M.C. consemna declaratia scrisa ca urmare a audierii lui T. I. C.. In aceste imprejurari, inculpatul a iesit in doua randuri din incaperea in care se afla I. G. D. si i-a aplicat si lui T. I. C. mai multe lovituri de baston peste spate cerandu-i sa recunoasca fapta savarsita si avertizandu-l ca altadata sa nu mai mearga la furat impreuna cu I. G. D..
La un moment dat, atat T. I. C., cat si I. G. D. si-au facut nevoile fiziologice pe ei, primul cerand sa fie dus la grupul sanitar, fiind condus de catre A.M.C. la WC-ul din spatele postului de politie.
Datorita loviturilor primite, I. G. D. a cazut intre soba si un postament pentru drapel, afirmand ca-i este rau si ca-l doare stomacul, cerand totodata apa.
Inculpatul s-a deplasat in fata postului de politie cu o sticla, luand apa de la o pompa. Dupa ce i-a dat acestuia sa dea apa si l-a stropit ca sa-si revina, a continuat sa-l loveasca cu bastonul peste maini si picioare, cerandu-i sa recunoasca fapta pentru care este cercetat.
I. G. D. a manifestat in continuare o stare generala de rau, situatie in care inculpatul a chemat initial pe N. P. C., cerandu-i acestuia sa-si dea cu parerea daca acesta nu se preface. Vazand ca I. G. D. este lesinat, a fost chemata martora P. M. asistenta medicala care s-a deplasat la fata locului, fara a avea asupra sa, aparatura medicala sau medicamente de interventie. Martora l-a gasit pe I. G. D. cazut, opus usii de intrare intre soba din dreapta si postamentul pentru drapel, cu fata spre usa de intrare, avand pupilele fixe. Vazand ca starea acestuia este foarte grava, a revenit in prima camera, de unde a facut un apel la telefonul de urgenta 112 anuntand ambulanta.
Intrucat in incapere mirosea a alcool, martora a crezut initial ca victima a facut o hipertensiune arteriala, datorita starii de ebrietate. In acest sens, s-a deplasat la dispensar, luand asupra sa un aparat de tensiune, un garou, venocard si ser fiziologic in ideea de a incerca sa-i acorde asistenta medicala.
Martora a incercat sa-i desfaca hainele de la o mana pentru a-i masura tensiunea si a cauta o vena ca sa-i faca o injectie intravenoasa.
Intrucat nu a reusit l-a rugat pe inculpat sa-l ajute iar acesta a solicitat ajutorul inculpatului A.M.C.. In aceste imprejurari, martora a constatat ca victima nu avea puls si tensiune si ca era decedata.
Sosind ambulanta, personalul medical a constatat ca pacientul decedase de aproximativ 45 minute, acesta avand puls 0, tensiune 0, respiratie absenta, pupile mitriatice, cornee opaca, lividitate cadaverica si extremitati reci cianotice. Dat fiind aceasta situatie, nu s-a mai procedat la efectuarea manevrelor de resuscitare.
In aceste imprejurari, inculpatul si doi agenti de politie, au anuntat superiorii, respectiv pe comisarul sef V. C., seful politiei orasului Stefanesti si inspectorul P. D. N., care au sesizat conducere I.P.J. Botosani si au solicitat interventia unei echipe operative din care sa faca parte si un procuror pentru a cerceta imprejurarile in care a intervenit moartea lui I. G. D..
Din raportul de constatare medico-legala nr. XX/N/xx.xx.2012 a Serviciul de Medicina Legala Botosani, a rezultat ca moartea lui I. G. D. a fost violenta si s-a datorat socului traumatic si hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoame subcutanate intinse, tumefactii, echimoze, fractura a doua coaste si contuzie pulmonara.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu obiect contondent de forma alungita si posibil mijloace contondente.
De asemenea, s-a constatat ca, in momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ iar alcooluria de 2,30 gr. ‰.
S-a mai aratat in acest raport ca leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, iar pentru instalarea starii de soc traumatic si hemoragic, este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor.
Starea de ebrietate a favorizat aparitia si decompensarea socului.
Totodata, s-a concluzionat ca intre leziunile traumatice, constatate la necropsie si deces exista raport direct de cauzalitate.
La data de xx.xx.2011, a fost examinat medico-legal si T. I. C..
Din raportul de constatare medico-legala nr. 1532/D/22 decembrie 2011, a Serviciului de Medicina Legala Botosani (fila 104 dosar urmarire penala), rezulta ca T. I. C. a prezentat leziuni in regiuni scapulara stanga, interscapulara vertebrala superior, pe fata postero-interna a bratului stang, pe fata interna a bratului stang in regiunea scapulara dreapta, pe fata postero-interna a bratului drept, pe fata externa a bratului drept si pe fata externa a coapsei drepte, leziuni care puteau data din xx.xx. 2011 si au putut fi produse prin loviri repetate cu un corp dur alungit, fiind necesare pentru vindecare un numar de 6-7 zile ingrijiri medicale.
Situatia de fapt prezentata mai sus a fost dovedita cu procesul verbal de cercetare la fata locului insotit de planse fotografice (filele 425 dosar urmarire penala), dovada de ridicare bunuri (fila 26 dosar urmarire penala), concluzii provizorii emise de Serviciul de Medicina Legala Botosani (filele 39-40 dosar urmarire penala), raportul de constatare medico-legal necropsie nr. 56/E/03 martie 2012 (filele 41-44 bis dosar urmarire penala), impreuna cu planse fotografice privind examinare cadavrului (filele 45-79 dosar urmarire penala), declaratiile martorilor T. I. C. (filele 92-99 dosar urmarire penala si fila 139 dosar instanta), N. P. C. (filele 124-126 dosar urmarire penala si fila 138 dosar instanta), A.M.C. (filele 133-138 dosar urmarire penala si fila 170 dosar instanta), T. L. (filele 145-146 dosar urmarire penala si fila 172 dosar instanta), I. G. P. fila 147 dosar urmarire penala si fila 173 dosar instanta), P. M.(filele 148-149 dosar urmarire penala si fila 174 dosar instanta), procesele verbale de confruntare aflate la filele 100-141 dosar urmarire penala), declaratiile inculpatului (filele 172-182 dosar urmarire penala si filele 201 si 243 dosar instanta), proces verbal de cercetare la fata locului (filele 116-117 dosar urmarire penala) insotit de planse fotografice (filele 188-123 dosar urmarire penala), raportul de constatare medico-legala pentru T. I. C. impreuna cu planse foto (filele 104-115 dosar urmarire penala), adresa Serviciul Judetean de Ambulanta impreuna cu fisa urgenta prespitaliceasca (fila 161-163 dosar urmarire penala).
Inculpatul, pe parcursul procesului penal, a avut o pozitie relativ sincera in ce priveste imprejurarile care au dus la decesul victimei.
In prima declaratie data la organul de cercetare penala, acesta a precizat ca, fara a se exercita actiuni de violenta asupra victimei, acestuia i s-a facut rau. Ulterior, acesta s-a prelevat de dreptul la tacere iar, in urmatoarele declaratii pe care le-a dat, a recunoscut ca i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii si bastonul victimei peste maini si picioare. Recunoaste de asemenea ca l-a lovit si pe T. I. C. spunandu-i acestuia ca altadata sa nu mai fure.
Totodata, a precizat ca victima a fost lovita in acelasi timp si de catre colegul sau, A.M. peste corp cu pumnii. A mai precizat ca nu au fost necesare multe lovituri intrucat victima a cazut imediat jos, fiind posibil ca aceasta sa se fi lovit putin de soba.
Dupa ce victima a cazut jos, a aratat inculpatul ca el a continuat sa o mai loveasca cu bastonul iar A. M. cu pumnii.
In timp ce victima era lovita, a aratat inculpatul ca aceasta tipa si spunea ca nu se face vinovat de fapta de care era acuzat.
La un moment dat, victima a spus ca-i este rau, iar inculpatul a plecat sa-i aduca apa. Dupa ce i-a adus apa, a continuat sa o loveasca cu bastonul de culoare alba peste maini si picioare insa acesta tot nu a recunoscut si in aceleasi imprejurari l-a strigat pe A.M.sa vina la el, care a venit si a lovit victima cu piciorul in zona pieptului. Cand si-a dat seama ca victima nu se mai misca, arata inculpatul ca N. l-a sunat pe seful sau, P. D. de la Stefanesti iar acesta i-a spus sa o anunte pe asistenta de la dispensar. A mai aratat ca nu a sunat ambulanta intrucat a facut exact ce i-a zis seful sau.
Dupa ce a sosit ambulanta a venit si seful sau P. D., care l-a linistit spunandu-i ca victimei i s-a facut rau de la alcool si sa nu ne speriem. Arata ca a fost invatat de P. D. si V. D. - seful Politiei Rurale Stefanesti sa nu declare nimic afirmand "daca va dati de gol in fata procurorului nu ati facut nimic".
De asemenea, a invederat instantei ca are cunostinta ca, in acea noapte victima a comis o fapta de furt in dauna partii vatamate I. E., respectiv a sustras dintr-un beci al acesteia doua bidoane ce contineau vin si ca este posibil ca, fractura de coaste sa fi fost produsa prin caderea acestuia de pe scara in beciul respectiv.
In sustinerea situatiei de fapt prezentata de inculpat, la urmarirea penala s-a dispus confruntarea inculpatului cu martorii T. I. C., A.M.C. si N. P. C..
In instanta, aparatorul inculpatului a solicitat in aparare proba cu martorii I. V., P. D. N., V. C., A. R. C. si, in circumstantiere proba cu inscrisuri si cu audierea martorilor D. D. si M. I..
In dovedirea celor sustinute de catre inculpat cu privire la faptul ca inculpatul in ce noapte ar fi cazut intr-un beci a solicitat a fi atasat dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Saveni, in care s-au facut cercetari cu privire la acest furt.
De asemenea, a solicitat avizarea raportului de necropsie efectuat de Serviciul de Medicina Legala Botosani.
Dupa primirea avizului, inculpatul, prin aparator, a solicitat efectuarea unui raport de expertiza medico-legala cu urmatoarele obiective:
- sa se faca aprecieri, estimari si sa se formuleze concluzii cu privire la leziunile descrise in raportul de constatare medico-legala intocmit de S.M.L. Botosani, cu referire la sediul acestora, intinderea lor, aspectul lor, vechimea in raport cu momentul decesului victimei, mecanismul de producere a acestora;
- care ar fi fost numarul de zile necesar pentru vindecare in caz de supravietuire;
- care dintre ele au avut efect tanato-generator;
- care este cauza si mecanismul mortii;
- daca semnele de violenta, leziunile de pe membrele superioare si inferioare au avut efect tanato-generator. In caz de supravietuire, care ar fi fost numarul de zile de ingrijiri.
- daca fractura incompleta a celor doua coaste si contuzia pulmonara s-au putut produce ca urmare a caderii de pe scara beciului locuintei lui I. E., in seara de xx.xx.2011, sau cu ocazia escaladarii gardului (de circa 1,50 m.), de la barul familiei C., tot in noaptea de 15/xx.xx. 2011;
- raportat la intoxicatia etanolica stabilita in cauza in momentul decesului (2,40 % - in sange, respectiv 2,30 % in urina), sa se faca estimari, aprecieri si concluzii daca aceasta prin ea insasi prezenta potential tanato-generator si reprezinta in fapt cauza mortii sau a constituit doar un factor favorizator;
- prin metoda calculului retroactiv, sa se stabileasca gradul de intoxicatie etanolica pentru orele anterioare decesului, respectiv orele 1000-1200;
- raportat la toate datele de ancheta (urmarire penala si cercetare judecatoreasca), sa se dea explicatii stiintifice in legatura cu posibilitatea instalarii socului traumatic si hemoragic stabilit drept cauza a decesului, potrivit raportului de constatare medico-legala emis de Serviciul de Medicina Legala Botosani.
Instanta a admis probele solicitate de catre inculpat.
In urma analizarii probelor solicitate de catre inculpat in raport cu celelalte probe administrate in instanta cat si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta constata ca nu se confirma sustinerea inculpatului cu privire la participarea la comitere faptei si a altei persoane.
Astfel, martorii P. D. N. (fila 216 dosar instanta), V. C. (fila 217), T. C. I. (fila 139 instanta), N. P. C. (fila 138 instanta), audiati atat in cursul urmaririi penale cat si in instanta, au descris in mod constant aceeasi situatie de fapt cu privire la modul de derulare a evenimentelor din ziua de xx.xx. 2011, la sediul politiei Mihalaseni, judetul Botosani. De asemenea, martorii A.M.C., T. I. C. cat si N. P. C. au fost confruntati cu inculpatul la urmarirea penala, sustinand aceleasi declaratii in instanta, neexistand nici un dubiu cu privire la situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatului, asa cum a fost prezentata mai sus.
Prin urmare, actele de agresiune asupra victimei, din intreg probatoriul administrat rezulta ca au fost datorita actiunii inculpatului.
In ce priveste leziunile cu privire la fractura celor doua coaste si contuzia pulmonara, asa cum rezulta din raportul de necropsie, cat si din expertiza efectuata in cauza, acestea s-au produs prin lovirea activa, ipoteza formulata de inculpat prin aparator nefiind sustinuta de aceste doua acte medicale.
In cauza, cu privire la aceste leziuni a fost audiat si medicul legist I. V., la cererea inculpatului, care, in declaratia data la fila 200 dosar, a precizat ca, dupa parerea sa, aceste leziuni se puteau produce cu mijloace contondente, prin lovire cu pumnul sau cu piciorul.
De altfel, din probatoriul administrat in cauza, exista o indoiala cu privire la furtul comis de catre victima in noaptea de 15/xx.xx. 2011, din beciul partii vatamate I. E., intrucat exista contradictii intre declaratia acestei parti vatamate data in dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Saveni, care precizeaza ca a formulat prezenta plangere fiind sesizata de catre organele de politie si ca i s-ar fi sustras din beci, 2 bidoane de plastic cu vin de cate 5 litri cu vin fiecare si declaratia martorului T. L. (filele 145 dosar urmarire penala si 172 instanta) care precizeaza ca victima a venit la domiciliul sau cu 2 bidoane de vin de cate 3 litri fiecare.
Din verificarile dosarului de cercetare penala al Parchetului de pe langa Judecatoria Saveni, respectiv procesul verbal de cercetare la fata locului efectuat la locuinta partii vatamate I. E. (fila 28 dosar urmarire penala), rezulta ca, pentru verificarea afirmatiilor victimei, la sosirea echipei de cercetare s-a procedat la fortarea lacatului de la anexa de unde se reclama furtul, intrucat nu s-au constatat urme de fortare a acestei usi, lucru dovedit cu plansa fotografica aflata la fila 33 in acest dosar.
Prin urmare, este posibil ca vinul cu care victima a venit la domiciliului concubinei surorii sale sa fi provenit din alta locatie, asa incat, cu atat mai mult nu poate fi luata in considerare de catre instanta sustinerea aparatorului inculpatului cu privire la o alta modalitate de producere a leziunilor in ce priveste fractura de coaste si contuzia pulmonara.
Revenind la cele doua acte medicale efectuate in cauza, instanta retine ca, din raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicina Legala Botosani (aflat la 41-44 dosar urmarire penala), rezulta ca moartea victimei I. G. D. a fost violenta si s-a datorat socului traumatic si hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoane subcutanate intinse, tumefactii, echimoze, fractura a doua coaste si contuzie pulmonara, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu obiecte contondente de forma alungita si posibil si mijloace contondente, intre leziunile constatate la necropsie si deces, existand raport direct de cauzalitate.
In acelasi raport se face precizarea ca, in momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ si o alcoolurie de 2,30 gr. ‰.
Se precizeaza de asemenea ca leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, ca pentru instalarea starii de soc traumatic si hemoragic este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor iar starea de ebrietate a favorizat aparitia si decompensarea socului.
Acest raport de necropsie a fost avizat de Comisia de avizare si control a Institutul de Medicina Legala Iasi (fila 133 dosar), care a concluzionat ca este de acord cu concluziile raportului de constatare medico-legala intocmit de Serviciul de Medicina Legala Botosani, concluzii care sunt stiintific elaborate si bazate pe datele medicale inserate in raport, precizand ca decompensarea socului traumatico-hemoragic a fost favorizata si de intoxicatia etilica prezentata de victima.
La cererea inculpatului, asa cum s-a aratat mai sus, instanta a admis efectuarea unei expertize medico-legale cu obiectivele mai sus-aratate, expertiza efectuata in cauza si depusa la dosar (filele 289-295 dosar) si care a concluzionat ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat socului traumatico-hemoragic, consecinta unui traumatism obiectivat prin plagi, hematoame subcutanate intinse in suprafata, echimoze, fractura a doua coaste si contuzie pulmonara si intoxicatiei acute etanolice.
S-a mai precizat faptul ca in tanato-geneza au intervenit doi factori violenti, respectiv socul traumatico-hemoragic si intoxicatia acuta etanolica, niciunul dintre acestia neputand explica izolat decesul.
Aspectul si topografia leziunilor de violenta pledeaza pentru producerea lor prin loviri active cu mijloace contondente si obiect contondent alungit.
In caz de supravietuire se precizeaza in raport ca leziunile de violenta constatate ar fi necesitat 23-25 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
De asemenea, s-a precizat ca leziunile de violenta constatate pe membrele superioare si inferioare (hematoame, echimoze), prin insele in mod izolat nu au avut potential tanato-generator si ar fi necesitat 11-12 zile ingrijiri medicale pentru vindecare in caz de supravietuire a victimei.
Fractura celor doua coaste si contuzia pulmonara s-a produs cel mai probabil prin lovire activa, ipoteza formulata de aparatorul inculpatului (caderea susnumitului pe scara unui bec sau cu ocazia escaladarii unui gard) fiind putin probabila.
S-a mai aratat in concluziile raportului ca intoxicatia acuta etanolica prezentata de victima, respectiv alcoolemia de 2,40 gr. ‰ si alcooluria de 2,30 gr. ‰, prin ea insasi in mod izolat nu a avut potential tanato-generator.
Explicand decesul victimei s-a aratat ca teoretic decesul imediat post-agresiune poate interveni prin trei mecanisme: lezarea severa a unui organ vital, dezechilibrul metabolic sever (hipobolemie, hipoxie, acidoza) sau combinatii ale acestora. Socul hemoragic apare la pierderi de volum sanguin intre 15-80 %, in functie de viteza hemoragiei si interventia mecanismelor compensatorii de aparare (reactia simpatoandrenergica). In cazul victimei, desi pierderile sanguine nu au fost rapide intoxicatia etanolica cu blocat mecanismele compensatorii, socul instalandu-se rapid si cu severitate mare.
La aceasta expertiza, inculpatul prin aparator, a formulat obiectiuni dupa cum urmeaza:
Referitor la primul obiectiv al expertizei, a fost criticat faptul ca cei trei experti au formulat descrieri, concluzii incomplete fara argumentatie sau raspuns, astfel incat s-a solicitat ca cei trei experti sa faca estimari si aprecieri iar in final sa se formuleze concluzii, argumentate stiintific pentru fiecare aspect precizat in obiectiv, solicitand a se formula opinii si estimari cu privire la vechimea leziunilor, raportat la concluziile provizorii, dat fiind inadvertentele dintre cele doua concluzii provizorii aflate la dosarul de cercetare penala si fata de care nu se face vorbire in finalul raportului de constatare medico-legala a Serviciul de Medicina Legala Botosani.
De asemenea, a criticat faptul ca nu s-a specificat cu certitudine cu privire la argumentele care demonstreaza ca fractura incompleta a celor doua coaste si contuzia pulmonara s-au produs prin loviri active si care ar fi argumentele care inlatura posibilitatea producerii lor prin caderi repetate sau escaladarea unui gard de circa 1,5 m. inaltime asa cum rezulta din datele de ancheta.
Cei trei experti nu au raspuns de asemenea, la solicitarea de a se face un calcul retroactiv al alcoolemiei victimei.
A criticat faptul ca expertiza intocmita de Institutul de Medicina Legala Iasi nu face referire cu privire la raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicina Legala Botosani, nu s-a explicat si demonstrat existenta socului traumatic si hemoragic, nu s-au facut aprecieri si estimari cu privire la leziunile descrise in actele medico-legale, neavandu-se in vedere ca victima a patruns in beciul unei gospodarii si apoi a escaladat un gard inalt de 1,50 m. si a patruns intr-un birt satesc, neapreciindu-se ca aceste leziuni ar fi putut fi produse in aceste imprejurari.
Instanta a apreciat ca aceste obiectiuni sunt neintemeiate, motiv pentru care le-a respins, aparatorul inculpatului a insistat pe tot parcursul cercetarii judecatoresti cu privire la producerea leziunilor victimei, sustinand ca s-ar fi putut produce prin caderea in acel beci sau prin escaladarea gardului in momentul cand a comis fapta de furt in dauna partii vatamate C. C. P..
Ori, asa cum s-a aratat mai sus nu exista nici o dovada certa ca victima ar fi autorul furtului din beciul apartinand partii vatamate I. E., reiesind chiar si contradictii din probatoriul administrat de organele de cercetare penala iar cu privire la faptul producerii leziunilor de catre victima prin escaladarea gardului, de asemenea nu exista nici o proba ca victima si-ar fi produs aceste leziuni in aceasta modalitate avand in vedere declaratiile martorului T. I. C., care fiind intrebat in instanta (fila 139 dosar), acesta a precizat ca gardul pe care l-a sarit victima nu era inalt ci aproximativ de 1 m., acesta sarindu-l fara nici un efort. Relevante sunt si declaratiile martorilor T. L. si I. G. P.(filele 172-173 dosar instanta), care au precizat ca victima in acea noapte si in dimineata urmatoare nu a prezentat semne de leziuni recente.
Cu privire la existenta la dosarul cauzei a celor doua concluzii provizorii (filele 39-40 dosar cercetare penala), este relevanta declaratia medicului legist data in instanta (fila 200 dosar) care a aratat in instanta de ce au fost emise doua concluzii provizorii, respectiv faptul ca au avut loc doua constatari (una la lumina naturala si una la lumina artificiala. Arata martorul in instanta ca la lumina naturala leziunile externe nu mai aveau o culoare verzuie pe care o constatase in acea dimineata din cauza luminii artificiale, astfel incat s-a apreciat ca aceste leziuni s-au produs in ziua de xx.xx. si nu de 24-48 ore, cum era specificat in primele concluzii.
Neavand nici un indiciu ca aceste leziuni s-ar fi produs in alte imprejurari si la o alta data, dat fiind si cele doua constatari medico-legale intocmite de specialisti, instanta a apreciat ca aceste obiectiuni nu sunt intemeiate.
Este neintemeiata si obiectiunea pe care a formulat-o aparatorul inculpatului cu privire la calculul retroactiv al alcoolemiei victimei, ambele constatari medico-legale concluzionand care era alcoolemia la data decesului victimei.
In ce priveste obiectiunea referitoare la faptul ca raportul de expertiza medico-legala nu face vorbire de raportul de necropsie, instanta constata ca si aceasta obiectiune este neintemeiata, in cuprinsul expertizei-medico-legale se face vorbire de toate cele retinute prin raportul de necropsie, cu mentiunea ca acest raport de necropsie a fost avizat de catre comisia de avizare de pe langa Serviciul de Medicina Legala Botosani. Practic acest raport medico-legal cuprinde aceleasi constatari care au fost facute de catre Serviciul de Medicina Legala Botosani insa are concluzii mai complete cu privire la imprejurarile care au dus la decesul victimei.
Nefiind concluzii contradictorii intre aceste doua rapoarte medico-legale instanta a constatat ca nu se impune a fi avizat acest ultim raport.
Instanta apreciaza ca situatia de fapt reiesita ca urmare a administrarii probelor din dosar intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav si nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, motiv pentru care va respinge cererea inculpatului ca fiind neintemeiata.
In vederea delimitarii infractiunii de omor de infractiunea de lovitura cauzatoare de moarte trebuie sa se tina seama de toate imprejurarile in care fapta a fost comisa, de obiectul folosit, de intensitatea cu care au fost aplicate loviturile si de loviturile si regiunea corpului in care s-au aplicat acestea.
In timp ce in cazul infractiunii prevazute de art. 183 Cod penal, faptuitorul actioneaza cu praeterintentie, acesta urmarind doar lovirea victimei, consecinta mai grava produsa, respectiv decesul acesteia depasind intentia faptuitorului si in raport cu care acesta se afla in culpa, in cazul infractiunii de omor, faptuitorul actioneaza numai cu intentia de a suprima viata victimei, fapta putand fi comisa cu intentie directa si cu intentie indirecta.
Practic intre efectuarea distinctiei intre infractiunea de omor si infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, este forma vinovatiei cu care a fost comisa fapta. Delimitarea dintre cele doua infractiuni constituie un proces deosebit de dificil dar care trebuie tratat cu cea mai mare atentie datorita consecintelor foarte importante in special sub aspectul limitelor de pedeapsa stabilite de normele incriminatoare.
In speta de fata, atitudinea agresiva a inculpatului care a aplicat victimei numeroase lovituri cu cele doua bastoane descrise chiar de acesta in instanta, cu pumnii si picioarele date la intamplare si care i-au produs acesteia fracturi de coaste, contuzie pulmonara si alte traumatisme, continuand cu lovirea chiar dupa ce aceasta a cazut jos acuzand dureri, mai mult de atat cunoscand si starea sa de ebrietate, este de natura sa conduca la ideea ca a prevazut si acceptat posibilitatea lezarii cu potential mortal ridicat.
Chiar daca leziunile produse victimei, asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza medico-legala nu puteau izolat explica decesul, imprejurarile care au determinat producerea lor si faptul ca inculpatul s-a oprit din agresarea victimei doar in momentul cand aceasta a devenit inconstienta, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului actiunii sale agresive, rezultat pe care chiar daca nu l-a urmarit l-a acceptat ca rezultat posibil.
Retinand vinovatia inculpatului pentru savarsirea infractiunii de omor, instanta ii va aplica acestuia o pedeapsa in baza acestui text de lege.
De asemenea, in sarcina inculpatului, instanta va retine vinovatia si pentru doua infractiuni de cercetare abuziva prev. si ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal (victime I. G. D. si T. I. C.) si-i va aplica acestuia cate o pedeapsa in baza acestui text de lege.
La stabilirea si individualizarea pedepselor, instanta va avea in vedere pe langa criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, imprejurarile in care a fost comisa fapta, calitatea pe care o avea inculpatul la data comiterii ei, persoana acestuia, care este fara antecedente penale, ca a avut o pozitie partial sincera in instanta, ca este cunoscut cu comportari bune in familie si in societate, lucru reiesit din actele in circumstantiere aflate la filele 66-106 dosar, si va aprecia ca pentru reeducarea sa, este necesara aplicarea unor pedepse cu inchisoarea cu executare in regim de detentie orientate spre minimul special.
Intrucat inculpatul a comis faptele in concurs real se va face in cauza aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.
Pentru infractiunea de omor deosebit de grav, instanta ii va aplica inculpatului si pedeapsa complementara prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, c Cod penal pe o durata de 5 ani.
Pe durata executarii pedepsei, instanta va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
Instanta va interzice inculpatului si pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal, avand in vedere ca acesta a comis fapta in calitate de agent de politie in exercitarea atributiilor de serviciu.
In temeiul art. 350 Cod procedura penala, instanta va mentine starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind ca in cauza subzista temeiurile care au stat la baza arestarii preventive, respingand ca nefondata cererea de revocare a acestor masuri formulata de inculpat.
In acest sens, se are in vedere gravitatea faptelor comise de catre inculpat, calitatea pe care a avut-o la data savarsirii acestora, impunandu-se in continuare privarea sa de libertate.
In ceea ce priveste latura civila, instanta constata ca in cauza s-au constituit parti civile sora victimei, respectiv H. G. si concubina acestuia N. I. in calitate de reprezentant legal al minorilor victimei si Serviciul Judetean de Ambulanta Botosani.
Avand in vedere ca inculpatul a comis faptele in exercitarea atributiilor de serviciu, prin actul de sesizare s-a trimis in calitate de parte responsabile civilmente Ministerul Administratiei si Internelor prin I.P.J. Botosani.
Prin adresa depusa la instanta (fila 37 dosar), Ministerul Administratiei si Internelor a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive avand in vedere faptul ca raporturile de serviciu ale inculpatului se desfasurau cu I.P.J. Botosani, care potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane cu modificarile si completarile ulterioare este o unitate cu personalitate juridica aflata in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane.
Instanta va respinge ca neintemeiata exceptia invocata de catre Ministerul Administratiei si Internelor, apreciind ca, avand in vedere calitatea inculpatului, este parte responsabila civilmente in cauza alaturi de I.P.J. Botosani - institutie reprezentativa in teritoriu.
Ministerul Administratiei si Internelor este ordonator principal de credite si repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetele proprii si pentru bugetele institutiilor ierarhic inferioare ai caror conducatori sunt ordinatori secundari sau tertiari.
Inspectoratul Judetean de Politie Botosani, avand calitate de ordonator tertiar de credite, nu poate dispune decat de sumele care ii sunt repartizate de catre ordonatorul principal, respectiv Ministerul Administratiei si Internelor, astfel incat obligatia acestora in calitati de parti responsabile civilmente va fi solidara.
Referitor la partea civila H. G. A., este de observat ca aceasta s-a constituit parte civila in cauza, respectiv la urmarirea penala cu suma de 8.500 lei, reprezentand cheltuieli ocazionate cu inmormantarea fratelui ei, iar in instanta (fila 108 dosar) a solicitat suma de 50.000 euro cu titlu de daune morale, reprezentand suferinta avuta ca urmare a decesului fratelui sau.
Este adevarat ca, din actul notarial existent la fila 107 dosar, rezulta ca aceasta a fost despagubita de catre inculpat cu suma de 8.500 lei reprezentand cheltuieli ocazionate cu inmormantarea victimei si ca a precizat ca nu mai avea alte pretentii de natura patrimoniala fata de acesta insa instanta nu poate avea convingerea clara ca ar fi renuntat si la prejudiciul moral, astfel incat va aprecia ca se impune acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Disparitia neasteptata a fratelui sau intr-un mod tragic este de natura a cauza acesteia profunde suferinte psihice ce impun acordarea de despagubiri banesti insa intr-un cuantum rezonabil, suma la care va fi obligat inculpatul, in solidar cu partile responsabile, respingand restul pretentiilor ca neintemeiate.
Partea civila N. I., in calitate de reprezentant legal al minorilor rezultati din relatia de concubinaj cu victima, a solicitat ca inculpatul sa fie obligat la o contributie periodica pentru cei trei copii si daune morale in suma de 50.000 euro (fila 109 dosar).
Instanta va admite in parte pretentiile solicitate de aceasta parte civila pentru urmatoarele considerente:
Din actele de stare depuse in dosarul de urmarire penala (filele 158-160 dosar), rezulta ca doar doi minori sunt copii victimei, respectiv I. M. Ge. - nascuta la xx.xx.2000 si I. D. I. - nascut la xx.xx.2001.
Martorul D. D. (fila 175 dosar) a precizat in instanta ca victima nu avea un loc de munca stabil, era insa sanatos si lucra cu ziua la diverse persoane pentru a-si intretine copiii.
A mai precizat acest martor ca, mama minorilor, in prezent se confrunta cu greutati financiare iar copii fiind deprimati intrucat nu mai au tata, victima fiind foarte atasata de ei. De asemenea, martorul a precizat ca victima lucra si in Italia la curatatul pomilor, cules de mandarine si in constructii.
Avand in vedere ca inculpatul prin fapta sa a privat victima de intretinerea celor doi minori, instanta constata intemeiata cererea reprezentantului legal al acestora, astfel incat il va obliga pe inculpat in solidar cu partile responsabile civilmente sa le plateasca minorilor o contributie periodica de cate 125 lei lunar incepand cu data decesului victimei si pana la majoratul fiecarui copil in parte.
La stabilirea contributiei, instanta va avea in vedere venitul minim pe economie intrucat inculpatul nu avea incheiat un contract de munca.
Totodata, va aprecia ca se impune acordarea acestor minori si un prejudiciu moral de 50.000 lei, la care va fi obligat inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente, suma care sa reprezinte o compensatie a suferintei minorilor ca urmare a decesului tatalui lor.
Instanta va respinge restul pretentiilor solicitate ca fiind neintemeiate.
De asemenea, instanta va obliga inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente sa plateasca serviciului Judetean de Ambulanta suma de 324,4 lei, reprezentand cheltuieli pentru transportul si asistenta medicala (fila 20 dosar instanta).
In temeiul art. 191 Cod procedura penala, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru aceste motive,
IN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav, prev. si ped. de art. 174 alin. 1, 176 lit. g Cod penal in art. 183 Cod penal, ca neintemeiata.
Condamna pe inculpatul A. A. M. - fiul lui G. si M., nascut la X in municipiul Botosani, cu domiciliul in sat si comuna Trusesti, judet Botosani, in prezent aflat in Arestul I.P.J. Botosani, CNP X, pentru savarsirea infractiunilor de:
- omor deosebit de grav, prev. si ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, la pedeapsa de 18 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b si c Cod penal, pe o durata de 5 ani;
- cercetare abuziva, prev. si ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani inchisoare (victima I. G. D.);
- cercetare abuziva, prev. si ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani inchisoare (victima T. I. C.);
In temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal, aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b si c Cod penal, pe o durata de 5 ani.
Face in cauza aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II, lit. b si c Cod penal.
Respinge, ca nefondata, cererea de revocare a arestarii preventive formulata de inculpat.
Mentine starea de arest preventiv a inculpatului si deduce din pedeapsa de executat durata retinerii si arestarii preventive de la xx.xx.2011 la zi.
Respinge, ca nefondata, exceptia invocata de catre Ministerul Administratiei si Internelor cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a acestuia.
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul Judetean al Politiei Botosani, sa plateasca partii civile H. G. A. suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, respingand restul pretentiilor, ca neintemeiate.
Admite, in parte, cererea de constituire parte civila a numitei N. I., in calitate de reprezentant legal al minorilor I. M. G (nascuta la xx.xx.2000) si I D I (nascut la xx.xx.2001).
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul Judetean al Politiei Botosani, sa plateasca partii civile suma de 4.875 lei, reprezentand contributia periodica pentru cei doi minori, incepand cu data de xx.xx. 2011 si pana la data pronuntarii sentintei iar, in continuare, cate 125 lei, lunar pentru fiecare copil, cu acelasi titlu, incepand cu data de xx.xx.2013 si pana la majoratul fiecarui copil in parte.
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata sumei de 50.000 lei, catre partea civila N. I. - reprezentand daune morale acordate celor doi minori.
Respinge, ca neintemeiate, restul pretentiilor solicitate de aceasta parte civila.
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente, sa plateasca statului suma de 8.000 lei, reprezentand cheltuieli judiciare, din care suma de 300 lei onorariu avocat oficiu pentru partile civile vor fi achitate catre Baroul de Avocati Botosani din fondurile Ministerului Justitiei iar suma de 175 lei, reprezinta contravaloarea expertizei medico-legale efectuate de Institutul National Mina Minovici Bucuresti si avizul Institutului de Medicina Legala Iasi.
In temeiul art. 118 lit. b Cod penal, dispune confiscarea corpului delict, respectiv un baston MAI, inregistrat in Registrul de Corpuri delicte al Tribunalului Botosani.
Cu apel in 10 zile de la comunicare pentru inculpat, partea civila Serviciul Judetean de Ambulanta Botosani si partile responsabile civilmente si de la pronuntare pentru restul partilor.
Pronuntata in sedinta publica, azi xx.xx.2013.
Presedinte, Grefier,
TRIBUNALUL BOTOSANI
SECTIA PENALA
Dosar nr. XXXX/40/2012 art. 174, 176 Cod penal
SENTINTA NR. XXX
Sedinta publica din data de xx.xx. 2013
Completul constituit din:
PRESEDINTE
Grefier
Ministerul public, Parchetul de pe langa Tribunalul Botosani reprezentat prin procuror
Pe rol pronuntarea asupra actiunii penale privind pe inculpatul A. A. M. - trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani pentru savarsirea infractiunilor prev. si ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal (prin schimbarea incadrarii juridice din art. 174 Cod penal), art. 266 alin. 2, si art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.
Dezbaterile cauzei in fond au avut loc in sedinta publica din data de xx.xx. 2013, sustinerile orale ale partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, care parte integranta din prezenta hotarare si cand, din lipsa de timp pentru deliberare, instanta a amanat pronuntat pronuntarea pentru astazi, cand:
Deliberand,
T R I B U N A L U L
Asupra actiunii penale de fata:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani din xx.xx. 2012, a fost trimis in judecata inculpatul A. A. M. pentru savarsirea infractiunilor de omor si cercetare abuziva, prev. si ped. de art. 174 Cod penal, art. 266 alin. 2 si art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a si 34 Cod penal.
S-a retinut in sarcina acestuia ca, in calitate de agent de politie judiciara la Sectia nr. 10 de Politie Rurala Stefanesti, judetul Botosani, in exercitarea atributiilor de serviciu privind identificarea autorilor furtului comis in seara de xx.xx.2011, dintr-un chiosc apartinand lui C. C., din satul Nastase, comuna Mihalaseni, inculpatul a exercitat acte de violenta, in scopul obtinerii unor declaratii de recunoastere de la suspectii T. I. C. si I. G. D..
T. I. C. a suferit leziuni vindecabile in 6-7 zile de ingrijiri medicale iar I. G. D. a suferit leziuni in urma carora a decedat.
Sesizata instanta cu rechizitoriul, s-a format dosarul nr. XXXX/40/2012 cu prim termen de judecata la xx.xx.2012, acordandu-se ulterior alte termene de judecata la solicitarea acestuia pentru aparare.
La punerea in discutie a regularitatii actului de sesizare, la termenul de judecata din xx.xx.2012, procurorul a solicitat schimbarea incadrarii juridice a infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, respectiv cea de omor, prev. si ped. de art. 174 Cod penal, in infractiunea de omor deosebit de grav, prev. si ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, data fiind calitatea inculpatului de agent de politie.
Prin incheierea de sedinta de la acest termen, analizand cererea formulata de procuror in raport de calitatea pe care a avut-o inculpatul la data comiterii infractiunii, instanta a apreciat-o ca este intemeiata, motiv pentru care, in temeiul art. 334 Cod procedura penala, a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei de omor, prev. si ped. de art. 174 Cod penal in infractiunea de omor deosebit de grav prev. si ped. de art. 174 raportat la art. 176 lit. g Cod penal.
Urmare a admiterii cererii de schimbare a incadrarii juridice, instanta a respins cererea inculpatului de a beneficia de dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala, respectiv de reducerea pedepsei ca urmare a recunoasterii, motivat de faptul ca, in cauza nu pot fi aplicate dispozitiile alin. 1 - 6 ale acestui text de lege intrucat actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata.
Urmare a schimbarii incadrarii juridice, instanta din oficiu a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice pentru inculpat, expertiza efectuata in cauza si care a concluzionat (fila 166 dosar) ca acesta a comis faptele cu discernamant.
Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, in raport cu probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti, instanta retinut corect dovedita urmatoarea situatie de fapt:
In perioada xx.xx.2007-xx.xx. 2011, inculpatul A. A. M. si-a desfasurat activitatea in cadrul I.P.J. Botosani (fila 165 dosar urmarire penala), initial ca ajutor sef de post in comuna Radauti Prut si apoi ajutor sef de post la Postul de Politie Durnesti, judet Botosani.
Incepand cu data de xx.xx.2011, inculpatul a fost numit agent la sectia nr. 10 Politie Rurala Stefanesti iar la 01 noiembrie 2011 a fost numit agent la Postul de politie Mihalaseni din cadrul sectiei de politie rurala nr. 10 Stefanesti.
In baza ordinului M.A.I. nr. S/II/3140/05 mai 2007 emis ca urmare a avizului procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ nr. 1680/C/2007, inculpatul facea parte din structurile Politiei judiciare (fila 164 dosar urmarire penala).
La data de xx.xx. 2011, la Sectia nr. 10 Politia rurala Stefanesti, din cadrul I.P.J. Botosani a fost inregistrata plangerea formulata de numitul C. C. P. din comuna Mihalaseni, sat Nastase, judet Botosani, cu privire la faptul ca, in noaptea de xx.xx.2011, persoane necunoscute au patruns prin fortarea unui geam in magazinul I.F. C. C. Petru iar, din interior, au sustras mai multe bunuri in valoare de aproximativ 70 lei, solicitand efectuarea de cercetari pentru identificarea autorilor si recuperarea prejudiciului.
Seful sectiei de Politie Rurala nr. 10 Stefanesti, inspectorul P. D. N. a constituit echipa operativa formata din agent principal A.M.si agent A. A. M., care faceau parte din structurile Politiei Judiciare insotiti de agent principal N. P. C. - tehnician criminalist, care s-au deplasat la fata locului in vederea efectuarii de cercetari si identificarea autorilor faptei.
Dupa ce au ajuns la fata locului, lucratorii de politie au raportat ca cele sesizate se confirma iar din efectuarea cercetarii la fata locului s-a constatat ca autorii faptei au patruns in bar prin fortarea gratiilor si a sistemului de inchidere a unui geam, sustragand de pe un raft circa 10 pungi de seminte de floarea soarelui marca Family, 5 ciocolate marca Laura, suma de 250 lei in monede de 50 bani.
Lucratorii echipei operative au raportat continuarea cercetarilor. In satul Nastase, comuna Mihalaseni, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul proprietate personala iar agentii de politie N. si A. M. s-au deplasat cu un autoturism din dotarea Sectiei de Politie Rurala nr. 10 Stefanesti. Inculpatul a audiat pe numitul C. C. Petru iar tehnicianul criminalist a procedat la efectuarea cercetarii la fata locului. Ulterior, cei doi agenti de politie, A. M si A. A. M. au efectuat investigatii pentru a stabili cercul persoanelor banuite, care puteau fi autorii infractiunii de furt.
Printre persoanele care au fost incluse in cercul de banuiti au fost T. I. C. si I. G. D..
Din investigatii a rezultat ca, I. G. D. se afla la sora sa I. G. P., care locuia in sat Stanca, oras Stefanesti, cu concubinul ei T. L.. In jurul orelor 1030, cei doi agenti de politie au ajuns in localitatea Stanca, oras Stefanesti, unde l-au gasit pe I. G. D. in stare de ebrietate la sora acesteia. Acestia au invitat-o pe victima la Postul de Politie Mihalaseni. Cei trei s-au urcat in autoturismul din dotarea unitatii si-au deplasat in apropierea satului Nastase in tarlaua numita "La Livada", unde l-au gasit pe numitul T. I. C., care pasuna oile lui C. C. I.. L-au luat si pe acesta in autoturism, moment in care I. G. D. a inceput sa se impotriveasca activitatii de conducere afirmand ca refuza sa-i mai insoteasca pe cei doi agenti de politie.
In aceste imprejurari, A.M. a procedat la incatusarea victimei, aceasta fiind dusa la politie cu autoturismul din dotarea Sectiei de Politie Rurala nr. 10 Stefanesti, condus de catre agentul A. M, acesta fiind insotit si de agentul de politie N. P. C..
Inculpatul a facut deplasarea la postul de politie cu autoturismul proprietate impreuna cu T. I. C..
In jurul pranzului, cele doua echipaje au ajuns la postul de politie Mihalaseni. I. G. D. a fost introdus in camera sefului de post in care a intrat si inculpatul, care avea asupra sa bastonul din dotare. Agentul de politie A.M.C. a procedat la desfacerea catuselor de la mainile lui I. G. D. dupa care a intrat in anticamera unde se afla T. I. C., incepand sa-l audieze pe acesta in legatura cu furtul comis in seara precedenta.
In camera unde se afla A.M. cu T. I. C., se aflau doua birouri la celalalt birou tehnicianul criminalist N. P. C. intocmea procesul verbal de cercetare la fata locului.
Avand in vedere ca I. G. D. nu recunostea fapta savarsita, inculpatul a inceput sa-l loveasca cu bastonul peste cap, corp, membre superioare si membre inferioare.
In acest timp, A.M.C. consemna declaratia scrisa ca urmare a audierii lui T. I. C.. In aceste imprejurari, inculpatul a iesit in doua randuri din incaperea in care se afla I. G. D. si i-a aplicat si lui T. I. C. mai multe lovituri de baston peste spate cerandu-i sa recunoasca fapta savarsita si avertizandu-l ca altadata sa nu mai mearga la furat impreuna cu I. G. D..
La un moment dat, atat T. I. C., cat si I. G. D. si-au facut nevoile fiziologice pe ei, primul cerand sa fie dus la grupul sanitar, fiind condus de catre A.M.C. la WC-ul din spatele postului de politie.
Datorita loviturilor primite, I. G. D. a cazut intre soba si un postament pentru drapel, afirmand ca-i este rau si ca-l doare stomacul, cerand totodata apa.
Inculpatul s-a deplasat in fata postului de politie cu o sticla, luand apa de la o pompa. Dupa ce i-a dat acestuia sa dea apa si l-a stropit ca sa-si revina, a continuat sa-l loveasca cu bastonul peste maini si picioare, cerandu-i sa recunoasca fapta pentru care este cercetat.
I. G. D. a manifestat in continuare o stare generala de rau, situatie in care inculpatul a chemat initial pe N. P. C., cerandu-i acestuia sa-si dea cu parerea daca acesta nu se preface. Vazand ca I. G. D. este lesinat, a fost chemata martora P. M. asistenta medicala care s-a deplasat la fata locului, fara a avea asupra sa, aparatura medicala sau medicamente de interventie. Martora l-a gasit pe I. G. D. cazut, opus usii de intrare intre soba din dreapta si postamentul pentru drapel, cu fata spre usa de intrare, avand pupilele fixe. Vazand ca starea acestuia este foarte grava, a revenit in prima camera, de unde a facut un apel la telefonul de urgenta 112 anuntand ambulanta.
Intrucat in incapere mirosea a alcool, martora a crezut initial ca victima a facut o hipertensiune arteriala, datorita starii de ebrietate. In acest sens, s-a deplasat la dispensar, luand asupra sa un aparat de tensiune, un garou, venocard si ser fiziologic in ideea de a incerca sa-i acorde asistenta medicala.
Martora a incercat sa-i desfaca hainele de la o mana pentru a-i masura tensiunea si a cauta o vena ca sa-i faca o injectie intravenoasa.
Intrucat nu a reusit l-a rugat pe inculpat sa-l ajute iar acesta a solicitat ajutorul inculpatului A.M.C.. In aceste imprejurari, martora a constatat ca victima nu avea puls si tensiune si ca era decedata.
Sosind ambulanta, personalul medical a constatat ca pacientul decedase de aproximativ 45 minute, acesta avand puls 0, tensiune 0, respiratie absenta, pupile mitriatice, cornee opaca, lividitate cadaverica si extremitati reci cianotice. Dat fiind aceasta situatie, nu s-a mai procedat la efectuarea manevrelor de resuscitare.
In aceste imprejurari, inculpatul si doi agenti de politie, au anuntat superiorii, respectiv pe comisarul sef V. C., seful politiei orasului Stefanesti si inspectorul P. D. N., care au sesizat conducere I.P.J. Botosani si au solicitat interventia unei echipe operative din care sa faca parte si un procuror pentru a cerceta imprejurarile in care a intervenit moartea lui I. G. D..
Din raportul de constatare medico-legala nr. XX/N/xx.xx.2012 a Serviciul de Medicina Legala Botosani, a rezultat ca moartea lui I. G. D. a fost violenta si s-a datorat socului traumatic si hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoame subcutanate intinse, tumefactii, echimoze, fractura a doua coaste si contuzie pulmonara.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu obiect contondent de forma alungita si posibil mijloace contondente.
De asemenea, s-a constatat ca, in momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ iar alcooluria de 2,30 gr. ‰.
S-a mai aratat in acest raport ca leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, iar pentru instalarea starii de soc traumatic si hemoragic, este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor.
Starea de ebrietate a favorizat aparitia si decompensarea socului.
Totodata, s-a concluzionat ca intre leziunile traumatice, constatate la necropsie si deces exista raport direct de cauzalitate.
La data de xx.xx.2011, a fost examinat medico-legal si T. I. C..
Din raportul de constatare medico-legala nr. 1532/D/22 decembrie 2011, a Serviciului de Medicina Legala Botosani (fila 104 dosar urmarire penala), rezulta ca T. I. C. a prezentat leziuni in regiuni scapulara stanga, interscapulara vertebrala superior, pe fata postero-interna a bratului stang, pe fata interna a bratului stang in regiunea scapulara dreapta, pe fata postero-interna a bratului drept, pe fata externa a bratului drept si pe fata externa a coapsei drepte, leziuni care puteau data din xx.xx. 2011 si au putut fi produse prin loviri repetate cu un corp dur alungit, fiind necesare pentru vindecare un numar de 6-7 zile ingrijiri medicale.
Situatia de fapt prezentata mai sus a fost dovedita cu procesul verbal de cercetare la fata locului insotit de planse fotografice (filele 425 dosar urmarire penala), dovada de ridicare bunuri (fila 26 dosar urmarire penala), concluzii provizorii emise de Serviciul de Medicina Legala Botosani (filele 39-40 dosar urmarire penala), raportul de constatare medico-legal necropsie nr. 56/E/03 martie 2012 (filele 41-44 bis dosar urmarire penala), impreuna cu planse fotografice privind examinare cadavrului (filele 45-79 dosar urmarire penala), declaratiile martorilor T. I. C. (filele 92-99 dosar urmarire penala si fila 139 dosar instanta), N. P. C. (filele 124-126 dosar urmarire penala si fila 138 dosar instanta), A.M.C. (filele 133-138 dosar urmarire penala si fila 170 dosar instanta), T. L. (filele 145-146 dosar urmarire penala si fila 172 dosar instanta), I. G. P. fila 147 dosar urmarire penala si fila 173 dosar instanta), P. M.(filele 148-149 dosar urmarire penala si fila 174 dosar instanta), procesele verbale de confruntare aflate la filele 100-141 dosar urmarire penala), declaratiile inculpatului (filele 172-182 dosar urmarire penala si filele 201 si 243 dosar instanta), proces verbal de cercetare la fata locului (filele 116-117 dosar urmarire penala) insotit de planse fotografice (filele 188-123 dosar urmarire penala), raportul de constatare medico-legala pentru T. I. C. impreuna cu planse foto (filele 104-115 dosar urmarire penala), adresa Serviciul Judetean de Ambulanta impreuna cu fisa urgenta prespitaliceasca (fila 161-163 dosar urmarire penala).
Inculpatul, pe parcursul procesului penal, a avut o pozitie relativ sincera in ce priveste imprejurarile care au dus la decesul victimei.
In prima declaratie data la organul de cercetare penala, acesta a precizat ca, fara a se exercita actiuni de violenta asupra victimei, acestuia i s-a facut rau. Ulterior, acesta s-a prelevat de dreptul la tacere iar, in urmatoarele declaratii pe care le-a dat, a recunoscut ca i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii si bastonul victimei peste maini si picioare. Recunoaste de asemenea ca l-a lovit si pe T. I. C. spunandu-i acestuia ca altadata sa nu mai fure.
Totodata, a precizat ca victima a fost lovita in acelasi timp si de catre colegul sau, A.M. peste corp cu pumnii. A mai precizat ca nu au fost necesare multe lovituri intrucat victima a cazut imediat jos, fiind posibil ca aceasta sa se fi lovit putin de soba.
Dupa ce victima a cazut jos, a aratat inculpatul ca el a continuat sa o mai loveasca cu bastonul iar A. M. cu pumnii.
In timp ce victima era lovita, a aratat inculpatul ca aceasta tipa si spunea ca nu se face vinovat de fapta de care era acuzat.
La un moment dat, victima a spus ca-i este rau, iar inculpatul a plecat sa-i aduca apa. Dupa ce i-a adus apa, a continuat sa o loveasca cu bastonul de culoare alba peste maini si picioare insa acesta tot nu a recunoscut si in aceleasi imprejurari l-a strigat pe A.M.sa vina la el, care a venit si a lovit victima cu piciorul in zona pieptului. Cand si-a dat seama ca victima nu se mai misca, arata inculpatul ca N. l-a sunat pe seful sau, P. D. de la Stefanesti iar acesta i-a spus sa o anunte pe asistenta de la dispensar. A mai aratat ca nu a sunat ambulanta intrucat a facut exact ce i-a zis seful sau.
Dupa ce a sosit ambulanta a venit si seful sau P. D., care l-a linistit spunandu-i ca victimei i s-a facut rau de la alcool si sa nu ne speriem. Arata ca a fost invatat de P. D. si V. D. - seful Politiei Rurale Stefanesti sa nu declare nimic afirmand "daca va dati de gol in fata procurorului nu ati facut nimic".
De asemenea, a invederat instantei ca are cunostinta ca, in acea noapte victima a comis o fapta de furt in dauna partii vatamate I. E., respectiv a sustras dintr-un beci al acesteia doua bidoane ce contineau vin si ca este posibil ca, fractura de coaste sa fi fost produsa prin caderea acestuia de pe scara in beciul respectiv.
In sustinerea situatiei de fapt prezentata de inculpat, la urmarirea penala s-a dispus confruntarea inculpatului cu martorii T. I. C., A.M.C. si N. P. C..
In instanta, aparatorul inculpatului a solicitat in aparare proba cu martorii I. V., P. D. N., V. C., A. R. C. si, in circumstantiere proba cu inscrisuri si cu audierea martorilor D. D. si M. I..
In dovedirea celor sustinute de catre inculpat cu privire la faptul ca inculpatul in ce noapte ar fi cazut intr-un beci a solicitat a fi atasat dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Saveni, in care s-au facut cercetari cu privire la acest furt.
De asemenea, a solicitat avizarea raportului de necropsie efectuat de Serviciul de Medicina Legala Botosani.
Dupa primirea avizului, inculpatul, prin aparator, a solicitat efectuarea unui raport de expertiza medico-legala cu urmatoarele obiective:
- sa se faca aprecieri, estimari si sa se formuleze concluzii cu privire la leziunile descrise in raportul de constatare medico-legala intocmit de S.M.L. Botosani, cu referire la sediul acestora, intinderea lor, aspectul lor, vechimea in raport cu momentul decesului victimei, mecanismul de producere a acestora;
- care ar fi fost numarul de zile necesar pentru vindecare in caz de supravietuire;
- care dintre ele au avut efect tanato-generator;
- care este cauza si mecanismul mortii;
- daca semnele de violenta, leziunile de pe membrele superioare si inferioare au avut efect tanato-generator. In caz de supravietuire, care ar fi fost numarul de zile de ingrijiri.
- daca fractura incompleta a celor doua coaste si contuzia pulmonara s-au putut produce ca urmare a caderii de pe scara beciului locuintei lui I. E., in seara de xx.xx.2011, sau cu ocazia escaladarii gardului (de circa 1,50 m.), de la barul familiei C., tot in noaptea de 15/xx.xx. 2011;
- raportat la intoxicatia etanolica stabilita in cauza in momentul decesului (2,40 % - in sange, respectiv 2,30 % in urina), sa se faca estimari, aprecieri si concluzii daca aceasta prin ea insasi prezenta potential tanato-generator si reprezinta in fapt cauza mortii sau a constituit doar un factor favorizator;
- prin metoda calculului retroactiv, sa se stabileasca gradul de intoxicatie etanolica pentru orele anterioare decesului, respectiv orele 1000-1200;
- raportat la toate datele de ancheta (urmarire penala si cercetare judecatoreasca), sa se dea explicatii stiintifice in legatura cu posibilitatea instalarii socului traumatic si hemoragic stabilit drept cauza a decesului, potrivit raportului de constatare medico-legala emis de Serviciul de Medicina Legala Botosani.
Instanta a admis probele solicitate de catre inculpat.
In urma analizarii probelor solicitate de catre inculpat in raport cu celelalte probe administrate in instanta cat si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta constata ca nu se confirma sustinerea inculpatului cu privire la participarea la comitere faptei si a altei persoane.
Astfel, martorii P. D. N. (fila 216 dosar instanta), V. C. (fila 217), T. C. I. (fila 139 instanta), N. P. C. (fila 138 instanta), audiati atat in cursul urmaririi penale cat si in instanta, au descris in mod constant aceeasi situatie de fapt cu privire la modul de derulare a evenimentelor din ziua de xx.xx. 2011, la sediul politiei Mihalaseni, judetul Botosani. De asemenea, martorii A.M.C., T. I. C. cat si N. P. C. au fost confruntati cu inculpatul la urmarirea penala, sustinand aceleasi declaratii in instanta, neexistand nici un dubiu cu privire la situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatului, asa cum a fost prezentata mai sus.
Prin urmare, actele de agresiune asupra victimei, din intreg probatoriul administrat rezulta ca au fost datorita actiunii inculpatului.
In ce priveste leziunile cu privire la fractura celor doua coaste si contuzia pulmonara, asa cum rezulta din raportul de necropsie, cat si din expertiza efectuata in cauza, acestea s-au produs prin lovirea activa, ipoteza formulata de inculpat prin aparator nefiind sustinuta de aceste doua acte medicale.
In cauza, cu privire la aceste leziuni a fost audiat si medicul legist I. V., la cererea inculpatului, care, in declaratia data la fila 200 dosar, a precizat ca, dupa parerea sa, aceste leziuni se puteau produce cu mijloace contondente, prin lovire cu pumnul sau cu piciorul.
De altfel, din probatoriul administrat in cauza, exista o indoiala cu privire la furtul comis de catre victima in noaptea de 15/xx.xx. 2011, din beciul partii vatamate I. E., intrucat exista contradictii intre declaratia acestei parti vatamate data in dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Saveni, care precizeaza ca a formulat prezenta plangere fiind sesizata de catre organele de politie si ca i s-ar fi sustras din beci, 2 bidoane de plastic cu vin de cate 5 litri cu vin fiecare si declaratia martorului T. L. (filele 145 dosar urmarire penala si 172 instanta) care precizeaza ca victima a venit la domiciliul sau cu 2 bidoane de vin de cate 3 litri fiecare.
Din verificarile dosarului de cercetare penala al Parchetului de pe langa Judecatoria Saveni, respectiv procesul verbal de cercetare la fata locului efectuat la locuinta partii vatamate I. E. (fila 28 dosar urmarire penala), rezulta ca, pentru verificarea afirmatiilor victimei, la sosirea echipei de cercetare s-a procedat la fortarea lacatului de la anexa de unde se reclama furtul, intrucat nu s-au constatat urme de fortare a acestei usi, lucru dovedit cu plansa fotografica aflata la fila 33 in acest dosar.
Prin urmare, este posibil ca vinul cu care victima a venit la domiciliului concubinei surorii sale sa fi provenit din alta locatie, asa incat, cu atat mai mult nu poate fi luata in considerare de catre instanta sustinerea aparatorului inculpatului cu privire la o alta modalitate de producere a leziunilor in ce priveste fractura de coaste si contuzia pulmonara.
Revenind la cele doua acte medicale efectuate in cauza, instanta retine ca, din raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicina Legala Botosani (aflat la 41-44 dosar urmarire penala), rezulta ca moartea victimei I. G. D. a fost violenta si s-a datorat socului traumatic si hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoane subcutanate intinse, tumefactii, echimoze, fractura a doua coaste si contuzie pulmonara, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu obiecte contondente de forma alungita si posibil si mijloace contondente, intre leziunile constatate la necropsie si deces, existand raport direct de cauzalitate.
In acelasi raport se face precizarea ca, in momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ si o alcoolurie de 2,30 gr. ‰.
Se precizeaza de asemenea ca leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, ca pentru instalarea starii de soc traumatic si hemoragic este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor iar starea de ebrietate a favorizat aparitia si decompensarea socului.
Acest raport de necropsie a fost avizat de Comisia de avizare si control a Institutul de Medicina Legala Iasi (fila 133 dosar), care a concluzionat ca este de acord cu concluziile raportului de constatare medico-legala intocmit de Serviciul de Medicina Legala Botosani, concluzii care sunt stiintific elaborate si bazate pe datele medicale inserate in raport, precizand ca decompensarea socului traumatico-hemoragic a fost favorizata si de intoxicatia etilica prezentata de victima.
La cererea inculpatului, asa cum s-a aratat mai sus, instanta a admis efectuarea unei expertize medico-legale cu obiectivele mai sus-aratate, expertiza efectuata in cauza si depusa la dosar (filele 289-295 dosar) si care a concluzionat ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat socului traumatico-hemoragic, consecinta unui traumatism obiectivat prin plagi, hematoame subcutanate intinse in suprafata, echimoze, fractura a doua coaste si contuzie pulmonara si intoxicatiei acute etanolice.
S-a mai precizat faptul ca in tanato-geneza au intervenit doi factori violenti, respectiv socul traumatico-hemoragic si intoxicatia acuta etanolica, niciunul dintre acestia neputand explica izolat decesul.
Aspectul si topografia leziunilor de violenta pledeaza pentru producerea lor prin loviri active cu mijloace contondente si obiect contondent alungit.
In caz de supravietuire se precizeaza in raport ca leziunile de violenta constatate ar fi necesitat 23-25 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
De asemenea, s-a precizat ca leziunile de violenta constatate pe membrele superioare si inferioare (hematoame, echimoze), prin insele in mod izolat nu au avut potential tanato-generator si ar fi necesitat 11-12 zile ingrijiri medicale pentru vindecare in caz de supravietuire a victimei.
Fractura celor doua coaste si contuzia pulmonara s-a produs cel mai probabil prin lovire activa, ipoteza formulata de aparatorul inculpatului (caderea susnumitului pe scara unui bec sau cu ocazia escaladarii unui gard) fiind putin probabila.
S-a mai aratat in concluziile raportului ca intoxicatia acuta etanolica prezentata de victima, respectiv alcoolemia de 2,40 gr. ‰ si alcooluria de 2,30 gr. ‰, prin ea insasi in mod izolat nu a avut potential tanato-generator.
Explicand decesul victimei s-a aratat ca teoretic decesul imediat post-agresiune poate interveni prin trei mecanisme: lezarea severa a unui organ vital, dezechilibrul metabolic sever (hipobolemie, hipoxie, acidoza) sau combinatii ale acestora. Socul hemoragic apare la pierderi de volum sanguin intre 15-80 %, in functie de viteza hemoragiei si interventia mecanismelor compensatorii de aparare (reactia simpatoandrenergica). In cazul victimei, desi pierderile sanguine nu au fost rapide intoxicatia etanolica cu blocat mecanismele compensatorii, socul instalandu-se rapid si cu severitate mare.
La aceasta expertiza, inculpatul prin aparator, a formulat obiectiuni dupa cum urmeaza:
Referitor la primul obiectiv al expertizei, a fost criticat faptul ca cei trei experti au formulat descrieri, concluzii incomplete fara argumentatie sau raspuns, astfel incat s-a solicitat ca cei trei experti sa faca estimari si aprecieri iar in final sa se formuleze concluzii, argumentate stiintific pentru fiecare aspect precizat in obiectiv, solicitand a se formula opinii si estimari cu privire la vechimea leziunilor, raportat la concluziile provizorii, dat fiind inadvertentele dintre cele doua concluzii provizorii aflate la dosarul de cercetare penala si fata de care nu se face vorbire in finalul raportului de constatare medico-legala a Serviciul de Medicina Legala Botosani.
De asemenea, a criticat faptul ca nu s-a specificat cu certitudine cu privire la argumentele care demonstreaza ca fractura incompleta a celor doua coaste si contuzia pulmonara s-au produs prin loviri active si care ar fi argumentele care inlatura posibilitatea producerii lor prin caderi repetate sau escaladarea unui gard de circa 1,5 m. inaltime asa cum rezulta din datele de ancheta.
Cei trei experti nu au raspuns de asemenea, la solicitarea de a se face un calcul retroactiv al alcoolemiei victimei.
A criticat faptul ca expertiza intocmita de Institutul de Medicina Legala Iasi nu face referire cu privire la raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicina Legala Botosani, nu s-a explicat si demonstrat existenta socului traumatic si hemoragic, nu s-au facut aprecieri si estimari cu privire la leziunile descrise in actele medico-legale, neavandu-se in vedere ca victima a patruns in beciul unei gospodarii si apoi a escaladat un gard inalt de 1,50 m. si a patruns intr-un birt satesc, neapreciindu-se ca aceste leziuni ar fi putut fi produse in aceste imprejurari.
Instanta a apreciat ca aceste obiectiuni sunt neintemeiate, motiv pentru care le-a respins, aparatorul inculpatului a insistat pe tot parcursul cercetarii judecatoresti cu privire la producerea leziunilor victimei, sustinand ca s-ar fi putut produce prin caderea in acel beci sau prin escaladarea gardului in momentul cand a comis fapta de furt in dauna partii vatamate C. C. P..
Ori, asa cum s-a aratat mai sus nu exista nici o dovada certa ca victima ar fi autorul furtului din beciul apartinand partii vatamate I. E., reiesind chiar si contradictii din probatoriul administrat de organele de cercetare penala iar cu privire la faptul producerii leziunilor de catre victima prin escaladarea gardului, de asemenea nu exista nici o proba ca victima si-ar fi produs aceste leziuni in aceasta modalitate avand in vedere declaratiile martorului T. I. C., care fiind intrebat in instanta (fila 139 dosar), acesta a precizat ca gardul pe care l-a sarit victima nu era inalt ci aproximativ de 1 m., acesta sarindu-l fara nici un efort. Relevante sunt si declaratiile martorilor T. L. si I. G. P.(filele 172-173 dosar instanta), care au precizat ca victima in acea noapte si in dimineata urmatoare nu a prezentat semne de leziuni recente.
Cu privire la existenta la dosarul cauzei a celor doua concluzii provizorii (filele 39-40 dosar cercetare penala), este relevanta declaratia medicului legist data in instanta (fila 200 dosar) care a aratat in instanta de ce au fost emise doua concluzii provizorii, respectiv faptul ca au avut loc doua constatari (una la lumina naturala si una la lumina artificiala. Arata martorul in instanta ca la lumina naturala leziunile externe nu mai aveau o culoare verzuie pe care o constatase in acea dimineata din cauza luminii artificiale, astfel incat s-a apreciat ca aceste leziuni s-au produs in ziua de xx.xx. si nu de 24-48 ore, cum era specificat in primele concluzii.
Neavand nici un indiciu ca aceste leziuni s-ar fi produs in alte imprejurari si la o alta data, dat fiind si cele doua constatari medico-legale intocmite de specialisti, instanta a apreciat ca aceste obiectiuni nu sunt intemeiate.
Este neintemeiata si obiectiunea pe care a formulat-o aparatorul inculpatului cu privire la calculul retroactiv al alcoolemiei victimei, ambele constatari medico-legale concluzionand care era alcoolemia la data decesului victimei.
In ce priveste obiectiunea referitoare la faptul ca raportul de expertiza medico-legala nu face vorbire de raportul de necropsie, instanta constata ca si aceasta obiectiune este neintemeiata, in cuprinsul expertizei-medico-legale se face vorbire de toate cele retinute prin raportul de necropsie, cu mentiunea ca acest raport de necropsie a fost avizat de catre comisia de avizare de pe langa Serviciul de Medicina Legala Botosani. Practic acest raport medico-legal cuprinde aceleasi constatari care au fost facute de catre Serviciul de Medicina Legala Botosani insa are concluzii mai complete cu privire la imprejurarile care au dus la decesul victimei.
Nefiind concluzii contradictorii intre aceste doua rapoarte medico-legale instanta a constatat ca nu se impune a fi avizat acest ultim raport.
Instanta apreciaza ca situatia de fapt reiesita ca urmare a administrarii probelor din dosar intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav si nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, motiv pentru care va respinge cererea inculpatului ca fiind neintemeiata.
In vederea delimitarii infractiunii de omor de infractiunea de lovitura cauzatoare de moarte trebuie sa se tina seama de toate imprejurarile in care fapta a fost comisa, de obiectul folosit, de intensitatea cu care au fost aplicate loviturile si de loviturile si regiunea corpului in care s-au aplicat acestea.
In timp ce in cazul infractiunii prevazute de art. 183 Cod penal, faptuitorul actioneaza cu praeterintentie, acesta urmarind doar lovirea victimei, consecinta mai grava produsa, respectiv decesul acesteia depasind intentia faptuitorului si in raport cu care acesta se afla in culpa, in cazul infractiunii de omor, faptuitorul actioneaza numai cu intentia de a suprima viata victimei, fapta putand fi comisa cu intentie directa si cu intentie indirecta.
Practic intre efectuarea distinctiei intre infractiunea de omor si infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, este forma vinovatiei cu care a fost comisa fapta. Delimitarea dintre cele doua infractiuni constituie un proces deosebit de dificil dar care trebuie tratat cu cea mai mare atentie datorita consecintelor foarte importante in special sub aspectul limitelor de pedeapsa stabilite de normele incriminatoare.
In speta de fata, atitudinea agresiva a inculpatului care a aplicat victimei numeroase lovituri cu cele doua bastoane descrise chiar de acesta in instanta, cu pumnii si picioarele date la intamplare si care i-au produs acesteia fracturi de coaste, contuzie pulmonara si alte traumatisme, continuand cu lovirea chiar dupa ce aceasta a cazut jos acuzand dureri, mai mult de atat cunoscand si starea sa de ebrietate, este de natura sa conduca la ideea ca a prevazut si acceptat posibilitatea lezarii cu potential mortal ridicat.
Chiar daca leziunile produse victimei, asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza medico-legala nu puteau izolat explica decesul, imprejurarile care au determinat producerea lor si faptul ca inculpatul s-a oprit din agresarea victimei doar in momentul cand aceasta a devenit inconstienta, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului actiunii sale agresive, rezultat pe care chiar daca nu l-a urmarit l-a acceptat ca rezultat posibil.
Retinand vinovatia inculpatului pentru savarsirea infractiunii de omor, instanta ii va aplica acestuia o pedeapsa in baza acestui text de lege.
De asemenea, in sarcina inculpatului, instanta va retine vinovatia si pentru doua infractiuni de cercetare abuziva prev. si ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal (victime I. G. D. si T. I. C.) si-i va aplica acestuia cate o pedeapsa in baza acestui text de lege.
La stabilirea si individualizarea pedepselor, instanta va avea in vedere pe langa criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, imprejurarile in care a fost comisa fapta, calitatea pe care o avea inculpatul la data comiterii ei, persoana acestuia, care este fara antecedente penale, ca a avut o pozitie partial sincera in instanta, ca este cunoscut cu comportari bune in familie si in societate, lucru reiesit din actele in circumstantiere aflate la filele 66-106 dosar, si va aprecia ca pentru reeducarea sa, este necesara aplicarea unor pedepse cu inchisoarea cu executare in regim de detentie orientate spre minimul special.
Intrucat inculpatul a comis faptele in concurs real se va face in cauza aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.
Pentru infractiunea de omor deosebit de grav, instanta ii va aplica inculpatului si pedeapsa complementara prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, c Cod penal pe o durata de 5 ani.
Pe durata executarii pedepsei, instanta va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
Instanta va interzice inculpatului si pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal, avand in vedere ca acesta a comis fapta in calitate de agent de politie in exercitarea atributiilor de serviciu.
In temeiul art. 350 Cod procedura penala, instanta va mentine starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind ca in cauza subzista temeiurile care au stat la baza arestarii preventive, respingand ca nefondata cererea de revocare a acestor masuri formulata de inculpat.
In acest sens, se are in vedere gravitatea faptelor comise de catre inculpat, calitatea pe care a avut-o la data savarsirii acestora, impunandu-se in continuare privarea sa de libertate.
In ceea ce priveste latura civila, instanta constata ca in cauza s-au constituit parti civile sora victimei, respectiv H. G. si concubina acestuia N. I. in calitate de reprezentant legal al minorilor victimei si Serviciul Judetean de Ambulanta Botosani.
Avand in vedere ca inculpatul a comis faptele in exercitarea atributiilor de serviciu, prin actul de sesizare s-a trimis in calitate de parte responsabile civilmente Ministerul Administratiei si Internelor prin I.P.J. Botosani.
Prin adresa depusa la instanta (fila 37 dosar), Ministerul Administratiei si Internelor a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive avand in vedere faptul ca raporturile de serviciu ale inculpatului se desfasurau cu I.P.J. Botosani, care potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane cu modificarile si completarile ulterioare este o unitate cu personalitate juridica aflata in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane.
Instanta va respinge ca neintemeiata exceptia invocata de catre Ministerul Administratiei si Internelor, apreciind ca, avand in vedere calitatea inculpatului, este parte responsabila civilmente in cauza alaturi de I.P.J. Botosani - institutie reprezentativa in teritoriu.
Ministerul Administratiei si Internelor este ordonator principal de credite si repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetele proprii si pentru bugetele institutiilor ierarhic inferioare ai caror conducatori sunt ordinatori secundari sau tertiari.
Inspectoratul Judetean de Politie Botosani, avand calitate de ordonator tertiar de credite, nu poate dispune decat de sumele care ii sunt repartizate de catre ordonatorul principal, respectiv Ministerul Administratiei si Internelor, astfel incat obligatia acestora in calitati de parti responsabile civilmente va fi solidara.
Referitor la partea civila H. G. A., este de observat ca aceasta s-a constituit parte civila in cauza, respectiv la urmarirea penala cu suma de 8.500 lei, reprezentand cheltuieli ocazionate cu inmormantarea fratelui ei, iar in instanta (fila 108 dosar) a solicitat suma de 50.000 euro cu titlu de daune morale, reprezentand suferinta avuta ca urmare a decesului fratelui sau.
Este adevarat ca, din actul notarial existent la fila 107 dosar, rezulta ca aceasta a fost despagubita de catre inculpat cu suma de 8.500 lei reprezentand cheltuieli ocazionate cu inmormantarea victimei si ca a precizat ca nu mai avea alte pretentii de natura patrimoniala fata de acesta insa instanta nu poate avea convingerea clara ca ar fi renuntat si la prejudiciul moral, astfel incat va aprecia ca se impune acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Disparitia neasteptata a fratelui sau intr-un mod tragic este de natura a cauza acesteia profunde suferinte psihice ce impun acordarea de despagubiri banesti insa intr-un cuantum rezonabil, suma la care va fi obligat inculpatul, in solidar cu partile responsabile, respingand restul pretentiilor ca neintemeiate.
Partea civila N. I., in calitate de reprezentant legal al minorilor rezultati din relatia de concubinaj cu victima, a solicitat ca inculpatul sa fie obligat la o contributie periodica pentru cei trei copii si daune morale in suma de 50.000 euro (fila 109 dosar).
Instanta va admite in parte pretentiile solicitate de aceasta parte civila pentru urmatoarele considerente:
Din actele de stare depuse in dosarul de urmarire penala (filele 158-160 dosar), rezulta ca doar doi minori sunt copii victimei, respectiv I. M. Ge. - nascuta la xx.xx.2000 si I. D. I. - nascut la xx.xx.2001.
Martorul D. D. (fila 175 dosar) a precizat in instanta ca victima nu avea un loc de munca stabil, era insa sanatos si lucra cu ziua la diverse persoane pentru a-si intretine copiii.
A mai precizat acest martor ca, mama minorilor, in prezent se confrunta cu greutati financiare iar copii fiind deprimati intrucat nu mai au tata, victima fiind foarte atasata de ei. De asemenea, martorul a precizat ca victima lucra si in Italia la curatatul pomilor, cules de mandarine si in constructii.
Avand in vedere ca inculpatul prin fapta sa a privat victima de intretinerea celor doi minori, instanta constata intemeiata cererea reprezentantului legal al acestora, astfel incat il va obliga pe inculpat in solidar cu partile responsabile civilmente sa le plateasca minorilor o contributie periodica de cate 125 lei lunar incepand cu data decesului victimei si pana la majoratul fiecarui copil in parte.
La stabilirea contributiei, instanta va avea in vedere venitul minim pe economie intrucat inculpatul nu avea incheiat un contract de munca.
Totodata, va aprecia ca se impune acordarea acestor minori si un prejudiciu moral de 50.000 lei, la care va fi obligat inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente, suma care sa reprezinte o compensatie a suferintei minorilor ca urmare a decesului tatalui lor.
Instanta va respinge restul pretentiilor solicitate ca fiind neintemeiate.
De asemenea, instanta va obliga inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente sa plateasca serviciului Judetean de Ambulanta suma de 324,4 lei, reprezentand cheltuieli pentru transportul si asistenta medicala (fila 20 dosar instanta).
In temeiul art. 191 Cod procedura penala, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru aceste motive,
IN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav, prev. si ped. de art. 174 alin. 1, 176 lit. g Cod penal in art. 183 Cod penal, ca neintemeiata.
Condamna pe inculpatul A. A. M. - fiul lui G. si M., nascut la X in municipiul Botosani, cu domiciliul in sat si comuna Trusesti, judet Botosani, in prezent aflat in Arestul I.P.J. Botosani, CNP X, pentru savarsirea infractiunilor de:
- omor deosebit de grav, prev. si ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, la pedeapsa de 18 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b si c Cod penal, pe o durata de 5 ani;
- cercetare abuziva, prev. si ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani inchisoare (victima I. G. D.);
- cercetare abuziva, prev. si ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani inchisoare (victima T. I. C.);
In temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal, aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b si c Cod penal, pe o durata de 5 ani.
Face in cauza aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II, lit. b si c Cod penal.
Respinge, ca nefondata, cererea de revocare a arestarii preventive formulata de inculpat.
Mentine starea de arest preventiv a inculpatului si deduce din pedeapsa de executat durata retinerii si arestarii preventive de la xx.xx.2011 la zi.
Respinge, ca nefondata, exceptia invocata de catre Ministerul Administratiei si Internelor cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a acestuia.
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul Judetean al Politiei Botosani, sa plateasca partii civile H. G. A. suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, respingand restul pretentiilor, ca neintemeiate.
Admite, in parte, cererea de constituire parte civila a numitei N. I., in calitate de reprezentant legal al minorilor I. M. G (nascuta la xx.xx.2000) si I D I (nascut la xx.xx.2001).
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul Judetean al Politiei Botosani, sa plateasca partii civile suma de 4.875 lei, reprezentand contributia periodica pentru cei doi minori, incepand cu data de xx.xx. 2011 si pana la data pronuntarii sentintei iar, in continuare, cate 125 lei, lunar pentru fiecare copil, cu acelasi titlu, incepand cu data de xx.xx.2013 si pana la majoratul fiecarui copil in parte.
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente, la plata sumei de 50.000 lei, catre partea civila N. I. - reprezentand daune morale acordate celor doi minori.
Respinge, ca neintemeiate, restul pretentiilor solicitate de aceasta parte civila.
Obliga inculpatul, in solidar cu partile responsabile civilmente, sa plateasca statului suma de 8.000 lei, reprezentand cheltuieli judiciare, din care suma de 300 lei onorariu avocat oficiu pentru partile civile vor fi achitate catre Baroul de Avocati Botosani din fondurile Ministerului Justitiei iar suma de 175 lei, reprezinta contravaloarea expertizei medico-legale efectuate de Institutul National Mina Minovici Bucuresti si avizul Institutului de Medicina Legala Iasi.
In temeiul art. 118 lit. b Cod penal, dispune confiscarea corpului delict, respectiv un baston MAI, inregistrat in Registrul de Corpuri delicte al Tribunalului Botosani.
Cu apel in 10 zile de la comunicare pentru inculpat, partea civila Serviciul Judetean de Ambulanta Botosani si partile responsabile civilmente si de la pronuntare pentru restul partilor.
Pronuntata in sedinta publica, azi xx.xx.2013.
Presedinte, Grefier,
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Omor
OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010