InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Botosani

Divort

(Decizie nr. 114A din data de 29.06.2011 pronuntata de Tribunalul Botosani)

Domeniu Familie (infractiuni si alte probleme in legatura cu familia) | Dosare Tribunalul Botosani | Jurisprudenta Tribunalul Botosani


Dosar nr. XXXXX/193/2010                                                       Divort

R O M A N I A
TRIBUNALUL BOTOSANI
SECTIA CIVILA
 DECIZIA NR. 114 A
Sedinta publica din 29 iunie 2011

        
      Pe rol judecarea apelului civil formulat de reclamantul D. L., in contradictoriu cu parata intimata D. A., impotriva sentintei civile nr. 978 din 10 februarie 2011, pronuntata in dosarul nr. XXXXX/193/2010 al Judecatoriei Botosani, avand ca obiect divort fara copii.
      La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta avocat B. S. pentru reclamantul apelant D. L. lipsa si parata intimata D. A..
      S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care evidentiaza partile si obiectul pricinii aratand ca procedura de citare cu partile este legal indeplinita.
      Se constata ca la dosar a fost depusa intampinare formulata de reclamantul D. L., un exemplar al acestui inscris inmanandu-se doamnei avocat B. S. care, avand cuvantul, arata ca nu solicita termen pentru studiu.
      Avocat B. S. depune la dosar imputernicire avocatiala si taxa de timbru aferenta cererii de apel, respectiv chitanta nr. 8779600 din 01.06.2011 in cuantum de 19,50 lei si timbru mobil in suma de 0,15 lei.
      Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constata apelul in stare de judecata si acorda cuvantul partilor prezente asupra acestuia.
      Avocat B. S. solicita admiterea apelului, schimbarea sentintei primei instante in sensul admiterii actiunii si a se dispune desfacerea casatoriei din culpa comuna, iar parata sa revina la numele avut anterior casatoriei. Arata ca, in fapt Judecatoria Botosani, prin sentinta pronuntata a respins actiunea de divort, motivand ca din probele administrate nu se poate retine vreo culpa a paratei in timpul casatoriei si ca vinovat de destramarea relatiei din casatorie este numai apelantul, care nu-si poate invoca propria culpa pentru a obtine divortul. Astfel, prima instanta desi a motivat sentinta pe dispozitiile art. 38 Codul familiei, nu a facut aplicarea acestui text de lege. Ca, in mod gresit prima instanta a inlaturat declaratiile martorilor apelantului, ca fiind subiective si partinitoare pentru ca sunt parintii lui, retinand declaratiile martorilor paratei care nu au fost niciodata in prezenta ambelor parti. Precizeaza ca instanta putea desface casatoria partilor prin divort, avand in vedere dispozitiilor art. 617 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit caruia: "instanta poate sa pronunte divortul impotriva ambilor soti, chiar numai atunci cand unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora". Ca din probele administrate in cauza rezulta culpa ambelor parti. Astfel, arata ca partile au fost casatorite, insa in anul 1999 acestea s-au separat in fapt prin plecarea reclamantului din locuinta comuna la locuinta parintilor sai. Ca, neintelegerile dintre parti au determinat ruperea relatiilor de casatorie, la inceput s-a incercat o impacare insa intimata a refuzat si de peste 12 ani ei sunt separati in fapt, nu s-au mai intalnit si nu au mai discutat niciodata. Mai precizeaza ca desi parata in intampinarea formulata l-a defaimat pe apelant, cu toate acestea ea isi doreste mentinerea casatoriei. Mai precizeaza ca nu exista posibilitatea ca partile sa se impace, intre ei nu mai exista relatii de natura casatoriei de peste 12 ani si potrivit prevederilor art. 379 alin. 2 Noul Cod Civil divortul poate fi pronuntat din culpa exclusiva a sotului reclamant, daca partile au fost despartite in fapt minim 2 ani. Cum partile nu au nici un viitor impreuna, arata ca nu se poate invoca in cauza: "Omul sa nu desfaca ceea ce a unit Dumnezeu" asa cum a precizat parata. Nu solicita obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
      Parata D. A. arata ca a incercat sa ia legatura cu sotul sau, insa nu a reusit. Ca, intrucat ea si copilul lor locuiesc in acelasi imobil si au acelasi numar de telefon, daca dorea, reclamantul ar fi putut sa ia legatura cu ele. Solicita respingerea recursului si mentinerea sentintei primei instante ca fiind temeinica si legala, intrucat ea nu este de acord cu divortul.
   T R I B U N A L U L,
   Asupra apelului civil, de fata;
   Prin sentinta civila nr. 978 din 10 februarie 2011, Judecatoria Botosani a
Respins actiunea civila de divort formulata de reclamantul D. L., in contradictoriu cu parata D. A..
       Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani la data de 01.09.2010, reclamantul D. L. a chemat in judecata pe parata D. A. pentru ca, in contradictoriu cu acesta, instanta sa declare desfacuta casatoria lor din culpa comuna a partilor, iar parata sa revina la numele anterior casatoriei.
       Se sustine ca, in motivarea cererii, reclamantul a aratat ca partile s-au casatorit in anul 1985 si din casatorie  a rezultat un copil care in prezent este major.
       Ca neintelegerile intre parti au existat pe parcursul casatoriei si s-au datorat  nepotrivirii de caracter  pe toate planurile  vietii de familie, ca in timp s-au instrainat unul de celalalt  atat de mult, incat au ajuns  sa nu mai comunice  ca sot si sotie, parata refuzand sa mai convietuiasca cu el.
       Se mai arata ca, nemaiputand suporta singuratatea  in aceeasi casa cu parata, partile s-au separat definitiv in anul 1999, cand reclamantul s-a mutat la parintii sai, ca a incercat sa mai vorbeasca la telefon cu parata, dar ea nu a acceptat  si a respins orice tentativa de comunicare.
In dovedire, reclamantul a depus la dosar inscrisuri si a solicitat proba cu martorii D. E. si D. V. D..
Se arata ca parata a formulat intampinare prin care a aratat ca nu este de acord cu divortul, iar in motivare a aratat ca reclamantul este singurul vinovat, iar ea a cautat sa mentina casatoria, fiind o familista convinsa si ca fiica lor sa aiba un tata si ca paratul este influentabil, dificil si mereu artagos.
Se ca reclamantul din cauza alcoolului  a schimbat multe locuri de munca  si de mai multi ani are o relatie extraconjugala dar cu toate acestea parata a fost foarte intelegatoare cu acest.
In dovedirea sustinerilor sale, parata a solicitat audierea martorilor M. M. si N. N..
Din probele administrate in cauza, prima instanta a retinut ca partile s-au casatorit in anul 1985, din casatoria lor rezultand copilul D. LX. nascuta in anul 1986, in prezent majora.
Se mai arata ca din depozitiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca reclamantul a parasit-o pe parata  si pe fiica lor in anul 2000 cand s-a mutat la parintii lui, iar de 5 ani este plecat in Italia si de atunci nu a mai venit acasa la familia sa.
Tot din declaratiile martorilor, instanta a retinut ca reclamantul consuma zilnic alcool si pe acest fond devenise de nesuportat, parata cumparand din salariul ei cele necesare  traiului, ca acesta era in linii mari o persoana egoista si pe care parata nu se putea baza, ca are o relatie extraconjugala si ca era foarte violent fizic si vulgar  si le lovea pe parata  si fiica partilor.
Retine instanta in continuare faptul ca din depozitiile martorilor M. M. si N. N., rezulta ca parata se ocupa de familie, gospodarie, facea menajul, gatea, il servea pe reclamant cand acesta venea tarziu de la carciuma, ca este o femeie la locul ei  fiind cadru didactic.
Fata de cele aratate, instanta constata ca, vinovat de destramarea  relatiei de casatorie dintre parti se face  reclamantul, or, el nu-si poate invoca propria culpa  pentru a obtine divortul si chiar daca din depozitiile martorilor a rezultat ca intre parti au existat certuri si stari de nemultumire, acestea se datoreaza reclamantului, pentru ca el le-a provocat  prin propriul comportament .
Ca atare, prima instanta constata ca din probe nu se poate retine vreo culpa a paratei, desfacerea casatoriei astfel ca respinge actiunea de divort  a ca nefondata.
     Impotriva aceste sentinte, in termen legal,a formulat apel reclamantul D. L. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
     In motivele invocate reclamantul arata ca instanta a facut o apreciere gresita a probelor administrate, hotararea pronuntata fiind lipsita de temei legal si fiind data in acelasi timp cu aplicarea gresita a legii.
     Or, arata reclamantul, din probele administrate,rezulta culpa ambelor parti, cula paratei constand in faptul ca plecarea reclamantului din domiciliul comun in 1999 a fost cauzata de conduita paratei, fara ca el sa aiba o relatie extraconjugala, ci dimpotriva fiind nevoit sa se mute impreuna cu parintii sai din cauza imposibilitatii de a convietui cu parata.
     Precizeaza reclamantul ca, asa cum a aratat si in actiune, pana la plecarea lui din domiciliul comun,in anul 1999, parata s-a instrainat de el astfel incat au ajuns sa nu mai comunice si refuzand sa mai convietuiasca cu el si sa mai intretina relatii de esenta casatoriei.
     Arata reclamantul ca una dintre obligatiile esentiale ale casatoriei o constituie obligatiile conjugale, parata refuzand in fapt sa convietuiasca cu acesta, fapt ce a dus la separarea partilor in fapt cu mult inainte de 1999, si ca nemaisuportand singuratatea in aceeasi casa cu parata, a plecat la parintii lui. Ca, in anii ce au urmat a facut totusi eforturi de impacare, pe care parata le-a respins, refuzand sa vorbeasca cu el la telefon, respingand orice tentativa de comunicare, astfel incat a inteles ca nu mai au nici un viitor comun.
     Mai arata reclamantul ca, daca parata isi dorea cu adevarat o familie, ar fi putut din 1999 si pana in prezent sa faca eforturi in acest sens insa, dimpotriva, pe tot parcursul procesului de divort, parata l-a defaimat, sustinand in fata instantei ca singurul vinovat este el, pentru ca ea cauta si a cautat sa mentina casatoria pentru ca este crestina, fara a arata in ce fel a incercat sa mentina aceasta casatorie. Ca, parata a avut un comportament provocator, a fost o persoana rea de gura, iar el a sperat intr-un divort civilizat si elegant, la nivelul studiilor pe care le au.
     Pentru toate aceste motive, solicita admiterea apelului, schimbarea sentintei judecatoriei, in sensul de a admite actiunea si de a dispune desfacerea casatoriei din culpa comuna, scopul casatoriei neputand fi atins in ultimii 12 ani din viata fiecaruia dintre ei, intrucat au trait separat, in localitati separate si chiar in tari indepartate.
     Parata nu a formulat intampinare insa a solicitat in cadrul dezbaterilor de fond respingerea apelului ca nefondat pentru motivele aratate.
     Examinand apelul, Tribunalul apreciaza ca acesta este intemeiat.
     Tribunalul constata in primul rand faptul ca, asa cum rezulta din probe, partile sunt despartite in fapt de mai bine de zece ani, inca din anul 1999 cand reclamantul a plecat din domiciliul comun, iar din acel moment si pana in prezent niciuna dintre parti nu a fost in masura a depune suficiente eforturi pentru ca aceasta casatorie sa mai functineaze in conditii de normalitate si sa aiba finalitatea pe care normele sociale o impun.
     Practic, la acest moment, cei doi soti nu mai comunica in nici un fel, rupand definitiv orice relatii care sunt de esenta acestei institutii, legatura dintre ei fiind astfel mentinuta doar in mod formal, iar vinovate de aceasta situatie se fac, in opinia Tribunalului, ambele parti, care prin atitudinea lor nu au fost in masura sa reconcilieze conflictul si sa reconsolideze astfel relatia, casatoria fiind, evident, in aceste conditii, compromisa.
     Insasi faptul separarii indelungate a celor doi soti denota ca acestia s-au instrainat in asa masura incat sunt din ce in ce mai dificile eforturile de reluare a traiului in comun,  iar in situatia data au devenit chiar inexistente, nemaifiind posibila nici o disponibilitate de comunicare intre acestia.
     Pentru aceste motive, Tribunalul constata ca in ce priveste relatia dintre cei doi soti nu mai exista nici o ratiune pentru care aceasta sa fie mentinuta in mod formal, va admite apelul pentru aceste motive si va dispune desfacerea casatoriei incheiate la 20 iulie 1985, din culpa comuna.
     Pentru aceste motive,
   In numele legii,
   D E C I D E :
        Admite apelul declarat de reclamantul D. L. - cu domiciliul ales la familia D. V. - Botosani, Al. X nr. Y, bl. Z, ap. T, judetul Botosani, impotriva sentintei civile nr. 978 din 10 februarie 2011 a Judecatoriei Botosani, in contradictoriu cu parata intimata D. A. din Botosani, str. X nr. Y, judetul Botosani.
        Schimba in totalitate sentinta in sensul ca:
        Admite actiunea civila pentru divort formulata de reclamantul apelant impotriva paratei intimate D. A..
        Declara desfacuta casatoria incheiata la data de 20 iulie 1985 la Starea civila a Primariei Bacau, din culpa comuna.
        Parata va reveni la numele avut anterior casatoriei, respectiv Baterica.
        Cu recurs in termen de 30 zile de la comunicare.
        Pronuntata in sedinta publica din 29 iunie 2011.
PRESEDINTE,                    JUDECATOR,                         GREFIER,   5
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Familie (infractiuni si alte probleme in legatura cu familia)

Ordin de protectie - Sentinta civila nr. 5C din data de 03.10.2012
Reincredintare minor - stabilire program vizita - Sentinta civila nr. 147 din data de 19.11.2011
Stabilire domiciliu minor - pensie intretinere - Sentinta civila nr. 141 din data de 19.01.2011
Reincredintare minor - Sentinta civila nr. 1111 din data de 10.11.2010
Reincredintare minor - Sentinta civila nr. 635 din data de 25.08.2010
Incredintare minor - Sentinta civila nr. 634 din data de 25.08.2010
Pensie intretinere major - Sentinta civila nr. 490 din data de 03.06.2010
Pensie intretinere - Sentinta civila nr. 223 din data de 15.04.2010
Divort - Sentinta civila nr. 160 din data de 11.03.2010
Pensie intretinere - stabilire pensie - Sentinta civila nr. 176 din data de 24.03.2010
Pensie intretinere - Sentinta civila nr. 26 din data de 14.01.2010
pensie intretinere - Sentinta civila nr. 429 din data de 07.10.2009
Majorare pensie - Sentinta civila nr. 313 din data de 17.06.2009
Recunoastere hotarare de divort pronuntata intr-un stat tert fata de cetatenia ambilor soti. Art. 166 din Legea nr. 105/1992 - Decizie nr. 77/R din data de 30.01.2014
Divort. Exercitarea drepturilor parintesti asupra minorilor dupa divort. - Decizie nr. 276/R din data de 12.03.2014
Legea nr. 272/2004. Delegarea exercitarii drepturilor si obligatiilor parintesti. - Decizie nr. 30/R din data de 14.06.2006
Stabilirea paternitatii. Valoarea probatorie a expertizelor medico-legale de stabilire a legaturii de filiatie. - Decizie nr. 24/R din data de 21.04.2006
Dreptul familiei. Pastrarea numelui avut in timpul casatoriei. Intelesul notiunii de „motive temeinice” pentru care instanta poate admite cererea. - Decizie nr. 50/R din data de 06.05.2005
Dreptul familiei. Ocrotirea minorului prin masura plasamentului in regim de urgenta. Necesitatea cenzurarii masurii si dupa luarea acesteia prin aplicarea principiului interesului superior al copilului - Decizie nr. 39-R din data de 25.03.2005
Drept civil. Exercitarea autoritatii parintesti dupa divort atunci cand unul din parinti locuieste in alta tara. - Decizie nr. 494 din data de 16.12.2014