Legea nr. 10/2001. Cerere de acordarea masurilor reparatorii pentru o suprafata de teren expropriata gresit calificata la nivelul primariei. Consecinte in plan procesual

Prin actiunea civila adresata la Judecatoriei Botosani, in data de 12 ianuarie 2011, reclamantele U.E. si P.L. au chemat in judecata Primaria municipiului Botosani, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata la retrocedarea suprafetei de teren de 240 m. p., situata pe fosta strada Bucium, nr. 36, actualmente strada Imparat Traian si la plata cheltuielilor de judecata.
Motivandu-si actiunea, reclamantele au aratat ca la data de 20 decembrie 1958, defunctul U.V., sot si, respectiv tata, a cumparat de la numita S.I.R., potrivit procesului verbal nr. 3111/919 emis de Notariatul de Stat al Raionului Botosani - Regiunea Suceava, un imobil casa compus din trei camere si bucatarie, un atelier de tamplarie, o magazie, precum si suprafata de 240 m. p. teren aferent situat in municipiul Botosani, Strada Bucium, nr. 36.
In anul 1979, prin Decretul nr. 467, s-a dispus exproprierea. Pentru imobilele constructii si anexe s-a facut o plata modica, de 24000 lei, iar terenul a fost preluat de stat fara vreo despagubire.
Reclamantele au invocat dispozitiile art. 1 aliniat 1 din Legea nr. 10/2001 potrivit carora "imobilele preluate abuziv de catre stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940, asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie in natura, in conditiile prezentei legi", si ale aliniatului 2, care statueaza ca ,,in cazurile in care restituirea in natura nu este posibila, se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv". 
Desi s-au adresat intimatei cu o cerere pentru a li se retroceda terenul expropriat precizand ca, intrucat acest teren este ocupat in prezent de un ansamblu de locuinte, solicita sa li se dea la schimb o suprafata echivalenta intr-o zona apropiata, intimata le-a comunicat ca nu detine teren.
In dovedire, reclamantele au depus la dosar inscrisuri.
Intimatul Municipiul Botosani nu si-a delegat reprezentant in instanta, insa prin intampinare a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, motivat de faptul ca este o structura functionala si nu o persoana juridica de drept public, neavand capacitate juridica, conform prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001.
De asemenea, a invocat dispozitiile art. 20 din Legea nr. 215/2001 potrivit carora municipiul Botosani este unitate administrativ - teritoriala in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale.
Totodata, a aratat ca reclamantele nu au formulat notificare in baza Legii nr. 10/2001 si au invocat dispozitiile art. 17 alin. 2 si art. 27 din Legea nr. 10/2001, potrivit carora masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
Prin sentinta civila nr. 3625 din data de 02 iunie 2011, Judecatoria Botosani a admis exceptia lipsei competentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Botosani.
Pe rolul Tribunalului Botosani, Sectia civila, dosarul s-a inregistrat sub numarul 6197/40/2011.
In dovedirea actiunii nou inregistrate, reclamantele au depus la dosar inscrisuri.
Parata, legal citata, a depus la dosar intampinare, solicitand respingerea actiunii ca nefondata, in temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001.
Prin sentinta civila nr. 3848 din data de 14 octombrie 2011 Tribunalul Botosani a respins, ca nefondata, actiunea.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea inregistrata initial la Judecatoria Botosani, cu numarul 423/193/2011, reclamantele au solicitat retrocedarea suprafetei de teren de 240 m. p. teren situata in Strada Bucium, nr. 36, actualmente Strada Impaprat Traian, sau masuri reparatorii, invocand ca temei juridic Legea nr. 18/1991, modificata prin Legea nr. 247/2005, si plata cheltuielilor de judecata.
Prin precizarile depuse la termenul de judecata din data de 07 aprilie 2011, reclamantele au mentionat ca temeiul legal al cererii lor il constituie prevederile de la punctul 17 si punctul 27 din Titlul I al Legii nr. 247/2005, prevederi care modifica si completeaza Legea nr. 10/2001.
Astfel, in data de 18 august 2005, prin cererea inregistrata sub numarul 20492/2005, depusa in dosarul Judecatoriei Botosani, reclamanta U.E. s-a adresat Primariei municipiului Botosani, solicitand “conform Legii nr. 247/2005 sau a Legii nr. 18 privind fondul funciar, posibilitatea despagubirii pentru terenul expropriat in suprafata de 240 m. p., in natura, in oras, sau echivalent, in afara orasului", la cerere fiind anexat contractul de vindere - cumparare nr. 311 din data de 20.12.1958, prin care defunctii parinti ei au dobandit imobilul situat in municipiul Botosani, Strada Bucium, nr. 36, devenita ulterior nr. 18, compus din 240 m. p. si casa de pe acest teren, precum si adresa privind expropierea acestui imobil. Ca, in urma exproprierii, casa a fost demolata iar terenul a fost ocupat conform Decretului de expropriere nr. 467/1979, in scopul in care s-a dispus exproprierea.
Asadar, reclamantele nu au formulat o notificare in baza Legii nr. 10/2001, care constituie o lege speciala, reparatorie, in cazul imobilelor preluate abuziv de catre stat, inclusiv prin expropriere, ca in speta ce formeaza obiectul cauzei.
Acest aspect este deosebit de important intrucat Legea nr. 10/2001 prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri administrative prealabile, respectiv depunerea unei notificari prin executorul judecatoresc, potrivit dispozitiilor art. 22 din lege. Or, cererea depusa in termenul prevazut de Legea nr. 247/2005, care modifica legile fondului funciar si permite depunerea de noi cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, nu indeplineste forma unei notificari comunicata prin executorul judecatoresc si, mai mult, este tardiva fata de termenul prevazut de Legea nr. 10/2001, respectiv 14.02.2002.
Legiuitorul a prevazut in mod expres prin art. 21 aliniat 1 din forma initiala a Legii nr. 10/2001, devenit art. 22 dupa republicarea in Monitorul Oficial nr. 798 din 02.09.2005, ca ,,persoana indreptatita va notifica in termen de sase luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand restituirea in natura a imobilului". Acest termen a fost prelungit succesiv, prin O.U.G. nr. 109/2001 si prin O.U.G. nr. 145/2001 pana la data de 14.02.2002, acest termen nefiind prelungit ulterior si nefiind facute modificari cu privire la art. 21, renumerotat apoi 22, prin Legea nr. 247/2005.
Obligativitatea efectuarii acestei proceduri administrative prealabile rezulta din dispozitiile art. 22 aliniatele 4 si 5 din Legea nr. 10/2001, republicata, conform carora ,,notificarea inregistrata face dovada deplina in fata oricaror autoritati, persoane juridice sau fizice, a respectarii termenului prevazut la aliniatul 1, chiar daca a fost adresata unei alte entitati decat cea care detine imobilul", iar nerespectarea termenului de sase luni astfel cum a fost prelungit pana la data de 14 februarie 2002, prevazut pentru trimiterea notificarii, atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.
Sintagma ,,pierderea dreptului", folosita de legiutor in art. 21 aliniat 5 din Legea nr. 10/2001, este edificatoare in calificarea termenului ca fiind de decadere, de unde se poate desprinde si concluzia ca celui indrituit la restituire si care doreste sa uzeze de procedura prevazuta de Legea nr. 10/2001 ii este impusa conditia sine qua non ca, mai intai, sa declanseze procedura necontencioasa, prin intermediul notificarii, dupa care se poate adresa instantelor de judecata.
Cum reclamantele nu au inaintat o notificare prin executorul judecatoresc in termenele si cu mentiunile prevazute de art. 22 aliniatele 1 - 3 din Legea nr. 10/2001, instanta a apreciat ca nu a fost indeplinita procedura administrativa prealabila prevazuta de legea speciala care reglementeaza regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv si, astfel, au pierdut dreptul de a mai solicita pe calea unei actiuni in instanta despagubiri in echivalent.
Impotriva sentintei au declarat recurs in termen legal reclamantele, invocand dispozitiile art. 304 pct. 7 - 9 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivelor au aratat, in esenta, ca le sunt pe deplin aplicabile dispozitiile art. 17 alin.2, art. 30 si art. 27 din Legea nr. 247/2005.
U.E. s-a adresat Primariei municipiului Botosani inca din 18 august 2005 (cerere inregistrata sub nr. 20492/18 august 2005), solicitand sa se analizeze posibilitatea de a fi despagubita pentru terenul de 240 m.p. ce a fost expropriat. Fiind o persoana in varsta si fara cunostinte juridice, nu a specificat concret temeiul juridic al solicitarii sale, situatie in care intimata trebuia sa ii dea indrumari in scopul rezolvarii pretentiilor, iar nu sa ii respinga dupa un an cererea. Functionarii primariei trebuiau sa dea calificarea corecta a cererii sale, ca fiind intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, modificata prin Legea nr. 247/2005 si sa aplice corect aceste acte normative.
Prin intampinare, intimatul, prin reprezentant legal, a reiterat apararile de la prima instanta, solicitand respingerea recursului.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate de reclamante, in raport de dispozitiile legale invocate si de lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Obiect al controlului judecatoresc in calea de atac a recursului il constituie hotararea impotriva careia a fost declarata, iar cererea de recurs trebuie sa cuprinda, conform dispozitiilor art. 3021 alin. (1) lit. c Cod procedura civila, motivele de nelegalitate a hotararii atacate, incadrabile in situatiile expres si limitativ prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 1- 9 Cod procedura civila si dezvoltarea lor.
Admitand incidenta in cauza a dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, privind modul de interpretare si aplicare in speta a dispozitiilor legale, Curtea constata neintemeiat recursul.
Astfel, cum corect a retinut prima instanta, Legea nr. 10/2001 prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri administrative prealabile, ce presupune notificarea unitatii detinatoare a imobilului preluat abuziv, in conditiile si termenul expres prevazute, termen ce a fost prelungit succesiv pana la data de 14 februarie 2002.
Termenul prevazut de dispozitiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 este un termen de decadere, aceasta calificare fiind confirmata de legiuitor prin dispozitiile imperative ale art. 22 alin.(5) din lege.
Nerespectarea acestui termen de catre persoanele ce se considera indreptatite atrage, asadar, decaderea lor din dreptul de a mai solicita acordarea masurilor reparatorii pentru imobilul preluat abuziv de stat.
In speta, atat la prima instanta, cat si prin motivele de recurs, reclamantele au aratat ca s-au adresat primariei municipiului Botosani cu o cerere de acordare a masurilor reparatorii pentru suprafata de 240 m.p. teren expropriata fara despagubire in anul 1979, in luna august 2005 (filele 20, 36 dosar fond, fila 3 dosar recurs).
Asadar, chiar daca la nivelul intimatei cererea reclamantelor ar fi fost calificata corect ca vizand dispozitiile Legii nr. 10/2001 si solutionata in termen rezonabil, solutia legala ar fi fost aceea de respingere a notificarii ca fiind formulata cu mult peste termenul prevazut de lege.
Legea nr. 247/2005 nu a adus modificari ale Legii nr. 10/2001 in ce priveste obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile si termenul de depunere a notificarii.