Omor calificat. Lipsa conditiilor pentru retinerea agravantei premeditarii

Prin sentinta penala nr.33 din 03.02.2011 Tribunalul Suceava a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. a, c, d Cod penal cu aplicarea art. 99 s.u. Cod penal, in infractiunea de pruncucidere prevazuta de art. 177 Cod penal cu aplicarea art. 99 s.u. Cod penal, formulata de inculpata A.E., ca nefondata si in baza art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. a, c, d Cod penal cu aplicarea art. 99 si 109 Cp a condamnat pe inculpata A.E., pentru savarsirea infractiunii de omor calificat la o pedeapsa de 6 ani inchisoare, constand in aceea ca intr-o noapte din perioada 7 - 12.01.2010, dupa ce a nascut singura, neasistata, in locuinta sa de pe raza satului R. un copil de sex masculin, a suprimat viata acestuia prin sugrumare, in baza unei rezolutii adoptate anterior
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, inculpata, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand, in esenta, desfiintarea hotararii apelate, iar pe fondul cauzei, schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta de disp. art. 174, 175 alin.l lit.a, c, d Cod penal. cu aplicarea art. 99 Cod penal, in infractiunea de pruncucidere prevazuta de disp. art. 177 Cod penal si condamnarea sa pentru aceasta infractiune , iar pe de alta parte a sustinut ca nu exista nici o proba ori dovada ca a adoptat inca de la inceputul aflarii sarcinii rezolutia de a suprima viata noului-nascut, pentru a se putea retine in sarcina ei agravanta de premeditare a faptei savarsite.
Desi instanta de control judiciar a impartasit punctul de vedere exprimat de judecatorul fondului in considerentele hotararii atacate, relativ la retinerea in sarcina inculpatei a infractiunii de omor calificat, nu a achiesat la concluzia ca fapta a fost savarsita cu premeditare, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit literaturii de specialitate, premeditarea presupune existenta unui interval de timp intre momentul luarii hotararii infractionale si pana la momentul executarii infractiunii, inlauntrul caruia faptuitorul savarseste acte de pregatire de natura sa intareasca hotararea luata si sa asigure realizarea ei, precum si existenta unei activitati psihice de reflexie si chibzuire asupra modului de aducere la indeplinire a hotararii infractionale.
Ori, in speta faptul ca martorii mentionati de prima instanta au relatat imprejurarea ca inculpata a ascuns existenta sarcinii, prin modificarea vestimentatiei si prin adoptarea unei pozitii constante de negare a starii de graviditate si consecventa acestei atitudini a ales sa nasca singura, nu justifica concluzia referitoare la caracterul premeditat al actiunii inculpatei, cata vreme cea in cauza nu a savarsit acte de pregatire a comiterii infractiunii, iar din probele administrate nu rezulta existenta unei activitati psihice a inculpatei in acest sens.
In conditiile in care momentul efectiv al nasterii copilului nu putea fi planificat sau anticipat de catre inculpata, persoana cu un psihic labil si intelect liminar prin carente de educatie, ce s-a confruntat cu un eveniment neobisnuit pentru varsta ei (conform raportului de constatare medico-legala nr.23A/11.02.2010 si raportului de expertiza medico legala psihiatrica nr.46/P/02.02.2010), Curtea a constatat ca rezolutia infractionala de suprimare a vietii nou nascutului adoptata de cea in cauza a intervenit ulterior nasterii, fiind declansata de frica de nu fi descoperita (datorita plansului copilului) si pasibila astfel de o eventuala pedeapsa, chiar capitala, din partea mamei la aflarea situatiei, in contextul unor relatii tensionate cu familia, reprezentand, din punctul sau de vedere, o alternativa pentru impiedicarea aflarii adevarului.
In consecinta, Curtea, prin decizia penala nr. 38/04.05.2011 a admis apelul declarat de catre inculpata, a desfiintat in parte sentinta penala atacata si in rejudecare a inlaturat agravanta prev. de art. 175 alin. 1 lit. a) Cod penal retinuta in sarcina acesteia.