InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Sibiu

Raport de vecinatate. Mutarea unui cos de fum cu respectarea datelor tehnice din normativele legale

(Sentinta civila nr. 560 din data de 19.05.2016 pronuntata de Tribunalul Sibiu)

Domeniu Constructii; Proprietate privata | Dosare Tribunalul Sibiu | Jurisprudenta Tribunalul Sibiu


Prin  sentinta civila nr. …, pronuntata de Judecatoria Medias, s-a admis  in parte actiunea civila formulata de reclamantii A.A. si B. B.  ambii cu dom. in Medias, judetul Sibiu in contradictoriu cu paratii C. C. si D. D.  ambii cu dom. in Medias, judetul Sibiu si in consecinta s-a dispus ca paratii sa efectueze o lucrare de inaltare a cosului de fum la peste cota minima  de 0,4 m deasupra coamei, in prezent acesta fiind la circa 28 cm. S-a mai hotarat ca  paratii sa procedeze la schimbarea piesei terminale de protectie  impotriva precipitatiilor si refularii vantului, de la cosul de fum si sa monteze o piesa cu o suprafata de evacuare cel putin dubla fata de sectiunea utila a cosului. S-a respins  solicitarea reclamantilor de mutare a cosului de fum  pe versantul acoperisului dinspre curtea paratilor si de acordare a daunelor cominatorii. S-au compensat  cheltuielile de judecata avansate de parti. S-a respins excep?ia insuficientei timbrajului  invocata de parati.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca prin cererea de chemare in judecata reclamantii A.A. si B.B. au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor sa procedeze la mutarea cosului de fum de pe versantul acoperisului dinspre curtea reclamantilor ( nr. 39) pe celalalt versant al acoperisului dinspre curtea paratilor ( nr. 41), pentru a inceta poluarea cu fum produsa in incinta imobilului reclamantilor, in termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a hotararii sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 100 lei/zi intarziere; cu cheltuieli de judecata
In  motivarea in fapt a actiunii reclamantii arata ca sunt proprietarii imobilului, constructie si teren, situat administrativ in Medias, inscris in CF 97 Medias provenita din conversia pe hartie a CF 6 top. 26,27( teren ), nr. cad. C1 nr. top. 326( constructie ).
Reclamantii au dobandit imobilul prin cumparare conform contractului de vanzare cumparare autentificat de catre BNP sub nr. 4/2001 si a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7/2009.
Imobilul reclamantilor se invecineaza cu cel al paratilor, iar pe versantul acoperisului acestora, in partea dinspre reclamanti exista construit un cos de fum, iar in perioada septembrie - mai a fiecarui an, paratii incalzesc imobilul folosind foc cu lemne in semineu cu instalatie de incalzire centrala inglobata.
Fumul care este evacuat de cos, stationeaza practic in curtea imobilului reclamantilor, ingreunand respiratia, impiedecand aerisirea locuintei, uscarea rufelor in curte. Mirosul de fum se infiltreaza si in imobil creand un disconfort accentuat.
Sustin reclamantii ca anterior promovarii prezentei actiuni au existat discutii cu paratii vizand aspectele invocate in actiune. In acest context reclamantii au solicitat efectuarea unei expertize tehnice extrajudiciare care a stabilit ca incinta curtii reclamantilor inchisa perimetral din cauza propriei constructii dar si a celei din dreapta  si din stanga ( imobilele de la nr. 41, 37) creeaza un volum de aer stationar cu temperatura diferita de cea de deasupra casei si care in zilele cu presiune scazuta pot cauza coborarea fumului in incinta producand poluare.
Cosul de fum a fost inaltat si refacut dar situatia nu s-a remediat si astfel expertul tehnic a propus ca unica solutie mutarea cosului de fum cu tot ceea ce implica aceasta pe versantul acoperisului din curtea paratilor, solutie respinsa de parati.
Paratii au fost notificati in acest sens  la data de 10.07.2014 insa situatia nu s-a remediat.
In drept au fost invocate prevederile art. 603, 630 alin. 1, 1516 cod civil, art. 194-195, 411 alin. 1 pct. 2, 453 C.p.c.
La cerere s-au anexat inscrisuri purtand mentiunea ,, conform cu originalul,, si anume:raport expertiza extrajudiciara, extrase CF, fotografii curte imobil reclamanti, notificare si dovada comunicarii acesteia catre parati, contracte de vanzare cumparare.
Legal citati, paratii au formulat intampinare, fila 38 dosar, solicitand respingerea actiunii si cheltuieli de judecata.
Paratii mentioneaza ca sunt proprietari ai imobilului cu nr. .. inca din anul 1966, configuratia casei nu s-a modificat si implicit nici cosul de fum care este amplasat in aceeasi pozitie din anul 1966.
La momentul achizitionarii imobilului reclamantii au cunoscut situatia si si-au asumat-o. Reclamantii au edificat si ei o constructie situata perpendicular pe cea veche formandu-se astfel un satiu inchis de forma ,, U,,.
Toate casele din zona sunt construite si au amplasat cosul de fum in aceeasi modalitate, iar mutarea cosului de fum implica si mutarea instalatiei de incalzire pe partea opusa unde in prezent exista geamuri si usi.
Recunosc paratii ca au existat discutii legate de obiectul litigiului, insa s-a optat pentru inaltarea cosului de fum si refacerea acestuia.
In anul 2011 paratii si-au montat centrala pe lemne , cosul de fum ramanand in aceeasi pozitie iar in anul 2013 au fost chemati la mediator. Discutia a vizat schimbarea modalitatii de incalzire  a locuintei paratilor din incalzirea cu lemne in cea cu gaz, insa acestia au invocat lipsuri financiare fiind doua persoane in varsta cu pensii relativ mici.
La intampinare s-au anexat: memoriu expertiza tehnica, contract vanzare cumparare imobil parati, practica judiciara.
Reclamantii au formulat raspuns la intampinare, fila 57 dosar, solicitand ca apararile formulate de parati in intampinare sa fie inlaturate.
In considerentele sentintei prima instanta a retinut ca reclamantii sunt proprietarii imobilului, constructie si teren, situat administrativ in Medias, inscris in CF 97 Medias provenita din conversia pe hartie a CF 6 top. 26, 27( teren ), nr. cad. C1 nr. top. 26( constructie ).
Reclamantii au dobandit imobilul prin cumparare conform contractului de vanzare cumparare autentificat de catre BNP sub nr. 4/2001 si a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7/2009.
Cu ocazia interogatoriului luat paratilor filele 84/88 dosar, acestia au mentionat ca incalzirea cu lemne a locuintei a fost practicata inca din anul 1991 cand focul se facea insa in soba iar din anul 2011 focul se face cu lemne in semineu. Acelasi sistem de incalzire il foloseau paratii si in anul 2010 cand reclamantii s-au mutat efectiv in imobil.
La solicitarea reclamantilor, paratii si-au dat acordul ca acestia sa  efectueze pe cheltuiala lor o serie de modificari la cosul de fum, inaltare, refacere insa poluarea cu fum a continuat. Sustin paratii ca reclamantii au edificat o constructie care nu respecta streasina casei si ca astfel fumul emanat prin cos ramane in interiorul curtii reclamantilor, cateodata.
La interogatoriul luat filele 89/92 dosar , reclamantii au mentionat ca au edificat un garaj, cu aprobarile legale si ca aceasta constructie respecta streasina casei, fiind ca inaltime, sub nivelul imobilului paratilor. In anul 2010 s-au mutat in imobil iar incepand cu anul 2011 au inceput sa fie deranjati de fumul emanat din cos, context in care, cu acordul paratilor, au efectuat lucrari de refacere si inaltare a cosului, fara ca situatia sa fie remediata.
Instanta a efectuat o cercetare la fata locului la data de 20.11.2014 procesul verbal aflandu-se la fila 98 dosar. S-a stabilit cu ocazia acelei cercetari faptul ca semineul nu a fost alimentat corespunzator cu lemne, situatie in care instanta a solicitat paratilor sa incarce cu lemne semineul, s-a observat ca fumul ce era emanat prin cos s-a dispersat, probabil conditiile meteo din acea zi fiind unele favorabile, in sensul ca nu era ceata sau presiune atmosferica scazuta.
Martorul C. V. , este  persoana chemata de parati in anul 2013 sa refaca cosul de fum , inaltat de catre reclamanti , din cauza condensului existent. Acest martor declara ca intregul horn a fost refacut cu elemente de ceramica, a fost inaltat  iar la capatul acestuia s-a montat un ventilator pentru protectie impotriva apei si de imprastiere  a fumului. Sustine martorul ca noua constructie edificata de catre reclamanti, un garaj, ar obstructiona dispersia fumului. Acest martor nu este o persoana specializata in constructia de cosuri de fum .
Martorul M. I. audiat in cauza fila 104 dosar , declara ca a vizitat imobilul reclamantilor de foarte multe ori si de cele mai multe ori a  fost deranjat de mirosul de fum . Are cunostinte despre lucrarile efectuate la cosul de fum insa afirma ca situatia nu este remediata.
Martora C. D. audiata in cauza fila 113, locatara a imobilului cu nr. 41, vecina cu reclamantii, in aceeasi curte cu paratii, cunoaste discutiile care au existat intre parti vizand emanatia  de fum din cosul de fum al paratilor, inspre curtea reclamantilor , cunoaste si lucrarile efectuate insa reclamantii se plang in continuare de disconfort. Sustine martora ca si  ea impreuna cu sotul sau au achizitionat un semineu care functioneaza cu lemne si in momentul folosirii acestuia au fost avertizati de reclamanti de faptul ca fumul emanat ii deranjeaza, context in care au stopat folosirea acestuia , trecand la incalzirea pe gaz, metoda de incalzire pe care paratii nu o pot sustine financiar.
Martorul F.I.( declaratie fila 114 dosar) vecin al partilor dar care locuieste pe partea opusa a strazii, declara ca pe intreaga strada hornurile sun amplasate pe partea dreapta si ca toti vecinii sai folosesc incalzirea cu lemne, el personal nefiind deranjat de fumul degajat.
Acesta mentioneaza ca  vechii proprietari ai imobilului reclamantilor nu au fost deranjati de fumul emanat si ca paratii au folosit acelasi sistem de incalzire. Apreciaza martorul ca de regula fumul se disperseaza si ca doar atunci cand presiunea atmosferica este scazuta acesta se lasa la sol.
Martorul O. D. ( declaratie fila 117 dosar) sustine ca in urma cu 2 ani a acordat o consultatie juridica reclamantilor asupra obiectului prezentei cauze si ca personal a constatat faptul ca fumul nu se disperseaza ci ramane efectiv in curtea reclamantilor. Declara ca reclamantii s-au plans in permanenta de mirosul de fum , de faptul ca nu pot aerisi locuinta si ca nu pot usca rufele afara. Zilele in care fumul devine practic ,, static,, sunt acele zile cu presiune atmosferica scazuta, cu nori, in special anotimpul rece.
In cauza s-a efectuat un raport de expertiza tehnica fila 126, care a concluzionat  :
- Cosul de fum situat pe acoperisul casei paratilor nu respecta datele tehnice din normativele legale : STAS 6793, standardele SR EN 15278-1+A1/2011 si SR EN 13384-1+A2/2002 privind construirea cosurilor de fum , in sensul ca acesta a fost efectuat artizanal si nu de o firma specializata
- Pentru incetarea ori diminuarea poluarii cu fum este necesar refacerea cosului de fum cu o firma specializata care sa respecte normativele sus indicate si amplasare noului cos de fum pe versantul acoperisului dinspre curtea paratilor
- Lucrarile de renovare si mansardare efectuate de reclamanti sunt legale si cu autorizatie de constructie, mansardarea a depasit nivelul anterior al imobilului
- Pentru executia unui cos de fum standardele recomanda ca traseul sistemului de cos sa fie cat mai scurt si direct pe distanta dintre iesirea din soba si gura de evacuare iar la gura de evacuare se poate monta un terminal de forma aerodinamica
Paratii au formulat obiectiuni la acest raport tehnic si prin suplimentul de expertiza fila 152 dosar s-a retinut:
- Standardele in vigoare sunt : SE EN 15287-1+A1:2011 , SR EN 15287-2:2008
- Hornul casei paratilor este pozitionat in punctul cel mai de jos al acoperisului si de aceea s-a retinut ca pozitia nu este una favorabila
- Cosul de fum trebuie sa depaseasca cu  minim 40 cm coama casei
Pentru lamurirea unor aspecte de natura tehnica instanta la solicitarea partilor a chemat expertul tehnic in instanta , declaratia acestuia fiind la fila 167 dosar.
Pozitia expertului tehnic a fost aceea ca este nevoie de refacerea cosului de fum de catre o firma specializata, ca normele ce trebuie respectate sunt de fapt recomandari  si ca acestea se refera la tiraj iar in cazul de fata constructia pentru un tiraj bun, este asigurata. Cosul de fum este recomandat a fi pozitionat langa coama  si nu inspre baza acoperisului. Opineaza expertul in sensul ca refacerea cosului de fum ar rezolva partial problema in cauza iar mutarea acestuia pe celalalt versant ar rezolva in totalitate.
Coroborand declaratia expertului cu lucrarea tehnica efectuata inclusiv suplimentul de expertiza, cu declaratiile martorilor si ale partilor rezulta urmatoarele: STAS 6793-86 a fost inlocuit de standardul european EN 15287-1:2008, expertul invocand si SR EN 15278-1+A1/2011. Din aceste normative rezulta ca un cos de fum este o componenta importanta a instalatiei de incalzire ce are rolul de a evacua gazele rezultate prin arderea combustibilului , la o cota de siguranta; ca acesta are rolul de a favoriza prin fenomenul numit tiraj evacuarea gazelor arse. Pentru realizarea celor doua cerinte anterior enumerate este important a se avea in vedere: amplasamentul sursei de caldura care sa permita folosirea unui cos drept , fara devieri si canalul de fum  adica burlanul intre sursa de caldura si cosul de fum. Normele in vigoare si regulile de buna executie recomanda cu privire la cosul de fum ca acesta: sa fie etans - situatie respectata in cauza; terminalul cosului sa ajunga peste nivelul coamei acoperisului, acest lucru este cu atata mai necesar  cu cat directia vantului este perpendiculara cu coama sa existe o piesa terminala de protectie impotriva precipitatiilor si refularii vantului, a carei suprafata sa fie cel putin dubla fata de sectiunea utila a cosului sa existe una sau mai multe portite care sa permita accesul la cos pentru inspectie si curatire
In cauza de fata distanta intre cos si coama acoperisului casei este de 1,9 m si inaltimea cu care cosul depaseste coama este de 28 cm, traseul sistemului de cos este cel mai scurt, vertical si direct dintre iesirea din soba si gura de evacuare, pentru a asigura un tiraj si o dispersie a fumului satisfacatoare iar distanta dintre cos si cladirea invecinata este de 8 m. 
Constructia casei paratilor si implicit a cosului de fum sunt anterioare intrarii in vigoare a standardelor actuale insa cu toate acestea respecta aproape in totalitate regulile de buna executie.
Sursa de caldura, respectiv soba metalica de incalzire pe lemne, de tip semineu nu este de tip artizanal, ea fiind achizitionata din comert, utilizata in scopul furnizarii de caldura pentru spatiile locuintei. Fumul degajat este rezultatul folosirii sobei metalice iar cosul de fum evacueaza si disperseaza gazele arse in exteriorul cladirii, in conditii de siguranta. ,, Poluarea ,, cu fum trebuie determinata, daca aceasta ar exista soba metalica nu ar mai fi comercializata, fiind retrasa autorizatia de mediu si interzicerea comercializarii sobelor metalice, situatie care nu exista, in acest moment.
Cu ocazia dezbaterii in fond a cauzei instanta a retinut solicitarea reclamantilor ca inafara mutarii cosului de fum pe partea paratilor , sa se dispuna orice alte masuri care reduc sau inlatura disconfortul creat acestora prin dispersia fumului.
Astfel, solicitarea reclamantilor ca paratii sa procedeze la mutarea cosului de fum pe partea de acoperis dinspre curtea paratilor, nu are nici o baza legala, cu atat mai mult cu cat asa cum s-a mentionat, imobilul paratilor dateaza ca si constructie din anul 1960, iar cosul de fum respecta standardele in vigoare, pe de o parte , pe de alta parte reclamantii au fost cei care in anul 2010 in urma achizitionarii imobilului s-au mutat efectiv in imobil .
Paratii au folosit  incalzirea cu lemne inca din anul 1991, initial sursa de caldura fiind soba apoi din anul 2011 semineul sau soba metalica sus descrisa.
Cosul de fum nu a fost modificat iar reclamantii aveau posibilitatea sa se informeze si sa achizitioneze sau nu imobilul in cauza.
Cu toate acestea instanta , apreciaza necesar efectuarea oricaror lucrari la cosul de fum care pot conduce la diminuarea disconfortului creat reclamantilor si acestea pot viza doar inaltarea cosului de fum care nu respecta in prezent SE EN 15287/2009 si schimbarea piesei terminale.
Astfel , inaltarea cosului de fum trebuie adusa la peste cota minima de 0,4 m deasupra coamei, astfel incat dirijarea fumului dupa iesirea din cos sa nu fie influentata de conditiile atmosferice.
Schimbarea piesei terminale de protectie impotriva precipitatiilor si refularii vantului a carei suprafata de evacuare sa fie cel putin dubla fata de sectiunea utila a cosului contribuie, asa acum expertul a si mentionat, la remedierea disconfortului determinat de stationarea fumului.
In ceea ce priveste refacerea cosului de fum de catre o firma specializata si reamplasarea acestuia instanta constata ca pe de o parte stasurile in vigoare referitoare la constructia cosurilor de fum nu obliga beneficiarul sa realizeze constructia acestuia cu o firma specializata; in general la constructia cosurilor de fum, tirajul este cel important de realizat pentru evacuarea gazelor arse, aspect care nu face obiectul dosarului iar pe de alta parte cosul existent indeplineste conditiile impuse adica ,, traseu cat mai scurt,,, si ,, deloc orizontal,, .
In opinia instantei refacerea cosului de fum cu o firma specializata in conditiile in care acesta are tiraj bun , este refacut cu materiale de calitate, nu conduce nici pe de parte la dispersia fumului putand  doar afecta situatia financiara a paratilor.
Expertul tehnic a sustinut ca un element care ar putea contribui la  stationarea fumului ar fi si depunerile de funingine care pot fi relativ abundente si care sunt datorate si calitatii combustibilului folosit respectiv tipului de lemn, sens in care instanta recomanda, fara a obliga paratii, sa procedeze si la curatirea mai frecventa a cosului de fum .
In privinta schimbarii tipului de combustibil folosit instanta nu poate impune folosirea unui anumit combustibil cum ar gazul metan, acest lucru tine de puterea de acoperire a cheltuielilor paratilor si de gradul de confort al acestora in ceea ce priveste incalzirea locuintei cu lemne. Folosirea combustibilului solid, in speta in cauza, a lemnelor de foc, nu este interzisa  si astfel sub acest aspect paratii sunt in legalitate.
In considerarea prevederilor art. 603 din Noul Cod civil, care prevede ca dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului, instanta a admis partial  actiunea reclamantilor si va obliga paratii sa efectueze o lucrare de inaltare a cosului de fum la peste cota minima  de 0,4 m deasupra coamei, in prezent acesta fiind la circa 28 cm, si  sa procedeze la schimbarea piesei terminale de protectie  impotriva precipitatiilor si refularii vantului, de la cosul de fum si sa monteze o piesa cu o suprafata de evacuare cel putin dubla fata de sectiunea utila a cosului. S-a respins solicitarea reclamantilor de mutare a cosului de fum  pe versantul acoperisului dinspre curtea paratilor si implicit  de acordare a daunelor cominatorii, nefiind intrunite conditiile prevazute la art. 630 alin. 1 cod civil si art. 1516 cod civil.  S-au compensat  cheltuielile de judecata avansate de parti fata de admiterea in parte  a cererii reclamantilor.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii A.A. si B.B. solicitand schimbarea in intregime a hotararii atacate in sensul admiterii in intregime a cererii de chemare in judecata, a?a cum a fost ea formulata. Totodata s-a solicitat obligarea intima?ilor-para?i la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces, atat in fond cat si in apel.
In motivarea in fapt a apelului s-a aratat ca hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala, fiind rezultatul unor greseli de judecata in ceea ce priveste modul de interpretare a pretentiilor noastre si a intregului material probator ce a fost administrat in cauza.
La pronuntarea hotararii atacate, instanta de fond, a retinut, in mod gre?it si contrar adevarului, faptul ca reclamantii, cu ocazia dezbaterilor in fond a cauzei, ar  fi solicitat ca, in afara mutarii cosului de fum pe versantul acoperisului dinspre curtea paratilor, sa se dispuna orice alte masuri care ar reduce sau inlatura disconfortul creat prin dispersia fumului degajat de cosul de fum al acestora.
Aceasta sustinere a instantei de fond este contrara modului in care au fost formulate si sustinute pe fondul cauzei pretentiile reclamantilor.
De?i instan?a de fond a aratat ca da eficienta principiului disponibilitatii partilor, rugam instanta de control judiciar sa aiba in vedere ca o astfel de disponibilitate din partea subsemnatilor n-a existat, intrucat nici prin cererea de chemare in judecata si nici cu ocazia concluziilor orale puse pe fondul cauzei, subsemnatii nu am sustinut vreodata ca in afara de mutarea cosului de fum am fi de acord sa se dispuna orice alte masuri care ar putea reduce sau inlatura disconfortul creat prin dispersia fumului degajat de cosul de fum al paratilor.
Pretentiile reclamantilor de obligarea a paratilor 1a mutarea cosului de fum pe celalalt versant al acoperisului, au fost formulate initial, prin cererea de chemare in judecata, avand in vedere concluziile raportului de expertiza extrajudiciara, depus la dosarul cauzei si acestea au fost sustinute in acelasi fel si pe fondul cauzei, cu atat mai mult cu cat acestea au fost intarite si de concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza de expert si care a concluzionat in sensul ca se impune refacerea cosului de fum cu o firma specializata care sa-l calculeze si sa il execute in conformitate cu standardele in vigoare si amplasarea noului cos de fum pe versantul acoperisului dinspre curtea paratilor.
Atata timp cat nici prin cererea de chemare in judecata si nici cu ocazia concluziilor orale puse pe fondul cauzei subsemnatii nu s-a solicitat ca in afara mutarii cosului de fum sa se dispuna orice alte masuri care ar putea reduce sau inlatura disconfortul creat de fum, instanta de fond in mod eronat a retinut in considerentele hotararii atacate ca ar fi existat o astfel de disponibilitate din partea  reclamantilor.
 Instanta de fond a interpretat gresit probele administrate in cauza, ignorand concluziile raportului de expertiza tehnica efectuat in cauza de expert.
Desi expertul, prezent personal in fata instantei de fond, a precizat ca o noua inaltare a cosului de fum pe structura actuala nu este posibila, instanta de fond ignorand cu totul acest fapt, a dispus totusi obligarea paratilor sa procedeze la inaltarea cosului de fum la peste cota minima de 0,4 m deasupra coamei, fara sa aiba la baza vreo solutie tehnica sustenabila in acest sens.
Practic instanta de fond n-a tinut cont de precizarea expertului in sensul ca nu este posibila o inal?are a cosului de fum pe structura actuala si nici de faptul ca de-a lungul timpului, a?a cum au recunoscut partile in cauza si cum au confirmat si martorii, s-a mai incercat rezolvarea problemei legata de fum, atat prin inaltarea si refacerea cosului de fum cat si prin coborarea acestuia, fara ca aceste solutii sa fi avut vreun efect pozitiv in ceea ce priveste problema fumului.
De altfel, cota de 0,4 m peste inaltimea coamei este prevazuta pentru asigurarea unui bun tiraj, conform normativelor, si nicidecum pentru asigurarea unei bune dispersii a fumului.
Mai mult decat atat, de?i expertul a opinat in sensul ca mutarea cosului de fum pe celalalt versant al acoperisului ar rezolva in totalitate problema legata de fum, si ca aceasta solutie este posibila prin abandonarea vechiului cos de fum si construirea unui nou cos de fum, aproape de coama, pe partea paratilor, instanta de fond nu a tinut cont de concluzia expertului, adoptand o solutie care conform opiniei expertului nu poate fi pusa in practica si care nu este de natura sa rezolve problema legata de fum.
Totodata, de?i in expertiza extrajudiciara efectuata anterior demararii actiunii cat si in expertiza judiciara efectuata, expertii au concluzionat ca acel cos de fum situat pe acoperisul casei paratilor nu respecta datele tehnice cuprinse in normativele legale privind construirea cosurilor de fum pe case, acesta fiind construit artizanal si nu de o firma de specialitate, instanta de judecata, ignorand complet concluziile celor doi experti, a retinut in considerentele hotararii atacate ca solicitarea subsemnatilor nu ar avea nicio baza legala si ca acest cos de fum ar respecta standardele in vigoare.
De altfel argumentul instantei de fond in respingerea pretentiilor noastre, respectiv,, solicitarea reclamantilor ca paratii sa procedeze la mutarea cosului de fum pe partea de acoperis dinspre curtea paratilor, nu are nicio baza legala, cu atat mai mult cu cat, a?a cum s-a mentionat, imobilul paratilor dateaza ca si constructie din anul 1960, iar cosul de fum respecta standardele in vigoare, pe de o parte, pe de alta parte reclamantii au fost cei care in anul 2010 in urma achizitionarii imobilului, s-au mutat efectiv in imobil vine in contradictie cu argumentul aceleiasi instante pentru admiterea in parte a actiunii, respectiv” instanta apreciaza ca fiind necesara efectuarea oricaror lucrari la cosul de fum care pot conduce la diminuarea disconfortului creat reclamantilor si acestea pot viza doar inaltarea cosului de fum care nu respecta in prezent SE EN15287/2009 si schimbarea piesei terminale.‘‘
Practic, pentru respingerea pretentiilor reclamantilor instanta de fond a folosit ca si argument, ce este de altfel contrazis de concluziile expertilor, ca acel cos de fum ar respecta standardele in vigoare iar pentru admiterea in parte a actiunii a folosit ca si argument, contrariul celui dintai, respectiv ca acel cos de fum nu respecta SE EN 15287/2009 si de aceea se impune inal?area lui.
Acest fapt nu denota altceva decat ca motivarea instantei de fond din cuprinsul hotararii atacate este una contradictorie.
Sprijinirea solutiei date de instanta de fond pe argumente contradictorii nu denota altceva decat faptul ca instanta de fond nu a fost lamurita pe deplin daca acel cos de fum respecta sau nu standardele in vigoare. De?i nelamurita cu privire la acest aspect, instanta de fond a inteles totusi sa se foloseasca de argumente contradictorii in respingerea si respectiv admiterea doar in parte a actiunii, ceea ce nu este admis, motivarea instantei de fond fiind astfel contradictorie.
Instanta de fond, in pronuntarea solutiei date, nu a tinut cont nici de pozitia exprimata de parati prin intampinare si de parata C.C. la interogatoriu si care a recunoscut ca in anul 2011 acestia si-au montat in imobilul proprietatea lor un ?emineu cu instalatie de incalzire centrala inglobata pentru a-si asigura incalzirea intregii locuinte.
Subsemnatii, prin actiunea formulata am aratat ca in anul 2010 cand ne-am mutat efectiv in imobilul achizitionat, paratii faceau doar ocazional foc cu lemne in soba din bucatarie, pentru gatit si nu pentru incalzirea intregii locuinte, iar la acel moment inconvenientele create de fum erau ocazionale, subsemnatii fiind dispusi sa le toleram in acea maniera, tocmai pentru pastrarea in bune conditii a relatiilor de vecinatate.
Inconvenientele legate de fum au aparut incepand cu anul 2011 cand paratii si-au montat ?emineul pentru a-si asigura incalzirea intregii locuinte.
In aceste conditii, s-a retinut in mod gresit de catre instanta de fond ca subsemnatii aveam posibilitatea de a ne informa si de a achizitiona sau nu imobilul in cauza. Reclamantii nu aveau cum sa se informeze cu privire la aspectul legat de fum, nici in anul 2001, nici in anul 2009 cand s-au perfectat contractele de vanzare-cumparare si nici in anul 2010 cand s-au mutat efectiv in imobil, in conditiile in care la acel moment nu exista problema legata de fum, aceasta aparand ulterior momentului mutarii,  respectiv in anul 2011, cand parati au montat ?emineul pentru asigurarea incalzirii locuintei.
In mod gresit, instanta de fond a retinut ca paratii au folosit incalzirea cu lemne pentru locuinta din anul 1991 si ca initial sursa de caldura a fost soba si din anul 2011 ?emineu. Focul cu lemne in soba s-a facut de catre parati, strict pentru gatit si nicidecum pentru incalzirea intregii locuinte, aceasta se intampla ocazional, iar inconvenientele legate de fum erau si ele ocazionale si nu de amploarea in care acestea au devenit incepand cu anul 2011 cand paratii au inceput sa foloseasca lemne de foc pentru asigurarea incalzirii intregii locuinte.
Instanta de fond nu a tinut cont nici de fotografiile depuse la dosarul cauzei si nici de declaratiile martorilor audiati in cauza, prin care am dovedit ca inconvenientele create de fum nu sunt unele normale si obisnuite in relatiile de vecinatate.
Din fotografiile pe care le-am depus la dosarul cauzei rezulta ca fumul degajat de cosul de fum al paratilor coboara mai jos de gura cosului si stationeaza in incinta curtii noastre, fiind adevarate valuri de fum ce ne creeaza un disconfort major.
Declaratiile martorilor O.D. si M. I., audiati in fata instantei de fond, au confirmat faptul ca subsemnatii sufera un disconfort major din cauza fumului cel putin jumatate de an, in perioada friguroasa, cand paratii fac foc cu lemne pentru a-si incalzi intreaga locuinta.
Instanta de fond n-a tinut cont de probele administrate, preocupandu-se indeosebi de situatia financiara a paratilor, fara sa puna in echilibru inconvenientele create reclamantilor cu situatia paratilor.
Asa cum am precizat si la instanta de fond, reclamantii au facut eforturi financiare mari sa achizitioneze un imobil in centrul istoric al orasului, au investit bani in amenajarea lui si nu este normal sa nu se poata bucura de confortul pe care acest imobil il poate oferi din cauza fumului degajat de cosul de fum al paratilor. Fumul si mirosul lui este foarte in?epator, in timp poate dauna sanata?ii. Apelantii nu pot respira un aer curat, nu pot  sta in curte din cauza fumului, nu pot usca rufe in curte sau pe terasa, nu pot aerisi locuinta ca intra miros de fum, cand vine nepotelul in vizita acesta nu se poate juca in curte din cauza valului de fum.
 Mai mult decat atat, de?i expertul, in raportul de expertiza, a concluzionat ca in ceea ce priveste masurile ce se impun a fi luate pentru incetarea sau diminuarea drastica a inconvenientelor legate de fum, se impune refacerea cosului de fum cu o firma specializata care sa-l calculeze si sa il execute in conformitate cu standardele in vigoare si amplasarea acestuia pe versantul acoperisului dinspre curtea paratilor, fara sa tina cont de concluzia expertului, instanta de fond preocupandu-se din nou strict de situatia financiara a paratilor, a retinut ca in opinia sa nu este necesara refacerea co?ului de fum cu o firma specializata.
Se pune retoric intrebarea oare inconvenientele care exista din cauza fumului nu se datoreaza si faptului ca acel cos de fum nu respecta standardele in vigoare si ca este unul construit artizanal.
Concluzia expertului in sensul refacerii cosului de fum cu o firma de specialitate, care sa-1 calculeze si sa il execute in conformitate cu standardele in vigoare, raportat la scopul pentru care acesta este intrebuintat in prezent, a avut la baza si faptul ca la construirea artizanala a acestui cos de fum nu s-a avut in vedere intrebuin?area actuala a acestuia, ci el a fost proiectat si executat pentru evacuarea fumului degajat de soba in care paratii faceau ocazional foc cu lemne pentru gatit. Or, sub aspectul destinatiei pentru care a fost si este intrebuintat acest cos de fum, lucrurile s-au schimbat de-a lungul timpului, si de aceea se impune refacerea cosului de fum cu o firma de specialitate, tocmai pentru ca aceasta detine expertiza necesara pentru proiectarea si executarea unui cos de fum potrivit destinatiei actuale la care acesta este intrebuintat.
In conditiile in care prin ansamblul probelor administrate in cauza apelantii au facut dovada faptului ca fumul degajat de cosul de fum al paratilor intimati le creeaza inconveniente mai mari decat cele normale in relatiile de vecinatate, instanta de fond ar fi trebuit sa tina cont de concluziile expertului desemnat in cauza, sustinute si de concluziile expertului consultant si sa dispuna admiterea actiunii asa cum a fost ea formulata.
Mai mult decat atat, de?i s-a solicitat obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 466 si urm., art.453 Cod. proc.civ, ale art.603, art.630 alin. l si ale art.1516 Cod civil.
Intimatii C.C. si D.D. au formulat intampinare la apelul reclamantilor solicitand respingerea acestuia si obligarea apelantilor la plata cheltuielilor de judecata, cu motivarea, in esenta, ca hotararea instantei de fond a incercat sa rezolve  o problema litigioasa si nu se poate discuta ca au fost greseli de  interpretare a pretentiilor reclamantilor. Instanta de fond a facut si o corecta apreciere a probatoriului administrat in cauza, amintind expertiza de specialitate, rezultatul cercetarii locale, interogatoriul.
Intimatii C.C. si D.D. au formulat apel incident prin care au solicitat schimbarea  sentintei atacate si respingerea in tot a actiunii; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a apelului incident s-a aratat ca  instanta  s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, intrucat prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat  mutarea cosului de fum, iar instanta a  dispus inaltarea acestuia, desi nu s-a solicitat.  Chiar daca instanta ar fi constatat ca aceasta ar fi fost solutia, era tinuta sa se pronunte in limitele in care a fost investita.
In cauza nu s-a facut dovada acumularii de fum in curtea reclamantilor, iar reclamantii nu isi pot invoca propria culpa, in sensul ca prin efectuarea de constructii suplimentare, ei au fost cei care nu au mai lasat aerul sa circule in propria curte.
Toate casele din zona sunt construite in aceasta maniera, iar la momentul construirii lor  s-a stabilit si configuratia acoperisului  si modalitatea de evacuare a noxelor, astfel ca reclamantii nu pot invoca pretentii dincolo de legea aplicabila la un anumit moment. Martorii audiati in cauza au confirmat ca toate locuintele din zona sunt amplasate la fel din perspectiva cosului de fum, acesta fiind pe acoperisul din curtea vecinului.
Nici instanta, cu ocazia cercetarii locale, nu a observat  existenta fumului in curtea reclamantilor.
Reclamantii nu fac dovada niciunui inconvenient de vecinatate mai mare decat cel normal. Expertiza a aratat ca volumul de aer stationar s-a creat din cauza noilor constructii realizate de reclamanti.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 471 alin. 5, 472 alin. 1, 474 alin. 1, 480, 453 Cod pr. civila.
Analizand apelul declarat prin prisma motivelor invocate, tribunalul il gaseste ca fiind intemeiat pentru considerentele ce urmeaza:
Critica apelantilor reclamanti in sensul ca prima instanta s-a pronuntat a supra a ceea ce nu s-a cerut este intemeiata. De altfel, intimatii parati sustin aceasta critica, ea stand ca argument si pentru promovarea apelului incident. In  cuprinsul cererii de chemare in judecata, cerere care nu a mai suferit modificari  pe parcursul procesului, se solicita  obligarea paratilor la mutarea cosului de fum de pe versantul acoperisului din curtea reclamantilor pe cel al acoperisului inclinat spre curtea paratilor, iar instanta, admitand actiunea, i-a obligat pe parati  sa efectueze o lucrare de inaltare a cosului de fum la peste cota minima de 0,4 m deasupra coamei si sa efectueze modificari ale cosului prin montarea unei piese de evacuare dubla fata de  sectiunea utila a cosului.
Procesul civil este guvernat, intre altele de principiul disponibilitatii, care insemna si ca reclamantul este acela care fixeaza cadrul procesual in limitele caruia instanta este obligata sa se pronunte. Instanta nu se poate  pronunta asupra a ceea ce nu s-a cerut, asa cum a procedat in cauza, pentru ca modificarea cosului de fum este altceva decat mutarea lui.
Procedand in acest mod, instanta a lasat practic nesolutionat fondul litigiului, imprejurare ce, potrivit art. 480 alin. 3  Cod pr. civila, atrage anularea sentintei, cu consecinta judecarii fondului.
Procedand la rejudecarea fondului, instanta de apel (intrucat nu s-a cerut retrimiterea cauzei primei instante) apreciaza ca actiunea reclamantilor este intemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
Asa cum  a retinut si prima instanta, la scurt timp dupa ce reclamantii s-au mutat in imobil, in anul 2010, acestia au inceput sa acuze poluarea provenita de  la cosul de fum al casei paratilor, amplasat pe partea de acoperis a casei lor inclinata spre curtea reclamantilor. Dovada ca aceasta poluare exista este si faptul ca paratii au permis reclamantilor, in anul 2011, sa modifice cosul de fum al casei lor, pe cheltuiala reclamantilor, inaltandu-l, in speranta ca problema va disparea.
Cu ocazia cercetarii  locale,  facandu-se foc in semineul casei paratilor, nu s-a observat o stagnare a fumului in curtea reclamantilor, dar chiar instanta argumenteaza ca este posibil ca  in acea zi conditiile meteo sa fie unele favorabile, in sensul ca nu era ceata sau presiune atmosferica scazuta, asa incat nu se poate sustine ca aceasta proba,  cercetarea locala, ar fi dovedit ca  nu exista poluare de la cosul de fum al casei paratilor.
Martorul M.I. a declarat ca a vizitat imobilul  reclamantilor de foarte multe ori si ca  de cele mai multe ori a fost deranjat de  mirosul de fum, iar martora C.D. a aratat ca are cunostinta de mai multe discutii purtate intre parti cu  privire la  emanatia din cosul de fum al casei paratilor spre curtea reclamantilor si ca  reclamantii inca se plang de disconfortul produs de aceasta.
In acelasi sens, martorul O.D. a aratat ca in urma cu doi ani a constatat personal ca fumul emanat din casa paratilor nu se disperseaza, ci ramane efectiv in curtea reclamantilor, fapt ce i-a determinat pe acestia din urma sa se planga de miros, de faptul ca nu isi pot aerisi locuinta si ca nu pot usca rufele afara. In zilele cu presiune atmosferica scazuta, a aratat martorul, fumul practic stagneaza in curtea locuintei reclamantilor.
Cel putin la fel de important este ceea ce expertul a aratat, anume ca acel cos de fum de pe acoperisul casei  paratilor nu respecta datele tehnice din normativele si standardele legale, ca el a fost construit artizanal si nu de catre o firma specializata. Audiat in fata instantei, expertul a aratat ca  refacerea cosului de fum cu respectarea  normativelor ar rezolva partial problema, iar mutarea lui pe celalalt versant, asa cum cer reclamantii, ar rezolva problema in totalitate.
In acest context, faptul ca amplasarea cosului de fum al casei paratilor respecta obiceiul locului sau ca proprietarii anteriori, ai imobilului reclamantilor, nu erau deranjati, sunt aspecte lipsita de relevanta. Nu se poate sustine ca se poate pastra o anumita situatie care este evident prejudiciabila in prezent, doar pentru ca ea nu a fost deranjanta in trecut sau ca era corespunzatoare unei anumite perioade, pentru ca exista o evolutie a societatii.
Adeverinta depusa de intimati, fila 52 din dosarul de apel, atesta ca o persoana fizica autorizata care a verificat  locuinta paratilor a conchis ca aceasta este „corespunzatoare pentru consumul casnic de gaz metan”, in timp ce locuinta paratilor este incalzita cu lemne.
Este important de reamintit ca instanta de fond a retinut corect starea de fapt si a interpretat corect probele, ajungand la aceeasi concluzie cu cea a tribunalului, ca pretentiile reclamantilor sunt intemeiate, dar instanta de fond a retinut, eronat, ca reclamantii ar fi declarat cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei ca sunt de acord  si cu alte masuri care sa reduca disconfortul produs de fum.
S-a sustinut de catre intimatii parati ca aceasta situatie este una caracteristica raporturilor de vecinatate si ca inconvenientul invocat de reclamantii apelanti nu depaseste unul normal in raporturile de vecinatate.
Tribunalul nu achieseaza la acest punct de vedere. Raporturile de vecinatate sunt unele de „reciproca si profitabila toleranta” si care  creeaza pentru fiecare proprietar un comportament particular, care implica „buna” vecinatate, in care exista indatorirea de a nu-ti  prejudicia vecinul si sa nu ii cauzezi dezagremente intolerabile. Instantele au, in aceasta chestiune, rolul de a concilia interesele proprietarilor si interesele acestora in raport cu ordinea sociala.
Disconfortul  produs de emanatia fumului in curtea vecinului, avand si caracter de continuitate, nu poate fi considerat ca incadrandu-se in categoria inconvenientelor anormale, iar  obligatia pe care instanta o impune paratilor de a schimba pozitia cosului de fum pe partea dinspre proprietatea lor, nu poate fi considerata ca fiind prea impovaratoare, cu atat  mai mult cu cat expertiza efectuata a aratat ca lucrarea de evacuare a  fumului, asa cum este ea realizata, este una artizanala, facuta de persoane fara pregatire de specialitate si care nu respecta normativele. Ori, este esential, nu numai pentru disconfortul vecinilor, dar si pentru protectia proprietarului imobilului ca acesta sa realizeze aceste lucrari cu respectarea stricta a reglementarilor de specialitate.
Pentru aceste considerente de fapt si  in temeiul dispozitiilor art. 480 Cod pr. civila, tribunalul va admite apelul, va anula sentinta atacata si, rejudecand, va admite actiunea reclamantilor in sensul ca ii va obliga pe parati  sa mute cosul de fum de pe versantul acoperisului dinspre reclamanti pe celalalt versant, inclinat spre curtea paratilor, urmand ca lucrarea sa fie efectuata de o firma de specialitate.
Instanta de apel nu va admite cererea apelantilor reclamanti in ceea ce priveste acordarea de daune cominatorii, acestea, potrivit dispozitiilor art. 907 Cod pr. civila, neputandu-se acorda in situatia  executarii silite a obligatiilor de a face, asa cum este si cea impusa paratilor, pentru care  dispozitiile art. 904 si urmatoarele Cod pr. civila prevad sanctiuni specifice in cazul neexecutarii obligatiei.
Apelul incident al paratilor va fi respins pentru ca, desi critica sentinta aratand ca instanta s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, afirmatie apreciata ca fiind corecta si de catre instanta de apel si care sta la baza anularii sentintei, intimatii au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, iar argumentele expuse deja de instanta de apel contrazic opinia intimatilor.
In temeiul dispozitiilor art. 453 si 451 Cod pr. civila, retinand culpa procesuala a  intimatilor, acestia vor fi obligati la plata catre apelanti a sumei de 4462 lei cheltuieli de judecata  in prima instanta,  intrucat ca urmare a admiterii actiunii nu se justifica compensarea cheltuielilor de judecata, si 1520 lei cheltuieli de judecata partiale in apel, reprezentand partial taxa de timbru si onorariul de avocat.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Constructii; Proprietate privata

Obligatia aducerii la cunostinta proprietarului plata TVA a terenurilor construibile - Sentinta civila nr. 301 din data de 27.04.2018
FALIMENT - Sentinta civila nr. 123 din data de 20.03.2018
ACHIZITII PUBLICE - Sentinta comerciala nr. 16/CA din data de 15.01.2018
Salarizare in sistemul de invatamant. Acordare spor raportat la salariul de baza din ianuarie 2017 - Sentinta civila nr. 533 din data de 26.09.2018
Actiune in regres al angajatorului impotriva angajatului, intemeiata in baza - Sentinta civila nr. 381 din data de 25.05.2018
OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018
Despagubiri solicitate pentru limitarea dreptului de proprietate. Actiune respinsa - Sentinta civila nr. 715 din data de 08.06.2017
Majorare pensie de intretinere. Venituri obtinute in strainatate - Sentinta civila nr. 159 din data de 21.02.2018
Despagubiri solicitate pentru limitarea dreptului de proprietate. Actiune respinsa - Sentinta civila nr. 715 din data de 08.06.2018
LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE - Sentinta penala nr. 25 din data de 31.03.2017
CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACTIONAL ORGANIZAT - Sentinta penala nr. 37 din data de 27.04.2017
Reziliere contract de inchiriere - Sentinta civila nr. 126 din data de 16.02.2017
SOCIETATI COMERCIALE - Sentinta civila nr. 2593 din data de 20.09.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
LITIGII CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 1003 din data de 23.09.2015
LITIGII CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 180 din data de 24.02.2016
Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TRAFIC DE DROGURI - Sentinta penala nr. 4 din data de 18.01.2017
Incuviintare executare silita formulata de executorul judecatoresc. Amenda aplicata de I.S.C.T.R. - Decizie nr. 366 din data de 20.04.2017