Apel - viol, lipsire de libertate

Constata ca prin sentinta penala nr. 755 din data de 24.12.2008, Judecatoria S., in baza art. 189 alin. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., a condamnat inculpatul S.O.A., la pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.
In baza art. 197 alin. 1, 2 lit. c C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., acelasi inculpat a fost condamnat la 6 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lin. 1 lit. a teza a II-a, b, C.p. pe o durata de 3 ani pentru savarsirea infractiunii de viol.
In baza art. 61 alin. 1 C.p. a fost revocata liberarea conditionata din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1380/2003 a Judecatoriei Sibiu, a fost contopit restul neexecutat de 568 zile cu fiecare din pedepsele din prezenta sentinta, si s-au  aplicat  inculpatului pedepsele cele mai grele de 8 ani inchisoare si 6 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II –a, lit. b, C.p., pe o durata de 3 ani.
In baza art. 33 lit. a C.p., art. 34 alin. 1 lit. b C.p. i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani sporita la 9 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II – a C.p. pe o durata de 3 ani.
In baza art. 71 C.p. au fost interzise drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II -a , lit. b C.p..
In baza art. 350 alin. 1 C.p.p. a fost mentinuta masura arestarii preventive a inculpatului   iar in baza art. 88 alin. 1 C.p. a fost dedusa din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive a inculpatului, incepand cu data de 01.03.2008 la zi.
In baza art. 14, art. 346 alin. 1 C.p.p., art. 998 C.civ., a fost admisa in parte actiunea civila formulata de partea civila M.C.,  iar inculaptul a fost obligat sa plateasca suma de 50.000 lei daune morale si 5000 lei daune materiale. Au fost respinse celelalte pretentii formulate.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. raportat la art. 313 din Legea nr. 95/2006 au fost admise actiunile civile formulate de partile civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta   si Spitalul Orasenesc   si a fost obligat inculpatul la plata sumelor de 5194,88 lei si respectiv 627,62 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare, la care s-a adaugat dobanda legala de la data ramanerii definitive a hotararii pana la data platii efective.
In baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1 100 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatoria a retinut ca in data de 29.02.2008, in jurul orelor 16, partea vatamata M.C. se afla in cartierul T.    si isi cauta cartea de identitate, pe care o pierduse cu o luna in urma. Pe strada, o femeie pe care aceasta nu o cunostea, i-a spus ca actul de identitate se afla la un barbat care locuieste vizavi de gradinita de pe str. G., la etajul al treilea si al carei apartament are o usa maro la intrare. Partea vatamata a intrat in scara F a blocului nr. 13, de pe str. G., si a sunat la usa apartamentului nr. 83. Inculpatul S.O.A. i-a deschis usa si a tras-o in locuinta, dupa care a incuiat usa. I-a cerut partii vatamate sa stea pe scaun si sa isi dea haina jos, dupa care inculpatul a inceput sa o traga de par si sa o loveasca cu pumnii si picioarele, a obligat-o sa se dezbrace, i-a cerut sa mearga in dormitor si sa se puna in pat. Partea vatamata speriata, s-a conformat intru totul, iar in dormitor, inculpatul a inceput sa bea votca, turnandu-i in pahar si partii vatamate si cerandu-i sa bea, insa aceasta a gustat doar si a aruncat bautura pe jos cand inculpatul nu era atent. Inculpatul i-a dat apoi partii vatamate sa bea si bere, insa aceasta a procedat la fel, dupa care a plecat sa mai cumpere bauturi alcoolice, cerandu-i partii vatamate sa stea in pat si sa nu se miste. Dupa plecarea inculpatului, partea vatamata a incercat sa plece din locuinta, insa a constatat ca usa era incuiata cu incuietoarea de jos, deoarece nu a reusit sa o deschida dupa ce a dezasigurat yala. Desi a luat in mana telefonul mobil, partea vatamata nu a reusit sa formeze nici un numar, deoarece nu avea la ea ochelarii de vedere si nici nu se pricepea sa apeleze de pe acel telefon. Inculpatul s-a intors avand asupra sa bere si votca, a continuat sa bea, dupa care i-a introdus partii vatamate in vagin, partea superioara a unei sticle de plastic, insa partea vatamata i-a spus ca o doare ( aceasta sangerase in urma incercarii inculpatului de a-i introduce in sticla in vagin), si i-a cerut sa o lase sa mearga la baie.  Inculpatul a lasat-o, iar dupa ce partea vatamata s-a intors, inculpatul a continuat sa bea. Deoarece bautura s-a terminat din nou, inculpatul a plecat in jurul orei 2200 sa mai cumpere, incuind din nou usa in partea de jos ( intre timp inculpatul a ascuns intr-o debara din bucatarie haina partii vatamate, in care aceasta isi pusese telefonul mobil).
Partea vatamata a incercat sa iasa din locuinta, insa a constatat ca aceasta era incuiata si a realizat ca singura sansa de scapare era sa sara pe fereastra. Si-a luat hainele pe care le-a mai gasit si s-a aruncat in gol, fiind gasita de niste trecator, care au anuntat Politia si salvarea.
Inculpatul s-a reintors in locuinta si, vazand geamul deschis si ca partea vatamata nu mai era acolo, si-a dat seama ca aceasta sarise de la etaj si a inceput sa ascunda lucrurile acesteia : a pus pantofii acesteia pe sifonierul din dormitor, plasa in care se afla portofelul partii vatamate continand diferite acte a mutat-o in hol ( din dormitor), ochelarii i-a pus pe un corp de mobilier din sufragerie, telefonul l-a dezmembrat si l-a pus in dulap, iar cartea provizorie de identitate a partii vatamate a aruncat-o dupa dulapul din dormitor.
Inculpatul a incuiat usa locuintei cu yala si nu le-a deschis politistilor sositi la fata locului, astfel incat acestia au fost nevoiti sa o sparga pentru a putea patrunde in locuinta, unde l-au gasit pe inculpat in patul din dormitor. Bunurile partii vatamate au fost gasite de politisti cu ocazia celor doua cercetari la fata locului, efectuate in datele de 29.02.2008 si 05.03.2008.
Partea vatamata a suferit leziuni cranio-faciale care au necesitat 4-5 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare si nu i-au pus in primejdie viata. La nivelul organelor genitale externe, partea vatamata a suferit leziuni traumatice care au necesitat 6-7 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, iar la nivelul coloanei vertebrale leziuni traumatice produse prin cadere de la inaltime, care au necesitat 50-55 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
Leziunile vertebrale au necesitat repetate spitalizari si traumatisme medicamentoase  in ambulatoriu, astfel incat durata ingrijirilor medicale necesare vindecarii acestora s-a prelungit la un total de 90-100  (nouazeci-una suta ) zile.
In urma acestor leziuni s-au constituit pareze de nervi sciatici, ceea ce constituie, din punct de vedere medico-legal, o infirmitate partiala permanenta.
 Din raportul de constatare medico-legal, aflat la filele 58-60 din dosarul de urmarire penala, a rezultat ca partea civila a suferit mai multe tipuri de leziuni :
- cranio-faciale recente, care s-au putut produce prin lovire repetata cu corpuri dure, au necesitat 4-5 zile ( patru-cinci) de ingrijiri medicale pentru vindecare si nu au pus in primejdie viata victimei
- la nivelul organelor genitale externe, leziuni traumatice recente, care s-au putut produce in cadrul unei actiuni mecanice locale traumatice cu violenta ( posibil in incercarea de  introducere a unui corp dur, strain, in vagin, si au necesitat 6-7 zile   ingrijiri medicale pentru vindecare si nu au pus in primejdie viata acesteia
- leziuni traumatice recente care s-au putut produce prin cadere de la inaltime, pot data de asemenea din 29.02.2008 si necesita 50-55 ( cincizeci-cincizeci si cinci ) zile de ingrijiri medico-legale pentru vindecare, daca nu survin complicatii; leziunile vertebrale au necesitat repetate spitalizari si traumatisme medicamentoase in ambulatoriu, astfel incat s-a prelungit durata ingrijirilor medicale necesare vindecarii acestora la un total de 90-100 ( nouazeci-una suta) zile; in urma acestor leziuni s-au constituit pareze de nervi sciatici, ceea ce constituie din punct de vedere medico-legal, o infirmitate partiala permanenta.
Din raportul de expertiza medico-legala aflat la filele 197-202 a rezultat ca ulterior, datorita complicatiilor aparute la nivelul leziunilor vertebrale, partea vatamata a necesitat repetate spitalizari si tratamente medicamentoase prelungindu-se durata zilelor de ingrijiri medicale la 90-100 zile, si a suferit pareze de nervi sciatici, reprezentand o infirmitate fizica partiala permanenta.
 Initial inculpatul nu a dorit sa dea nici o declaratie in cauza ( fila 90 dosar urmarire penala), iar apoi a sustinut ( filele 91-92 dosar urmarire penala), ca partea vatamata  a sosit la el acasa si i-a cerut bani, ca au discutat si au consumat bere si votca, dupa care el a plecat sa mai cumpere de baut; a mai sustinut ca dupa ce s-a intors, a incercat sa intretina un raport sexual cu partea vatamata, si, desi aceasta s-a dezbracat si nu s-a opus, nu a reusit, deoarece nu a avut erectie; inculpatul a mai declarat ca a plecat din nou dupa bautura, lasand-o pe partea vatamata dezbracata, pe marginea patului, iar cand a revenit aceasta nu mai era, si, deoarece la scurt timp a auzit sirena Salvarii, a realizat ca partea vatamata sarise pe geam. Inculpatul a negat ca ar fi supus partea vatamata la acte sexuale si a mai sustinut ca el s-a speriat si de aceea nu le-a deschis politistilor.
In fata instantei, inculpatul a dat o declaratie similara, adaugand insa, ca partea vatamata i-a cerut de baut si i-ar fi propus sa intretina relatii sexuale, ca aceasta i-ar fi sugerat sa mearga sa mai cumpere de baut, ca nu a incuiat usa la nici una din plecarile sale din locuinta ( si chiar daca ar fi incuiat, putea incuia doar cu yala, pentru ca doar aceasta functiona, insa putea fi deschisa fara cheie din interior), ca s-a speriat cand s-a intors si nu a mai gasit-o in locuinta, realizand ca aceasta a sarit pe geam. Inculpatul a negat ca ar fi agresat-o pe partea vatamata, ca ar fi lipsit-o de libertate impotriva vointei ei si ca ar fi introdus capatul sticlei de plastic in vagin. Inculpatul a negat ca ar fi ascuns o parte din bunurile partii vatamate, iar pentru ascunderea restului de lucruri ale acesteia nu a putut oferi explicatii plauzibile.
 Judecatoria a apreciat sustinerile inculpatului ca fiind neverosimile, pentru mai multe motive :
In primul rand daca inculpatul ar fi fost nevinovat de savarsirea unei infractiuni, nu ar fi avut nici un motiv sa  se sperie la sosirea organelor de politie ( asa cum el insusi a sustinut) si sa refuze sa deschida usa, astfel incat sa fie nevoie ca aceasta sa fie sparta de politisti pentru a putea patrunde in interior. In al doilea rand, faptul ca usa nu a fost rupta de politisti in dreptul incuietorii din partea de jos ( ceea ce insemna ca usa a fost incuiata doar cu yala de sus), nu inseamna ca atunci cand partea vatamata era in locuinta, inculpatul a incuiat usa tot cu yala ( care s-ar fi putut deschide din interior); in plus nu exista nici o dovada in sensul ca, la data comiterii infractiunilor, incuietoarea din partea de jos a usii era defecta ( martorul T. nu a putut confirma aceasta sustinere a inculpatului). In al treilea rand, daca partea vatamata ar fi stat in locuinta inculpatului de bunavoie, si daca acesta nu ar fi incuiat usa, nu exista nici un motiv rezonabil pentru ca aceasta sa sara pe fereastra dupa plecarea acestuia si nici sa faca aceasta complet dezbracata, cu o parte din haine in brate si sa se imbrace doar dupa aceea, sub privirile trecatorilor adunati langa ea.
Desi inculpatul a sustinut ca partea vatamata se afla in stare foarte avansata de ebrietate, din actele medicale si medico-legale ale dosarului nu a rezultat aceasta imprejurare. 
S-a mai relevat ca este adevarat ca partea vatamata depusese o cerere pentru eliberarea unui nou act de identitate, dar acest fapt nu era de natura sa o impiedice pe aceasta sa il mai caute pe cel pierdut si sa reajunga in zona in care credea ca a avut loc pierderea.
Inculpatul a negat ca ar fi introdus partea superioara a unei sticle de plastic in vaginul partii vatamate, insa aceasta sustinere s-a considerat ca a fost infirmata de declaratiile partii vatamate care se coroboreaza cu concluziile raportului de constatare medico-legala, unde la punctul 2, se arata ca la nivelul organelor genitale externe, partea vatamata a prezentat leziuni ce s-ar fi putut produce prin incercarea de introducere a unui corp strain in vagin. In plus, pe cearceaful de pe patul inculpatului s-a gasit o pata de sange ( despre care partea vatamata a sustinut ca a fost produsa cand inculpatul a incercat sa introduca sticla in vagin), iar, cum insusi acesta a recunoscut, pata nu exista inainte de sosirea partii vatamate in locuinta sa.
Martora N. P. a declarat  in cursul urmaririi penale, ca a fost in locuinta inculpatului, pe care il cunostea de cateva luni, deoarece acesta i-a propus sa intretina relatii sexuale cu el contra cost. Martora a aratat ca inculpatul a incuiat usa de la intrarea in locuinta, introducand cheia in buzunar, dupa care a inceput sa bea tuica si s-a napustit asupra ei, smulgandu-i hainele; martora a mai relatat ca inculpatul i-a pus un cutit in gat si a amenintat-o cu moartea, folosind un cutit. Martora a mai relatat ca inculpatul a descuiat usa la un moment dat, iar in cele din urma ea a reusit sa fuga din locuinta. Inculpatul a contestat sustinerile martorei, insa declaratia martorei constituie proba in dosarul penal, neputand fi infirmata doar prin declaratia inculpatului; in plus faptul ( invocat de inculpat ) ca acesta practica prostitutia, nu este de natura a atribui caracter mincinos declaratiei sale.
 Impotriva sentintei penale mai sus mentionate, inculpatul a declarat, in termen legal, apel. Prin calea de atac exercitata, inculpatul a solicitat in esenta,  achitarea sa, sustinand ca nu a comis faptele pentru care a fost trimis in judecata.
Instanta de apel a  audiat inculpatul,  a dispus intocmirea unei completari la raportul de constatare medico-legala  din 19.03.2008. In faza apelului, s-a incercat reaudierea martorei N.P., dar aceasta nu a fost gasita, motiv pentru care s-au aplicat prevederile art. 327 alin. 3 C.p.p..
Inculpatul a depus la dosar memorii, precum si o fotografie a usii de la intrarea in locuinta sa.
Examinand hotararea atacata prin prisma apelului formulat, a actelor dosarului, dar si din oficiu, sub toate aspectele de legalitate si temeinicie, tribunalul apreciaza ca apelul nu este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria S., inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea in concurs a doua infractiuni : infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art. 189 alin. 1,2 C.p. si cea de viol prev. de art. 197 alin. 1,2 lit. c C.p..
Instanta de fond, retinand vinovatia inculpatului la savarsirea celor doua fapte penale, l-a condamnat relevand o stare de fapt, care, chiar daca nu este impartasita in totalitate de tribunal, atrage aceleasi incadrari juridice ale faptelor.
Referitor la infractiunea de lipsire de libertate , inculpatul a sustinut ca nu este vinovat, intrucat a parasit de doua ori locuinta, ocazii cu care victima ar fi putut sa plece.
Consideram ca aceasta aparare nu are relevanta juridica, fata de faptul ca, sub aspectul laturii obiective, infractiunea de lipsire de libertate presupune impiedicarea unei persoane de a se deplasa si actiona in conformitate cu propria sa vointa, iar in ceea ce priveste perioada de timp in care victima trebuie sa fie lipsita de libertate, legea nu impune nicio durata, ceea ce inseamna ca lipsirea de libertate va constitui infractiune atunci cand se realizeaza urmarea pretinsa de lege, si anume atunci cand partea vatamata este in mod efectiv impiedicata de a se deplasa si actiona potrivit vointei sale.
Din actele dosarului ( inclusiv declaratiile inculpatului) rezulta cu certitudine ca partea vatamata a stat in locuinta inculpatului aproximativ din jurul orei 1530 pana in jurul orei 2200 seara, si ca inculpatul a plecat din apartament de doua ori.
De asemenea, in mod neindoielnic, de la sosirea in locuinta inculpatului si pana la prima plecare a inculpatului a trecut un timp, perioada in care victima sustine ca a fost lovita de inculpat, ca a fost amenintata de acesta, ca l-a implorat sa o lase sa plece ( f.67, 71 dosar urmarire penala, f. 173-174 dosar Judecatorie), sustineri care se complinesc cu  actele medico-legale intocmite in cauza.
Prin urmare, chiar si pana la prima plecare a inculpatului din locuinta, se poate constata ca infractiunea de lipsire de libertate a victimei se consumase, intrucat prin actiunea inculpatului a fost impiedicata libertatea de miscare a partii vatamate.
De altfel, infractiunea ar fi existat chiar si in situatia in care faptuitorul ulterior, de bunavoie ar fi eliberat victima, practica judiciara fiind constata sub acest aspect.
Din aceasta perspectiva, sustinerea inculpatului ca a lasat  usa descuiata, ori afirmatiile victimei ca a auzit inculpatul cand a inchis usa, ca de spaima aceasta nu a reusit sa descuie usa, nu mai au relevanta din punct de vedere juridic, respectiv  din punctul de vedere al existentei si al intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate.
De asemenea, tribunalul constata ca declaratiile partii vatamate se coroboreaza cu actele medico-legale aflate la dosar ( raportul de constatare medico-legala – ca si mijloc de proba stiintific, obiectiv care diferentiaza intre leziunile victimei, descriindu-le si concluzionand ca in afara  de leziunile produse prin cadere, partea vatamata a prezentat si leziuni traumatice cranio-faciale care s-au putut produce la data de 29.02.2008 prin loviri repetate cu corpuri dure), precum si cu C.D.-ul ( f. 88 dosar urmarire penala) ce contine inregistrarea audierii partii vatamate la spital, in data de 01.03.2009 prin urmare, la scurt timp dupa incident.
In ceea ce priveste infractiunea de viol, tribunalul apreciaza ca incadrarea juridica data faptei este corecta, fiind conforma cu dispozitiile deciziei nr. III din 23 mai 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata asupra recursului in interesul legii, si, prin urmare, conform art. 4142 alin. 3 C.p.p., obligatorie pentru instante, motiv pentru care impartaseste considerentele expuse de judecatorul fondului.
Potrivit considerentelor deciziei mai sus mentionate, a raportului de constatare medico-legal intocmit in cauza, a completarii la acest raport (f. 47 dosar Tribunal), si fata de starea de fapt retinuta in prezenta speta, actul sexual,  daca s-a realizat prin folosirea unui corp strain si a avut loc prin orice forma de constrangere, reprezinta infractiunea de viol.
Totodata instanta nu poate retine critica apelantului (f. 33), conform careia in sentinta atacata nu se mentioneaza si nu se dovedeste daca s-a obtinut satisfactia sexuala, avand in vedere ca existenta infractiunii de viol nu este conditionata de imprejurarea ca faptuitorul sa fi obtinut satisfactie sexuala, ci este suficienta folosirea oricarei modalitati in scopul  obtinerii  unei satisfactii sexuale, actionand asupra sexului.
Pe de alta parte, este adevarat ca unele dintre sustinerile apelantului ( cum ar fi faptul ca in mod gresit a retinut Judecatoria - f. 267- ca partea vatamata a sarit pe fereastra complet dezbracata, desi avea pe ea o haina rosie, ca nu s-a identificat sticla cu dop folosita la comiterea infractiunii, ori ca victimei nu i s-a stabilit alcoolemia) sunt reale, insa ele in cauza nu au relevanta din punct de vedere juridic.
De asemenea, nici celelalte sustineri ale inculpatului nu pot fi retinute de instanta, intrucat ori nu sunt intemeiate, ori nu produc consecinte juridice. Astfel, ? inculpatul a imputat victimei nerecunoasterea unei retete obtinute in localitatea R., desi respectiva reteta a fost emisa pe numele altei persoane ( f. 17, 18 d.u.p.); ? ca in realitate  nu a ascuns bunurile partii vatamate, insa  martorul T. a relatat ca politistii, in prezenta sa, a vecinului O. si a inculpatului, au efectuat cercetarea la fata locului, cercetare necesara si stringenta in situatia existenta, pentru descoperirea si fixarea urmelor infractiunii conform art. 129 si urm.  C.p.p., sens in care martorii au si semnat procesul-verbal incheiat; ? mai mult, inculpatul, personal sau prin aparator – intrucat,  dupa cum rezulta si din actele dosarului, a beneficiat de asistenta juridica - putea formula plangeri impotriva oricarui act de urmarire penala, ceea ce insa nu s-a intamplat. In acest context, instanta de fond a si subliniat ca pretinsa nerespectare a disp. art. 214, 221 C.p.p. trebuia  invocata de inculpat in termenul impus de art. 197 al. 4 C.p.p. ( nu aliniatul 3 cum din eroare s-a mentionat); ? nici critica adusa de apelant mentiunii: „ s-au putut produce”  utilizata in rapoartele medico-legale nu este intemeiata, deoarece in mod uzual si firesc, aceasta este exprimarea intrebuintata de specialisti la intocmirea actelor medico - legale.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul apreciaza ca vinovatia inculpatului la comiterea faptelor pentru care a fost trimis in judecata a fost dovedita si prin urmare apelul declarat de inculpat nu este intemeiat.
Drept consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 379 pct. 1 lit.  b C.p.p., tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, si va mentine sentinta atacata.
In temeiul art. 350 C.p.p., art. 383 C.p.p., tribunalul va mentine starea de arest a inculpatului. 
In conformitate cu art. 88 C.p. se va deduce din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive incepand cu  01.03.2008.
In baza art. 192 alin. 2 C.p.p., va fi obligat apelantul S.O.A. la cheltuieli judiciare in favoarea statului in apel in cuantum de 600 lei, din care 200 lei reprezinta onorariu avocat din oficiu ce se va suporta din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.