Aplicarea teoriei impreviziunii in contractele de achizi?ii publice. Condi?iile adaptarii contractului.

Aplicarea teoriei impreviziunii in contractele de achizi?ii publice. Condi?iile adaptarii contractului.


             Avand in vedere ca in cauza, contractul de lucrari este incheiat in baza OUG nr.34/2006, prevederile care reglementeaza adaptarea contractului pot fi doar cele speciale reglementate de OUG 34/2006 - art.252, fara ca acestea sa poata fi complinite cu prevederile dreptului comun referitoare la impreviziune, in spe?a dispozi?iile art.1271 din Codul Civil invocate de reclamanta.
              
 Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 1744/21 noiembrie 2016

         Prin sentinta nr…/CA/2016  Tribunalul  Sibiu  a respins  actiunea  in contencios - administrativ formulata si precizata  de reclamanta  S.C D. SA, prin administrator judiciar Casa de Insolventa T. Filiala C. SPRL impotriva paratei  SOCIETATEA  NATIONALA  DE  GAZE  NATURALE  R.  S.A. A obligat reclamanta la plata catre parata a sumei de  11050 lei cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta  S.C D.  SA  prin care a solicitat  admiterea recursului, anularea sentintei atacate si rejudecand cauza in fond, sa se admita cererea de chemare in judecata astfel cum a fost aceasta precizata.
In expunerea motivelor, s-au aratat in esen?a urmatoarele:
OUG  nr.34/2006 reprezinta legea speciala in ceea ce priveste contractul de lucrari pentru sonda 1  Idiciu, insa aceasta trebuie coroborata si cu prevederile Codului civil, iar aplicabilitatea OUG nr.34/2006 nu exclude completarea acesteia cu prevederile Codului civil in ceea ce priveste aspectele nereglementate de  Ordonanta.
Retinerea instan?ei de fond, conform careia in cauza au autoritate de lucru judecat cele statuate prin Decizia pronun?ata in dosarul nr…/…/2013 cu privire la natura juridica a contractului de executie lucrari este neintemeiata ?i nelegala, litigiul care a facut obiectul dosarului nr…/…/2013 purtandu-se intre alte par?i. Astfel, considera ca, in cauza, nu exista autoritate de lucru judecat cu privire la natura contractului  de achizitie publica, nefiind indeplinite conditiile prescrise de lege in acest sens.
S-a mai re?inut de catre instan?a de fond si faptul ca in caietul de sarcini au fost estimate mai multe dificultati de foraj, dificultati men?ionate si in raportul de expertiza efectuat in cauza, unde s-a aratat ca din rapoartele de foraj rezulta ca pe intervalul 1300 m - 3200 m s-au obiectivat dificultati de foraj generate de tendin?a de deviere naturala a gaurii de sonda, care nu au fost estimate in proiect. Tot in expertiza se releva ca, in proiect s-a prevazut efectuarea unor masuratori de deviatie la trei adancimi,  respectiv: 1300 m,  3330 m ?i 3900 m ?i la marsurile de schimbare a sapelor, iar recurenta nu a realizat aceste masuratori.
Apreciaza ca efectuarea acestor masuratori nu ar fi putut conduce la reducerea duratei sondei, nefiind probat raportul de cauzalitate intre cele doua.
La inaintarea ofertei recurenta nu a putut avea in vedere decat durata estimata de catre proiectant a lucrarilor pana la atingerea adancimii-?inta. Este de men?ionat si faptul ca fiecare zi de foraj suplimentara, care nu este datorata culpei executantului (antreprenorului general) genereaza costuri suplimentare cu personal, combustibil, uleiuri, fluid de foraj, apa tehnologica, etc.
In cazul in care proiectul nu prevede o posibilitate de prelungire a duratei, antreprenorul general este lipsit de orice mijloace de a estima costul real al lucrarilor anterior executarii forajului si de adaptare a ofertei la conditiile concrete si imprevizibile. Riscurile avute in vedere de recurenta la incheierea contractului sunt indisolubil legate de proiectul pus la dispozitie de catre intimata-parata, in limita informatiilor furnizate in acel moment.
Chiar in contract, in  art.4.3 coroborat cu art.4.1 se prevede pe de-o parte faptul ca pretul pentru lucrarile executate este de 10.900.000 lei, iar, pe de alta parte lucrarile sunt descrise la art.4.1 ca fiind  "Lucrari pregatitoare provizorii foraj si probe de productie la sonde 1 Idiciu, in perioada convenita si in conformitate cu obligatiile asumate in prezentul contract", cu precizarea ca, perioada convenita, respectiv termenul de executie este prevazut la art.5.1 din contract, anume 9 luni.
Ori, insa?i premisele pe care le-au avut partile in vedere la incheierea contractului, s-au schimbat in mod esential, in sensul ca durata de executie s-a majorat cu un numar de  37  zile fara a exista o culpa a antreprenorului general pentru aceasta durata suplimentara.
Instan?a de fond, a mai re?inut si faptul ca ar fi aplicabile in cauza prevederile art.252 lit.j din OUG nr.34/2006, care prevad ca in caz de lucrari suplimentare se aplica procedura de negociere fara publicarea de anunt prealabil.
          Societatea a incercat negocierea cu autoritatea contractanta, insa negocierile au esuat. In aceste conditii, interpretarea data de instanta de fond duce tocmai inaplicabilitatea textului legal, antreprenorul neavand un drept realizabil, ci doar posibilitatea de participare la o negociere a carui rezultat este stabilit unilateral.
Raportat la concluziile expertizei, s-a mai re?inut de catre instan?a de fond ?i de expert in expertiza administrata in cauza ?i faptul ca dupa adancimea de 1900 m, scaderea vitezei de forare s-a datorat utilizarii motorului de fund pentru dirijarea sondei. Aceasta solutie tehnica a fost impusa de  catre  intimata-parata, care ar trebui sa i?i asume ?i orice consecinte in executie datorate acestei solutii tehnice. Mentioneaza ca obiectul Actului aditional nr.2 incheiat intre par?i este in intregime diferit fa?a de obiectul prezentului dosar.
In sentin?a s-a mai re?inut in mod neintemeiat ca, cauzele depasirii duratei proiectate sunt orele de reparatii ?i mentenan?a.
Cu toate acestea, prin  Raportul de expertiza administrat in cauza se releva fara dubiu ca, pe de-o parte este exclusa orice culpa a executantului in aparitia dificultatilor de foraj prezentate aparute la sonda 1 Idiciu, iar pe de alta parte, din raspunsul la obiectivele  6 si 14 din Raportul de expertiza, se arata ca din totalul de 1572 ore care excede duratei proiectate a respectivului interval, numai 887,5 ore reprezinta intervalul de timp productiv pentru efectuarea lucrarilor suplimentare generate de cauzele geo-fizice, iar nu tehnice (sape) - aceasta fiind in fapt perioada pentru care recurenta a solicitat sumele ce fac obiectul prezentului litigiu.
In acest context, instan?a de fond concluzioneaza ca nu exista imprejurari/circumstan?e imprevizibile care sa justifice prelungirea duratei de foraj ?i ca acesta reprezenta un risc cunoscut de reclamanta, astfel ca nu se impune aplicarea art.14.1 din contract privind modificarea pretului cu cheltuieli suplimentare datorate prelungirii contractului prin aparitia dificultatilor de foraj.
Considera ca un motiv fondat pentru formularea prezentei cai de atac este faptul ca instan?a nu a luat in considerare nici macar unul dintre aceste aspecte privind solul de la asemenea adancimi.
            Referitor la natura juridica a contractului de lucrari (foraj), se arata ca instan?a  a afirmat  aplicabilitatea exclusiva a prevederilor Ordonantei, intrucat Contractul este unul administrativ al carui pre? nu poate fi ajustat, astfel ca este inadmisibila orice asociere de regim juridic cu antrepriza, fiind de plano inaplicabile prevederilor Noului Cod civil in general ?i cele din materia impreviziunii, in special.
Este adevarat ca, potrivit art. 3, alin. (1) lit. f, art. 31 lit. a), art. 4, alin. (1), art. 241, alin. (1) lit. a) si alin., (2) din Ordonanta, contractul de lucrari de foraj incheiat ca efect al atribuirii printr-o procedura de achizitie publica este un contract sectorial (administrativ) de achizitie publica, apartenent tipologiei contractului de lucrari. Nu poate fi ignorat ca, potrivit prevederilor art. 3, alin. (1) lit. e) din Legea nr.51/1990 privind autorizarea executarii lucrarilor de construc?ii, se pot realiza ”[...] numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, e) lucrari de foraje si excavari necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea exploatarilor de cariere si balastiere, a sondelor de gaze si petrol (s.n.), precum si a altor exploatari de suprafata, subterane sau subacvatice;”.
Asadar, lucrarile de foraj sunt lucrari de construc?ii supuse autorizarii.
Mai mult, in jurispruden?a sa  Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene a definit contractele de achizitii publice de lucrari ca fiind contracte cu titlu oneros incheiate, in scris, intre un antreprenor si o autoritate contractanta. Asadar, jurispruden?a CJUE recunoaste expressis verbis dubla natura juridica de antrepriza ?i contract administrativ pentru contractele de achizitie publica de lucrari.
De asemenea, trebuie observat ca Ordonanta, nu reglementeaza de plano integral regimul juridic al unui atare contract, preocuparea legiuitorului vizand primordial  procedura de atribuire a respectivelor contracte administrative (art. 9 lit. a din Ordonanta), urmand ca in lipsa unor prevederi derogatorii de la dreptul comun in legislatia speciala din materia achizitiilor publice, dreptul comun sa guverneze Contractul sub aspectul con?inutului concret al raportului juridic obliga?ional izvorat din acesta.
  In materia contractelor sectoriale de achizitie publica legiuitorul a reglementat posibilitatea atribuirii acestuia sau, a fortiori a unui act aditional la un atare contract (accesorium  sequitur  principale), prin procedura negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare [art. 250, alin. (1) lit. d) din Ordonanta, printre alte cazuri, in ipoteza reglementata de dispozitiile art. 252 lit. j) din Ordonanta. 
Institu?ia impreviziunii este deplin compatibila ?i aplicabila in materia contractelor sectoriale de achizitie publica, fiind permisa adaptarea conventionala  a Contractului prin intermediul procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in cazul in care contractarea unor lucrari suplimentare/adi?ionale a devenit necesara pentru indeplinirea contractului datorita unor circumstante imprevizibile (cazul din speta).
De altfel, referitor la aceeasi Sonda 1 Idiciu ?i pentru aceleasi cauze tehnice care ar fi impus identitate de tratament juridic, parata a ini?iat ?i derulat, in doua randuri, procedura negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, conform prevederilor art. 252 lit. j) din Ordonanta.
Potrivit art. 9, alin. (3) fraza I din Contract, executantul nu va fi raspunzator  pentru proiectul ?i caietele de sarcini care nu au fost intocmite de el, intrucat, potrivit art. 10.4. din  Contract, achizitorul are obligatia de a pune la dispozitia executantului intreaga documentatie necesara pentru executia lucrarilor contractate, achizitorul fiind pe deplin responsabil de exactitatea documentelor  ?i  a  oricaror alte informatii furnizate executantului, potrivit art. 10.7. din Contract.
In acest cadrul contractual, prevederile art. 14.1 din Contract, statueaza ca: "In cazul in care: i) volumul sau natura lucrarilor neprevazute; sau ii) conditiile climaterice exceptional de nefavorabile; sau iii) oricare alt motiv de intarziere care nu se datoreaza executantului si nu a survenit prin incalcarea contractului de catre acesta indrepta?esc executantul de a solicita prelungirea termenului de executie a lucrarilor sau a oricarei par?i a acestora, atunci, prin consultare, partile vor stabili: (1) orice prelungire a duratei de executie la care executantul are dreptul; (2) totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adauga la pretul contractului".
In ceea ce priveste dispozitiile legale incidente in speta, se invoca prevederile  art. 1867 NCC, 1271 NCC si art.252  lit. j  din Ordonan?a  aplicabile in materia contractelor sectoriale de achizitie publica.
Clauza  inscrisa  in art. 14.1. din Contract, activata in mod indubitabil in contextul factual constituie  o  atare  clauza de impreviziune, care face o aplicatia prevederilor art. 1271 NCC, respectiv art. 252 lit. j) din Ordonan?a, precum ?i o derogare de la prevederile art.1867, alin.(1) ?i (2) NCC.
In speta, raportat la probatoriul administrat, se observa  faptul ca dificultati tehnice aparute in cursul forajului se circumscriu situa?iei premise apte  sa  declanseze mecanismul impreviziunii  in temeiul art. 14.1. din Contract, intrucat contextual factual invocat in modelul juridic al reclamantei raspunde exigentelor art. 1271 NCC ?i art. 252 lit. j) din Ordonan?a.
Concluzia se impune cu prisosinta de vreme ce recurenta si-a indeplinit integral obligatiile asumate potrivit Contractului, dar pentru o atare executare au fost necesare lucrari suplimentare a caror c/v. este in cuantum de 3,840,149.47 lei (fara TVA), in  timp ce pretul  forfetar  al  Contractului  este de 10,750,731.51 lei (fara TVA).
In speta, recurenta si-a indeplinit toate obligatiile contractuale, aspect evocat de lipsa unei constatari contrare din partea supervizorului paratei din santierul de foraj, insa atingerea obiectivului proiectat s-a realizat in conditii de executie diferite de Proiect, excesiv de oneroase, datorita dificultatilor de foraj nemen?ionate in Proiect.
Cu toate acestea, executarea Contractului a devenit excesiv de oneroasa pentru reclamanta datorita respectivelor dificultati de foraj nemen?ionate in Proiect, care au statutul de schimbare exceptionala a imprejurarilor avute in vedere la momentul contractarii, de vreme ce exced Proiectului, iar, raportul dintre c/v lucrarilor suplimentare ?i pretul forfetar, explicat mai sus, ar face vadit injusta ?i nelegala obligarea debitorului la executarea obligatiilor in conditiile de pre? forfetar stipulate in Contract.
Astfel fiind, raportat la proba?iunea administrata ?i amplu analizata recurenta solicita sa se ia act ca toate conditiile schimbarii exceptionale a imprejurarilor din momentul contractarii, reglementate de prevederile art. 1271, alin. (3) lit. a-d NCC, sunt cumulativ indeplinite in sensul ca:
- Schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea Contractului;
- Schimbarea imprejurarilor, precum si intinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor, in mod rezonabil, in momentul incheierii Contractului, avand in vedere caracterul exceptional al schimbarii conditiilor geo-tehnice din gaura de sonda, care exced de plano Proiectului, dar concomitent  nu pot fi circumscrise fortei majore, astfel cum a statuat Raportul de Expertiza; 
- Niciuna dintre par?i nu si-a asumat contractual riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si-ar fi asumat un atare risc, de vreme ce prevederile art.14.1. din Contract, interpretate conform  art. 1266 alin. (1) NCC si art. 252 lit. j) din Ordonan?a, exclud de plano orice teorie contrara;
- Recurenta a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a Contractului.
In drept, a invocat prevederile art.466  ?i urmatoarele  din NCPC, art.28716  alineat 1 din Ordonanta de Urgenta nr.34/2006 privind achizitiile publice, art. 115 alin.1 din Legea nr.85/2014 ?i orice alta dispozitie legala incidenta in aceasta materie.
Intimata – parata Societatea Nationala de Gaze Naturale R. SA a depus intampinare, fila …, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate ca fiind legala.
In motivare se arata ca, in mod legal, instan?a de fond a re?inut, in urma analizarii naturii juridice a contractului de achizitie publica de lucrari (foraj), ca acest contract este un contract administrativ, respingand sustinerile recurentei reclamante ca ar avea o natura mixta, respectiv contract sectorial de antrepriza pentru lucrari de construc?ii.
In mod legal, instan?a de fond a re?inut ca avand in vedere natura de act administrativ a contractului de achizitie publica de lucrari, in prezenta cauza nu se aplica teoria impreviziunii, ci doar prevederile speciale care reglementeaza adaptarea contractului prevazute de dispozitiile art.252 din  OUG nr. 34/2006, fara ca aceste dispozitii speciale sa se completeze cu dispozitiile dreptului comun cu privire la impreviziune.
In cauza, s-a dispus si efectuat o expertiza tehnica specialitatea “petrol ?i gaze” care nu a fost contestata de nici una dintre par?i.
Prin raportul de expertiza efectuat, expertul raspunzand la obiectivul nr. 9, a aratat ca lucrarile suplimentare au facut obiectul Actului aditional nr. 2 la contractul de lucrari nr…/26.09.2012 pentru “Lucrari suplimentare pentru combaterea tendin?ei de deviere naturala a sondei 1 Idiciu”.
Precizeaza ca lucrarile suplimentare sunt acele lucrari neprevazute in caietul de sarcini, pe care beneficiarul le solicita executantului in timpul derularii contractului. Nu pot fi considerate lucrari suplimentare lucrarile efectuate de catre executant fara acordul beneficiarului si pretinse acestuia din urma dupa executarea lor. In categoria lucrarilor suplimentare s-ar putea include, spre exemplu solicitarea de adancire a sondei (sau a unei faze de foraj), prelevarea de carote mecanice neincluse in caietul de sarcini, executarea unor reprize de investigatii geofizice in sonda altele decat cele cuprinse in caietul de sarcini. In niciun caz nu intra in aceasta categorie neincadrarea in parametrii de performanta estimati in faza de proiectare si asumati de catre contractant prin depunerea ofertei intr-o procedura de achizitie publica lucrari.
In cauza, conditiile geologice nu au fost diferite de cele estimate  in caietul de sarcini, fapt dovedit in raportul de expertiza la obiectivul nr. 4, in care se precizeaza ca „rocile descrise in Masterlogul cabinei MLU-Mud Logging Unit pe cele doua intervale (in urma analizei microscopice a detritusului la site) nu difera substantial”, in realitate in acest memoriu tehnic nu sunt men?ionate incertitudini de natura geologica.
Chiar daca in timpul forajului s-ar constata conditii geologice diferite de cele estimate in fazele de proiectare (geologica si de executie), cu alte cuvinte daca  pentru lipsa de performanta „ar fi de vina pamantul”, nu exista nicio clauza sau norma legala pentru care beneficiarul lucrarii ar trebui sa suporte aceste diferente.
Inca din faza de clarificare a cerintelor caietului de sarcini, toti ofertantii participanti au luat la cunostinta despre faptul ca exista incertitudini de natura geologica (adresa nr…/16.08.2012).  De asemenea, expertul afirma la p. 10 din expertiza (obiectivul nr. 4) ca „viteza mecanica depinde atat de conditiile geologice existente in teren cat  ?i de tehnologia de foraj aplicata” si ca „vitezele mecanice au scazut semnificativ si datorita regimurilor de foraj specifice pentru dirijarea sondei cu motorul de fiind (…) implicit conducand la marirea duratei de sapare a sondei.” Dar, aceasta „marire a duratei” a facut obiectul actului aditional, a?a incat nu mai poate fi folosita ca justificare pentru a solicita cheltuieli suplimentare.
In acelasi raport de expertiza, expertul a constatat ca recurenta - reclamanta a folosit sape de foraj cu alte coduri IADC decat cele ofertate ?i men?ionate  in proiect, ca aceste sape  aveau diferite grade de uzura inainte de a fi introduse in sonda, prin raspunsurile la obiectivele nr. 8 - p.15 (sa se precizeze daca sapele de foraj au corespuns codurilor IADC stabilite prin proiect), obiectivul nr. 10 - p.17 (sa se stabileasca daca sapele de foraj folosite de catre reclamanta  D. SA au fost noi/adecvate executarii lucrarii de foraj) obiectivul nr. 11 - p. 17-18 (sa  se stabileasca cate sape de foraj au fost folosite in executarea forajului  ?i daca acestea au fost conforme ofertei tehnice depuse de catre D. SA), obiectivul nr. 12 - p. 18 (sa se stabileasca cauza multiplelor marsuri de inlocuire a sapelor), obiectivul nr. 13 - p. 18-19 (sa  se determine daca  in gaura de sonda au ramas sape de foraj/componente/role ale sapelor ?i cauzele pentru care acestea au ramas acolo...) care a concluzionat ca sapele au avut un grad de uzura avansat („numai doua sape au fost noi (cod IADC 117 ?i 137) iar restul de 13 sape au fost recuperate ?i refolosite”).
Exista o serie de factori obiectivi ce influenteaza procesul de foraj al sondei, ei fiind definiti de conditiile geologice existente in-situ (litologia si tectonica stratelor  geologice ale rocilor traversate, inclinarea  stratelor, existenta fluidelor in porii formatiunilor geologice traversate, nivelul de presurizare al acestor fluide, etc.), conditii necunoscute, dar estimate functie de nivelul de cunoastere al momentului, in faza de proiectare geologica si proiectare a forajului sondei. in mod transparent, in procesul de achizitie publica a lucrarilor, prin intermediul caietului de sarcini publicat pe SEAP (pentru lucrari de suprafata si pentru lucrari de adancime), SNGN Romgaz SA a pus la dispozitia ofertantilor toate informatiile disponibile (fie ele de natura geologica sau nu), dar si cerintele sale referitoare la sonda, privita ca si obiectiv de investitii prin care, daca se confirma existenta hidrocarburilor (gaze naturale), isi propune sa le aduca la suprafata in vederea introducerii lor in sistemul national de transport gaze naturale.
De asemenea, o alta categorie de factori care influenteaza in mod covarsitor performanta in foraj sunt factorii subiectivi care pot influenta procesul de foraj al unei sonde, cel putin in aceeasi masura cu factorii obiectivi. in aceasta categorie de factori sunt inclusi: dotarea tehnica echipamente dispozitive si consumabile a contractantului de foraj; regimul de foraj (apasare pe sapa, turatie debit de circulatie, etc.) folosit; alocarea resurselor necesare unei bune derulari a proceselor ce contribuie la realizarea obiectivelor; nivelul de experienta si pregatire profesionala a echipelor; indeplinirea obligatiilor contractuale asumate cu buna-credinta.
Asadar, este alegerea executantului asupra dotarii tehnice cu echipamente ?i consumabile, a regimului de foraj pentru a realiza lucrarea in mod corespunzator, in caz contrar urmand a suporta riscurile neexecutarii obligatiilor corespunzatoare asumate prin contract. Unele a?a-numite dificultati de foraj pot fi chiar rezultat al actiunii umane incorecte sau neadaptate conditiilor geologice obiective intalnite. De exemplu, o pozitionare neadecvata a stabilizatorilor in cadrul garniturii de foraj poate conduce la obtinerea unui traiect nedorit al gaurii de sonda, la fel cum o lipsa de centrare a turlei instala?iei de foraj poate duce la realizarea unei gauri de sonda deviata inca de la primii metri sapa?i.
            Ca dovada a celor afirmate mai sus sunt raspunsurile la clarificarile solicitate in faza de atribuire a contractului (adresa nr…/…), deci anterior incheierii contractului: in conditiile respectarii cerintei „cu actionare independenta”, se poate folosi o instalatie de foraj F.320 E; da, oferta poate contine o normare a forajului diferita de cea din caietul de sarcini, fara ca aceasta sa fie considerata oferta alternativa; da, se accepta utilizarea sapelor PDC, in locul celor estimate in caietul de sarcini. De unde se poate constata faptul ca ofertantii printre care ?i recurenta - reclamanta au avut un mare  grad de libertate la intocmirea ofertei, putand sa-?i impuna propriile constrangeri contractuale, atat din punct de vedere al duratei de realizare, cat  ?i din punct de vedere al echipamentelor (sape de foraj) cu care isi propun sa opereze.
Fa?a  de cele expuse, in mod legal, instan?a de fond, a concluzionat ca “aparitia dificultatilor de foraj nu reprezinta o imprejurare imprevizibila, ci este un risc normal in efectuarea unor lucrari de foraj, astfel ca nu se impune a se apela la clauza contractuala de la art.14.1 privind modificarea pretului cu cheltuieli suplimentare datorate prelungirii duratei contractului prin aparitia dificultatilor de foraj, nefiind incidente conditiile art. 252 lit.j) din OUG nr. 34/2006, in sensul ca  nu este indeplinita conditia generala a existentei unor circumstante imprevizibile ce fac necesara achizitia unor lucrari care nu au fost incluse in contractual initial” ?i ca “nefiind indeplinita aceasta conditie generala, nu mai este cazul a se analiza si celelalte cerinte necesar a fi indeplinite cumulative”, astfel incat se impune respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentin?ei nr…/23.02.2016 pronun?ata de Tribunalul Sibiu ca fiind legala.
In drept, a invocat dispozitiile art. 490 al.2) NCPC raportat la art. 205 NCPC.
Analizand recursul formulat, Curtea a constatat urmatoarele:
            Potrivit  art.488 alin.1 NCPC  casarea  unor hotarari se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate enumerate la pct.1-8, motivele invocate incadrandu-se in prevederile art.488 alin.1 pct.8 NCPC, respectiv gresita aplicare a dispozitiilor de drept material incidente in cauza.
           Referitor la criticile formulate de reclamanta privind natura juridica a contractului, in acord cu prima instan?a, se re?ine ca, contractul pretins a fi adaptat este un contract administrativ, fiind incheiat intr-o procedura de  achizitie publica de executare lucrari.
         Contractul administrativ poate fi definit ca un acord de vointa intre o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta si un particular, prin care particularul se angajeaza, in schimbul unei sume de bani, sa asigure functionarea unui serviciu public, ori sa efectueze o lucrare publica a caror organizare reprezinta obligatii legale ale administratiei.
         In cauza s-a incheiat un contract de achizi?ie publica de lucrari, definit de dispozi?iile art.3 lit. f din  OUG nr.34/2006, forma in vigoare la data incheierii acestuia,  ca fiind contractul comercial care include si categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, in sensul prezentei ordonante de urgenta.
A?adar, pornind de la defini?iile anterior prezentate, se re?ine ca prezentul contract de lucrari este incheiat in baza OUG nr.34/2006, intre parata SNGN  R.M.  SA, in calitate de autoritate contractanta – achizitor ?i reclamanta SC  D. SA, in calitate de executant, in urma unei licita?ii publice deschise organizate in vederea executarii lucrarilor pregatitoare provizorii foraj ?i probe de produc?ie la sonda 1 Idiciu, clauzele sale fiind cuprinse intr-un caiet de sarcini intocmit de autoritatea contractanta in baza legii ?i in vederea satisfacerii interesului general.
In ceea ce prive?te pretinsa autoritate de lucru judecat re?inuta de tribunal cu privire la natura contractului, avand in vedere o spe?a similara care a avut ca obiect un alt litigiu derulat intre aceea?i parata ?i o alta societate de foraj, se constata ca de?i prima instan?a a re?inut doar efectul pozitiv al puterii de lucru judecat al hotararii pronun?ate in cauza, dispozi?iile  art.431 alin.2  NCPC  nu sunt incidente in cauza, in spe?a de fa?a fiind vorba despre calificarea unui alt contract de achizi?ie publica.
Cu toate acestea, in mod corect a re?inut judecatorul fondului imprejurarea ca sunt nefondate sus?inerile recurentei privind natura mixta a contractului, fa?a de considerentele anterior expuse, neputand fi primita sus?inerea potrivit careia contractul in cauza ar avea o dubla natura juridica intrucat este incheiat intre un antreprenor ?i o autoritate contractanta.
In raport de toate aceste considerente, in contractul de fata, in acord cu prima instan?a, se re?ine ca  prevederile care reglementeaza adaptarea contractului pot fi doar cele speciale reglementate de  OUG  nr.34/2006-art.252, fara ca acestea sa poata fi complinite cu prevederile dreptului comun referitoare la impreviziune, in spe?a dispozi?iile art.1271 din Codul civil invocate de reclamanta.
Conform art.252 din OUG nr.34/2006 pentru atribuirea contractului sectorial, autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai in urmatoarele cazuri: j) atunci cand este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza, si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: - atribuirea sa fie facuta contractantului initial; lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sunt strict necesare in vederea indeplinirii acestuia.
De altfel aceste prevederi valorifica jurisprudenta CJUE in materia Directivei privind achizitiile publice. Articolul 31 (2)(b) si 31 (4)(a) din Directiva privind achizitiile publice autorizeaza utilizarea, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii, procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in legatura cu achizitionarea de produse suplimentare, servicii sau lucrari care nu au fost acoperite de contractul existent. Acest lucru implica faptul ca prin modificarile contractelor existente se poate solicita o noua procedura de atribuire a contractului. In caz contrar, prevederile art.31(2)(b) si 31(4)(a) ar  fi  fost inutila. Rezulta din jurisprudenta constanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CEJ), ca normele privind achizitiile publice se aplica chiar si dupa incheierea contractului. Poate fi rezumat din jurisprudenta CEJ ca principiile egalitatii de tratament si transparentei se aplica chiar si dupa incheierea contractului, si ca aceste principii stabilesc limite schimbarilor pe care autoritatea contractanta le poate face intr-un contract existent. Daca modificarile  sunt  semnificative,  este  nevoie  de  o noua  procedura  de atribuire a contractului.
 Liderul de autoritate pe aceasta tema este asa-numita cauza Pressetext, in care CEJ a constatat ca, in scopul protejarii principiilor transparentei in proceduri si al unui tratamentul egal fata de ofertanti, modificarile aduse unui contract existent trebuie sa fie considerate drept un nou contract in cazul in care modificarile sunt substantial diferite fata de prevederile contractului initial si, prin urmare, sa se demonstreze ca a fost intentia partilor de a renegocia elementele de baza ale contractului. Concluzia este ca criteriul modificarii substantiale se aplica atunci cand se evalueaza daca o schimbare este considerata drept un nou contract. Pe de alta parte, modificarile care nu sunt substantiale pot fi convenite, fara cerinta unei noi proceduri de atribuire a contractului. Ideea principala este aceea ca daca ofertantii, deja in faza de licitatie, pot lua in considerare posibilitatea unor modificari, orice modificare ulterioara exploatarii acestor posibilitati nu vor fi modificari ale contractului, ci modificari efectuate in cadrul stabilit de termenii contractului, care urmeaza cursul normal si previzibil de derulare al executiei contractului. Prin urmare chiar si in materia achizitiilor publice pot fi luate in considerare modificari ale contractelor incheiate fara derularea unei noi proceduri de achizitie publica daca modificarea  ar fi putut fi cunoscuta de ceilalti ofertanti .
Acesta fiind cadrul legal intern si unional, instanta de fond in mod corect a identificat problema juridica dedusa judeca?ii, respectiv  daca  reclamanta avea dreptul la un pret mai mare al lucrarilor decat cel stabilit contractual ca efect al prelungirii duratei de executie prin aparitia unor dificulta?i de foraj sau daca riscul aparitiei acestor manifestari era cunoscut de reclamanta in momentul ofertarii.
Preten?iile reclamantei se fundamenteaza ?i pe dispozi?iile art.14.1 din contractul incheiat intre par?i, care stabilesc ca, in cazul in care volumul sau natura lucrarilor neprevazute sau condi?iile climaterice excep?ional de nefavorabile sau oricare alt motiv de intarziere care nu se datoreaza executantului ?i nu a survenit prin incalcarea contractului de catre acesta, indrepta?esc executantul de a solicita prelungirea termenului de execu?ie a lucrarilor sau a oricarei par?i a acestora, iar prin consultare par?ile vor stabili:  orice prelungire a duratei de execu?ie la care executantul are dreptul; totalul cheltuielilor suplimentare,  care se va adauga la pre?ul contractului.
Astfel, aflandu-ne in materia contractelor administrative incheiate in procedura achizitiilor publice, caietul de sarcini este actul care face parte din contract, de altfel, aceasta fiind chiar expres stipulata in art.6.1 din  contractul de lucrari nr…/2012. A?a  cum a re?inut ?i tribunalul, atribuirea contractului  a avut la baza caietul de sarcini, respectiv datele din Proiectul sondei 1 Idiciu  nr…/…,  o sonda de cercetare in cazul careia informa?iile despre condi?iile geologice ce vor fi intalnite pe parcursul saparii sondei au un mare grad de probabilitate ?i incertitudine, condi?iile reale putand fi constatate doar la momentul saparii sondei.
          Astfel, in sec?iunea a III-a a caietului de sarcini, sunt men?ionate urmatoarele dificulta?i care pot aparea in timpul forajului sondei proiectate: instabilitate a pere?ilor gaurii de sonda in forma?iunile nisipoase, marnoase ?i argiloase;  interceptarea sarii pe intervalul …-… cu proprieta?i plastice, curgeri ale pere?ilor gaurii de sonda in sare; gazeificari ale fluidului de foraj B., B. ?i S.; manifestari de apa sarata in S.; presiunea exterioara creata de sare asupra coloanei tubate poate conduce la papu?area acesteia, fila …, vol. III.
          De asemenea, chiar  prin adresa nr…/2012 prin care parata a raspuns la solicitarile de clarificari formulate de unii ofertan?i, s-a aratat ca, avand in vedere lipsa de informa?ii geologice este greu de precizat densita?ile exacte ale fluidului de foraj cerute de gaura sondei pentru faza a IV-a, ca principiu de lucru se va incerca reluarea forajului cu un fluid de foraj cu densitatea cat mai redusa posibil…fila …, vol. III.
           Potrivit concluziilor raportului de expertiza judiciara efectuat la instan?a de fond, dificulta?ile de foraj identificate pe intervalul forma?iunilor traversate intre 1300-3200 m, constand din tendin?a de deviere naturala a gaurii de sonda, respectiv scaderea vitezelor mecanice de foraj fa?a de cele din proiect ca efect al forabilita?ii rocilor, predominant argilos, au determinat in mod direct realizarea unor opera?ii tehnologice de foraj excedentare proiectului tehnic  pe o durata suplimentara de execu?ie  a lucrarilor; necesitatea utilizarii suplimentare de servicii privind garnitura de foraj, excedentare proiectului, altele decat cele ofertate; realizarea unor opera?ii speciale excedentare proiectului tehnic constand in utilizarea motorului de fund pentru corectarea traiectului gaurii de sonda.
           In plus, expertul desemnat in cauza a  re?inut ?i imprejurarea ca o mare parte dintre sapele de foraj utilizate de reclamanta au respectat codurile IADC prevazute in proiect, dar s-au folosit ?i sape de alta construc?ie neprevazute in proiect a fi folosite la aceasta sonda; numai doua  din  sapele  folosite au fost noi, iar restul de 13 au fost recuperate ?i folosite.
          In consecin?a, expertul a concluzionat ca lucrarile suplimentare efectuate de reclamanta considerate excedentare proiectului s-au facut ca urmare a prelungirii duratei de execu?ie, rezultand o depa?ire de 37 de zile pentru saparea fazei III, intervalul  1300-3200  m,  cauzele depa?irii duratei de timp proiectata fiind timpul mare realizat pentru mentenan?a ca urmare a utilizarii unui numar mai mare de sape decat cel prevazut in proiect coroborat cu performan?a acestora; timpul mare realizat pentru repara?ii ale echipamentului instala?iei de foraj, ca urmare a repararii unor pompe de noroi, a inlocuirii capetelor hidraulice etc..
          Curtea re?ine ca raportul de expertiza a fort comunicat par?ilor ?i insu?it fara obiec?iuni.
           Prin urmare, in raport de constatarile expertului ?i de aspectele aduse la cuno?tin?a ofertan?ilor  de catre autoritatea contractanta pe parcursul procedurii de atribuire, luand in considerare ?i existen?a unei culpe a reclamantei vizand  modalitatea de executare a lucrarilor, in mod corect a stabilit prima instan?a ca prelungirea duratei de execu?ie a lucrarilor nu reprezinta o circumstan?a imprevizibila in spe?a  de fa?a, pe care recurenta sa n-o poata prevedea inca din momentul depunerii ofertei. 
          Ca atare, in mod corect s-a stabilit ca  in cauza nu este aplicabila clauza contractuala din art.14.1  privind  modificarea pretului cu cheltuielile suplimentare datorate prelungirii cu  37 de zile a duratei contractului prin aparitia unor dificulta?i de foraj,  nefiind indeplinite nici cerin?ele art.252  litera j din OUG nr.34/2006, in sensul ca nu este indeplinita conditia existentei unor circumstante imprevizibile ce fac necesara achizitia unor lucrari suplimentare/aditionale care nu au fost incluse in contractul initial.
           Fa?a de aceste considerente de fapt ?i de drept,  vazand ca sentin?a atacata este la adapost de criticile formulate,  in baza art. 496 alin.1 CPC, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC D. SA impotriva sentintei nr. …/2016  pronuntata de sectia a II-a civila, de contencios administrativ ?i fiscal a Tribunalului Sibiu in dosar nr…/…/2014.