Legea nr.10/2010. Dovada dreptului de proprietate in regim de carte funciara.

Legea nr.10/2010. Dovada dreptului de proprietate in regim de carte funciara.


In materie de probatiune a dreptului de proprietate, chiar si in domeniul de reglementare al dispozitiilor art. 3 al.1 lit.a) din Legea nr.10/2001, sunt relevante doua repere esentiale si anume: locul situarii imobilului - in speta jud. S.- si momentul cand se pretinde ca ar fi avut loc transferul dreptului de proprietate in patrimoniul antecesorului reclamantului, ambele supuse sistemului publicitatii reale instituite prin Codul Civil Austriac ( aplicabil la data incheierii actului de vanzare) si ulterior prin Decretul Lege nr.115/1938 (aplicabil la data preluarii abuzive) si care prevedeau efectul constitutiv al intabularii in cartea funciara.
Atat codul civil cat si Decretul Lege nr.115/1938 prevad expres exceptiile de la obligativitatea  inscrierii in cartea funciara, cand drepturile reale se dobandesc fara inscriere, si anume:dobandirea prin succesiune, vanzare silita si expropriere, cazuri excluse in speta. Se impune a se mentiona ca dispozitiile Legii nr.10/2001 nu deroga de la prevederile Decretului Lege nr.115/1938.
Cum dreptul de proprietate pretins a fi fost dobandit prin contractul de vanzare –cumparare incheiat in anul 1937, contract ce nu a fost intabulat in cartea funciara, si,  care nu provine de la proprietarul tabular, este evident  ca dreptul real, de proprietate, al antecesorului reclamantului nu s-a constituit.

Sec?ia  I civila  - Decizia civila nr. 1732/22   noiembrie  2016

Prin cererea precizata promovata sub nr… din 29.01.2016 la Tribunalul Sibiu, reclamantul S.M.  a cerut in contradictoriu cu intimatul Primarul comunei P.,   anularea Dispozitiei nr…/2015  prin care a fost respinsa notificarea sa privind acordarea de despagubiri pentru imobilul moara taraneasca din satul B. comuna P., nationalizata abuziv, obligarea intimatului sa depuna dosarul privind cererea de retrocedare si sa emita Dispozitie de acordare masuri reparatorii prin echivalent. Nu solicita cheltuieli de judecata.
Prin sentinta nr…/2016, Tribunalul Sibiu a admis actiunea precizata inaintata de reclamantul S.M., in contradictoriu cu intimatul PRIMARUL COMUNEI P.  si in consecinta:
A fost obligat intimatul sa emita Dispozitie de acordare masuri reparatorii, prin echivalent, reclamantului pentru moara taraneasca si utilitatile acesteia.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut si motivat urmatoarele:
Reclamantul a sustinut ca antecesorul sau  a fost supus nationalizarii cu privire la moara din satul Brosteni comuna Pauca, inclusiv utilitatile aferente.
Art.35 din Legea nr.10/2001 arata ca Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 si 34 pot fi atacate de persoana care se considera indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii. Instanta judecatoreasca se pronunta asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate si dispune restituirea in natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii in conditiile prezentei legi.
In ce priveste dreptul de proprietate al antecesorului reclamantului, au fost depuse acte doveditoare si acte in dovedire calitatii de succesor.
Copia foii CF, depusa la dosar arata ca nici tatal reclamantului, nici tertul de la care acesta a cumparat moara nu figureaza inscrisi. Mai mult, pentru perioada  anterioara celei de referinta, proprietar al imobilului pretins a fi fost prevazut cu moara a fost  P.B.O., care nu este cel care a vandut moara antecesorului reclamantului, iar imobilul are intinderea de 250 mp.
Instanta de fond a apreciat ca din contractul de vanzare-cumparare  si din PV incheiat la data de 13.06.1948 rezulta fara indoiala ca la data nationalizarii proprietar era tatal reclamantului si ca el si nu alta persoana  a fost deposedat  de dreptul de proprietate asupra morii taranesti.
Fata de toate acestea, actiunea s-a apreciat a fi fondata si a fost admisa astfel cum a fost formulata, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
Ca urmare, s-a dispus anularea Dispozitiei nr…/2015 prin care a fost respinsa notificarea sa privind acordarea de despagubiri pentru imobilul moara taraneasca din satul Brosteni comuna Pauca, nationalizata abuziv si obligat intimatul sa emita Dispozitie de acordare masuri reparatorii prin echivalent reclamantului pentru moara taraneasca si utilitatile acesteia.
 Prin decizia civila nr. 1732/2016 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia a fost admis ca fondat apelul declarat de paratul Primarul Comunei P. impotriva sentintei civile nr.../2016 pronuntata de Tribunalul Sibiu - Sectia I-a civila in dosarul nr…/85/2016 pe care o schimba in tot si in consecinta:
S-a respins actiunea precizata formulata de reclamantul S.M. in contradictoriu cu paratul Primarul Comunei P.
In considerentele deciziei s-au retinut urmatoarele:
      Reclamantul intimat a investit instanta de judecata cu o contestatie impotriva Dispozitiei nr…/2015 emisa de apelant in temeiul Legii nr.10/2001 prin care s-a dispus respingerea notificarii nr…/…/2003 pentru acordarea de despagubiri/masuri reparatorii pentru bunurile imobile sau mobile, care au apartinut antecesorului reclamantului,  intrucat nu s-a facut dovada calitatii de persoana indreptatita, nefiind indeplinite cerintele art. 3 lit.a din Legea nr.10/2001. S-a mai retinut in dispozitie referitor la instalatia preluata de stat, faptul inexistentei acesteia la data intrarii in vigoare a legii.
    In mod gresit contestatia  astfel formulata a fost admisa de catre instanta de fond  fiind obligat apelantul sa emita dispozitie de acordare a masurilor reparatorii pentru imobilul notificat, moara taraneasca si utilitatile acesteia, si, astfel, se impune reformarea sentintei atacate.
Legea nr.10/2001 in temeiul careia reclamantul a formulat notificarea reglementeaza procedura de acordare a masurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv in proprietatea statului in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989.
De esenta acestei actiuni, formulate in temeiul  art.26 din Legea nr.10/2001,  este in primul rand existenta bunului in patrimoniul fostului proprietar in perioada anterioara actului de preluare abuziva, si faptul juridic al preluarii imobilului printr-un act cu caracter abuziv sau, altfel spus, deposedarea titularului dreptului de proprietate de bunul sau. In cauza  nu sunt aplicabile prevederile  art.24  din lege conform carora in absenta unor probe contrare, existen?a ?i intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi cea recunoscuta in actul normativ prin care a fost dispusa masura preluarii  abuzive. Prin acest text legal legiuitorul instituie o prezumtie legala de proprietate in favoarea persoanei care figureaza in legea sau decretul de preluare.
Or,  in cauza, reclamantul desi face dovada preluarii imobilului in patrimoniul statului de la autorul sau, S.N., a carei succesiune a dovedit-o, nu face dovada existentei bunului in patrimoniul antecesorului sau cu titlu de proprietate, aceasta cu atat mai mult cu cat in anexele Legii de nationalizare nr.119/1948 nu apare mentionat imobilul notificat.
Pentru a beneficia de masurile reparatorii reglementate prin Legea nr.10/2001, reclamantul  avea obligatia  potrivit art.249 Cod procedura civila de a  proba nu numai preluarea abuziva de catre statul roman a imobilului in litigiu, ci si   existenta dreptului de proprietate a autorului sau la data preluarii.
Cu privire la preluarea abuziva, Curtea constata ca, din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv procesul-verbal de nationalizare intocmit in baza Legii nr.119/1945 s-a facut dovada preluarii abuzive a imobilului moara.
Cu privire la dovada dreptului de proprietate a antecesorului reclamantului asupra imobilului moara taraneasca se retin urmatoarele:
Este adevarat ca potrivit dispozitiilor  art. 23.1 din Normele Metodologice de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 aprobate prin Hotararea nr.250/2007, prin acte doveditoare se intelege: 
Art. 23 din lege:
Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupa caz, ale calitatii de asociat sau actionar al persoanei juridice, precum si, in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate si, dupa caz, inscrisurile care descriu constructia demolata si orice alte inscrisuri necesare evaluarii pretentiilor de restituire decurgand din prezenta lege, pot fi depuse pana la data solutionarii notificarii.)
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta detinerea proprietatii de catre o persoana fizica sau juridica (act de vanzare-cumparare, tranzactie, donatie, extras carte funciara, act sub semnatura privata incheiat inainte de intrarea in vigoare a Decretului nr. 221/1950 privitor la imparteala sau instrainarea terenurilor cu sau fara constructiuni si la interzicerea construirii fara autorizare si in masura in care acesta se coroboreaza cu alte inscrisuri si altele asemenea);
b) actele juridice care atesta calitatea de mostenitor (certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiatia cu titularul initial al dreptului de proprietate, testament insotit de certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor);
c) orice acte juridice sau sustineri care permit incadrarea preluarii ca fiind abuziva [cazurile prevazute la art. 2 alin. (1) din lege]; in cazul exproprierii prevazute la art.11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere si, dupa caz, prezentarea procesului-verbal incheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere;
d) orice acte juridice care atesta detinerea proprietatii de catre persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluarii abuzive (extras carte funciara, istoric de rol fiscal, proces-verbal intocmit cu ocazia preluarii, orice act emanand de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
e) in cazul in care constructia a fost demolata, orice act juridic care descrie constructia demolata;
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita intelege sa se prevaleze in sustinerea cererii sale;
g) orice alte inscrisuri pe care persoana indreptatita intelege sa le foloseasca in dovedirea cererii sale;
h) declaratii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria raspundere, si care sunt solicitate de unitatea detinatoare sau de entitatea investita cu solutionarea notificarii in scopul fundamentarii deciziei.
23.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate si la calitatea de mostenitor.
23.3. In cazul in care actele doveditoare referitoare la proprietate si la calitatea de mostenitor sunt prezentate in fotocopii, se va solicita petentilor si prezentarea originalelor sau duplicatelor, in vederea verificarii si certificarii acestora de catre salariatii entitatii investite cu solutionarea notificarii.
23.4. In cazuri deosebite se pot solicita si declaratii notariale date de persoane in viata, care atesta anumite situatii in legatura cu imobilul notificat si care pot contribui la fundamentarea deciziei.
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta detinerea proprietatii de catre o persoana fizica sau juridica (act de vanzare-cumparare, tranzactie, donatie, extras carte funciara, act sub semnatura privata incheiat inainte de intrarea in vigoare a Decretului nr. 221/1950 privitor la imparteala sau instrainarea terenurilor cu sau fara constructiuni si la interzicerea construirii fara autorizare si in masura in care acesta se coroboreaza cu alte inscrisuri si altele asemenea);
Insa aceste dispozitii nu deroga de la prevederile Decretului Lege  nr.115/1938, respectiv de la principiile dreptului comun in regim de carte funciara. Astfel, asa cum s-a aratat,  cu singura exceptie a  prezumtiei relative de proprietate pe care o instituie art.24 din lege, in toate celelalte cazuri, dovada dreptului de proprietate asupra imobilului preluat se face in conditiile dreptului comun aplicabil la data preluarii abuzive.
Corect arata apelantul ca in speta reclamantul nu a facut dovada ca are calitate de persoana indreptatita la masuri reparatorii intrucat actele depuse la dosar nu fac dovada proprietatii antecesorului sau asupra imobilului notificat.
Reiteram, asa cum rezulta din intreaga reglementare a Legii nr.10/2001, respectiv art. 3 al.1 lit.a),  beneficiarii despagubirilor sunt persoanele care au avut calitatea de proprietari  ai imobilelor preluate abuziv de Statul roman in sensul dispozitiilor art. 2 din lege, respectiv mostenitorii acestora iar dovada dreptului de proprietate asupra imobilului preluat se face in conditiile dreptului comun, asa cum rezulta din art.23 si 24 din Legea nr.10/2001.
 In materie de probatiune a dreptului de proprietate, chiar si in domeniul de reglementare al dispozitiilor art.3 al.1 lit.a) din Legea nr.10/2001, sunt relevante doua repere esentiale si anume: locul situarii imobilului - in speta jud. S.- si momentul cand se pretinde ca ar fi avut loc transferul dreptului de proprietate in patrimoniul antecesorului reclamantului, ambele supuse sistemului publicitatii reale instituite prin Codul Civil Austriac ( aplicabil la data incheierii actului de vanzare) si ulterior prin Decretul Lege nr.115/1938 (aplicabil la data preluarii abuzive) si care prevedeau efectul constitutiv al intabularii in cartea funciara.
Atat codul civil cat si Decretul Lege nr.115/1938 prevad expres exceptiile de la obligativitatea inscrierii in cartea funciara, cand drepturile reale se dobandesc fara inscriere, si anume:dobandirea prin succesiune, vanzare silita si expropriere, cazuri excluse in speta. Se impune a se mentiona ca dispozitiile Legii nr.10/2001 nu deroga de la prevederile Decretului Lege nr.115/38.
Cum dreptul de proprietate pretins a fi fost dobandit prin contractul de vanzare –cumparare incheiat in anul 1937, contract ce nu a fost intabulat in cartea funciara, si,  care nu provine de la proprietarul tabular, este evident  ca dreptul real, de proprietate, al antecesorului reclamantului nu s-a constituit.
Astfel, inscrisul depus la dosar, intitulat contract de vanzare –cumparare, incheiat in data de 18 nov.1937, vizeaza imobilul-fara date de carte funciara -„ o instalatie de moara taraneasca”, la vanzator fiind mentionat D.N., iar cumparator este trecut antecesorul reclamantului, S.N.
Acest inscris nu face dovada proprietatii imobilului notificat intrucat, asa cum s-a aratat, in sistem de carte funciara drepturile se nasc doar la momentul intabularii in cartea funciara realizata impotriva celui ce este titular al dreptului inscris, potrivit art.431 Cod Civil Austriac, respectiv art.17-18 din Decretul Lege nr.115/1938.
Or, conform copiei cartii funciare depuse la dosar, vanzatorul D.N.  nu este inscris ca si proprietar, ci in CF …  B., nr. top … sub  B … sunt intabulati alti proprietari, respectiv V.C., L.I. si P.B.O.
Curtea nu poate primi apararile intimatului reclamant in sensul ca desi nu este intabulat in cartea funciara, a facut dovada proprietatii asupra imobilului cu procesul-verbal de preluare, fata de cele aratate mai sus.
Este adevarat ca procesul-verbal de nationalizare incheiat in baza Legii nr.119/1948 la data de 13 iunie 1948 il mentioneaza ca si proprietar al morii pe antecesorul reclamantului. Insa aceasta nu face dovada dreptului de proprietate asupra imobilului nationalizat, fata de lipsa intabularii in cartea funciara, in contextul in care, cum corect arata apelantul, dispozitiile legii de nationalizare au vizat atat proprietarii persoane fizice si juridice cat si orice persoane care detineau cu orice titlu imobilele prevazute a fi nationalizate.
In concluzie,  in conditiile art. 3 lit. a), art. 23 din Legea nr.10/2001, Curtea constata ca reclamantul nu are calitatea de persoana indreptatita la masuri reparatorii in temeiul Legii nr. 10/2001.
Cu referire la motivul inscris in declaratia de apel la punctul II se retine ca intimatul reclamant prin notificarea nr…/2001, reinregistrata sub nr…/…/2003  a solicitat despagubiri ( in valoare de 200 milioane lei) pentru bunurile imobile –moara taraneasca - si bunuri mobile -utilaje si instalatii - care au apartinut tatalui sau, def. S.N.
Astfel, sustinerea reclamantului din intampinare, in sensul ca nu a solicitat decat imobilul nu si utilajele si instalatiile este eronata, cu atat mai mult cu cat prima instanta a dispus nelegal acordarea despagubirilor atat pentru moara taraneasca cat si pentru utilajele acesteia.
Prin urmare, sustinerile apelantului referitoare la incidenta prevederilor art.6 al.2 din Legea nr.10/2001 sunt fondate si necontestate de intimat, intrucat, chiar daca antecesorul reclamantului ar fi fost proprietarul instalatiei morii taranesti preluate de stat in baza art.1 si 2 din  Legea nr.119/1948 (ceea ce in speta este exclus), aceasta fiind distrusa, nu face obiectul Legii nr.10/2001.
Obtinerea de masuri reparatorii pentru imobilele prin destinatie, respectiv utilajele si instalatiile care se aflau in cladirea sau pe terenul preluat de stat, daca serveau la exploatarea acelui fond si daca erau in proprietatea detinatorului imobilului prin natura sa, este conditionata de existenta lor fizica la data intrarii in vigoare a legii. Daca intre timp instalatiile respective au fost inlocuite, casate sau distruse, nu se va putea pretinde nici una din despagubirile prevazute de lege, nici in natura, nici prin echivalent.