Esalonarea prin acte normative a platii drepturilor salariale restante, stabilite prin hotarari judecatoresti, nu exonereaza debitorul de plata daunelor interese, sub forma dobanzii legale, in acest sens fiind si interpretarea data de I.C.C.J. prin Deci

Esalonarea  prin acte  normative a platii drepturilor salariale restante, stabilite prin hotarari judecatoresti, nu exonereaza debitorul de plata daunelor interese, sub forma dobanzii legale, in acest sens fiind si interpretarea data de I.C.C.J. prin Decizia nr. 2/2014.
 I.C.C.J.  a analizat problema  acordarii  dobanzii legale doar raportat la prevederile  O.U.G. nr.71/2009 intrucat cu aceasta problema de drept a fost sesizata, fara a se pronunta cu privire la alte acte normative de esalonare a drepturilor banesti acordate bugetarilor prin hotarari judecatoresti si fara a exclude acordarea dobanzilor si in cazul acestora.
Numai de la data de la care creanta initiala a fost constatata prin hotarare judecatoreasca si a devenit exigibila este purtatoare de dobanzi, iar nu si anterior, de la data formularii actiunii, astfel cum a solicitat reclamanta.


Motivul respingerii actiunii de catre prima instanta consta in aceea ca, raportat la decizia  nr.2 din 17 februarie 2014 a  Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sentinta civila nr…/17.02.2014  pronuntata  de  Tribunalul Sibiu in dosarul nr…/85/2013  - titlul executoriu invocat de reclamanta - nu se incadreaza in cerintele imperative instituite de aceasta hotarare pronuntata de I.C.C.J. prin recurs in interesul legii.
Curtea retine, in primul rand, ca decizia nr.2/2014 a I.C.C.J. nu constituie singurul temei legal al actiunii, ci reclamanta invoca si prevederile art.161, art. 166 alin.4 si ale art.268 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, art.1 si art.2 din  O.G. nr. 9/2000, art.2 din O.G.  nr.13/2011 si  art.1073, 1084 Cod civil, art. 1530 NCC, care nu au fost nici macar analizate de instanta fondului.
In consecinta, intrucat spetei de fata nu ii este aplicabila decizia in interesul legii nr.2/2014 a I.C.C.J., instanta de fond trebuia sa procedeze la analizarea celorlalte temeiuri de drept in baza carora s-a promovat prezenta actiune, inclusiv prin raportare la considerentele deciziei 2/2014 a I.C.C.J., acestea impunandu-se ca rationament juridic si in prezentul dosar.

Sec?ia  I civila  – Decizia civila nr.15/ 13 Ianuarie 2016

Sub dosar nr…/85/2015 s-a inregistrat la Tribunalul Sibiu actiunea formulata de reclamantul  S.L.I.J.S.  in numele si pentru membra de sindicat H.V., care solicita, in contradictoriu cu paratul C.N.S.V.B.S., plata dobanzii legale aferente drepturilor banesti cuvenite conform:
- Sentintei civile nr. ..../17.02.2014  pronuntata  de Tribunalul Sibiu in dos. nr. .... (disjuns din dosarul nr. .....), incepand cu data de 09.11.2012, data depunerii cererii de chemare in judecata, pentru toata perioada intarzierii la plata, atat pentru sumele platite cu intarziere cat si pentru cele ramase neachitate, pana la data platii integrale a acestora.
In motivare arata ca:
Prin Sentinta civila nr. ..../17.02.2014, pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. ..... (disjuns din dosarul nr. ......), parata a fost obligata la plata diferentelor salariale neacordate membrilor de sindicat, rezultate din neaplicarea dispozitiilor in materia salarizarii prevazute de Legea cadru nr. 330/2009 si Legea nr. 285/2010, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite pentru perioada  01.01.2010-13.05.2011, actualizate in functie de rata inflatiei, la data efectiva a platii.
Hotararea  mai  sus  mentionata  este  irevocabila (titlu executoriu), nici pana in prezent membra de sindicat nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanta de judecata. Este deci evident ca s-a produs un prejudiciu de necontestat membrilor de sindicat, prin faptul ca acestia au fost lipsiti de folosul sumelor de bani dispuse de instante, in plus fata de prejudiciul creat initial in patrimoniul lor prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate de prevederile legale aplicabile, in plus fiind si in imposibilitatea de a executa silit titlurile executorii datorita esalonarii platilor prin O.U.G. nr.71/2009, aprobata cu modificari prin  Legea nr. 230/2011.
Dobanda reprezinta o sanctiune pentru executarea cu intarziere a obligatiei de plata, iar actualizarea cu indicele de inflatie reprezinta valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii platii.
Avand in vedere ca potrivit principiului repararii integrale a prejudiciului, daunele interese moratorii pot fi cumulate cu actualizarea sumelor cu indicele de inflatie, imprejurarea ca prin  O.U.G.  nr.71/2009 s-a dispus suspendarea legala a executarii silite a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale nu este de natura a impieta dreptul persoanelor vizate de a solicita repararea integrala a prejudiciului, prin acordarea de daune interese moratorii sub forma dobanzii legale.
Asupra acestui aspect s-a pronuntat Inalta Curtea de Casatie si Justitie, care, solutionand un recurs in interesul legii, a statuat, prin  Decizia nr. 2/2014 ca „in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1964, respectiv art.1531 alin.1, alin.2 teza I si art.1535 alin.1 din Legea nr. 287/2009 privind  Codul civil, pot fi acordate daune – interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si art.2 din O.U.G. nr.71/2009 privind plata unor sume prevazute in titlurile executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr.230/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.”
In considerentele Deciziei nr.2/2014 I.C.C.J. a retinut: „Natura juridica a masurilor dispuse prin O.U.G. nr.71/2009 este aceea de suspendare legala a executarii silite a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din insusi continutul art. 1 alin. 2 din ordonanta de urgenta…”. A mai retinut I.C.C.J. ca „executarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata stabilite printr-o hotarare judecatoreasca poate antrena raspunderea civila delictuala, chiar daca izvorul obligatiei a carei incalcare a fost sanctionata prin hotarare judecatoreasca ce reprezinta titlul executoriu este un contract…Prin urmare, in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual sau delictual al obligatiei, daunele – interese sub forma dobanzii legale se datoreaza, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit…..Atata timp cat repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atat acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnul emergens) cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul ca, in ipoteza data, poate fi acoperita doar pierderea efectiva ( in temeiul art. 1 alin.3 din O.U.G. nr.71/2009), iar nu si beneficiul nerealizat, echivaleaza cu nesocotirea principiului repararii integrale a prejudiciului.”
In drept, invoca dispozitiile art. 194 coroborat cu cele ale art. 148 alin.1 teza a II-a si art.517 alin.4 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, art.161, art.166  alin. 4 si ale art. 268 din  Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 1 si art. 2 din  O.G.  nr. 9/2000, art. 2 din O.G.  nr. 13/2011 si art. 1073, 1084 Cod civil, art. 1530 s.u. NCC, Decizia nr. 2/2014 pronuntata de I.C.C.J. – completul competent sa solutioneze recursul in interesul legii, in dosarul nr.21/2013.
Prin sentinta civila nr…/2015 s-a respins actiunea, retinandu-se urmatoarele:
Membra de sindicat H.V., reprezentata de reclamant a fost angajata paratei, avand calitatea de cadru didactic. Parata a fost obligata prin Sentinta civila nr. .../2014, data de Tribunalul Sibiu sa plateasca membrei de sindicat drepturile salariale rezultate din neaplicarea Legii  nr. 221/2008 reprezentand diferenta dintre salariul incasat si cel cuvenit pe perioada 01.01.2010 – 13.05.2011, iar prin prezenta actiune se solicita acordarea dobanzilor aferente sumelor neincasate.
Referitor la plata dobanzii legale aferente drepturilor banesti cuvenite conform Sentintei civile nr...../17.02.2014  pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. ......, se constata ca aceasta cerere este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa avand in vedere dispozitiile Deciziei nr.2 din 17 februarie 2014 publicata in Monitorul Oficial  nr. 411 din  03 iunie 2014,  a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In Decizie se arata ca pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art.1 si 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.71/2009.
Or, O.U.G. nr.71/2009 la art.1 arata ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti, avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2011 asa incat Sentinta civila nr…/17.02.2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr…/85/2013 (disjuns din dosarul nr…/85/2012) nu se incadreaza in cerintele imperative instituite de  Decizia  nr.2 din 17 februarie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul S.L.I.J.S. – pentru membrul de sindicat H.V., solicitand schimbarea in tot a sentintei, in sensul admiterii actiunii.
In expunerea motivelor de apel se sustine ca in mod eronat actiunea a fost respinsa pe considerentul ca titlu executoriu de care beneficiaza reclamanta a devenit executoriu abia  in anul  2014, raportat la dispozitivul recursului in interesul legii solutionat de  I.C.C.J. prin decizia nr.2/2014.
I.C.C.J, prin Decizia nr.2/2014 s-a pronuntat in limita investirii, doar cu privire la plata cu intarziere a hotararilor devenite executorii pana la data de 31.12.2011, rationamentul curtii fiind valabil si pentru celelalte hotarari, dobanzile impunandu-se a fi acordate in temeiul art. 166 alin 4 din Legea nr.53/2003 coroborate cu dispozitiile art.1073 din codul civil si O.G. nr.13/2011.
Intimatul nu a depus intampinare in apel.
CURTEA, verificand,  potrivit art. 479 din Codul de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta,  retine  urmatoarele:
Apelul este fondat.
Reclamantei, cadru didactic, in perioada 01.01.2010-13.05.2011  i  s-au platit partial drepturile salariale.
Ca urmare a actiunii in instanta promovate de catre acesta, prin sentinta civila  nr. ..../2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu, parata a fost obligata la plata diferentelor de drepturi salariale aferente perioadei mentionate, actualizate cu indicele de inflatie.
Prin art.21 din  O.U.G. nr.103/2013 s-a dispus esalonarea platii sumelor stabilite prin hotarari judecatoresti devenite executorii in perioada 01.01.2014-31.12.2014, deci si a titlului executoriu invocat de reclamanta.
Potrivit  art.166  din  Codul muncii, intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru recuperarea prejudiciului.
In timp ce dobanda reprezinta pretul lipsei de folosinta, actualizarea cu rata inflatiei urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti. Acordarea dobanzii nu exclude actualizarea debitului, deoarece acestea au temeiuri de drept si scopuri diferite.
Astfel, temeiul de drept in baza caruia dobanda este datorata este dat de art. 1, alin.1 din O.G. nr.13/2011, iar actualizarea isi are ratiunea in respectarea principiului repararii integrale a pagubei.
De asemenea, prin acordarea dobanzii se urmareste sanctionarea debitorului pentru executarea cu intarziere a obligatiei care ii incumba, pe cand prin actualizarea debitului se urmareste acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuatiile monetare in intervalul de timp scurs de la data scadentei si cea a platii efective  a sumei datorate.
Esalonarea  prin acte normative a platii drepturilor salariale restante, stabilite prin hotarari judecatoresti, nu exonereaza debitorul de plata daunelor interese, sub forma dobanzii legale, in acest sens fiind si interpretarea data de  I.C.C.J. prin Decizia nr.2/2014.
Motivul respingerii actiunii de catre prima instanta consta in aceea ca, raportat  la decizia  nr.2 din 17 februarie  2014  a  Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sentinta civila nr…/17.02.2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. …/85/2013  - titlul executoriu invocat de reclamanta - nu se incadreaza in cerintele imperative instituite  de aceasta hotarare pronuntata de  I.C.C.J. prin recurs in interesul legii.
Curtea retine, in primul rand, ca decizia nr. 2/2014 a I.C.C.J. nu constituie singurul temei legal al actiunii, ci reclamanta invoca si prevederile  art.161, art.166 alin.4 si ale art.268 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 1 si art. 2 din O.G.  nr. 9/2000, art. 2 din O.G. nr.13/2011 si art.1073, 1084 Cod civil, art.1530 NCC, care nu au fost nici macar analizate de instanta fondului.
In al doilea rand, desi decizia  nr.2 din 17 februarie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este obligatorie pentru instante, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedura civila, se retine ca instanta suprema s-a pronuntat cu privire la problema de drept in limitele investirii sale, astfel cum sunt retinute in decizie – punctul 1 din decizie -  Problema de drept care a generat practica neunitara: „Recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie ?i Justitie vizeaza interpretarea ?i aplicarea dispozitiilor  art.1082 si  art.1088  din Codul civil din 1864, respectiv art.1.531 alin. (1), alin.(2) teza I si art.1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009 cu referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art.1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009”.
Astfel,  I.C.C.J.  a analizat problema  acordarii  dobanzii  legale  doar raportat  la prevederile  O.U.G. nr.71/2009  intrucat  cu  aceasta  problema de drept a fost sesizata, fara a se pronunta cu privire la alte acte normative de esalonare a drepturilor banesti acordate bugetarilor prin hotarari judecatoresti si fara a exclude acordarea dobanzilor si in cazul acestora.
In consecinta, intrucat spetei de fata nu ii este aplicabila decizia in interesul legii nr.2/2014 a I.C.C.J., instanta de fond trebuia sa procedeze la analizarea celorlalte temeiuri de drept in baza carora s-a promovat prezenta actiune, inclusiv prin raportare la considerentele deciziei nr. 2/2014  a  I.C.C.J., acestea impunandu-se ca rationament juridic si in prezentul dosar.
Astfel, Inalta Curte a retinut urmatoarele:
„... trebuie analizat in ce masura suspendarea legala a executarii silite este de natura a impiedica dreptul persoanelor vizate de a solicita repararea integrala a prejudiciului prin acordarea de daune-interese. 
Cum intrarea in vigoare a unui act normativ ce are ca efecte suspendarea executarii silite nu poate fi analizata din punctul de vedere al raspunderii contractuale, urmeaza a se analiza in ce masura acest fapt reprezinta un delict civil, de natura a atrage sanctiunea civila a daunelor-interese. Executarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata stabilite printr-o hotarare judecatoreasca poate antrena raspunderea civila delictuala, chiar daca izvorul obligatiei a carei incalcare a fost sanctionata prin hotararea judecatoreasca ce reprezinta titlu executoriu este un contract. Chiar daca, in literatura de specialitate, aplicarea prevederilor din Codul civil din 1864 referitoare la efectele obligatiilor si in materia raspunderii civile delictuale a fost disputata, practica judiciara a fost constanta in acest sens.
..........
Prin urmare, in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligatiei, daunele-interese sub forma dobanzii legale se datoreaza, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit. In ceea ce priveste conditiile de angajare a raspunderii civile, acelea sunt cele ale raspunderii civile delictuale, respectiv: existenta unei fapte ilicite, vinovata, existenta unui prejudiciu, legatura de cauzalitate, tinandu-se cont de particularitatile executarii unei obligatii de plata a unei sume de bani, precum si de efectele Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.
...........
In ceea ce priveste conditia existentei unui prejudiciu se constata ca nici autorul sesizarii si nici instantele de judecata care au respins pretentiile reclamantului nu l-au exclus de plano, invocand principiul reparatiei integrale in materia raspunderii civile, prevazut de art. 1084 din Codul civil din 1864, respectiv art.1.531 din Codul civil din  2009. Este evident faptul ca prin executarea esalonata a obligatiei de plata creditorul a suferit un prejudiciu a carui existenta este confirmata chiar de Ordonanta de urgenta a Guvernului  nr. 71/2009, care, in cuprinsul art.1 alin.(3), prevede ca sumele platite esalonat se actualizeaza cu indicele  preturilor  de  consum comunicat de Institutul National de Statistica. Or, prin instituirea obligatiei de actualizare a sumei cu indicele preturilor de consum, legiuitorul recunoaste implicit existenta prejudiciului cauzat prin executarea esalonata si, in consecinta, instituie o reparatie partiala, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens). In aceste conditii sunt incidente dispozitiile invocate ale art. 1082 ?i 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art.1.531 alin. (1), alin. (2) teza intai si art.1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacra principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atat pierderea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cat ?i beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).
  ............
Atat timp cat repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atat acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cat ?i beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul ca, in ipoteza data, poate fi acoperita  doar pierderea efectiva [in temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonan?a  de urgenta a Guvernului nr.71/2009], iar nu ?i beneficiul nerealizat, echivaleaza cu nesocotirea principiului repararii integrale a prejudiciului.
  Cat priveste existenta unei fapte ilicite, savarsite cu vinovatie, in sensul dispozitiilor  legale ce instituie raspunderea civila, aceasta consta in executarea cu intarziere de catre debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii in favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta imbraca forma ilicitului civil, deoarece, in analiza indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale in circumstantele date, in sensul opiniei exprimate de specialisti recunoscuti, depusa la dosarul cauzei, nu se poate re?ine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009  reprezinta  un caz fortuit care sa rastoarne prezumtia relativa de culpa a debitorului in executarea obligatiei, intrucat acestui element ii lipsesc doua caracteristici esentiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita asteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atat mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin institutiile sale, iar, conform art.44 alin. (1) din Constitutie, „creantele asupra statului sunt garantate”]  ?i faptul ca  masura  de esalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un tert.”
Desi aceste considerente ale Inaltei Curti fac referire doar la O.U.G. nr.71/2009, se retine ca art.21 din O.U.G. nr.103/2013 contine o solutie legislativa identica cu cea din O.U.G. nr. 71/2009, respectiv  se esaloneaza pe o perioada de 5 ani plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014, se prevede suspendarea de drept a oricarei proceduri de executare silita. Alineatul 3 al aceluiasi articol mentioneaza de asemenea ca sumele se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica.
Fata de argumentele de drept expuse de I.C.C.J.  prin decizia 2/2014, precum si art. 166 Codul muncii,  respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare s-a retinut temeinicia cererii reclamantei  de acordare a dobanzii legale aferenta drepturilor banesti cuvenite conform sentintei civile nr…/17.02.2014.
Dobanda legala va fi acordata insa de la data  de 17.02.2014, , intrucat sentinta civila ....../2014 a fost pronuntata in cadrul unui litigiu de munca, fiind executorie de la data pronuntarii, potrivit dispozitiilor art. 278  pct. 1  C. proc. civ. Numai de la data de la care creanta initiala a fost constatata prin hotarare judecatoreasca si a devenit exigibila este purtatoare de dobanzi, iar nu si anterior, de la data formularii actiunii, astfel cum a solicitat reclamanta.