5.Durata internarii intr-un centrul de reeducare. Art. 125 alin. 2 teza a II-a din noul Cod penal. Notiunea de „pedeapsa prevazuta de lege”. Art. 187 din Codul penal.

5.Durata internarii intr-un centrul de reeducare. Art. 125 alin. 2 teza a II-a din noul Cod penal. Notiunea de „pedeapsa prevazuta de lege”. Art. 187 din Codul penal.

Cum, prin prisma dispozitiilor art. 187 din Codul penal, trebuie luata in considerare pedeapsa prevazuta de art. 188 alin. 1 din Codul penal, anume ce de la 10 la 20 de ani, durata internarii inculpatului intr-un centru de detentie nu poate fi, potrivit art. 125 alin. 2 teza a II-a din noul Cod penal, mai redusa de 5 ani, chiar daca infractiunea de omor comisa de inculpatul minor a ramas in faza tentativei.

Sec?ia  penala ?i  pentru cauze  cu  minori –Decizia penala nr. 131/A/ 10 februarie 2015

Prin sentinta penala nr. 180/15.12.2014, pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 3653/85/2014, s-au hotarat urmatoarele:
1) In baza art. 48 cu referire la art.32 Cod penal, raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 si art. 77 litera d Cod penal, art.375 Cod procedura penala si art.396 alin.10 C. pr. penala, a fost condamnat inculpatul T.A. la 3 ani si 4 luni inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.66 lit. a si b din Codul penal pe o perioada de 2 ani pentru comiterea  tentativei la infractiunea de omor in forma complicitatii.
In baza art. 32 Cod penal rap. la art. 228 Cod penal cu referire la art. 229  alin. 2 litera b si art. 232 Cod penal, cu aplicarea art.375 Cod procedura penala si art.396 alin.10 C. pr. Penala, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 9 luni inchisoare pentru comiterea tentativei la infractiunea de furt calificat in forma complicitatii.
In baza art. 39 litera b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 4 luni inchisoare sporita la 3 ani si 7 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a, b Cod penal.
In baza  art.67 alin.1 Cod penal i s-a aplicat inculpatului T.A. pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a, b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 399 alin.1 Cod procedura penala a fost mentinuta masura arestarii preventive a inculpatului T.A.
In baza art.72 alin.1 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive a inculpatului incepand din data de 11.09.2014 la zi.
In baza art. 65 din Codul penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a si b din Codul penal pe durata executarii pedepsei.
In baza art. 7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in baza de date a S.N.D.G.J.
In baza art. 5 al. 5 din Legea nr.76/2008 inculpatul T.A. s-a dispus a fi informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in SNDGJ a profilului genetic.
2) In baza art.  32 rap. la  art. 188 alin. 1 si 2 Cod penal, a art. 228 Cod penal cu referire la art. 229 alin. 2 litera b si art. 232 Cod penal, cu aplicarea art. 113  alin. 3  Cod penal, art. 125 al. 1 si 2 Cod penal, art. 129 Cod penal,  art. 375 Cod procedura penala si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, s-a luat fata de inculpatul minor P.C.C. masura educativa privativa de libertate a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 2 ani pentru comiterea infractiunilor de omor in forma tentativei si furt calificat in forma tentativei, infractiuni aflate in concurs real.
In baza art. 127 C.p. rap. la art. 72 al.1 C.p. a fost dedusa perioada retinerii si arestului preventiv al inculpatului din data de 11.09.2014 pana la zi din durata masurii internarii intr-un centru de detentie.
In baza art. 399 alin.1 si 4 Cod procedura penala a fost mentinuta starea de arest a inculpatului, masura executorie.
In baza art. 399 alin.3 lit. d Cod procedura penala  si 241 alin.1 lit.d  Cod procedura penala dispus punerea in libertate a inculpatului la ramanerea executorie a hotararii si transferarea acestuia intr-un centru de detentie.
In baza art. 7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in baza de date a S.N.D.G.J.
In baza art. 5 al. 5 din Legea nr.76/2008 inculpatul T.A. (aici prima instanta a dorit sa se refere la inculpatul P.C.C.) s-a dispus a fi informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in SNDGJ a profilului genetic.
In baza art. 19, art. 397 al.1 Cod procedura penala  combinat  cu art. 1381 – 1383 si art.1391-1392 Cod civil  a fost admisa actiunea civila formulata de partile civile Serviciul Judetean de Ambulanta S. si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta S. si in consecinta:
Au fost obligati inculpatii T.A. si P.C.C. (inculpatul minor P.C.C. in solidar cu partea responsabila civilmente T.F.)  sa plateasca urmatoarele sume:
- 914,07 lei cu dobanzi si penalitati pana la stingerea datoriei catre Serviciul de Ambulanta Judetean S.(fiecare inculpat cate 457,035 lei) reprezentand cheltuieli cu transportul si ingrijirile medicale acordate partii civile K.L.;
- 1720,73 lei cu dobanzi si penalitati pana la stingerea datoriei catre Spitalul Clinic Judetean de Urgenta S.(fiecare inculpat cate 860,036 lei) reprezentand cheltuieli cu ingrijirile medicale acordate partii civile K.L.
A fost admisa in parte actiunea civila exercitata de partea civila K.L. si, in consecinta, au fost obligati inculpatii T.A. si P.C.C. (inculpatul minor P.C.C. in solidar cu partea responsabila civilmente T.F.) la plata sumei de 10.000 Euro daune morale, respectiv cate 5.000 Euro fiecare.
Au fost respinse restul pretentiilor civile solicitate de partea civila.
In baza art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedura penala  rap. la art. 112 alin.1 lit.b Cod penal, a fost confiscata o bucata de scandura de lemn de 180 cm si 2,5 cm grosime depus la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Sibiu.     
In baza art. 274 al.1 si 2 Cod procedura penala  au fost obligati inculpatii T.A. si P.C.C. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in faza urmaririi penale si a judecatii, in cuantum de 2.000 lei, (cate 1000 lei fiecare), inculpatul minor P.C.C. in solidar cu partea responsabila civilmente T.F.
Onorariile avocatilor din oficiu s-a dispus a fi suportate din fondurile Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu din data de 02.10.2014 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor P.C.C. pentru comiterea tentativei la infractiunea de furt calificat prevazuta de art.32 Cod penal raportat la art.228 Cod penal cu referire la art.229 alin.2 lit.b Cod penal si art.232 Cod penal si a tentativei la infractiunea de omor prevazuta de art.32 Cod penal raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art.38 si art.113 alin.3 si urm. Cod penal; si,  T.A., trimis in judecata in stare de arest preventiv pentru comiterea tentativei la infractiunea de furt calificat prevazuta de art.32 Cod penal raportat la art.228 Cod penal cu referire la art.229 alin.2 lit.b Cod penal si art.232 Cod penal si complicitate la tentativa de omor prevazuta de art.48 Cod penal cu referire la art.32 Cod penal raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art.38 si art.77 lit.d Cod penal.
In actul de trimitere in judecata s-au retinut in fapt urmatoarele:
Persoana vatamata K.L. este angajat la SC G. SA M. in calitate de muncitor.
Incepand cu luna august 2014, K.L. a primit, din partea conducerii societatii, atributii de agent de paza, avand sarcina de a asigura paza bunurilor din incinta unitatii.
In data de 04.09.2014 acesta a lucrat in schimbul I, efectuand serviciul de patrulare prin curtea unitatii.
In jurul orei 12,00-12,30, aflandu-se pe platforma societatii, in zona unde se afla o fosta hala de productie, dezafectata, in apropiere de complexul comercial B., cu care se invecineaza, K.L. a observat 2 tineri, pe care-i cunostea din vedere si pe care i-a mai vazut si cu alte ocazii, prin curtea unitatii, sustragand fier vechi.
Cei doi au iesit dintr-o magazie avand asupra lor o bucata de scandura din lemn, lunga de circa 2 metri si lata de circa 10-20 cm.
K.L. s-a apropiat de cei doi tineri si le-a cerut sa iasa din fabrica.
Cei doi au facut cativa pasi in directia iesirii din societate, motiv pentru care K.L.  s-a intors cu spatele spre ei, avand convingerea ca acestia au dat curs cererii sale de a parasi curtea unitatii.
Cei doi s-au intors spre paznic si unul dintre ei i-a aplicat o lovitura cu scandura pe care o aveau asupra lor, in cap, acesta cazand la pamant si sangerand puternic.
K.L. care avea asupra sa un telefon mobil, de serviciu, cu care vorbise, cu putin timp inainte de a fi lovit in cap cu scandura, cu colega sa de serviciu F.M.R., a reusit, cu un ultim efort sa o apeleze pe aceasta si sa-i ceara ajutor, ca nu mai poate, pronuntand cuvantul „cap”.
Aceasta a anuntat imediat pe seful de sectie D.F. si pe directorul unitatii A.D. care s-au deplasat cu o masina la locul faptei.
Acestia l-au gasit pe K.L. pe aleea uzinala, in zona de est a societatii, langa fosta hala de productie, in prezent dezafectata.
K.L. era intins la pamant, prezenta o acumulare de sange in zona cefei si avea o rana deschisa in partea stanga a capului, deasupra urechii stangi, iar pe jos erau trei balti de sange, una mai mare, iar doua mai mici.
K.L. a reusit sa le comunice, celor doi sefi ai sai, veniti la fata locului, inainte de a sosi organele de politie si ambulanta, care au fost anuntate intre timp, ca a fost lovit in cap cu o scandura de lemn si ca a fost vorba de doua persoane, barbati, pe care i-a surprins in curtea fabricii si carora le-a cerut sa paraseasca unitatea.
La scurt timp de la savarsirea faptei s-a stabilit ca cei doi tineri care au fost surprinsi de paznicul K.L. in incinta SC G. SA M., in data de 04.09.2014, cu intentia de a sustrage bunuri din unitate si care i-au aplicat paznicului o lovitura cu o scandura in cap sunt inculpatii T.A. si P.C.C., care sunt frati si care locuiesc pe str. L… din M., in apropierea SC G. SA.
Cei doi au fost vazuti, imediat dupa ce au parasit curtea SC G. SA, indreptandu-se in mod grabit spre blocul unde locuiesc de martorii R.A.L. si D.N.
Dupa savarsirea faptelor, inculpatii T.A. si P.C.C.  s-au dus la domiciliul lor din M., str. L… nr…, bl…, ap…, unde se afla mama lor T.F.  si careia T.A.  i-a spus ce s-a intamplat.
Dupa aceasta, cei doi inculpati au parasit domiciliul si municipiul M., plecand, T.A. la S.,  iar P.C.C. in satul T., in apropiere de orasul B., sustragandu-se astfel urmaririi penale efectuate in cauza.
Cei doi au fost identificati de organele de politie, la o saptamana de la comiterea faptelor si prezentati procurorului, pentru a fi audiati in cauza.
Cei doi inculpati au recunoscut ca in data de 04.09.2014 s-au hotarat sa mearga in incinta SC G. SA Medias, unde au mai fost si cu alte ocazii si de unde au luat fier vechi din sectiile dezafectate, pentru a face rost de material lemnos pentru confectionarea unei custi pentru iepurii pe care-i aveau la domiciliu.
Astfel, cei doi inculpati au recunoscut ca au intrat, fara a avea permisiunea sau aprobarea vreunei persoane, in incinta SC G. SA M. , unde au gasit o bucata de scandura si unele ambalaje pe care au intentionat sa le ia si sa le duca acasa la ei pentru a-si face o cusca pentru iepuri.
Acestia au fost surprinsi de paznicul K.L. in incinta unitatii.
Inculpatul P.C.C. sustine ca paznicul K.L.  s-a apropiat de el si l-a prins de umeri si i-a aplicat cateva palme peste fata. Acesta a zbierat, pentru a auzi fratele sau T.A., care s-ar fi aflat la o distanta de circa 40-50 de metri de el, dupa care a luat de jos o scandura si, de frica, i-a aplicat o lovitura cu scandura, in cap paznicului, care a cazut la pamant, unde a si ramas, nemaiputand sa se ridice si nici sa spuna ceva.
Dupa aceasta, cei doi inculpati sustin ca au parasit in fuga incinta unitatii, mergand acasa la ei.
Pe drum au fost vazuti de R.A. si D.N.
Inculpatii au recunoscut ca, dupa comiterea faptei au plecat de la domiciliu in alte localitati, fiindu-le frica.
Cu privire la sustinerile inculpatilor asupra modalitatii comiterii agresiunii asupra paznicului K.L. se arata urmatoarele:
Cei doi inculpati au sustinut ca cel care l-a lovit cu scandura in cap pe paznic a fost inculpatul P.C.C.  si aceasta a avut loc dupa ce paznicul l-ar fi agresat pe el, aplicandu-i cateva palme peste fata, iar in momentul lovirii paznicului, cu scandura, inculpatul T.A. s-ar fi aflat la cativa zeci de metri de acel loc.
S-a mai aratat ca faptul ca in momentele anterioare agresiunii suferite de K.L. cei doi inculpati au fost impreuna, unul langa altul, reiese din declaratiile acestuia si din relatarile martorilor A.D. si D.F., sositi imediat la locul faptei si care au aflat direct de la K. acest lucru.
De asemenea, s-a aratat ca cei doi inculpati, dupa ce paznicul K. a fost doborat la pamant, unde a ramas intins, au parasit impreuna locul faptei, incinta societatii, fugind spre casa, iar apoi parasind domiciliul si municipiul M., mai multe zile, sustragandu-se urmaririi penale.
De altfel, s-a retinut ca paznicul K.L. a aratat in declaratia sa ca pe cei doi i-a mai surprins si cu alte ocazii, in incinta unitatii, iar acestia au avut si atunci un comportament agresiv, atat fata de el cat si fata de alti paznici, aruncand cu pietre in paznici, de fiecare data cand erau surprinsi in unitate .
S-a mai aratat ca din Raportul de constatare medico-legala nr.../II/a/...  din 11.09.2014 al Serviciului de Medicina Legala Judetean S., rezulta ca numitul K.L. a suferit la data de 04.09.2014 un traumatism cranio-cerebral cu fracturi craniene si dilacerare meningo-cerebrala, care s-a putut produce prin lovire cu un corp contondent aplicata asupra capului. Leziunile necesita 100-120 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, daca nu survin complicatii. In urma leziunilor suferite, viata susnumitului a fost pusa in primejdie.
Starea de fapt retinuta in actul de trimitere in judecata a fost dovedita cu urmatoarele mijloace de proba:
– procesul-verbal de cercetare la fata locului din 04.09.2014, facuta in curtea SC G. SA M., unde a fost agresata persoana vatamata K.L.,
– plansa foto privind cercetarea la fata locului ;
– mijlocul material de proba: 1 scandura din lemn de 180 cm lungime, 12 cm latime si 2,5 cm grosime, care se inainteaza instantei de judecata;
– raportul de constatare medico-legala nr.../II/a/... din 11.09.2014 al Serviciului de Medicina Legala Judetean S.;
– declaratia de persoana vatamata si constituirea de parte civila a lui K.L.;
– adresa Spitalului Clinic Judetean de Urgenta S. nr.../18.09.2014 de constituire de parte civila;
– adresa Serviciului de Ambulanta Judetean S. nr.../17.09.2014 de constituire de parte civila in cauza;
– declaratiile de martor: F.M.R., R.A.L., D.N., A.D., D.F. si T.F.;
– declaratiile in calitate de suspecti si inculpati, date in cursul urmaririi penale de T.A. si P.C.C.
In cauza s-au constituit parti civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta S. si Serviciul de Ambulanta Judetean S. cu contravaloarea serviciilor medicale acordate persoanei vatamate.
S-a efectuat referatul de evaluare al inculpatului minor de catre Serviciul de Probatiune M.
Inainte de citirea actului de sesizare, persoana vatamata K.L. a declarat in fata instantei ca se constituie parte civila impotriva fiecarui inculpat cu suma de 5000 euro, reprezentand daune morale si cu aceeasi suma (10.000 euro) ca despagubiri materiale.
Tot pana la inceperea cercetarii judecatoresti, ambii inculpati au solicitat ca judecarea cauzei sa aiba loc in baza procedurii simplificate a recunoasterii vinovatiei, prev. de art. 375 Cod procedura penala  si art. 396 Cod procedura penala.
Prin declaratiile de recunoastere a vinovatiei, ambii inculpati au solicitat ca judecarea cauzei sa aiba loc numai in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, probe pe care si le insusesc,  nesolicitand administrarea altor probe.
Prima instanta a admis aceste cereri de judecare a cauzei prin procedura recunoasterii vinovatiei, inclusiv in privinta minorului P.C.C., datorita urmatoarelor considerente:
Aceasta dispozitie procedurala, a mentionat prima instanta, are in vedere doua obiective: judecarea cauzei cu celeritate si pe de alta parte acordarea posibilitatii pentru inculpatii care recunosc fapta comisa (cu exceptia infractiunilor pedepsite cu detentiunea pe viata) de a beneficia de o reducere a limitelor prevazute de lege pentru pedeapsa ce urmeaza a fi aplicata cu o treime (in cazul inchisorii), respectiv o patrime (in cazul amenzii).
Nu exista dispozitie in codul de procedura penala prin care sa fie exceptat inculpatul minor de la posibilitatea (care-i este favorabila de altfel) de a fi judecat pe baza acestei proceduri. Si un al treilea argument ar fi faptul ca respingerea unei cereri a inculpatului minor privind recunoasterea vinovatiei ar putea fi considerata discriminatorie fata de admiterea cererii inculpatului major, in conditiile in care, in prezenta cauza ambii inculpati au fost trimisi in judecata ca si participanti la comiterea acelorasi fapte (minorul in calitate de autor si majorul in calitate de complice), a mai retinut prima instanta.
Din analiza intregului material probatoriu administrat in cursul urmaririi penale, coroborat cu declaratiile de recunoastere a vinovatiei ale inculpatilor, prima instanta a constatat ca vinovatia inculpatilor cu privire la infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata este dovedita.
Astfel, in data de 04.09.2014 cei doi inculpati au fost surprinsi de paznicul K.L. in incinta curtii SC G. SA M.  in timp ce incercau sa sustraga bunuri apartinand acestei societati, actiune intrerupta din cauza aparitiei paznicului. Minorul a lovit partea civila cu o scandura in zona capului, cauzandu-i acesteia un traumatism cranio-cerebral cu fracturi craniene si dilacerare meningo-cerebrala.
Leziunile produse paznicului au necesitat 100-120 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare si au pus viata acestuia in pericol.
In drept, prima instanta a retinut urmatoarele:
Faptele inculpatului minor P.C.C. intrunesc elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de furt calificat prevazuta de art.32 Cod penal raportat la art.228 Cod penal cu referire la art.229 alin.2 lit.b Cod penal si art.232 Cod penal si a tentativei la infractiunea de omor prevazuta de art.32 Cod penal raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art.38 si art.113 alin.3 si urm. Cod penal.
Faptele inculpatului major T.A. care a inlesnit si ajutat la comiterea infractiunilor de furt si de omor in forma tentativei de catre inculpatul minor P.C.C., intrunesc elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 32 Cod penal raportat la art.228 Cod penal cu referire la art.229 alin.2 lit.b Cod penal si art.232 Cod penal si complicitate la tentativa de omor prevazuta de art.48 Cod penal cu referire la art.32 Cod penal raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art.38 si art.77 lit.d Cod penal.
Prezenta inculpatului major impreuna cu inculpatul minor la locul comiterii faptelor au sporit increderea minorului in reusita actiunilor sale, minorul actionand in calitate de autor iar majorul in calitate de complice, a mai retinut prima instanta.
La individualizarea pedepselor aplicate fiecarui inculpat prima instanta a aratat ca a tinut seama de dispozitiile art. 74 Cod penal respectiv de imprejurarile si modul in care faptele au fost comise, gravitatea rezultatului produs (starea de sanatate deosebit de precara a victimei), motivul savarsirii faptelor, conduita inculpatilor in cursul procesului penal, persoana fiecarui inculpat.
Avand in vedere aceste considerente, in ceea ce-l priveste pe inculpatul major T.A., in baza art. 48 cu referire la art.32 Cod penal, raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 si art. 77 litera d Cod penal, art.375 Cod procedura penala si art.396 alin.10 C. pr. Penala, a fost condamnat la 3 ani si 4 luni inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.66 lit. a si b din Codul penal pe o perioada de 2 ani pentru comiterea  tentativei la infractiunea de omor in forma complicitatii.
In baza art. 32 Cod penal rap. la art. 228 Cod penal cu referire la art.229  alin. 2 litera b si art. 232 Cod penal, cu aplicarea art.375 Cod procedura penala si art.396 alin.10 C. pr. Penala acelasi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 9 luni inchisoare pentru comiterea tentativei la infractiunea de furt calificat in forma complicitatii.
In baza art.39 litera b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 4 luni inchisoare sporita la 3 ani si 7 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a, b Cod penal.
In baza  art.67 alin.1 Cod penal prima instanta i-a aplicat inculpatului T.A. pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a, b Cod penal., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 399 alin.1 Cod procedura penala  prima instanta a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului T.A.  si in baza art.72 alin.1 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive a inculpatului incepand din data de 11.09.2014 la zi.
In baza art.65 din Codul penal prima instanta i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor  prevazute de art. 66 lit. a si b din Codul penal pe durata executarii pedepsei.
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 prima instanta a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in baza de date a S.N.D.G.J.
In baza art. 5 al. 5 din Legea nr.76/2008 inculpatul T.A. a fost informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.
In privinta inculpatului minor P.C.C., date fiind gravitatea faptelor comise si dispozitiile noului Cod penal privind sanctiunile aplicabile minorilor, prima instanta a luat fata de acesta masura educativa privativa de libertate a internarii intr-un centru de detentie pe o durata de 2 ani pentru comiterea infractiunilor de omor in forma tentativei si furt calificat in forma tentativei, infractiuni aflate in concurs real.
In baza art. 127 C.p. rap. la art. 72 al.1 C.p. a fost dedusa perioada retinerii si arestului preventiv al inculpatului din data de 11.09.2014 pana la zi din durata masurii internarii intr-un centru de detentie.
In baza art. 399 alin.1 si 4 Cod procedura penala  a fost mentinuta starea de arest a inculpatului, masura executorie, iar in baza art. 399 alin. 3 lit. d Cod procedura penala  si 241 alin.1 lit.d Cod procedura penala  s-a dispus punerea in libertate a inculpatului la ramanerea executorie a hotararii si transferarea acestuia intr-un centru de detentie.
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 prima instanta a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in baza de date a S.N.D.G.J.
In baza art. 5 al. 5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul P.C.C.(aici prima instanta a dorit sa se refere la inculpatul P.C.C.) s-a dispus a fi informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.
Sub aspectul laturii civile, constatand ca in speta sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale a inculpatilor, care prin faptele comise au cauzat un prejudiciu atat partii civile K.L. cat si unitatilor spitalicesti, prima instanta i-a obligat pe inculpati la plata prejudiciilor cauzate, astfel cum mai sus s-a aratat.
In privinta partii civile K.L. prima instanta a aratat ca a admis doar pretentiile morale ale acesteia, prejudiciul material nefiind dovedit.
In baza art. 404 alin.4 lit.d Cod procedura penala  rap. la art. 112 alin.1 lit.b Cod penal, prima instanta a confiscat o bucata de scandura de lemn de 180 cm. Si 2,5 cm grosime depusa la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Sibiu.     
In final, prima instanta a facut aplicarea art. 274 al. 1 si 2 Cod procedura penala, astfel cum mai sus s-a aplicat.
Impotriva acestei sentinte au declarat, in termen, apel PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL S. si inculpatul T.A.
Prin apelul sau parchetul a solicitat desfiintarea sentintei si, in rejudecare,
- a fi retinuta in defavoarea inculpatului T. circumstanta agravanta prev. de art.77 lit. d din Codul penal cu referire la infractiunea de furt, cu motivarea ca si la savarsirea acestei infractiuni a participat inculpatul minor P.;
- a fi majorata pedeapsa aplicata inculpatul T. pentru infractiunea de omor;
- a se majora perioada internarii inculpatului minor P. in centrul de detentie, cu motivarea ca perioada minima a masurii este de 5 ani;
Prin apelul sau inculpatul T. a solicitat desfiintarea sentintei si, in rejudecare, a se pronunta o solutie de achitare a sa pentru infractiunea de omor, cu motivarea, in esenta, ca nu se face vinovat, neexistand o intelegere prealabila intre el si celalalt inculpat in sensul savarsirii unui omor si ca se afla in alta locatie, in momentul in care celalalt inculpat a lovit persoana vatamata.
Inculpatul P., personal si prin aparator desemnat din oficiu, si-a exprimat pozitia procesuala in sensul respingerii apelului parchetului.
Analizand sentinta primei instante pe baza motivelor invocate in cele doua apeluri dar si in acord cu art.417 alin. 2 din Codul de procedura penala, curtea retine urmatoarele:
Prima instanta, dand o justa apreciere a materialului probatoriu al dosarului, in conformitate cu dispozitiile art. 103 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, a retinut o corecta stare de fapt, pe care, de altfel, inculpatii au recunoscut-o in faza de judecata in prima instanta.
Din declaratiile persoanei vatamate, coroborate cu recunoasterea inculpatilor dar si cu declaratiile martorilor si cu aspectele ce reies din certificatul medico-legal, rezulta ca cei doi inculpati, frati dupa mama, au patruns in incinta SC G. SA din M., cu intentia de a fura diverse bunuri, fiind surprinsi, inainte de a reusi sa sustraga vreun bun, de persoana vatamata, angajat cu atributii de paza, care le-a cerut sa paraseasca incinta fabricii. Dupa ce au schitat ca se indreapta spre iesirea din incinta fabricii, inculpatul P.(minor la data faptelor), fiind sprijinit moral de prezenta fratelui sau major, inculpatul T., l-a lovit pe persoana vatamata, pe la spate, cu o scandura in cap, lovitura in urma careia persoana vatamata a cazut la pamant. Dupa lovirea persoanei vatamate inculpatii au parasit in graba locul faptei, fiind vazutii de martorii R.A.L. si D.N., dupa care inculpatii au parasit localitatea M., plecand fiecare in alta localitate, cu intentia de a se sustrage unei eventuale urmaririi de catre organele judiciare. In urma loviturii primite, persoana vatamata a suferit un traumatism cranio-cerebral cu fracturi craniene si cu dilacerare meningo-cerebrala, care i-au pus in pericol viata si care au necesitat, pentru vindecare, un numar de 100-120 zile de ingrijiri medicale, cu conditia sa nu survina complicatii.
Curtea nu a putut  retine apararea inculpatului apelant T. in sensul ca el nu se face vinovat de savarsirea faptei de omor in forma complicitatii deoarece nu ar fi avut o intelegere prealabila cu fratele sau sa-l omoare pe persoana vatamata si deoarece nu se afla la locul faptei in momentul lovirii.
Pentru a concluziona astfel curtea observa, mai intai, ca in faza de judecata in prima instanta inculpatul apelant a recunoscut inclusiv savarsirea faptei de omor in forma complicitatii.
De asemenea, curtea mai retine ca pentru a fi in prezenta complicitatii nu este necesara existenta doar a unei intelegeri prealabile, aceasta putand sa survina si in momentul savarsirii faptei, dupa cum rezulta din dispozitiile art. 48 din Codul penal.
Curtea observa ca declaratiile persoanei vatamate il plaseaza pe inculpatul T., in momentele imediat precedente actiunii de lovire, la locul savarsirii faptei, in imediata apropiere a fratelui sau si a persoanei vatamate. Aceste declaratii se coroboreaza si cu cele ale martorilor care i-au vazut pe inculpati parasind, in graba, locul faptei dar si cu declaratiile de recunoastere ale inculpatilor din faza de judecata in prima instanta.
Este adevarat ca, in faza de urmarire penala, inculpatii au declarat ca T. nu se afla chiar aproape de locul in care persoana vatamata a fost lovit, dar curtea apreciaza ca aceste declaratii sunt nesincere sub acest aspect, deoarece ele se contrazic flagrant, astfel: inculpatul T. declara ca era in alta parte a fabricii, fara a putea vedea sau auzi macar pe fratele sau si pe persoana vatamata, neauzind nimic si afland despre lovire de la fratele sau, care ar fi venit in fuga sa-i spuna ce a facut, pe cand inculpatul P. declara ca inculpatul T. se afla la circa 40-50 m de locul in care el l-a lovit pe paznic si ca a zbierat pentru a fi auzit de fratele sau, atunci cand persoana vatamata i-a dat cateva palme peste fata. Lipsa de sinceritate a inculpatului T. cu referire la aspectul situarii sale spatiale in momentul lovirii se deduce si din atitudinea lui de dupa savarsirea faptei, constand in parasirea domiciliului si fuga intr-o alta localitate, unde a fost prins de catre organele de politie, la o saptamana de la comiterea faptelor.
Avand in vedere si relatia de rudenie dintre cei doi inculpati, care sunt frati dupa mama, tinand cont de faptul ca cei doi s-au dus la locul faptelor pregatiti sa comita infractiunea de furt, mai precis, sa sustraga impreuna bunuri din incinta SC G.  SA si retinand, astfel cum mai sus s-a aratat, ca inculpatul T.  s-a aflat langa inculpatul P.  atunci cand acesta din urma a lovit persoana vatamata, curtea apreciaza ca sunt intrunite conditiile de existenta ale participatiei penale sub forma complicitatii morale a inculpatului T. la savarsirea, ca autor, a infractiunii de tentativa la omor de catre inculpatul P., pentru ca, acesta din urma, stiindu-l pe fratele sau in apropiere, a avut suficienta indrazneala sa-i aplice lovitura persoanei vatamate, intre cei doi inculpati frati survenind, pe loc, o intelegere tacita in sensul comiterii infractiunii de omor, intelegere pe care inculpatul T. a confirmat-o prin situarea lui in apropierea fratelui sau in momentul imediat precedent lovirii si prin fuga impreuna a celor doi de la locul faptei. 
  Prima instanta a realizat si o justa incadrare juridica a faptelor comise de inculpati, acestea intrunind, intr-adevar, elementele constitutive ale :
- tentativei la infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 32 Cod penal, raportat la art. 228 Cod penal cu referire la art. 229 alin. 2 lit. b Cod penal si art. 232 Cod penal si ale tentativei la infractiunea de omor prevazuta de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin.1 si 2 Cod penal, in ceea ce-l priveste pe inculpatul P.;
- ale tentativei la infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 32 Cod penal raportat la art. 228 Cod penal cu referire la art. 229 alin. 2 lit. b Cod penal si art. 232 Cod penal si ale complicitatii la tentativa de omor, prevazuta de art. 48 Cod penal cu referire la art. 32 Cod penal raportat la art.188 alin.1 si 2 Cod penal.
In procesul de individualizare judiciara a pedepselor aplicate inculpatului major T., prima instanta a omis sa retina, cu referire la infractiunea de furt, circumstanta agravanta prev. de art. 77 lit. d din Codul penal (comiterea faptei de catre un infractor major, daca aceasta a fost savarsita impreuna cu un minor), circumstanta care, de altfel, a fost retinuta cu referire la infractiunea de omor.
Desi a omis sa retina aceasta circumstanta agravanta in sarcina inculpatului pentru infractiunea de furt, curtea apreciaza ca prima instanta a aplicat pedepse just individualizate atat pentru infractiunea de tentativa la furt cat si pentru cea de complicitate la tentativa de omor, in acord cu criteriile de individualizare prev. de art. 74 din Codul penal. Intre aceste criterii curtea apreciaza ca cel referitor la gravitatea redusa infractiunii de tentativa la furt si la participatia redusa la infractiunea de complicitate la tentativa la omor justifica aplicarea unei pedepse, pentru furt, de doar o luna peste minimul special obtinut conform art. 33 alin. 2 si din Codul penal si art. 396 alin. 10 din Codul de procedura penala si a unei pedepse, pentru omor, la minimul special obtinut conform acelorasi dispozitii amintite anterior.
Cu referire la durata internarii inculpatului P.  in centrul de reeducare, curtea  a considerat ca, prin stabilirea unei durate de 2 ani, prima instanta nu a respectat dispozitiile art. 125 alin. 2 teza a II-a coroborate cu cele ale art. 187 din Codul penal.
Potrivit art. 125 alin. 2 teza a II-a din Codul penal, in  cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata, internarea intr-un centru de detentie se ia pe o perioada cuprinsa intre 5 si 15 ani.
Potrivit art. 187 din Codul penal, prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Cum, prin prisma dispozitiilor art. 187 din Codul penal, trebuie luata in considerare pedeapsa prevazuta de art. 188 alin. 1 din Codul penal, anume ce de la 10 la 20 de ani, durata internarii inculpatului P.  in centru de detentie nu poate fi mai redusa de 5 ani.
O perioada de internare de sub 5 ani nu este posibila, in opinia curtii, nici prin prisma dispozitiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedura penala, deoarece acestea nu se refera la posibilitatea reducerii duratei unei masuri educative.
Apreciind astfel, curtea  a considerat ca prima instanta ar fi trebuit sa aplice inculpatului minor masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 5 ani, perioada care apare ca fiind indestulatoare, prin raportare la criteriile (in special cele legate de varsta inculpatului la comiterea faptelor si de atitudinea de recunoastere) prev. de art. 74 din Codul penal, la care face trimitere expresa art. 115 alin. 2 din acelasi cod, pentru a asigura crearea conditiilor de reeducare a inculpatului.
Verificand cauza si sub celelalte aspecte de fapt si de drept, in acord cu dispozitiile art. 417 alin. 2 din Codul de procedura penala, curtea nu a descoperit alte fine de netemeinicie sau de nelegalitate.
Pentru toate aceste considerente, vazand si dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, curtea a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL S.  impotriva sentintei penale nr. 180/15.12.2014, pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 3653/85/2014, pe care o va desfiinta, cu privire la inculpatul T.A., doar sub aspectul omisiunii retinerii circumstantei agravante prevazute de art. 77 lit. d din noul Cod penal, cu referire la infractiunea de tentativa la furt si, cu privire la inculpatul (minor la data faptelor) P.C.C., doar sub aspectul duratei masurii educative privative de libertate a internarii intr-un centru de detentie si, rejudecand in aceste limite:
A retinut  circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. d din noul Cod penal cu referire la infractiunea de tentativa la furt calificat, prev. de art. 32 rap. la art. 228 si art. 229 alin. 2 lit. b si art. 232 din noul Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedura penala, savarsita de inculpatului T.A.
A mentinut pedepsele aplicate aceluiasi inculpat pentru infractiunea de tentativa la furt calificat, prev. de art. 32 rap. la art. 228 si art. 229 alin. 2 lit. b si art. 232 din noul Cod penal, in conditiile art. 77 lit. d din noul Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedura penala si pentru infractiunea de complicitate la tentativa de omor, prev. de art. 48 si art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 si 2 din noul Cod penal, in conditiile art. 77 lit. d din noul Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedura penala.
A mentinut pedeapsa rezultanta principala de 3 ani si 7 luni inchisoare si regimul de executare efectiva a acesteia, precum si pedepsele complementare si accesorii aplicate aceluiasi inculpat.
In baza art. 72 alin. 1 din noul Cod penal, a scazut din durata pedepsei inchisorii perioada in care inculpatul T.A.  a fost retinut si arestat preventiv in cauza, respectiv perioada 11.09.2014-10.02.2015.
A majorat de la 2 ani la 5 ani durata masurii educative privative de libertate a internarii intr-un centru de detentie aplicate inculpatului (minor la data faptelor) P.C.C. pentru savarsirea in concurs real a infractiunilor de tentativa la furt calificat, prev. de art. 32 rap. la art. 228 si art. 229 alin. 2 lit. b si art. 232 din noul Cod penal si de tentativa la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 si 2 din noul Cod penal.
In baza art. 127 si art. 72 alin. 1 din noul Cod penal, a scazut  din durata masurii educative privative de libertate a internarii intr-un centru de detentie perioada in care inculpatul P.C.C.  a fost retinut si arestat preventiv in cauza, respectiv perioada 11.09.2014-10.02.2015.
Curtea a mentinut si celelalte dispozitii ale sentintei apelate, in masura in care nu contravin prezentei decizii.
Pentru aceleasi considerente si vazand dispozitiile art. 421 pct. 1 lit. b din Codul de procedura penala, curtea a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul T.A. impotriva aceleiasi sentinte nr. 180/15.12.2014, pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 3653/85/2014.
In temeiul art. 275 alin. 2 din noul Cod de procedura penala, inculpatul T. A. a fost obligat sa plateasca statului suma de 200 lei, cu titlu de parte din cheltuielile judiciare avansate de stat in apel.
In baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedura penala, restul cheltuielilor avansate de stat in apel au  ramas  in sarcina acestuia.
Curtea a acordat onorariile aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpati in apel, in suma de cate 300 lei, stabilite potrivit art. 5 lit. b din Protocolul privind onorariile aparatorilor din oficiu si care, potrivit art. 272 din Codul de procedura penala, s-au avansat din fondul special destinat al Ministerului Justitiei.